Designul si estetica vestimentatie- expreis a

personalitaii umane
Intre elementele ce pot defini atmosfera unui loc, a unei perioade,
vestimentaia ocup un loc deosebit. Este evident faptul c vemntul creeaz
imaginea exterioar, primul mod de a lua legtura cu o anumit persoan, cu un
anumit mediu, cu un anumit timp.
Vestimentaia este destinat n primul rnd protejrii corpului fa de agenii
mediului extern, aceasta fiind, de fapt, raiunea pentru care a aprut. O data cu
trecerea timpului, mbrcmintea a adugat rolului ei protector i pe acela
estetic, tradus prin dorina oamenilor de a se mpodobi, de a-i decora trupul, de a
se diferenia fa de semenii lor.
mbrcmintea este destinat astzi a exprima personalitatea purttorului,
a-i accentua unele trsturi, estompndu-le pe altele; cu ajutorul vestimentaiei,
silueta uman se poate recompune la nesfrit, crendu-i astfel noi i noi
posibiliti de a se impune ca surs de spectacol; confeciile vestimentare
evideniaz, prin ntreaga lor complexitate, mediul social n care se mic individul.
De-a lungul istoriei omenirii, moda a avut un rol deosebit de important, fiind
expresia mentalitii fiecrei epoci n parte, reflectnd ct se poate de bine
principiile moralei vremurilor respective. S-ar prea c oamenii au fost mereu
victimele capriciilor modei: ea a fost cea care ne-a obligat s purtm corsete sau
crinoline imense, pantaloni scuri sau lungi, bufani sau mulai, pene sau fructe la
plrii, bocanci de soldat la fuste de voal.
Modei, ns, nu i se poate nega meritul de a ne nfrumusea persoana fizic,
de a ne exprima sentimentele, de a ne educa gustul estetic. Vemntul este, poate
mai mult dect orice altceva, o prelungire a ceea ce purtm n interior, a
sufletului, a caracterului, a prejudecilor, a libertilor, a restriciilor noastre
luntrice, a eu-lui fiecruia, a ceea ce suntem de fapt i a ceea ce vrem s prem n
ochii celorlali.
Studiile despre mod au reliefat faptul c aceasta este o oglind a modului n
care oamenii au trit, au gndit, au fost influenai de mediul natural i de societate.
Fiecare epoc a avut moda sa specific, aa cum diversele grupuri sociale au avut
mbrcmintea lor specific. Trebuie specificat faptul c haina s-a dezvoltat
corespunztor relaiilor sociale, iar moda a fost pn n secolul al XX-lea -apanajul
exclusiv al clasei dominante.
Primele forme ale mbrcmintei s-au caracterizat prin folosirea nemijlocit a
materialelor gsite n natur, fixate pe corp n modul cel mai simplu.

Formele de mbrcminte uzuale s-au dezvoltat o dat cu apariia i

perfecionarea tehnicilor de mpletit, cusut i esut. Formelor de baz iniiale:
triunghiulare, dreptunghiulare sau cilindrice li s-au adugat ulterior i cele
decorative: gulere, cordoane, mbrcminte pentru cap.
Treptat, s-au format tipuri specifice de mbrcminte pentru femei i brbai.
mbrcmintea croit, adaptat corpului, a generat forme diverse.
Vestimentaia a devenit un domeniu de creaie n care s-a dezvoltat mult
diferenierea prin form, culoare, decoraie i material. Astfel, bogia de forme este
derivat din specificul materialului textil dispus n diferite moduri de prindere.
Perfecionarea artelor decorative a determinat o i mai mare varietate i
complexitate.
Evoluia stilului vestimentaiei n decursul timpului este evideniat de
fig.61. Fiecare stil se caracterizeaz prin calitatea creaiei artistice. Unele stiluri, de
o unitate aproape perfect, au avut uneori o durat de cteva decenii sau mai
puin. Stilurile contemporane pun accent, n primul rnd, pe corelaia dintre estetic
i funcional.
Vestimentaia, prin tot ceea ce reprezint ea, intr n sfera de activitate a
designerilor. A devenit un clieu a spune c designerii creeaz moda. Este adevrat
c multe dintre tendinele modei au fost introduse de designeri celebri: faimosul
costum de dam n carouri alb/negru Chanel 1920, noua imagine a lui Dior n
1940 sau smokingul lui Yves St. Laurent.
Astzi este din ce n ce mai puin probabil ca un designer industrial
sgenereze o nou mod. Jachetele militare ale anilor 80, salopetele tip fermier sau
practicii pantaloni Levi Strauss sunt doar cteva exemple de mare succes. Toate
acestea arat, ns, c designerii sunt n fapt cei care combin materialele, culorile,
stilurile i look-ul dorit i acceptat de un numr mare de clieni. Putem afirma, fr
s greim prea mult, c - n ultim instan - adevratul creator al modei este
clientul, designerul fiind cel care d replica material a dorinelor i necesitilor
acestuia.
De multe ori, tonul n mod este dat de personalitile cu nalt statut social i
de evenimentele majore din lumea afacerilor, show-business-ului, sportului, politicii
sau artei. n perioada anilor 70-80, popularitatea modei disco s-a datorat
entuziasmului pentru discoteci; rock and roll-ul, dansatorii de aerobic sau
superstarurile muzicii au un impact major n rspndirea valorilor modei.
Moda reflect, de asemenea, rspunsul populaiei la modificrile sociale i
economice. Au aprut, de pild, magazine specializate n mbrcminte pentru
femei aflate n faze diferite ale carierei lor profesionale. Similar, se poate vorbi
despre anti-instituionala mod a anilor 60-70, aa numitul hippie-look, expresie

a luptei tineretului mpotriva instituiilor i o reacie mpotriva nepopularului rzboi

