Egiptul anticPiramidele din Giza

Religiozitatea egiptenilor se reflect i n arhitectura acestora. Aceasta cuprindea:

* temple de cult, nchinate zeilor sau faraonilor;
* morminte, care eprimau importan!a pe care egiptenii o acordau "ie!ii de dincolo. #amenii
$oga!i construiau masta$ale, iar faraonii piramide. %emple: masta$alele de la A$&dos, Piramida
lui 'heops, 'hephren i (i)erinos, piramida n trepte a lui *+oser de la ,a))arah, piramida
rom$oidal de la *aur.
* temple funerare, care erau constuc!ii de mari dimensiuni, uneori spate n st-nc, eemple:
templul reginei .atepsut de la *eir el/0ahri, templul funerar al lui 1utan)hamon din 2alea
Regilor, morm-ntul lui Ramses al 33/lea de la A$u ,im$el, templele de la 4uor i 'arna).
Templul reginei Hatepsut5nul dintre cei mai "echi arhitec!i cunoscu!i este considerat
3mhotep, su$ a crui ndrumare a fost ridicat piramida de la ,a66arah, prima construc!ie
monumental din piatr. Piramidele egiptene, sim$ol al %giptului antic, sunt cele mai mari
monumente din piatra de pe pm-nt.
7oloanele templelor erau mpodo$ite cu di"erse sculpturi ce imitau modele "egetale: palmier, de
lotus, papirus.
7ea mai "eche forma de arhitectura funerara este masta$a, / o constructie masi"a de caramida
sau de piatra ridicata deasupra unui mormant, sapat adanc in pamant8un put "ertical in care este
depus sarcofagul si o$iectele funerare indispensa$ile, put care apoi este zidit si umplut cu pietre
si pamant9. 3n masta$a se afla : eact deasupra mormantului : o capela in care se cele$rau
riturile funerare, mo$ilata cu o masa pentru ofrande; alaturi era o stela 8pictata sau gra"ata9, in
dosul careia se afla ;coridorul< 8in ara$a: serda$9, zidit, continand statuile defunctului. Acesta
comunica : prin statuile care il reprezentau : cu familia sa care, prin niste ferestruici mici, ii
aducea ofrandele si fumul de tamaie. 7apela era decorata cu scene 8pictate sau sculptate in
$asorelief9 reprezentand diferite acti"itati din "iata, si care : pe cale magica : mentineau
defunctul ;in "iata<. (asta$ele : morminte ale unor particulari de rang inalt : erau grupate,
regulat, in +urul piramidei faraonului. # masta$a a unui persona+ foarte $ogat putea a"ea si alte
incaperi, comunicand intre ele prin coridoare.
TEMPLELEPana in perioada Regatului =ou arhitectura templelor egiptene nu poate fi
reconstituita decat cu aproimatie. 3n timpul Regatului 2echi, odata cu afirmarea cultului
soarelui s/au construit ;templele solare<. 7um ceremonia cultului zeului Ra : zeul soarelui : se
desfasura su$ cerul li$er, aceste ;temple< constau dintr/un zid de incinta dreptunghiular; curtea
era dominata de un o$elisc inalt de >? m, plasat pe un soclu de @A m, si a"and alaturi un mic
sanctuar cu statuia zeului; iar in fata, un altar din ala$astru, alcatuit din patru mese pentru
ofrande 8templul din A$u/Guro$9. : A$ia in perioada urmatoare, a Regatului (ediu, se "a
constitui o ade"arata arhitectura a templului. Astfel, cele mai importante temple care dau masura
artei arhitecturale egiptene : in modalitati diferite : sunt: templul reginei .atepsut din *eirel/
0ahri, cele doua temple ale lui Ramses 33 sapate in stanca de la A$u/,im$el; apoi faimoasele
temple din A$&dos, 'arna) si 4uor.
7a model, poate fi luat templul lui Amon din marele ansam$lu de temple de la 'arna). 1emplul
a fost inceput si intr/un fel terminat pe la +umatatea mileniului al 333/lea i..., dar forma definiti"a
a capatat/o intre anii BCDA/B@AA i... 3n interiorul unui zid de incinta cu perimetrul de >DAA m,
intrand printr/o poarta flancata de o pereche de enorme turnuri prismatice numite piloni si
stra$atand curti imense, se a+ungea la curtea centrala hipostila 8adica acoperita si sustinuta de
coloane9, care ducea la sanctuarul cu statuia zeului. 3n fata sanctuarului era altarul pentru
ofrande.
