Odaia de Sus

n odaia de sus, unde eram adunati,

erau multe fclii aprinse.
(Faptele Apostolilor, 20:8)
Cuprins site
acas
credinta noastr
apologetic
magazin istoric
sectologie
editoriale
poezia lui radu gyr
Pagina personal a lui
Bogdan Mateciuc.
Martin Luther si cauzele secrete ale reformei lui
Pr. Gheorghe Calciu

n 1948, organizalia CRUCIADA NATIONALIST CRESTIN publica sub semntura lui
Gerard L K. Smith n St. Louis-Missouri, fragmente din cartea lui Martin Luther: DESPRE
EVREl SI MINCIUNILE LOR. Comentarii paralizante, n sensul c acuza Biserica luteran si
toat intelectualilatea, istorici, critici si teologi, de complicitate organizat international
pentru a tine departe de public aceast lucrare a lui Luther, n care se vdeste adevrul despre
pozitia reformei fat de evrei.
n originalul german, cartea lui Luther are 136 de pagini si este foarte virulent, asa cum a fost
tot timpul stilul putin paranoic al lui Luther. Smith public ns numai 48 de pagini,
limitndu-se strict la atacurile lui Luther mpotriva evreilor si lsnd deoparte justificrile
invocate de el.
Adevrul este c nici o enciclopedie, nici un dictionar academic, nici mcar Enciclopedia
Catolic nu sufl un singur cuvnt despre antisemitismul lui Luther, care nu a fost numai o
izbucnire de moment, ci a avut o lung perioad de incubatie, pn la izbucnirea n scris si n
predici. Dup un rstimp n care Luther s-a sprijinit si a fost sprijinit de evrei, nu numai n
reform sau material, ci chiar cu informatie istoric din textele ebraice si cu multe convertiri la
luteranism, convertiri care s-au dovedit, aproape n totalitale, nseltorii.
Aceast conspiratie a tcerii nu cred c s-a fcut spre aprarea lui Luther, Catolicismul
neavnd nici un interes s-l apere pe cel ce a zguduit Vaticanul din temelii. Fr ndoial c
aceast trecere la index a crtii s-a fcut din teama de scandal si din permanenta anxietate pe
Do you need professional PDFs? Try PDFmyURL!
legturi
Contact
care problema evreiasc o nstea n sufletul tuturor dup cel de-al doilea rzboi mondial,
ndeosebi cnd evreii au reusit s-si nsuseasc, ntr-o mare msur, mijloacele de comunicare
cu care pot influenta opinia public si distruge orice adversar.
Dincolo de cinstea si onestitatea intelectualului, dincolo de regula informatiei libere, pe care
institutiile culturale, bibliotecile, inclusiv a Congresului American si a Vaticanului, ar trebui s
le respecte, se ridic spectrul spaimei de ce vor spune evreii si, n acest caz, libertatea accesului
la informatie nu mai opereaz.
Publicarea comentariului lui G. L. K. Smith a fcut ca, pentru scurt vreme, complotul tcerii s
fie rupt, dup care s-a reinstalat valul uitrii voite. Pn n anul 1994, cnd, n toamn, un
grup de pastori luterani fundamentalisti au scris o scrisoare comunittilor evreiesti prin care si
cer scuze n numele luteranismului, pentru pamfletele antisemite ale lui Luther. Atunci, pentru
prima oar am aflat de existenta acestor pamflete, despre care profesorii mei de la teologie nu
au suflat niciodat nici mcar un singur cuvnt, desi cred c cel putin doi dintre ei, care si
fcuser studiile n Germania, trebuia s fi auzit mcar de ele.
Se pare c noi, crestinii, am intrat n epoca scuzelor istorice, n special fat de evrei, din
moment ce att Reforma ct si Vaticanul fac mea culpa public pentru injustitiile fcute
poporului iudeu si, n post scriptum, si altora, desi, conform profesorului Junin, aprator al
adevrului neotestamentar, iudaismul nu si-a cerut niciodat scuze pentru omorrea lui
Hristos, nici pentru dezastrul comunist.