din Vietnam.
Noua dezvoltare tehnologic cauzeaz deseori o nou mod. Multe articole i
au originea n crearea de noi fibre sintetice, n utilizarea de noi procese tehnologice
de producie a esturilor. Fibrele sintetice au dezvoltat o ntreag industrie a
costumelor de baie, a ciorapilor de dam .a.m.d. Alte exemple abund, precum
popularitatea pieselor de mbrcminte tip strech sau proliferarea graficii pe
tricouri.
Se fac eforturi considerabile pentru dezvoltarea unor noi materiale, diferite
sub aspect i proprieti de cele tradiionale (fibre capabile s converteasc energia
solar n energie termic, destinate echipamentelor pentru alpiniti sau schiori; fibre
capabile s absoarb transpiraia, avnd n acelai timp efecte dezodorizante sau
chiar fibre impregnate cu parfum). Se caut, de asemenea, materiale sintetice cu
aspectul celor naturale (ln, bumbac, mtase, piele), dar avnd caliti
mbuntite de rezisten, purtabilitate i ntreinere.
Productorii de confecii vestimentare au la dispoziie o gam larg de
materiale, caracterizate de structuri, culori i desene diferite; combinate sau nu,
aceste materii prime dau posibilitatea realizrii unor efecte estetice inedite.
Astzi, n lumea ntreag, moda este considerat o dovad de civilizaie i
progres. Populaia lumii difer de la un continent la altul, de la o ar la alta, de la
un grup la altul. Fiecare dintre noi avem valori diferite: unii suntem conservatori,
alii futuriti, unii materialiti, alii nu. Oricare ar fi valorile noastre i stilul nostru de
via, mbrcmintea ne reflect opiunile.
Se admite postulatul conform cruia creaia de mod este relaia stil
vestimentar / stil de via. Se constat c elemente ale stilului de via cu
influene majore asupra stilului vestimentar reprezint relaii de adaptare a
individului la univers.
Exist ns i situaia n care stilul vestimentar nu decurge din stilul de via,
ci din aspiraiile individului ctre altceva, ctre ceea ce i-ar dori s par. Aceast
relaie, diferit de cea anterioar, nu exclude ideea adaptrii, chiar dac sub o
form special: adaptarea realului la imaginar, n cadrul universului individual.
Chiar dac fantezia i ndeamn pe creatori s se joace cu formele i culorile,
s nu uitm c moda se adreseaz unor poteniali cumprtori, purttori ai
respectivelor propuneri vestimentare, n mprejurri de via concrete. Ceea ce
contureaz cel mai mult creaia vestimentar este originalitatea propunerilor i
funcionalitatea soluiilor.
Creaia vestimentar are o sfer mult mai larg de cuprindere dect
transpunerea n practic a rezultatelor prospectrii liniilor modei. Activitatea de

creaie trebuie s valorifice ntregul instrumentar tiinific destinat producerii de

idei, de noi produse, deoarece definete personalitatea unui produs, cererea lui pe
pia i ansele de reuit n comparaie cu alte produse.
Proiectarea i realizarea pieselor de mbrcminte se afl sub incidena a
numeroi factori: vrsta diferitelor segmente de cumprtori, anotimpul sau
sezonul, stilul sau genul preferat .
Exist o adevrat industrie a hainelor, ncepnd cu cele specifice celei mai
fragede vrste i pn la cele specifice vrstei naintate.
Succesiunea anotimpurilor determin mbrcminte adecvat pentru
primvar, var, toamn i iarn i, mai mult dect att - experiena n domeniu a
demonstrat exist tendina general de specificitate pentru fiecare
luncalendaristic.
Concordana vestimentaiei cu personalitatea i posibilitile (native,
materiale etc) ale fiecruia deosebete stiluri precum: suav-romantic, licean,
cinegetic, etno-retro-folk sau practic-activ, stiluri a cror existen produce
modificri substaniale n mentalitatea noastr despre haine.
S-au impus mai multe genuri de mod, n conformitate cu preferinele
consumatorilor:
genul extravagant ( cu forme neobinuite, accesorii stranii i materiale de
ultim or);
genul clasic (cu linii rafinate, coloristic fr accente tari, materiale suple);
genul romantic (cu not suav conferit de materiale fluide, imprimeuri
florale, accesorii din rafie sau paie);
genul sexy (cu forme simple, provocatoare, culori tari, esturi elastice,
tieturi ndrznee);
genul sport (determinat de croieli funcionale, materiale moi, nclminte
uoar);
genul lejer (sau funcional-degajat, reprezentat de pantaloni, tricou,
cma, pulover, fr accesorii);
genul elegant (distincie nostalgic conferit de croieli sofisticate, materiale
scumpe, rigiditate stilistic);
genul acidulat sau starlet (cu linii care subliniaz silueta, culori stridente i
materiale lucioase).

Moda este un fenomen periodic, ciclic i dup unii efemer, trector.

Ansamblul creaiei vestimentare sufer schimbri rapide, radicale, contradictorii
chiar de la un sezon la altul, de la o prezentare la alta.
Moda este o industrie. Dup gradul de execuie i concepie, produsul modei
se divide n dou mari categorii: creaia haute-couture i creaia tip pret - porter. Se folosesc termeni francezi deoarece ultimul secol a fost net dominat n
acest domeniu de ctre francezi, care pun bazele conceptului realizrii de succes a
celor mai rafinate i elegante colecii.
Superlativul n mod nu l-au obinut doar creatorii francezi, ci i cei italieni,
englezi, germani sau americani. Designul, creaia vestimentar este ns o afacere
ce presupune cooperare internaional (Jean Paul Gaultier, de exemplu, este
finanat de japonezi i i realizeaz hainele n Italia)*.
Politica este de a menine haute - couture-ul ct mai mult timp i mari
grupuri precum LVMH (Christian Dior, Christian Lacroix i Givenchy), Chanel i
Sanofi (Y.S.Laurent i Nina Ricci) i - au artat interesul i suportul lor pentru
aceast activitate, n condiiile n care exist semne de ntrebare cu privire la viitorul
creaiei la comand.
Concepute i testate ca viitoare modele pentru noua linie a modei, confeciile
lansate de ctre casele de specialitate sunt accesibile unui public restrns. Mai
trziu, cnd intervine problema certitudinii cu privire la succesul relativ al noii
linii, apar confeciile realizate n serii mici. n funcie de succesul cunoscut pe pia,
se poate trece la preluarea de ctre firme a noilor modele, la producia industrial
de serie mare.
Cerinele estetice fa de produsele vestimentare urmresc simbioza dintre
aspectul exterior, confecionare, calitatea materialului textil i destinaia confeciei.
Aspectul exterior reflect ntr-o msur foarte mare calitatea, fiind
caracterizat de:
siluet, respectiv gradul de aderare a produsului la figur, aspectul liniilor
umerilor, al taliei, al liniilor laterale care stabilesc conturul produsului; se
cunosc: silueta tip clepsidr a anilor 40-50 cu talia mult accentuat, umerii
i oldurile mrite; silueta tip conic, cu umerii foarte lai, talia marcat i baza
strmt; veminte tip sac sau, dimpotriv, creaii aderente, accentund
sinuozitile trupului;
form, stabilit de liniile constructive ale produsului, respectiv liniile
custurilor, ale penselor, ale reliefurilor;
model, determinat de liniile decorative ale produsului: liniile ornamentale,
cute, broderii, dantele, gulere, revere, manete, cordoane, accesorii;