3n %gipt apare : pentru prima data in #rientul Apropiat : o impunatoare arhitectura a coloanelor.
(ult prea numeroase pentru a/si +ustifica doar un rol pur si simplu functional 8templul din 4uor
a"ea B>E de coloane, dispuse pe B? randuri9, coloanele erau acumulate, distri$uite si modelate
astfel incat sa creeze un efect estetic, sa confere constructiei o armonioasa rezol"are a
raporturilor dintre elementele arhitectonice. 7oloanele au capitelurile de forma florii de lotus sau
de papirus; iar modulatiile coloanei sugereaza un manunchi de tulpini ale acestor plante. ,pre
sfarsitul Regatului =ou a aparut si coloana cu trunchiul cilindric neted si cu capitelul care stiliza
forma frunzelor de palmier. Aceste forme au sugerat ipoteza originii lor: fie o imitatie a copacilor
plantati pe doua randuri printre care treceau procesiunile solemne, fie pentru a sugera imaginea
sim$olica pietrificata a unei dum$ra"i sacre. : 7oloanele celor mai mari temple erau
ornamentate cu inscriptii cu hieroglife. Pentru a completa imaginea naturii sim$olizata de
ansam$lul templului, ta"anele erau pictate cu stele si felurite pasari; iar pardoseala era decorata :
spre a imita suprafata unui r-u : cu plante ac"atice si cu pesti.
5n element arhitectural, original egiptean, era o$eliscul. 3n indepartata epoca pre/dinastica un
$loc su$tire si inalt de piatra era plantat "ertical; pe "arful sau aparea soarele, la rasarit. *in
.eliopolis : unde se pare ca aparuse pentru prima oara : aceasta piatra ;miraculoasa< s/a
raspandit si in restul tarii. 3n timpul Regatului =ou, o$eliscurile : acum fasonate prismatic, mai
precis: ca o piramida foarte prelungita si a"and "arful poleit sau placat cu aur : erau plasate, cate
doua, in fata turnurilor, a pilonilor de la intrarea templelor. Apoi, cand cultul soarelui a de"enit
mai popular, o$eliscurile : a"and sculptate imagini sim$olice si tete hieroglifice : au aparut,
cate unul, in fata templelor.
ARHITECTURA GRECIEI ANTICE
7ultura greaca s/a raspandit pe un teritoriu alcatuit din actuala Grecie, insulele (arii %gee si
regiunile unde au fost infiintat orasele/colonii: tarmurile Asiei (ici, 3talia de sud si ,icilia,
litoralul (ari =egre, etc..
*in fuziunea popoarelor preelenice cu grupari migratoare :aheeni,dorieni, ionieni/ s/a constitut,
in +urul anului BBAA i.e.n., poporul grec. Pana catre anul FAA i.e.n., grecii au adus o "iata
patriarhala, $azata pe o organizare tri$ala. 1reptat, ca si in cazul altor ci"ilizatii, s/au conturat
trasaturi proprii societatii scla"agiste.
3n perioada patriarhala, miturile diferitelor grupari etnice au fuzionat, generand formele
complee ale religiei grecesti. 3n mitologia greacilor antici, fenomenele naturale erau
personificate printr/un mare numar de zeitati carora li se atri$uie nu numai o infatisare umana
idealizata, ci si actiuni, reactii si sentimente omenesti.
3n conditiile izolarii diferitelor regiuni datorita reliefului muntos al tarii, s/au format primele
orase/cetati independente uu>>Gt>BC>ruur
Pana catre secolul al 2/lea, forma de organizare politica a cetatilor grecesti a fost cea a
aristocratiei scla"agiste. 5n progres insemnat l/a constituit trecerea la o forma e"oluata de
conducere a comunitatii, cu o larga participare a cetatilor li$ere la "iata politica: democratia
scla"agista. ,u$ conducerea a$ila si inteleapta a lui Pericles 8ECA/E>A i.e.n.9 cetatea Atenei a
de"enit un ade"arat model de organizare democratica pentru toate celelalte orase grecesti.