S urmrim foarte sintetic periplul evreiesc n istoria Europei. Trecem peste perioada distrugerii
Ierusalimului si a templului fcute de Titus n secolul al doilea, cnd evreii tulburau Imperiul
roman cu revoltele lor necontenite si ncepuser s aib o mare influent la curtea imperial.
Sentimentele de revolt ale romanilor si-au gsit formularea intelectual n afirmatia lui
Tacitus c Evreii sunt dusmanii umanittii. n Europa Medieval, persecutiile mpotriva
evreimii sunt cunoscute, ca si motivatiile lor, de aceea nu mai vorbim despre ele.
n Anglia, regele Eduard d un decret, n 18 iulie 1290, prin care se punea n vedere locuitorilor
de origine iudaic s prseasc tara nainte de ziua tuturor sfintilor. Se pare c sanctiunile
pentru nesupunere erau att de grave, nct 16000 de evrei fug n Spania, care devine, de atunci,
placa turnant a evreimii. La nceput, i-au primit ca pe o contrapondere mpotriva populatiei
arabe: dar curnd se simt sufocati de numrul mare de evrei si intrarea n minile lor a aproape
tuturor finantelor, nct si regii, si nobilii ajunseser la discretia lor. Legendele ncep s
circule, toate acuzndu-i pe fiii lui Israel de nefericirea spaniolilor.
n timpul marii ciume din 1348-1350, s-a spus c evreii au otrvit puturile, rurile si izvoarele
pentru a introduce spaima de moarte n crestini, asa cum s-a ntmplat n Egipt pe vremea lui
Moise. n 1492, Ferdinand de Aragon d un decret de expulzare a evreilor din Spania, iar n
1496, un decret similar apare si n Portugalia. Evreii fug n mas n Germania si n trile
Europei Centrale si de Est, unde vor strni aceeasi reactie de mnie dup ctiva ani. Luther a
luat imediat atitudine, ncercnd s-i apere din toate puterile pe persecutati si influentnd
electorii diferitelor landuri s-i adposteasc. Iat ce scria el ntr-un pamflet:
"Evreii sunt cel mai mizer popor de pe pmnt. Oriunde se stabilesc,
Do you need professional PDFs? Try PDFmyURL!
sunt atacati, alungati din toate trile, n toate trile. Stau ca pe o
roab, fr tar, fr popor, fr guvern."
De altfel, toat miscarea umanist a luat aprarea poporului ales, n frunte cu Johnan
Reuchlin. Luther, a crui reform a fost fcut, ntr-o msur si sub influenta umanismului,
face acest lucru cu mult mai mult rvn dect altii si chiar devine printele misiunii
protestante iudaice. Nu cunoastem care a fost pozitia lui Luther fat de evrei nainte de a-si
ncepe reforma. Cert este c, din clipa n care si-a nceput reforma, Luther a manifestat o mare
compasiune si o pretuire deosebit pentru poporul ales, de multe ori chiar n detrimentul
crestinismului. n lucrarea sa, Magnificat, el cere ncetarea oricrei persecutii a evreilor, dar
nu invocnd mila si iubirea hristic, ci ineficienta propagandei crestine printre acestia:
"Cine ar mai vrea s devin crestin", spune el, "vzndu-i pe crestini
purtndu-se att de necrestineste cu semenii lor?"