 croial, caracterizat prin tipul mnecii, forma gulerului, tipul de buzunare,

modele de butonaj.
La baza alctuirii aspectului unui ansamblu vestimentar stau, de fapt,
aceleai legi ale compoziiei, formei i culorii care guverneaz orice creaie
artistic.
Linia, acest element simplu, prin varietatea combinaiilor sale, poate
conduce la lucruri inimaginabile, frumoase, plcute, n funcie de fantezia i
talentul designerului. Ea se afl la originea formelor, a tuturor stilurilor.
Liniile vestimentaiei, n funcie de importana lor, pot fi de baz i de
contur sau de mod. Liniile de baz sunt acelea care determin dimensiunile
de baz ale vestimentaiei, n funcie de dimensiunile corpului. Liniile de
modumanizeaz vemntul n direcia nfrumuserii lui.
Pentru designer, preocuparea principal este dat de senzaiile care
pot fi create cu ajutorul liniilor. Creatorul adapteaz liniile, culorile i
organizeaz compoziia ansamblului vestimentar.
Dominaia liniilor va fi orizontal pentru vestimentaia destinat
adulilor, ascendent pentru tineret, cu toate liniile intermediare pentru a
nfia toate celelalte senzaii i varietatea lor infinit. Un joc policrom, nu
mai puin expresiv i divers, se adaug acestui joc liniar, dup cum urmeaz:
liniilor ascendente le corespund culorile calde i tonurile luminoase;
un echilibru mai mult sau mai puin perfect al culorilor calde i reci, al
tonurilor pale i intense mrete calmul liniilor orizontale.
Supunand astfel culoarea si linia emotiei pe care o resimte sip e care vrea sa
o exprime, creatorul va obtine rafinamentul liniei de croiala, dobandind aprecierea
unanima concretizata prin contraste.
Liniile pot crea iluzii optice de : scurtare, alungire, largire, latire, efecte care
pot fi folosite pentru corectarea anumitor deficient (de tinuta, de conformatie).
Materialele textile prezinta ele insele anumite linii (directii) care pot fi mai puternice
decat liniile modelului, cee ace directioneaza asezarea lor la confectionare.
Culoarea poate sublinia efectul liniilor. Din punct de vedere tehnic, culoarea
unui material textil este corespunztoare atunci cnd are o stabilitate bun i dac
este capabil s menin nuana respectiv ct mai mult timp n condiiile utilizrii
materialului.
Din punct de vedere estetic, ordonarea i combinarea culorilor se realizeaz
innd cont de nsuirile acestora, de efectele pe care acestea le produc, de relaiile
dintre ele.

nlnuirea zonelor colorate se face dup legile armoniei. Lipsa cunoaterii

fundamentrilor tiinifice privind armoniile cromatice a determinat naterea unor
confuzii ntre sentimentul estetic provocat de combinarea de culori i armonia
propriu-zis. Armonia depinde de legile contrastului, raporturilor i
proporiilor dintre culori.
Numeroase studii efectuate, precum i cercetarea volumului global al
vnzrilor de produse vestimentare, au demonstrat c preferinele pentru
combinaiile de culori sunt puternic influenate de vrst, sex, structur social i
grad de cultur.
Mai puin vizat, ornamentul produsului vestimentar poate oferi, de la caz la
caz, soluia estetic a variaiei n unitate. Aceasta sporete personalitatea i
prestigiul omului n societate, stimuleaz simul plcerii prin posibilitatea de a se
distinge, de a atrage atenia asupra lui. Ornamentul are capacitatea de a sublinia,
de a pune n valoare forma, estetica i calitatea final a confeciei, condiia fiind de
a nu fi conceput n sensul unui frumos adugat, lipit de produs.
O atenie deosebit se acord pregtirii materialului textil n vederea
valorificrii maxime din punct de vedere economic, dar i estetic, a evitrii
defectelor neadmise pe produsul confecionat.
Abaterile materiei prime ca i abaterile de confecionare (nesimetrie a
reverelor, a butonierelor, a tighelelor, piese montate greit, butoniere amplasate
greit sau incomplet festonate .a.m.d.), influeneaz negativ calitatea estetic a
produsului finit.
Atracia exercitat de un asemenea produs asupra consumatorului depinde n
mare msur de calitatea finisajului. Acesta constituie tocmai operaia care
asigur fixarea aspectului final al produsului, contribuind la nnobilarea lui. Cu ct
factorul estetic este mai pregnant, nsemntatea finisajului sporete.
Calitile materialului textil dau posibilitatea realizrii permanente a
ineditului n creaia vestimentar.
Plasticitatea, proprietate esenial a materialului textil ( care permite s se
obin dintr-o form plan o structur tridimensional, cute, forme concave sau
convexe) i aduce concursul, alturi de celelalte tipuri de proprieti, la asigurarea
unui estetic corespunztor confeciei.
Se tie c, raportndu-ne la poziia vertical a corpului uman, posibilitile de
expresie estetic a mbrcmintei se bazeaz pe efectele de construcie i de
asamblare a pieselor ce o compun, dar n primul rnd pe cele de drapaj al
materialului textil, definit ca posibilitatea acestuia de a forma pliuri i falduri.
De asemenea, efectele de moale, tare, rigid, elastic, flexibil, rece, clad, lucios,
poros, neifonabil, percepute la contactul esturii cu suprafaa corpului, contribuie

la aprecierea confortului vestimentar prin corelarea unor criterii subiective

evideniate de purttor cu un criteriu standard sau valoare global de tueu.
Cercetrile i experimentele ultimelor decenii n domeniul confortului
vestimentar au pus n eviden faptul c studiul proprietilor materialelor textile
i confeciilor trebuie s se fac conform grupelor de particulariti antropometrice,
fiziologice, igienice i psihologice ale omului.*
mbrcmintea poate contribui la confortul personal n condiiile n care ine
seama de modificrile formei i dimensiunilor corpului uman n micare, precum i
n repaus, dac menine echilibrul termic al corpului i se caracterizeaz printr-o ct
mai bun purtabilitate i uurin la ntreinere, dac se afl n strns armonie cu
caracterul purttorului, dac atrage atenia plcut prin linie i culoare, asigurnd
confortul estetic, att de important n viaa omului.

Limbajul vestimentar in afaceri

Comunicarea a fost definit de-a lungul timpului n nenumrate feluri; de
fapt, ncercetrile de comunicare de astzi, un subiect definete ceea ce este
comunicarea. O vedere de ansamblu arat comunicarea ivindu-se atunci cnd un
organism rspunde unui stimul care este la un anumit nivel, simbolic. Limbajul
poate fi determinat ca fiind un sistem de comunicare prin semnale, n cadrul unei
limbi sau n afara ei. n privina naturii limbajului, doctrinele cele mai rezistente au
fost cele care, dup modelul lui Aristotel, au vzut n limbaj un instrument de
comunicare menit s informeze asupra strilor lumii.
mbrcmintea, n msura n care este rezultatul unei alegeri personale,
ogindete personalitatea individului, este un fel de extensie a eului i, n acest
context, comunic informaii despre acesta. Ea poate afecta chiar comportamentul
nostru general sau al celor din jur. mbrcmintea se poate folosi pentru a crea un
rol. Aceasta poate marca statutul social real sau pretins. Ca regul general, inuta
conservatoare i protocolar n stil occidental nu ridic probleme nicieri n lume.
inuta de afaceri standard, este practic obligatorie i n mediile de afaceri din
Europa Occidental i S.U.A. n cultura asiatic, n particular, n China i Japonia,
costumul i cravata sunt austere i de culoare nchis. n unele ri islamice,
brbailor le este interzis s poarte pantaloni scuri. Pe plajele Libanului, destule
femei din lumea arab intr i n mare fr s se dezbrace.

