M. Sadoveanu ne-a ales o opera vasta cu o tematica diversa: viata celor multi si necajiti.

Aparut in 1930, romanul Baltagul reda monografia satului moldovenesc la inceputul

secolului . Acest roman preia nucleul epic al !aladei Miorita, pe care-l transforma
intr-o naratiune densa, cu 1" capitole, avand in centrul ei tema cautarii si a
cunoasterii adevarului.
I
#omanul de!utea$a cu o povestire para!olica. Actiunea e locali$ata in Moldova, M-tii
%acaului, satul Magura& in care locuiesta 'itoria (ipan. )ec*ifor (ipan, sotul 'itoriei,
plecase, toamna , la +orna sa cumpere niste oi si nu revenise la timp. ,iul sau,
-*eorg*ita, era plecat cu turmele la apa .ijiei,, iar acsa ramasesera 'itoria si Minodora,
fiica acesteia, care avea o relatie de dragoste cu fiul dascalului din sat./n somn femeia are
un semn rau despre soarta sotului: il vede 0calare, cu spatele intors catra ea, trcand spre
asfintit o revarsare de ape1.
II
Se produce un alt semn: cocosul canta pe prispa casei intors inafara, un semn de
plecare, spuse 'itoria. Mama isi anunta fiica de intentia de a o casatori cu 0un romin
ase$at cu casa noua si cu oi in munte1.
III
'itoria se adresea$a parintelui +aniil pentru sfat, iar preotul o indeamna sa astepte,
caci el crede ca sotul ei intar$ie dintr-o pricina oarecare. (a aceasta, femeia spune ca
)ec*ifor 0poate $a!ovi o $i ori doua, cu lautari si cu petrecere, ca un !ar!at ce se afla&
insa dupa aceea vine la salasul lui1.
IV
Sotia incearca sa afle ceva despre cel disparut cu ajutorul !a!ei Maranda, vrajitoarea
satului. Batrana ii g*icestte in carti: 0una cu oc*i ver$i si cu sprancene im!inate1 il retine
langa ea pe !ar!at, dar 'itoria nu prea crede.
V
'itoria nu asculta vor!ele rautacioase ale !atranelor din sat, si este *otarata sa-l caute
pe disparut oriunde ar fi el. 2a isi planuieste cu de-amanuntul plecarea, isi pregateste
sufletul, tinand post si rugandu-se. +e asemenea isi pregateste casa si isi gandeste drumul
pe care il va urma.
+upa !o!otea$a primul drum il face la manastirea Bistrita pentru ca Sf. Ana sa-i
lumine$e mintea si sa-i arate calea pe care s-o urme$e. Ar*imandritul o pavatuieste sa
mearga la 3iatra si sa se adrese$e stapanirii pamantesti. 0Sfanta Ana are sa puie cuvant la
scaunul /mparatiei cele mari.456 +u-te la politai si la prefect si spune-le intamplarea, ca
sa faca cercetari.7
VI
'itoria si -*eorg*ita au plecat de dimineata la 3iatra unde au oprit la un *an pe care il
cunosteau& acolo au intre!at de prefect. Munteanca i-a povestit prefectului ca sotul ei
plecase sa cumpere niste oi de la +orna si nu s-a mai intors desi trecusera sapte$eci si trei
de $ile. 3refectul o asigura ca o sa cercete$e si ca tre!uie sa scrie o plangere 4o jal!a6.
Acasa femeia se ruga de parintele +aniil sa-i faca jal!a, iar in jal!a il ruga sa scrie de
toate neca$urile ei. 2a planuise sa plece la +orna ca fiul ei, pe Minodora sa o duca la
manastirea 'araticului unde e o sora de-a mamei calugarita, iar casa o va lasa pe mana
parintelui +aniil.
(a 89 fe!ruarie o duse pe fata la manastire iar pe drum ii spuse:
0- ,ata, a vor!it ea fara suparare& tu sa nu fii proasta si sa nu te !ocesti pe tine. Asta$i e
o sfanta luni si incepem implinirea *otararii.1
VII
/n 9 martie intr-o $i de iarna cu soare parintele +aniil a facut o sluj!a importanta.
'itoria si -*eorg*ita au dus la !iserica multe daruri.
+upa ce munteanca ajunse acasa nici nu apuca sa-i dea de mancare !aiatului caci deja
la poarta erau preotul Milies, domnul /ordan, negustorul si musterul lui )ec*ifor, domnul
+avid. +eoarece stateau mai prost cu !anii& (ipanii, au tre!uit sa vanda niste marfa& cel
care o cumpara era negustorul. /n acea seara dadu-se o di*anie la vite dar d-l Mitrea
re$olva pro!lema. /n dimineata urmatoare pregatira cai si !altagul facut de fierarul satului
si !lagoslovit de preot. 0-*eog*ita purta aninat in lant,456,!altagul. 'itoria potrivise si
legase pusca cea scurta dinapoia tarnitei.1
VIII
-*eog*ita, 'itoria si negustorul +avid planuiau drumul pana 'atra +ornei.
/n drumul lor facura un popas pe malul Bistritei langa o toplita& de acolo au pornit de-a
lungul Bistritei pana ce i-a prins noaptea langa un *an la +onea. Acolo munteanca se
preface ca-l cauta pe (ipan pentru niste !ani si afla ca acesta nu a mai fost va$ut pe-acolo
din toamna.