3n epoca lui Pericles au fost create conditiile unei maime infloriri a artei, stiintelor si gandirii
filozofice, fiind socotita, impreuna cu deceniile ce 3/au urmat, epoca de aur a culturii grecesti.
URBANISMUL.3n timpurile cele mai "echi, polisurile se dez"oltau relati" intamplator, cu
cartierele de locuinte grupate in +urul sanctuarului cetatii, ridicat de o$icei pe o inaltime
fortificata: acropola. 3nunele cazuri, intregul oras era prote+at cu ziduri puternice de piatra
8Atena9. 3n secolul al 2/lea i.e.n. au aparut germanii unui ur$anism ratinal, $azat pe o trama
rectangulara de strazi.
%poca elenistica si/a insusit principiile hippodamice, concretizate in centrele ur$ane Aleandria,
(ilet, Priene; pietele comerciale/agorele/ si constructiile pu$lice inscrise in tetura ordonata a
strazilor alcatuiau compozitii complee, cu ae de simetrie.
PROGRAME. 1emplul a fost cea mai importanta tema a arhitecturii Greciei antice. 7onstruit
pe o inaltime, in cadrul incintei sacre a cetatii sau facand parte din ansam$lul marilor sanctuare
panelenice, templul indeplinea rolul de locuinta a zeului caruia ii era dedicat, personificat printr/
o statuia sim$olica.
7el mai simplu tip de templu era alcatuit dintr/un naos si un "esti$ul deschis, cu doua coloane
intre prelungirile zidurilor, purtand denumirea de Hin antis<.
4a templele clasice, rapotul dintre numarul de coloane ale laturilor scurte si ale celor lungi era
fi, dictat de formula @nIB care sta$ilea numarul de coloane laterale fata de cele frontale 8n9. 3n
"arianta circulara, templul se numeste tolos.
,anctuarul, ansam$lul de mari dimensiuni., folosite de intregul popor grec, era ridicat in locuri
cu semnificatie religioasa sau in legatura cu eistenta unor iz"oare tamaduitoare: *elphi,
#limpia, %leusis, unde se desfasurau mistere, oracole si alte forme de cult. ,anctoarele
cuprindeau temple, altare, teatre, statui, monumente "oti"e, in raza lor ridicandu/se diferite
edificii destinate gazduirii "izitatorilor 8un fel de hanuri9.
7onstructiile pu$lice mai importante erau grupate de o$icei in +urul agorei, piata in care se
desfasura "iata politica si comerciala a orasului.
7onstructiile pentru spectacol, legate si de unele practici religioase, au detinut un loc insemnat in
arhitectura greaca. 1eatrul, la inceput din lemn, apoi, din secolul al 2/lea din piatra, era o
constructie descoperita alcatuita dintr/un teatron cu gradenele asezate pe panta naturala a
trenului, a"and un plan a carui forma depasea un semicerc si im$ratisa orchestra/locul corului/ o
platforma circulara de dale. 3n perioada tarzie, ca urmare a e"olutiei artei dramatice, scena s/a
dez"oltat mult de"enind un organism comple 8s)ene9. %ste caracteristica pentru teatrele grecesti
rezol"area impeca$ila a pro$lemelor de acustica.
Adaptarea pentru desfasurarea spectacolelor muzicale, teatrul, in acest caz acoperit, se numea
odeon.
7onstructiile pentru educatie fizica erau nelipsite in cadrul cetatilor sau in zona sanctoarelor.
Printre aceste se numara: stadionul pentru intreceri atletice, hipodromul pentru curse de cai.
4ocuintele erau de o$icei modeste, inchise catre eterior, cu incaperile grupate in +urul unor curti
inerioare cu coloane 8peristil9. Partea rezer"ata $ar$atilor 8andronitis9 era de o$icei separata de
cea destinata femeilor 8g&ne)onitis9.
*upa o prima perioada in care materialul principal de constructie a fost lemnul, s/a trecut la
folosirea pe scara larga a pietrei: diferite calcare, marmura de Paros, de Pentelic etc. Jidaria era
realizata di $locuri cioplite regulat, nelegate cu mortar. Asam$larea diferitelor elemente se facea
cu a+utorul unor piese metalice 8scoa$e, crampoane, etc.9.