ntelegem c ambitia lui Luther era de a-i crestina pe evrei si, pe ct se pare, el avusese
promisiuni din partea unor rabini si intelectuali evrei c se vor crestina, dac el va pune capt
persecutiilor binenteles, prin trecerea lor la luteranism. n 1523, la scurt vreme de la afisarea
tezelor sale, Luther scrie o carte intitulat: "C Iisus Hristos S-a Nscut Evreu". Tot n aceast
perioad. el i scria unui prieten de-al su, evreul Bernhard, pe care-i botezase: "Dar cnd
lumina de aur a Evangheliei va strluci, cu adevrat, putem spera c multi evrei se vor converti
cinstit si adevrat, fiind rpiti astfel de prezenta lui Hristos." (De unde se vede c deja se profila
la orizont conflictul cu evreii care se crestinau numai de form si care, mai trziu, l-au prsit
pe Luther si l-au atacat cu virulent.) Tot lui i scria, ntr-o alt scrisoare, spernd ca Bernhard
s devin un misionar printre evrei.
n revista Weimar Briefwechsel, Luther scria, cam n aceeasi perioad:
"Orict ne-am luda pe noi nsine, trebuie s recunoastem c suntem
totusi pgni, iar evreii sunt de acelasi snge cu Hristos. Noi suntem
departe si strini de El; ei sunt rudele Domnului, verii si fratii Lui... Ei
apartin lui Hristos nainte de noi."
n seria de articole intitulate "Convorbiri n jurul mesei", Luther afirma cu brutalitate: "Dac as
fi evreu si as vedea aceste capete ptrate (este vorba de papi, preoti si clugri) nvtnd pe altii
Do you need professional PDFs? Try PDFmyURL!
credinta crestin, as vrea mai degrab s devin porc dect crestin."
Scrisorile lui Luther, ca si articolele de laud a poporului evreu circulau printre fiii lui Israel din
toate trile Europei, ajungnd pn n Palestina. Luther devenea tot mai mult un profet
salvator al poporului ales. Actiunile lui de aprare a evreilor nu s-au limitat numai la articole si
scrisori. Prin influenta pe care o avea asupra conductorilor diferitelor landuri, el a determinat
aparitia unor decrete de protejare a lor. Astfel, Filip von Hessen, protectorul su, a fost primul
care a dat un asemenea decret de libertate pentru evrei n landul su, urmat, la scurt vreme, de
un decret asemntor dat de electorul de Brandemburg. n urma acestor decrete, Luther scrie
din nou articole, prin care ncearc s-i conving pe protejati s se crestineze: "Sper ca multi
evrei s devin crestini nfocati, dac sunt tratati cu blndete si pe baza Scripturii."
Perioada care a urmat acestor ncercri de convertiri, pe care Luther se amgea s le cread
reale, a fost o perioad de mari frmntri pentru el. Pe de o parte, el voia s cread cu toat
puterea n promisiunile de crestinare pe care diferiti rabini i le fceau, cu scopul de a obtine ct
mai multe avantaje, pe de alt parte, vedea bine c aceste convertiri erau simple nseltorii si c
reforma lui pe care, dup prerea unor comentatori, o pornise la ndemnul rabinilor, ce i
promiseser c se vor crestina, devenise punctul de atac al rabinatului, care socotea c violenta
argumentelor lui Luther, elocventa lui de tribun constituiau un pericol real pentru iudaism.
Luther suferea, asa cum suferea pentru toate. n ultimele lucrri publicate, n predici si n
convorbiri, nainte de a se ntoarce mpotriva celor pe care i-a ludat atta, Luther face o risip
disperat de argumente pentru a-i convinge s devin crestini cu adevrat. Le ntinde mna si
se foloseste de evreii crestinati pentru a-i convinge si pe altii s se crestineze, stiind deja c
acestia l trdau.