:ei trei au pornit iar la drumetie, urmatorul popas fiind casa lui +avid la :alugareni
langa 3iatra %eiului. /n acea seara 'itoria a inceput sa depene amintiri cu (ipan. /n
dimineata urmatoare mersera pana la ,arcasa unde se oprira din nou.0'itoria il judeca pe
(ipan. Avea ea sa-i spuie multe&456si / le spunea din launtru, cu !anuieli si suferinte
vec*i.1
IX
/n ,arcasa ii ga$duieste un fierar, mos 3ricop, de la care 'itoria afla ca sotul ei oprise
acolo, pentru potcovirea calului sau, in drum spre +orna.
X
3e drum, la Borca, 'itoria si -*eorg*ita intalnesc un !ote$ la care au fost nevoiti sa
participe& ceva mai departe, pe g*eata de pe apa Bistritei, ii opreste un alai de nuntasi,
care 0au intins plosca si au ridicat pistoalele.;ri !eau 456 ori ii omoara acolo pe loc1& iar
ei se conformea$a. Ajunsi la 'atra +ornei afla de la un sluj!as ca in noiem!rie )ec*ifor
cumparase trei sute de oi& din acestea vanduse o suta de oi altor doi gospodari, impreuna
cu care plecase mai departe.
XI
'itoria (ipan afla de la un crasmar ca sotul poposise acolo impreuna cu doi cio!ani.
'itoria indicand semnalmentele sotului ei, mai ales cacuila !rumarie pe care el o purta,
merge din carciuma in carciuma. Mama si fiul fac din nou un popas, dupa ce trec de satul
Sa!asa peste muntele Stanisoara, in satul Su*a,unde crasmarul, d-l /orgu 'asiliu, isi
aduce aminte de trecerea turmei de trei sute de oi, dar insotita fiind numai de doi stapani,
fapt confirmat si de sotia lui& pe unul dintre oieri il c*ema :alistrat Bog$a. 3entru femeia
oierului disparut incepe sa 0se faca lumina. (a Sa!asa, fusesera trei. +incoace,456,
)ec*ifor (ipan nu mai era.1.
XII
Sotia d-lui 'asiliui ii spuse 'itoriei ca pe celalalt il c*eama /lie :utui si am!i sunt
locuitori ai satului +oi Meri. 'ictoria discuta cu cei doi cio!ani, ei spunand ca i-au platit
lui )ec*ifor oile la :rucea %alienilor. #eveniti in Sa!asa 'itoria si fiul ei opresc la
carciuma d-lui %oma dupa care il recunoaste pe (upu, cainele sotului, intr-o gospodarie.
XIII
-ospodarul care-l tinuse pe (upu i-a cautat stapinul inainte de a-l lua. +upa ce
plateste o recompensa, ea il ia cu sine. 2ra deja primavara si 'itoria impreuna cu cainele,
care o insotea, asemeni fiului, isi conducea stapinii intr-o prapastie. )ec*ifor 0era acolo,
insa imputinat de dintii fiarelor1. /ar craniul uman purta urma de !altag.
XIV
3rivind resturile pamantesti ale tatalui, -*eorg*ita 0plingea ca un copil mic1, dar
mama lui era ferma si se duse in sat dupa ajutoare. A treia $i soseste su!prefectul
Anastase Balme$ care constata moartea violenta a lui (ipan, care ii sugerea$a sa intre!e
cio!anii ce i-au ajutat pe Bog$a si :utui sa duca oile de la +orna daca stiu de van$area de
oi.
XV
/n timpul timpil interogatoriului la care-i supune, in Su*a, pe Bog$a si :utui,
su!prefectul primste raspunsurile date 'itoriei in timpul discutiei cu ei de la primarie.
,emeia invita pe su!prefect si pe cei doi cio!ani la inmormantare. #amasitele pamantesti
ale lui (ipan sunt ingropate in cimitirul din Su*a. 02u, 456, am trait pe lumea asta numai
pentru omul acela al meu si-am fost multamita si inflorita cu dansul. /ar de-acum imi mai
ramin putine $ile, cu nor.1.
XVI
Are loc pra$nicul de dupa inmormantare, la casa d-lui %oma. 'itoria ii cere lui Bog$a
sa-i dea !altagul sau lui -*eorg*ita pentru ca flacaul sa-l admire. Apoi spune cum a fost
ucis !ar!atul ei: urca muntele Stanisoara impreuna cu doi tovarasi din care unul l-a lovit
cu !altagul in cap pe la spate si l-a impins in vale cu cal cu tot. :alistrat Bog$a se infurie,
caci se simtea invinuit 40- +estul< racni omul, destul<16, iar -*eorg*ita il loveste cu
!altagul in frunte si da drumul cainelui, ce-l musca de gat. Simtind ca va muri, cio!anul
recunoaste crima sa si a lui /lie :utui. 'itoria ii spune fiului ca va plati tot ce tre!uie
pentru a recupera turma furata, de asemenea o vor lua pe Minodora de la manastire& dar
mama tot nu este de acord cu relatia ei cu feciorul dascalului.