Comunicarea prin ceea ce se numeste moda este la fel de vasta si complexa

ca insasi definitia si conceptul de moda. Trebuie intelesi toti parametrii in functie de
cultura sau de deschiderea la care ne raportam. Altfel riscam sa ne formam idei si
pareri preconcepute despre ceea ce s-a dorit sa ni se comunice.
n ce proporie poate vestimentaia influena rezultatul unei ntlniri,
atingerea sau nu a rezultatului propus? E greu de spus, dar n mod cert influeneaz
felul n care aceasta demareaz, scriu specialitii citai de money.ro. Mai ales n
mediul de afaceri, mbrcmintea are rolul de a identifica rapid juctorii aflai n
faa unei tranzacii de business, pentru ca apoi s se dizolve n fundal: sugereaz
sau stabilete nivelul de success i autoritate al fiecruia, vorbete despre
experiena profesional, despre statutul financiar.
Vestimentaia este unul dintre cele mai influente mijloace de comunicare
nonverbale pe care le avem la dispoziie. Interesant este c studiile legate de acest
tip de comunicare i, implicit, despre prima impresie pe care o facem celor din jur,
au putut cuantifica rolul aspectului exterior (vestimentaia i limbajul corporal)
55%. Asta n comparaie cu cele 38 de procente ale vocii i cele 7 ale coninutului
propriu-zis al mesajului. Pe de alt parte mbrcmintea, orict de frumoas sau
adecvat, nu compenseaz pentru lipsa de talent, ambiie, profesionalism sau
cunotine.
Felul n care artm ne poate deschide o u ; ceea ce tim ne ajut s
rmnem n ncpere. Pentru vestimentaia profesional unitatea de msur este
adecvarea la ocazie i partenerii de discuie. Factorii care dau msura acestei
adecvri sunt stilul, codul vestimentar, culorile i accesoriile. Stilul vestimentar este
un element foarte personal i internalizat, o semntur personal.
De pild, o femeie care se regsete n stilul casual va purta un minimum de
accesorii i se va mbrca mai curnd ntr-un costum cu pantalon i probabil va fi
tunas scurt sau va avea prul aranjat cu naturalee; n schimb, o femeie care
prefer un stil clasic, va opta pentru un set asortat de cercei i colier, purtai la un
taior sobru, cu prul strns ntr-un coc, spune Markovits. Fiind o reflexie a
personalitii i gusturilor stilul vestimentar d partenerilor de discuii indicii despre
temperamentul sau stilul de via al persoanei respective prin factori att de
mruni precum texturile, culorile sau imprimeurile alese, tipul de accesorii i felul
n care acestea sunt purtate.
Vestimentaia tinde s fie un criteriu important de evaluare a angajailor n
cadrul organizaiilor. Exist organizaii n care vestimentaia este impus prin
anumite regulamente interne pe care fiecare angajat trebuie s le respecte. De
asemenea, sunt i organizaii n care nu exist cerine formale n ceea ce privete
vestimentaia angajailor.
Indiferent de tipul de organizatie in care oamenii activeaza, un lucru insa este
cert: modul n care oamenii se mbrac, tipul de vestimentaie pe care l adopt la

serviciu comunic informaii despre ceea ce sunt oamenii i despre ceea ce vor s
par c sunt.
Chiar dac tindem s fim de acord cu expresia important este cum gndim
i nu cum ne mbrcm", n viaa de zi cu zi vestimentaia joac un rol important n
percepia persoanelor. Un renumit consultant n domeniul managementului i
dezvoltrii resurselor personale, Richard Denny, susinea ntr-o lucrare a sa c, dei
oamenii au dreptul sa adopte orice forma de imbracaminte doresc, ei trebuie totusi
sa faca distinctia intre munca si distractie si sa-si adapteze vestimentatia
atmosferei de afaceri create de patronul lor".
Hainele sunt semne ale statutului social, simboluri ale puterii sociale,
influentnd stima de sine a celor care le poarta si, de asemenea, modul in care
ceilalti se comporta fata de noi.
Pentru orice manager gestionarea impresiei pe care subordonatii si-o
formeaza despre el este o conditie importanta pentru succes, vestimentatia
reprezentnd un important mijloc de management al impresiei.
In interactiunile cotidiene, oamenii se informeaza unii despre ceilalti utilizand
o serie de mijloace care le sunt accesibile despre persoanele cu care intra in
contact, deducnd din acestea anumite caracteristici ale persoanei, care nu sunt
direct observabile. Altfel spus, pe baza a ceea ce se vede tragem concluzii despre
ceea ce nu se vede. Vestimentatia face parte din categoria informatiilor accesibile
despre o persoana. Pe baza informatiei oferite de imbracaminte, oamenii trag
concluzii in legatura cu statusul social al persoanelor, caracterul sau chiar
competenta acestora.
Modul n care o persoan se mbrac contribuie la ceea ce n psihosociologie
se numete efectul primei informaii" (primacy effect). Acesta const n influena
exercitat preponderent de primele informaii primite, comparativ cu cele ulterioare,
datorit procesrii mesajului n funcie de acestea.
Interviurile de angajare, primele contacte cu colegii i sefii la un nou serviciu
constituie situaii sociale n care efectul primei informaii poate avea o mare
importan asupra modului n care un angajat va fi apreciat.
Vestimentaia organizaional este privit ca un indicator al influenelor att
din interiorul organizaiei, ct i din exteriorul acesteia, din mediul socio-cultural. De
asemenea, n interiorul unei organizaii exist att presiuni formale - care i au
expresia n codurile i regulamentele interne -, ct i presiuni informale - care i au
expresia n anumite modele care se pot impune la un moment dat ntr-o organizaie,
n vederea adoptrii unui anumit tip de vestimentaie.
Exist trei dimensiuni ale vestimentaiei organizaionale:

1. Atributele vestimentaiei - constau n culorile, materialele i stilul

vestimentaiei;
2. Omogenitatea vestimenional - se refer la gradul de variaie n ceea ce
privete vestimentaia, printre membrii aceleiai organizaii;
3. Diferenierea - se refer la gradul de difereniere a vestimentaiei
angajailor dintr-o organizaie n raport cu vestimentaia persoanelor din
afara organizaiei.
Daca intr-o organizatie strategia organizationala promovata de top
management merge pe ideea diferentierii interne intre departamentele
reprezentative ale organizatiei, criteriul omogenitatea vestimentatiei" (in sensul de
omogenitate stratificata) devine foarte important. Acesta se traduce prin
vestimentatii diferite pentru angajatii unor departamente diferite.
De asemenea, in cazul in care strategia vizeaza diferentierea organizatiei fata
de alte organizatii concurente, criteriul evidentiere prin vestimentatie" primeaza.
Aceste dimensiuni ale vestimentatiei in organizatii pot fi observate si in viata de zi
cu zi.
Bancile, companiile multinationale etc. opteaza, att in interior, ct si in
exterior, pentru vestimentatii specifice, care sa permita pe de o parte o mai buna
definire a rolurilor in interior, iar pe de alta parte - o mai buna diferentiere a
organizatiei lor in exterior. De aceea, regulamentele de ordine interioara din cadrul
acestor tipuri de organizatii includ si norme clare in ceea ce priveste vestimentatia
angajatilor din cadrul diferitelor departamente.