Unor rabini si unor intelectuali evrei le-a oferit o serie de avantaje: doi dintre ei - Johannes
Boschenstein si Mattaeus Adrianus - au fost numiti de el profesori de ebraic si de Tora la
Universitatea din Witemberg, dar a esuat si cu ei. Acestia vorbeau studentilor mpotriva
crestinismului si a reformei. Antonius Magarithe, care se botezase n 1522, preda ebraica n
mai multe universitti germane. Se pare c acest neofit a fost de bun credint. Nu stim ce s-a
ntmplat pn la urm cu el, dar stim c a publicat dou crti crestine pentru evrei, care ns
nu au avut nici un efect, fiind anulate de rabinii prieteni si protejati ai lui Luther. Reforma a
cstigat foarte putini evrei. Luther face afirmatia c doi rabini au renuntat la rtcirile lor si s-
au botezat n fata ntregii universitti din Wiltemberg. Nu ne spune ns ce s-a ntmplat cu ei
dup aceea, dar evolutia lui ulterioar ne face s credem c nici unul din acestia, asa-zisi
botezati, nu a rmas fidel noii credinte.
Asa cum Luther i influentase pe electorii protectori s-i apere pe evrei, pe care spera s-i
converteasc n mod real la luteranism, tot asa, si probabil tot prin influenta lui Luther,
atitudinea conductorilor de landuri se schimb. Johann Frederick, elector de Saxonia, d
primul decret de expulzare a evreilor. Dup reform, Luther nu mai spune nimic n aprarea
celor expulzati. Dimpotriv, ntr-o scrisoare adresat rabinului Josel von Roshelm, pe care l
numeste ''bunul meu prieten", el scrie: "Evreii au comis asemenea fapte, nct noi, crestinii, nu
mai putem fi de partea lor."
Nu stim la ce fapte se refer Luther n aceast scrisoare. Holmio Armas Kustar Ensio, autorul
crtii "Martin Luther friend or foe of the Jews", sugereaz c ar fi vorba de o anumit
propagand facut de evrei, n special n Moravia, prin care cutau s-i conving pe crestini c
Mesia nc nu a venit, c Iisus este un mesia mincinos si c legea veche nc nu a trecut.
Concluzia era c evreii trebuie s conduc lumea pn cnd adevratul mesia va veni si c
Do you need professional PDFs? Try PDFmyURL!
numai cei trecuti la mozaism vor fi mntuiti. O serie de crestini au trecut la mozaism, s-au
circumcis, multi dintre ei fiind din cei convertiti de Luther la reform, care au crezut n prietenii
evrei ai acestuia. Se pare c aceasta l-ar fi mniat pe reformator att de tare, nct a scris o
astfel de scrisoare dur. Este ns posibil s fi fost fapte mult mai grave, nu numai simpla
propagand iudaic.
Cert este c atitudinea lui Martin Luther, care a fost mereu un exagerat, se schimb radical,
acesta trecnd pe pozitii opuse celei dinainte, devenind un vrjmas nversunat al evreilor. ntr-
un articol antiiudaic din aceast perioad, n care foloseste un limbaj violent, dar nu din cele
mai violente, asa cum vom vedea mai trziu, el face apel la scrierile lui Nicolaus de Lyra
(clugr franciscan, 1270-1349, care a scris un comentariu urias la ntreaga Biblie, n 50 de
volume, intitulat Postillae Perpetuae in Universam Sanctam Scripturam) acuzndu-i si el pe
Evrei de multe acte anticrestine si antiumane, numindu-i "oameni fr Dumnezeu si ras
arogant".
Rabinatul european nu se las intimidat si-i rspunde lui Luther aproape n acelasi stil,
sustinnd c a fost dovedit falsitatea crestinismului. Polemica aceasta dur si foarte dur a
continuat prin atacuri si rspunsuri succesive. Luther folosind scrierile unor apologeti crestini
ca Nicolaus de Lyra, Burgo, Raymond Martin etc., constituie un volum de 136 pagini sub titlul
'"Despre evrei si minciunile lor", n original "Von den Juden und Ihren Lugen". Dup un an,
cartea a aprut si n traducere latin si a strnit mult vlv. Pe de o parte, crestinii vedeau n
cartea lui Luther confirmarea tuturor ruttilor de care erau acuzati evreii, care aduseser
nenorocirea trilor europene, pe de alta, evreii vedeau n ea exprimarea unui antisemitism
feroce si nejustificat. Polemica dureaz mult, inflameaz spiritele de ambele prti, iar aceast
conspiratie a tcerii care a domnit de-a lungul secolelor pn astzi mi se pare inexplicabil,
avnd n vedere extensiunea tulburrilor create la vremea respectiv.
