-Introducerea unor noi categorii estetice: sublimul, grotescul, fantasticul,

macabrul, feericul precum si a unor specii literare inedite precum drama romant
ica, meditatia, poemul filozofic ?i nuvela istoric.
-Cultiv sensibilitatea, imagina?ia ?i fantezia creatoare, minimaliznd ra?iunea
?i luciditatea.
-Promoveaz inspira?ia din tradi?ie, folclor ?i din trecutul istoric.
-Evadarea din realitate se face prin vis sau somn (mitul oniric), ntr-un cadr
u natural nocturn.
-Contemplarea naturii se concretizeaz prin descrierea peisajelor sau a moment
elor anotimpurilor n pasteluri ?i prin reflec?ii asupra gravelor probleme ale uni
versului n medita?ii.
-Acord o importan? deosebit sentimentelor omene?ti, cu predilec?ie iubirii, trir
ile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau part
icipative.
-Construirea eroilor exceptionali, care ac?ioneaz n imprejurri ie?ite din comun
, precum ?i portretizarea omului de geniu ?i condi?ia nefericit a acestuia n lume;
personajele romantice nu sunt dominate de ra?iune ci de imagina?ie ?i de sentim
ente.
-Preocuparea pentru definirea timpului ?i a spa?iului nemarginite, ca proiec
tie subiectiv a spiritului uman, concep?ie preluat de la filozofii ideali?ti.
-Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza, ocup locul
principal att n structura poeziei, ct ?i n construirea personajelor, situa?iilor, id
eilor exprimate
-Ironia romantic dobnde?te, adesea, accente satirice sau pamfletare, fiind un
mijloc artistic folosit att in specia literara cu nume sugestiv, satira, ct ?i n po
eme filosofice.
-Priorita absolut in locul rigorii rationale a clasicismului
-Asumarea pozi?iei demiurgice (demonice) fa? de universul creat
-Preferin?a pentru tehnici bazate pe armonia contrariilor care s pun n eviden? a
ntonimiile specifice unei existen?e contradictorii
-Lrgirea viziunii estetice prin inova?ie la nivelul speciilor literare al tem
atici, motivelor si limbajelor artistice