Atributele vestimentatiei: Culorile

Alegerea unei culori pentru vestimentatia organizationala are la baza
informatia simbolica pe care o trasmit culorile. Se poate adauga ca semnificatiile
transmise de culori sunt definite socio-cultural. Unii autori sustin ca, spre exemplu,
albastru sugereaza demnitate sau rosu sugereaza afectiune, organizatiile optand
pentru anumite culori ale vestimentatiei angajatilor, in functie de semnificatia
sociala a acestora: culoarea marofolosita la uniformele UPS sugereaza incredere. In
mod similar, spitalele folosesc culoarea alb pentru a sugera puritate si curatenie, iar
organizatiile politiste utilizeaza culori inchise pentru a sugera putere.
Culorile influenteaza si ele comunicarea. Ele evidentieaza atitudinea omului
fata de viata si fata de cei din jur.
Corelatia culoare personalitate

Culoarea vestimentatiei folosita de catre manager ne comunica o serie de

lucruri despre acesta.
Culoarea Informaie
Rosu - om plin de sentimente
Roz - imi place sa iubesc, sa fiu iubita si sa am grija de altii
Portocaliu - sunt organizat si hotarat sa-mi realizez planul
Galben - doresc sa discutam
Verde - imi place schimbarea
Bleu - sunt inventiv
Bleumarin - imi place sa fiu sef si sa dau ordine
Negru - stiu foarte bine ce am de facut
Ce comunica culoarea vestimentatiei?
Semnificatia culorilor poate fi diferita in alte culturi. De exemplu: in timp ce in
Europa negrul este culoarea tristetii, in China si Japonia albul inseamna tristete.
Culorile calde (rosu, portocaliu, galben) favorizeaza comunicarea iar cele reci
(gri, verde, albastru) o inhiba. Comunicarea se desfasoara greoi si in cazul
monotoniei sau varietatii excesive de culori.
LIMBAJUL VESTIMENTATIEI
Exista numeroase materiale de specialitate privind felul in care trebuie sa se
imbrace angajatul, managerul, omul de afaceri. Parerile celor in cauza asupra
eficientei acestor recomandari variaza.
Imbracamintea trebuie sa fie adecvata muncii pe care o efectuam. Este
indicat sa purtam haine de calitate, intr-un stil care nu se va demoda usor si cateva
accesorii elegante. In functie de sex putem schimba frecvent cravata, camasa,
esarfa, bluza etc. Totul trebuie sa fie curat si calcat.
Chiar daca detinem functii de conducere, in situatii neoficiale, de lucru,
putem practica un stil informal, la care renuntam (apelam la costum) in situatii
formale.

Codul vestimentar al activitatilor profesionale propune 4 variante de

tinute:

1. Tinuta business, formala si conservatoare specifica corporatiilor, bancilor,

avocatilor, asigurarilor, vanzarilor, consultantei. Aici se accepta doar
costumul din materiale cu tinuta, atat pentru femei cat si pentru barbati.
2. Tinuta business-casual, sau business-smart menita sa comunice, este
specifica marketingului, educatiei, medicinei, resurselor umane, imobiliarelor.
Accepta costume si rochii practice, relaxante, semi-traditionale din tricot si
tesaturi mai moi si imprimeuri odihnitoare. Este ideala si pentru momentele
in care te intalnesti intamplator cu un client sau partener de afaceri si vrei sa
pari imbracat business dar nu protocolar.
3. Tinuta business inovatoare, artistica specifica publicitatii, relatiilor
publice, industriei de moda, showbiz-ului, proprietarilor de magazine de lux.
Este asemanatoare cu tinuta business in ceea ce priveste materialele si
formele, permitand insa inovatii, in materie de cromatica si de taieturi.
4. Tinuta casual- specifica publicatii relatiilor publice, industriei de moda,
showbiz-ului, proprietarilor de magazine de lux. E asemanatoare cu tinuta
bussines in ceea ce priveste materialele si formele, permitand insa inovati, in
material de cromatica si taieturi.
Adapteaza-te sectorului in care lucrezi si codului vestimentar impus de
organizatia pe care o reprezinti!
O regula de baza in lumea afacerilor spune ca aici totul se conduce dupa
principia cazone unde tot ceea ce conteaza este ierarhia. Implicit si vestimentatia
profesionistilor din acest mediu se supune acestei reguli.
Asadar, imbraca-te conform nivelului ierarhic al pozitiei pe care o ocupi si
gradului de expunere al acesteia!
Daca te pozitionezi in varful piramidei ierarhice, iti este permisa o mai mare
libertate in a-ti exprima personalitatea la nivelul tinutei vestimentare. Dar daca te
afli inca in plina ascensiune, cand iti alegi tinuta, caracterul profesional trebuie sa
primeze in fata celui personal. Iar cu cat gradul de expunere al jobului tau este mai
mare, cu atat mai mult tinuta ta trebuie sa fie mai ingrijita, mai placuta si mai
serioasa.

Accesoriile costumuilui de afaceri

Palaria a jucat acelasi rol ca si cravat. Mijloc de a atrage atentia , de a

sublinia diferenta, generator al unorgesturi care demonstrau buna cunoastere si
usurinta de a folosi eticheta dar si o modalitate de a intrerupe sau termina o
intalnire de afaceri (mi-am pus palaria intr-o parte si am plecat puncat un om de
afaceri din City-ul londonez).