Di n nefericire, nu este aceasta singura crim a oamenilor istoriei. Azi sunt sute de tratate
secrete n care marile natiuni hotrsc destinele popoarelor, tinnd ascunse deciziile lor, chiar
fat de victimele acestor tratate. Numai c exist o deosebire de natur ntre tcerea legat de
conflictul lui Luther cu evreii si tratatele secrete.
ntr-o succint dare de seam asupra continutului crtii, mentionm urmtoarele elemente:
Luther spune c se astepta ca evreii s devin tot mai buni, pe msur ce el le descoperea
crestinismul, dar ei se dovedesc a fi tot mai ri, nct convertirea lor se arat imposibil.
Neamul acesta se laud c sunt ras superioar, c descind din Avraam, Isaac si Iacob, dar
Iisus Hristos i-a numit "pui de viper" si, pentru crestini, mai bine ar fi ca ei s plece n
Palestina, tara lor veche si s lase trile europene s triasc n pace. La un moment dat
violenta limbajului lui Luther merge att de departe, nct cere s se dea foc sinagogilor, ca n
focul lor Dumnezeu s vad c noi (luteranii) nu putem admite adunrile lor, sanctionate si de
Hristos, adunri n care se rostesc blasfemii la adresa Mntuitorului, chiar sub ochii
crestinitor care stiu, dar tac si ngduie.
Tinerii evrei s fie pusi la munc, la topor si la lopat, asa cum lucreaz si tinerii crestini, nu
numai s speculeze si s ia camt, ca s nvete si ei c hrana se cstig cu sudoarea fruntii,
fiindc Dumnezeu a blestemat, nu numai celelalte neamuri, ci si pe evrei. (Cf. Fac. 3:19) Stilul
lui Luther care, n ciuda violentelor de limbaj, este foarte convingtor, faptul c el confirma pe
date biblice blestemul czut peste evrei, blestem pe care ei nsisi l ceruser atunci cnd l-au
determinat pe Pilat s-l condamne pe Iisus la moarte, la care se adugau toate faptele
anticrestine ale comunittii iudaice din Europa si, mai ales, confirmarea indirect a tuturor
Do you need professional PDFs? Try PDFmyURL!
legendelor care circulau n acel timp despre crimele rituale mpotriva crestinilor fcute de
poporul lui Israel, au creat o mare faim crtii care, n decurs de un singur an -1453 - a
cunoscut patru editii, ceea ce nsemna, pentru epoca de nceput a tiparului, un lucru
extraordinar. Cte crti astzi, n conditiile tehnice de care dispunem, cunosc patru editii ntr-
un an?
n afar de acest volum, Luther mai public nc dou pamflete antisemite, cu acelasi caracter,
dar mai putin violente, n care, ca si n "Minciunile evreilor", el afirma c nu are deloc intentia
de a-i crestina pe acestia, ceea ce contrazice tot ce spusese mai nainte. Se pare c, n cele din
urm, Luther a renuntat n mod sincer la intentia de a-i crestina, fie datorit esecului total
ntmpinat, fie c s-a convins c toate aceste crime, sau mcar parte din ele, de care crestinii i
acuzau pe evrei, erau adevrate.