,istemul costructi", traspunerea in piatra a strcturii de lemn, se $aza pe principiul trilitului: doua
elemente "erticale care sustineau un element orizontal. Acoperirea spatiilor se facea cu grinzi de
piatra. 3n"elitorile in doua ape, generand in cazul templelor frontoane pe fatadele mici, erau
realizate din solzi de piatra, material ceramic etc.
ORME ARHITECTURALE SPECIICE.. 7apacitatea creatoare a arhitectilor greci s/a
concentrat in realizarea unor "olume cu caracter scuptoral, urmarind sta$ilirea unor raporturi
epresi"e intre cladirile ce alcatuiau ansam$lul. %fecte speciale erau o$tinute prin compizitii
$azate pe o asimetrie plina de rafinament. 7a o reflectare a umanismului, arhitectura greaca nu s/
a indepartat de scara omului, nici chiar in edificiile reprezentati"e. 7aracterul monumental al
constructiilor acestei epoci rezida in rigoarea si simplitatea formelor.
Plastica arhitecturala se $aza pe folosirea porticului de coloane, atat la cladirile laice, cat si la
temple.
*e/a lungul istoriei arhitecturii grecesti s/au constituit cele trei tipuri principale de colonade
apartinand ordinelor doric, ionic si corintic.
#rdinul doric a fost folosit cu precadere in Grecia continentala. Kormele sale sunt simple, se"ere,
dand impresia de soliditate si forta. Principalele caracteristici sunt:
4ipsa $azei, coloana rezemand direct pe stilo$at partea superioara a platformei deasupra
careia se ridica templul;
Kusul coloanei are caneluri "erticale cu muchii "ii;
7aptelul alcatuit dintr/o echina rotun+ita si o a$aca prismatica;
Kriza decorati"a cu metope sculptate si triglifi;
#rdinul ionic a aparut in Asia (ica si in insulele marii egee, patrunzand apoi, cu unele
modificari, in Grecia continentala, in special in Attica. ,e resimte preferinta specific orientala
pentru o decoratie mai $ogata, ionica remarcandu/se prin suplete si eleganta. #rdinul iomic se
caracterizeaza prin:
7oloana rezemata pe stilo$at prin intermediul unui $aze
Kusul coloanei z"elt, a"and caneluri cu muchi tesite
7apitelul decorat cu "olute;
Kriza in "arianta attica, decorata cu $asoreliefuri in camp continu.
#rdinul corintic mai putin folosit de greci decat celelalte doua, difera de ionic prin aceea ca are
coloana usor mai inalta si capitelul im$racat in frnze de acant.
5neori coloana era inlocuit cu reprezentari sculpturale ale corpului uman. Pentru accentuarea
unor anumite efecte s/a folosit culoarea: straturi de pictura in tonuri "ii care su$liniau
anta$lamentul si capitelurile, sau elemente ceramice.
Arhiectura greciei antice a parcurs o intreaga e"olutie, de/a lungul careia s/au constituit formele
sale carcteristice.
PERIOA!A ARHAICA 8BBAA/ECA i.e.n.9. Arhitectura perioadei arhaice a urmat o linie
e"oluti"a marcata de acumulari succesi"e, de o continua perfectionare a formelor si proportiilor,
punandu/se trptat $azele maturitatii artistice a epocii clasice.
3n plastica arhitecturala, formele greoaie sunt caracteristice primelor monumente dorice: coloane
ro$uste 8?/D moduli9, puternic gal$ate, echina capitelului foarte e"azata, anta$lamentul masi".
Parcurgand diferite etape inermediare, spre sfarsitul epocei arhaice s/a a+uns la asa numitul
arhaic a"ansat, in cadrul caruia formele ordinulu doric se apropie de cele clasice, eemplul cel
mai caracteristic fiind templul Atenei Aphaia din insula Aegina 8EGC/ EDC i.e.n.9. 7oloana a
de"enit mai ingusta, a+ungand la o inaltime de BA/BB moduli, raportul ei fata de latimea
anta$lamentului fiind de @,C: B, iar inclinarea echinei apropiata de ECo .
*aca ordinul doric a fost folosit cu precadere in Grecia continentala si in coloniile din (agna
Grecia, in Asia (ica a aparut si s/a dez"oltat ordinul ionic. # imagine a primelor forme o ofera
capitelul gasit la =eandria. (onumentele ionice cele mai cunoscute din "remurile arhaice sunt
cele doua temple diptere de mari dimensiuni: .eraionul din ,amos 8secolul 23 i.e.n.9 si
Arthemisionul din %phes 8CCA/CAA i.e.n.9 care au suferit ulterior transformari.