Parte integranta a costumului de afaceri in anii 60, palaria a disparut treptat

din vestimentatia de afaceri. Evitarea palariei tine ata de atentia acordata sanatatii
parului dar si acceptarea lipsei ei. Dezvolatrea industriei de frumusete de la mijlocul
secolului al xx-lea , schimbarea regulilor clasice de igiena prin cercetari serioase
dar si acceptarea unor coafuri elaborate la barbate au transformat paria intr-un
accesoriu inutil. Un alt factor important care a dus, printer altele, la disparitia
palariei il reprezinta schimbarea obiceiurilor de a munci.
Afacerile se fac in birouri, iar e-mailu si telefonul te scutesc de drumuri lungi,
necesare in trecut pentru a te intalni cu partenerii de afaceri. De aceea, ca si
redingote sau vesta (doua elemente obligatorii ale tinutei de afaceri de la inceputul
secolului), palaria si-a pierdut functia utilitara fiind purtata doar in anumite ocazii
strict pentru a accentua caracterul special sau official al evenimentului. Doar
panamaua (originara din Ecuador si purtata pentru prima oara de catre Napoleon al
III-lea), considerata initial de lux, continua sa reziste si astazi dar sub forma unei
palarii de vacanta.
Cuvintele cheie care caracterizeaza costumul de afaceri ideal sunt aceleasi ca
si cele care descriu o afacere reusita: seriozitate, simplitate, impact maxim.
Costumul de afaceri reflecta perfect decorul in care evolueaza omul de afaceri:
cladiri vechi care inspira respect si denota traditia neintrerupta de-a lungul mai
multor generatii, cladiri inalte si zvelte, de o simplitatea perfecta si studiata,
impresionante prin performanta si complexitatea constructiei si in ale caror gemuri
imense, opace, se reflecta griul clar, specific City-ului, nealterat de reclame
luminoase sau alte pete de culoare.
Principii de baz
Exist cteva principii de baz privind inuta n general i cea vestimentar,
n special :
1. O inut sobr, formal, conservatoare; la locul de munc, att pentru
brbai ct i pentru femei, stilul clasic i convenional rmne ntotdeauna
cel mai potrivit, fiind recomandat i n domeniul afacerilor, n special n
activitatea financiar-bancar:
A. pentru brbat, inuta sobr, un stil clasic i convenional presupune:
- cma alb, cu cravat simpl (culori sobre, neiptoare, n dungi i
modele simple) sau cma cu dungi fine i o cravat cu imprimeu simplu;
- hain la un rnd (care d o inut zvelt i care poate s stea i descheiat)
sau hain la dou rnduri, care este adecvat pentru persoane nalte i nu
prea solide, care trebuie s stea totdeauna ncheiat;
- inuta oficial, respectiv costum cu vest, din materiale nchise la culoare,
care creeaz impresia de suplee, sau n imprimeuri mrunte; la costum este

indicat cmaa cu mnec lung; cmaa cu mnec scurt se poart fr

hain, cnd este foarte cald, n afara orelor de serviciu;
- nclmintea, de preferin clasic, cu ireturi, trebuie s fie bine
ntreinut; ciorapii vor fi de culoare nchis (negri, bleumarin sau gri nchis),
atunci cnd costumul este de culoare sobr; la costum maro sau kaki se
poart ciorapi maro;
- cravata se va asorta cu costumul i cmaa; un brbat nalt va purta cravat
lungi, n timp ce unul scund va purta cravate scurte potrivit taliei; atunci
cnd este purtat n permanen, papionul devine o caracteristic a
individului;
- bijuteriile brbteti vor fi ntotdeauna sobre, discrete, lipsite de
extravagan, de bun calitate.
B. pentru femei la locul de munc, inuta sobr i de bun gust nseamn:
- taioare, fuste clasice sau rochii cu croial clasic, simpl; o femeie este
atrgtoare la birou atunci cnd este mbrcat n rochie potrivit, n bluze
moi, feminine, fuste i pulovere de diverse combinaii i atunci cnd i
supravegheaz atent, discret, aspectul exterior;
- nclmintea va fi aleas cu mult grij: pantofi de bun calitate, asortai
cu geanta, ntotdeauna curai, bine lustruii cu tocuri nu prea nalte i n
foarte bun stare; la locul de munc, la coal nu este deloc recomandat s
se foloseasc nclminte excentric; ciorapii vor fi de culoarea pielii, fr
modele, nedantelai, nebrodai cu flori sau cu alte figuri, deoarece vor iei n
eviden i vor atrage, n permanen atenia; dresul va fi bine ntins pe
picior, avnd grij s nu fac cute;
- accesoriile purtate vor fi ntotdeauna discrete, ele neavnd rolul de a atrage
vdit atenia asupra fizicului; poeta ntotdeauna n stare bun, trebuie bine
organizat, pentru a evita scotocitul prin interiorul ei, aspect ce d o imagine
cu totul neprofesional; poeta nu va fi inut la vedere, nu va fi expus i
mai ales nu va fi lsat pe mas pe birou pe scaun, atunci cnd se prsete
ncperea;
- bijuteriile purtate vor fi n general simple, silenioase; bijuteriile zgomotoase
sunt nu numai iritante, dar distrag atenia; n nici un caz nu se amestec
bijuteriile de aur cu cele de argint; este recomandabil s se poarte un singur
inel, mai deosebit, sau dou piese mici: un colier de perle i o pereche de
cercei vor crea o inut adecvat unui cadru sobru, de afaceri;
- machiajul va fi cu totul discret, sprncenele vor fi permanent aranjate,
ngrijite;

- inuta femeii aflat la tribun nu va fi n nici un caz strident, iptoare,

dimpotriv, va fi una simpl, care nu necesit micarea permanent a gtului
pentru a-i aranja accesoriile pe care le poart; ntr-o asemenea situaie, se
recomand o fust bine croit, o bluz de culoare pastelat, eventual cu un
papion, purtat la un taior ce va creaun efect favorabil persoanei n cauz.
2. O inut sobr, adecvat presupune un aspect ngrijit, plcut; o privire
succint atent de la cap la picioare, nainte de a pleca la birou, trebuie s
urmreasc, n principal:
- tunsoarea, linia prului poate fi la mod, fr exagerri ns; aceasta
presupune un pr bine aranjat, curat, pieptnat, n permanen periat; barba
i mustile trebuie bine ngrijite i n permanen tunse; fardul de pleoape i
rimelul nu se folosesc la birou, ca i genele false, pudra aurie;
- vestimentaia va fi adecvat i bine ntreinut;
- minile vor fi permanent curate, iar crema de mini bine aplicat; unghiile
curate i manichiurate sunt tot att de importante pentru inuta unui brbat
ca i pentru a unei femei, lacul folosit pentru unghii trebuie s aib o culoare
plcut;
- atunci cnd pantofii au o culoare neobinuit, culoarea rochiei va fi
obinuit, neiptoare sau se va purta un costum uni; o femeie care poart
pantofi moderni, de calitate superioar, cu tocuri potrivite sau joase
demonstreaz c are gndul de a face treab, c poate merge oriunde este
nevoie de ea;
3. ntotdeauna prima impresie ine de detalii mrunte; unul dintre cele mai
importante detalii este aspectul fizic n general i inuta vestimentar n particular,
de aceea, nainte de a v cumpra o anumit pies de mbrcminte sau de
nclminte trebuie s v punei o serie de ntrebri de genul: Se preteaz ea
profesiei i locului meu de munc? mi vine, ntr-adevr bine? Mi se potrivete un
asemenea stil? Croiala este cea mai potrivit vrstei i aspectului meu fizic? Este o
hain cu adevrat la mod sau este doar un capriciu? Este potrivit acestui
anotimp?
Ca regul general, trebuie evitat, pe ct posibil, s se poarte hainele
strmte; la birou nu trebuie purtate veminte care se potrivesc numai pentru ocazii
i din material pretenioase: satin, brocard, catifea, lam etc.
Acum cativa ani, , companiile de asigurari tratau cu mare seriozitate codul
vestimentar, culorile admise de acestea fiind numai negru, bleumarin si gri inchis. In
plus, manseta camasii trebuia sa iasa din maneca hainei de la costum nu mai mult
de doi centimetri, parfumul trebuia sa fie putin sau neutru, machiajul discret, fara
decolteu sau fusta scurta, fara incaltari decupate in vreun fel, nici macar vara.