Ceea ce este ciudat este faptul c Luther acuza catolicismul de antisemitism, el constituindu-se
n aprtorul acestui popor prigonit. n clipa n care si schimb atitudinea fat de acest neam,
el constat c Biserica Romano-Catolic este vndut evreimii. Adevrul este c papa Paul al
III-lea (1534-1549) a luat partea evreilor persecutati si chiar a fondat la Roma o cas pentru
adpostirea evreilor convertiti. La propunerea papei, astfel de case au aprut n multe orase si
Evreii au putut gsi un refugiu mpotriva persecutiilor fcute de luterani, drept care, n prezent,
ei se strduiesc s drme catolicismul din afar, si din interior.
Comentatorii se ntreab ce a putut determina o schimbare att de dramatic n atitudinea lui
Luther fat de poporul ales, dup ce, mult vreme, el nsusi afirma c evreii sunt superiori
crestinilor si c noi trebuie s-i ridicm ca pe un steag al lui Hristos. Amintesc numai fraza lui
care afirma c, vzndu-i pe papi si pe clugri, ar prefera s devin porc dect crestin.
Unii cred c Luther avea o anumit instabilitate psihic si c, asa cum s-a ntors mpotriva
tranilor germani, care se rsculaser pentru dreptate, sub influenta reformei lui, tot asa s-a
ntors, fr motiv evident mpotriva evreilor. Amintesc pe scurt c tranii au preluat libertatea
crestin predicat de Luther si au aplicat-o n plan social, n vestul si n sudul Germaniei.
Rscoala porneste din muntii Pdurea Neagr, n 1524 si se extinde n Svabia, Turingia si
Franconia.
Luther este att de aprig pornit pe trani, nct scrie mpotriva lor pamflete de o violent
incredibil la un cleric, chiar dac era un reformat. Citez din pamfletul lui intitulat "Contra
bandelor ucigase si jefuitoare ale tranilor": "Arestati-i pe trani, spnzurati-i, treceti-i prin
ascutisul sabiei, n secret si n public. Nimic nu este mai veninos, mai vtmtor, mai diabolic
dect un rsculat. El este ca un cine turbat: dac nu-l ucizi, te ucide el si, cu tine, o tar
ntreag."
Luther a semnat vnt si a cules furtun. El a uitat c era un rsculat mpotriva unei ordini
sacre. Acest pamflet nu a fost numai o izbucnire, ci reflexul unei convingeri pe care si-a
mrturisit-o n alte scrieri si scrisori. ntr-o epistol particular, adresat unui prieten, el
spunea:
"Nu s-a vzut niciodat ceva mai mitocnesc dect aceast ticloas band de trani care au
mncat si au chiuit pe sturate si acum se simt puternici... mgarul trebuie btut si populatia
trebuie condus cu forta." Nu mai insistm asupra violentelor lui Luther. S continum
cutarea unor eventuale motive ale schimbrii lui de atitudine fat de evreii pe care, mult
vreme, i-a socotit rasa superioar a lumii, i-a adulat si i-a ajutat, pentru ca, peste ctiva ani,
Do you need professional PDFs? Try PDFmyURL!
s-i declare dusmanii crestinilor si s-i trateze cu aceeasi ur cu care i-a tratat pe tranii
rsculati.
Unii autori afirm c rabinatul ar fi ncercat s-l otrveasc pe Luther si c de aici a pornit
toat ura lui mpotriva lor. Se stie c Luther era fricos de moarte, pn la panica cea mai
dezordonat si nu-i ierta pe vrjmasi. Se temea de diavol, care l chinuia si nc se mai poate
vedea pe peretele biroului lui de lucru urma cernelii din climara cu care a aruncat n diavolul
care l deranja de la scrierile sale. Dac acest zvon s-ar putea dovedi ct de ct, ar fi o explicalie
suficient a violentei lui mpotriva evreilor. Dar nu exist nici o dovad, este o simpl
afirmatie, fr nici un substrat. De altfel, motivatia intrrii lui n monahism a fost spaima care
l-a cuprins cnd a fost surprins pe drum spre cas de o vijelie cu trsnete si fulgere. Atunci a
strigat: "Sfnt Ana, dac m scapi cu viat, m clugresc!".