Patrunzand in Grecia, ordinul ionic a im$racat si unele forme particulare. 4a tezaurul
,iphnienilor din sanctuarul de la *elphi 8C>CLC>A i.e.n.9, in locul coloanele au fost folosite ca
puncte de spri+uin,cariatide: elemente scupturale reprezentand femei.
PERIOA!A CLASICA 8ECA/>A? i.e.n.9. 3n epoca de aur si in deceniile ce i/au urmat,
arhitectura greceasca a atins deplinul ei maturitate.
*emocreatia scla"agista a fa"orizat edificarea constructiilor pu$lice: agore, gimnasioane, sali
pentru reuniuni politice, teatre, monumente comemorati"e si funerare.
7el mai cele$ru ansam$lu al perioadei clasice, acropola cetatii Atena este reprezentati"a pentru
intreaga arhitectura greceasca. *upa distrugerea sanctoarului de catre persi, in anul EEF i.e.n.,
Pericles a initiat refacerea tuturor constructiilor acropolei, incredintand conducerea lucrarilor
marelui sculptor Phidias.
Primul edificiu ridicat, cel mai prestigios monument al cetatii, Partenonul, templul Atenei,
protectoarea orasului construit intre anii EEF/E>G i.e.n. de arhitectii 3ctinos si 7alictras, a ramas
pana in zilele noastre.
3onicul si/a gasit insa epresia desa"arsita intr/un alt edificiu construit de arhitectul Philo)les in
anii imediat urmatoari, E@B/EAC i.e.n. %rechteionul dedicat Atenei polais si lui Poseidon
%rechteu. 1emplul tre$uia sa cuprinda cate"a locuri cu semnificatie scara: maslinul plantat de
Atena, iz"orul de apa sarata si urmele tridentului lui Poseidon, semn al luptei celor doi zei pentru
suprematia orasului.
3nintreaga perioada clasica, in Grecia continentala ca si in (agna Grecia, ordinul doric a fost cel
preferat de arhitecti, in forme apropiate de cele ale Parthenonului.
3n Asia (ica, ponderea principala a detinut/o in continuarea ordinul ionic, in edificii de mari
proportii cum ar fi Arthemisionul din %phes refacut integral dupa anul >C? i.e.n..
PERIOA!A ELENISTICA 8>A?/>A i.e.n.9. 5ltima forma de dez"oltare a culturii grecesti,
cea elenistica, a fost rodul contactului direct sta$ilit intre "echea Grecie si regiunile inglo$ate in
imperiul macedonean. 7ultura elenistica s/a constituit in secolul al 333/lea i.e.n., centrulau de
greutate gasindu/se in marile orase orientale: Aleandria, Pergam, Priene, (ilet.
3n ur$anism, principiile dipodamice, intarite de o legislatie autoritara, au capatat o larga utilizare.
#rasele elenistice :Aleandria, Priene, (ilet/ erau alcatuite conform unor structuri ordonate cu
parcelari dreptunghiulare, intre care se inserau constructiile pu$lice. # gandire rationala a stat la
$aza amena+arilor edilitare, a orientarii optime in raport cu punctele cardinale etc.
1eatrele si/au cucerit un rol din ce in ce mai insemnat in "iata orasului elenistic. Korma lor a
de"enit mai complea. *eplasarea spatiului de +oc de pe orchestra pe a"anscena a implicat o
dez"oltare a intregii structuri scenice. ,ant cele$re teatrele de la Priene 8secolele 32/333 i.e.n.9 si
Pergam 8secolul 333 i.e.n.9, care prin formele lor, fac trecerea intre teatrele grecesti si cele
romane.
3n constructia cladirilor de cult elenistice, traditia clasica a fost amplificata printr/o "adita
tendinta catre forme monumentale, grandioase: refacerea templului lui Apollo *id&maeionul din
(ilet 8>B> i.e.n.9, completat cu alte spatii de cult, altarul lui Jeus din Pergam 8BDA i.e.n.9,
dominat de plastica dinamica a altoreliefurilor ce decorau soclul etc.