Ciorapii de matase erau insa obligatorii inclusiv vara, iar barbatii nu aveau
voie cu barba sau mustata, cu parul lung sau femeile cu parul prea scurt. Coafura
trebuia sa fie aranjata, fara gel, fara culori stridente de par. De atunci, lumea s-a
mai schimbat, iar mediile corporatiste au devenit mai putin rigide si mai colorate.
Cu toate acestea, s-au pastrat cateva reguli.
Cercetarile asupra perceptiilor umane arata cum anumite reguli vestimentare
transmit mesaje care sunt decodate drept profesionale. Putem fi perceputi ca
profesionisti prin simpla prezenta si alegere vestimentara. In mod evident, este
nevoie sa completam aceasta impresie printr-un comportament potrivit situatiei in
care ne aflam.
Adesea este nevoie de numai jumatate de minut pentru formarea unei prime
impresii despre un om. Si totul depinde de imaginea sa. In viata profesionala aceste
30 de secunde capata o importanta capitala atunci cand de ele atarna semnarea
unui contract.
Oricat de superficiala ar parea, aceasta lege nescrisa din lumea businessului
poate fie sa te ridice pe culmile gloriei, fie sa aduca "falimentul profesional".
Ca orice curent, vestimentatia business se adapteaza cu fiecare sezon, iar
oamenii de afacerii si managerii de pretutindeni incearca si ei sa tina pasul.
Imaginea are o importanta din ce in ce mai mare. Mai ales in lumea business. Asa sau nascut, mai nou, "rezolutiile de stil". Iar pentru 2008 oamenii de afaceri si-au
propus, printre altele, sa-si schimbe garderoba. Sau nu.
"Vreau sa stiu ceea ce port, sa cumpar haine cat mai ecologice, sa nu ma
pierd in tendinte, sa imbrac haine cat mai colorate". Sau: "As vrea sa adopt o
imagine mai sobra, sa port costume create special pentru mine si sa schimb
parfumul". Sau: "Voi achizitiona mai multe accesorii pentru ca ele imi definesc cu
adevarat stilul". Acestea sunt doar cateva dintre promisiunile de imagine pe care
oamenii de afaceri din strainatate si le-au facut pentru anul 2008.
Este naiv sa mai crezi ca modul in care te prezinti in mediul de business, stilul
vestimentar, intreaga aparitie, nu conteaza. Hainele reflecta personalitatea, bunulgust sau absenta lui, statutul social, respectul pe care il ai pentru interlocutorul tau.
Evident ca imaginea, modul in care ti-ai construit aparitia, fie ea studiata sau
naturala, sunt definitorii pentru felul in care relationezi pe viitor cu partenerii tai si
pentru modul in care esti perceput.
Chiar daca in majoritatea timpului aceste lucruri raman nespuse, indiferent
de varsta sau sexul interlocutorului, hainele, bijuteriile, manichiura si alte astfel de
detalii sunt remarcate, cantarite si judecate. Vestimentatia este considerata
indicatorul fidel al succesului financiar. Fie al companiei proprii, fie al celei pentru
care lucrezi. Se cunosc cazuri, mai cu seama in afara tarii, unde angajatii care

reprezinta interfata companiei beneficiaza de un buget suplimentar, destinat

exclusiv hainelor de birou, haine care trebuie schimbate obligatoriu la fiecare sezon.
Fie ca vorbim de uniforme sau de costume de birou, vestimentatia nepotrivita
a angajatilor poate anula efectul tinutei ingrijite si construite a unui manager, mai
ales daca acesta este si actionarul majoritar.
Garderoba de birou a oricarui barbat trebuie sa cuprinda minim doua
costume clasice. In cazul in care slujba dv. presupune contacte sociale dese si iesiri
in societate in interes de serviciu - dineuri, cocktail-uri, pranzuri si cine de afaceri necesarul vestimentar minim creste la trei-patru costume si trebuie sa fie adaptat in
functie de sezon
Codul vestimentar business casual
O persoana intr-o pozitie de conducere barbat sau femeie - trebuie sa aiba
intotdeauna la indemana un sacou (chiar daca nu este imbracat/a in costum in ziua
respectiva). Nu exista nici un alt articol de imbracaminte care sa transmita mai
multa autoritate si credibilitate.
Tinutele asortate sunt obligatorii. Acest lucru poate parea dificil si o pierdere
de timp cand trebuie sa combini articole de vestimentatie separate (care nu fac
parte din costum), dar este un pas esential pentru a proiecta competenta si
credibilitate.
Costumele din 2 piese, cu pantalon , sunt foarte potrivite pentru femeile
executive. Daca ai in garderoba 3 astfel de costume, poti realiza combinatii
pentru toate zilele saptamanii.
Manecile lungi (sau cele trei-sferturi) sunt esentiale daca doresti sa ti se
acorde respect. Cu cat lungimea manecilor este mai scurta, cu atat acestea sunt
mai aproape de tinutele casual.
Ciorapii (dresurile sau sosetele) sunt o alta componenta a tinutelor feminine
profesionale. Daca ai picioarele goale (fara ciorapi, cu varful si/sau calcaiul
descoperit), risti sa pari ca te-ai imbracat pentru o ocazie sociala, nu pentru una
profesionala.
Pantofii transmit un mesaj important despre tine si despre scopurile tale.
Pantofii inchisi, cu botul si calcaiul acoperit, sunt cei mai potriviti pentru mediul
profesional. Asta nu inseamna ca trebuie sa fie demodati, urati sau grosolani;
dimpotriva, pot fi eleganti, moderni si plini de stil. Pantofii cu bareta la spate (slingbacks) sunt, de asemenea, acceptabili. Sandalele si pantofii sport (tip adidas) nu
sunt recomandati, se potrivesc tinutelor pentru timpul liber.
Alege accesorii interesante, asemanatoare cu cele potrivite unor tinute
traditionale de afaceri: bijuterii clasice, din metale nobile (nu din plastic), nu

voluminoase; brose, cercei, esarfe colorate, un ceas elegant, o geanta de calitate