Nici ipoteza c instabilitatea lui psihic l-ar fi ntors mpotriva poporului iudeu asa cum l-a
ntors mpotriva tranilor nu st n picioare. nainte de a se fi ntors mpotriva lor, ei i-a ludat
si s-a umilit fat de ei, punndu-i n aceeasi umilint pe toti crestinii. mpotriva tranilor s-a
ntors fiindc el era sustinut de nobili si nu era de acord cu o rscoal care lovea n protectorii
si. Nu a fost nimic similar n actiunile evreilor fat de el. Este evident c antisemitismul lui
are rdcini religioase si nu rasiale. Mnia lui a pornit de la faptul c evreii nu i-au primit
predica, nici a lui, nici a lui Hristos. Iisus nu a fost acceptat de evreime, profetul reformei nu a
fost acceptat de rabini, care au lucrat pe toate cile mpotriva lui. Dar nici acest fapt nu este
suficient n explicarea mniei lui bruste, care trebuie s-si fi avut rdcinile n alt parte. Pe
catolici i-a urt de la nceput. ca orice rebel care si reneag originea, dar mereu a fost fascinat
de Roma. Pn la sfrsitul vietii, s-a rugat Maicii Domnului, pe care nu a renegat-o niciodat,
asa cum fac luteranii de azi si i-a venerat pe sfinti.
Ipoteza cea mai plauzibil pare a fi aceea c evreii au speculat revolta lui mpotriva
indulgentelor, cel mai serios motiv invocat de el, pe lng coruptia Romei, n ruperea de
Papalitate. n acest sens, se pare c ei l-au ncurajat promitndu-i, prin rabinii si intelectualii
pe care-i cunostea, c se vor crestina n mas, trecnd la luteranism, dac el se rupe de
Vatican.
Numai astfel se explic brusca lui dragoste pentru evrei, aprecierile elogioase pe care le face la
adresa lor si perseverenta sa n a adresa o parte a predicii sale, n mod special, fiilor lui Israel.
nselarea asteptrilor sale, esecul rusinos al predicrii printre evrei, combaterea actiunilor lui
de ctre rabinat si lepdarea de Hristos a tuturor celor care se botezaser, cu una sau dou
exceptii, dovedindu-se c toate convertirile au fost mincinoase si ordonate de rabinat, explic
ura lui vehement si limbajul violent care, de altfel, a primit o replic pe msur si la fel de
violent din partea rabinilor.
Dac aceast ipotez se adevereste, dac cea mai mare si mai larg acceptat reform, care este
a lui Luther, se dovedeste a nu fi nimic altceva dect actiunea de distrugere a unittii crestine,
prin toate mijloacele, de ctre evrei, atunci ce am mai putea crede despre mormoni. iehovisti,
baptisti, penticostali si ceilalti care merg, n majoritatea lor spre fundamentalism, plasndu-i
pe evrei deasupra tuturor si conditionnd toate de convertirea lor? Sau, dimpotriv, o parte
merg spre un liberalism total negnd dumnezeirea lui Iisus, declarnd Noul Testament o
colectie de legende puerile si desfiintnd, n fapt, crestinismul asa cum evreii au dorit
dintotdeauna.
Aici st cheia tuturor reformelor si sectelor. Dac Luther a fost marioneta evreilor, toate sectele
Do you need professional PDFs? Try PDFmyURL!
sunt instrumente n mna lor, chiar dac unii reformatori au fost convinsi c fac bine si
urmasii lor de asemenea. Dumnezeu va descoperi adevrul la vremea cuvenit.
pagin sus
Actualizat 02 November 2013
8 persoane apreciaz asta. nscrie-te pentru a
vedea ce le place prietenilor ti.
mi place mi place Distribuie Distribuie
Do you need professional PDFs? Try PDFmyURL!