exceptionala etc.
Ai grija ca parul sa iti fie vopsit cu grija si coafat clasic, iar machiajul sa fie
discret . Studiile facute de sociologi si economisti (nu de catre firme producatoare
de cosmetice!) arata ca femeile care se machiaza discret la locul de munca pot
castiga salarii cu 20-30% mai mari decat colegele lor nemachiate.
Cum se poarta cravata, acul, pantofii si butonii in vestimentatia
business
Cravata, acul, pantofii sau butonii sunt elemente vestimentare care pot
imbunatati considerabil imaginea unui barbat de business, sau dimpotriva, o pot
afecta serios atunci cand nu sunt bine alese. Totul se rezuma la felul in care se
poarta, la alegerea materialului si bineinteles la asortare, spun specialistii
chestionati de catre DailyBusiness.ro.
"Prima si cea mai importanta regula in vestimentatie este ca haina il face pe
om. Cel putin in mediul de business si cel politic. Atunci cand ne intalnim cu cineva,
90% din informatie este transmisa de vestimentatie si doar restul de discursul
persoanei in cauza", spune Oana Tatu, brand manager al magazinului de articole
vestimentare Dinasty.
Cravata
In mediul formal, in aria de business, cravata este un accesoriu care trebuie
regasit obligatoriu in vestimentatie. Insa, si mai importanta decat prezenta sa, este
purtarea corecta.
Un om de business fara cravata poate fi comparat cu un "doctor care nu
poarta halat alb", spune Alexandru Ciucu, care detine atelierul de creatie
vestimentara cu acelasi nume.
"Foarte importanta e purtarea corecta a unei cravate", spune si Oana Tatu.
"Ar fi ciudat sa vedem un manager bancar, intr-o intalnire importanta de afaceri,
purtand o cravata prea scurta, la o palma- doua de curea. Varful cravatei trebuie sa
acopere catarama curelei de la pantaloni".
De-a lungul timpului, marimea si aspectul nodului de cravata au oscilat.n
prezent, nodul se face dupa modelul de guler al camasii, spune Ciucu. "Cu cat
gulerul camasii este mai deschis, cu atat nodul va fi mai mare".
"Sunt in voga cravatele inguste si seminguste. Nodul simplu, usor alungit",
completeaza Oana Tatu, brand manager Dinasty.

In functie de sezon, culorile unei cravate sunt mai mult sau mai putin
potrivite intr-o vestimentatie de business. Apoi in functie de culoarea sa, starea de
spirit a celui care o poarta poate fi usor divulgata.
Nuantele vii se potrivesc vara si cele inchise - bleumarin, maron, verde inchis,
grena - iarna, desi culorile enumerate mai sus merg foarte bine la birou tot timpul
anului.
Acul de cravata, doar pentru ocaziile speciale. Acul de cravata clasic, care
tine cravata lipita de camasa in dreptul celui de-al patrulea nasture, este demodat.
Insa acest accesoriu poate fi "reinventat", cu respectarea unor conditii.
"A fost o perioada in care nu se mai purta acul de cravata. De ceva timp,
marile branduri internationale au readus pe scena acul de cravata, insa acestea
sunt numai de o finete si eleganta exemplara, de preferat din metale pretioase si
asociat la o tinuta foarte eleganta. Nu orice costum si orice cravata necesita acul de
cravata. Deci e imperios necesara o atentie deosebita in alegerea acului de cravata
si a momentului in care se poarta", mai spune Tatu.
De asemenea, si materialul din care este fabricat acul de cravata este
important, spun specialistii. Reprezentantii Dinasty recomanda argintul.
Butonii
Butonii se poarta la manseta dubla si completeaza tinute de tot felul, inclusiv
de business sau de gala. O tinuta de business cere butoni mai simpli, care pot avea
si piatra semipretioasa, insa de preferat pe nuante gri, negru, alb, ivoire. Sunt si
butoni cu piatra colorata care pot fi asortati si tinutei business, dar piatra este de
preferat sa fie mata si nu de mari dimensiuni. Spre exemplu, la un costum negru
asortat cu o cravata mov, sunt potriviti o pereche de butoni cu o piatra mata in
culoarea cravatei.
Daca tinuta business impune o oarecare sobrietate, la cea de gala regulile
sunt mai putin stricte: se pot folosi butoni cu cristale, cu monturi speciale de pietre
semipretioase.
Pantoful este un element de vestimentatie care trebuie sa fie ales cu mare
atentie, doarece poate strica complet imaginea pe care o persoana o transmite.
Pantoful trebuie sa fie simplu si realizat dintr-o piele moale. Pantalonul are
lungimea ideala daca in fata cade lejer, iar la spate acopera pe jumatate tocul
pantofului.
In general, toate accesoriile unui costum sunt permise, insa exista cate un
"cod" pentru fiecare. In orice caz, specialistii spun ca pentru ca look-ul final sa fie
"ok", trebuie

evitat excesul, indiferent de accesoriu.

Modele tinute femei

Fust neagr i cma alb, plus accesorii din piele neagr. Nimic nou pn
aici! Schimbarea const n modelul fustei - cu talie nalt i destul de strmt,
cmaa cu volnae - pentru un aer preios, o geant chic i o pereche de pantofi cu
tocul nalt, decorate cu detalii care atrag toate privirile.
Din garderoba unei adevrate lady nu trebuie s lipseasc sacoul. Am ales un
sacou gri cu cordon care i va accentua perfect talia. Pentru un plus de prospeime
adaug accesorii i bijuterii n nuane de alb sau crem.
Pentru un look mai "preios" alege o fust n culori deschise. Completeaz
inuta cu o brar cu pietre i nu uita de pantofii stiletto foarte nali.
Pentru a avea o inut office complet, adaug un ceas subire cu cadran
ptrat sau rotund, o curea subire din piele sau lac. Geanta i pantofii sunt
deasemenea foarte importani, achiziioneaz-i modele n nuane de alb, negru,
crem i maro.
Modele inute brbai
Daca mergi zilnic la serviciu imbracat in costum, atunci trebuie ca in fiecare
anotimp sa-ti cumperi cel putin unul nou.
Culorile care vor fi mereu la moda in ceea ce priveste aceste piese
vestimentare sunt albastrul marin si negrul.
Si pentru sezonul 2010 costumele cu dungulite verticale discrete sunt in
tendinte.
Te-ai saturat sa te tot imbraci la sedinte in costum? Atunci nu o mai face.
Asorteaza-ti o pereche de pantaloni din lana sau bumbac cu o jacheta sporteleganta, un pulover sau o camasa.
Nu uita, pentru o astfel de tinuta este absolut obligatoriu sa nu poti cravata.
In general, companiile mari au adoptat pentru ziua de vineri o tinuta casual.
In cazul in care vrei sa fii casual, dar si elegant in acelasi timp, atunci
apeleaza cu incredere la o pereche de jeans clasici intr-o culoare inchisa. Ii poti
asorta cu o jacheta sport si o camasa sau un pulover de lana intr-o culoare deschisa.
Pentru intalnirile de afaceri foarte importante aceasta combinatie
vestimentara este ideala.

Acest costum din doua piese este foarte masculin, culoarea gri sobolan fiind
si ea in tiparele modei actuale. Asorteaza-l cu o camasa bleu si o cravata intr-o
culoare inchisa contrastanta si pantofi maro inchis sau negri.