Zodiac Arab

Modul de folosire
Cele dousprezece semne-arme sunt clasificate dup criteriul eficientei n trei categorii:
arme scurte, arme mijlocii si arme lungi. n prima categorie intr, n ordine: briceagul,
pumnalul, cutitul si pumnalul arab; n cea de a doua: ghioaga de fier sau buzdugan!,
ghioaga trneasc, toporisca si lantul; n cea de a treia, armele superioare: sabia, lancea,
prastia si arcul. "e obser# c eficacitatea acestor arme creste proportional cu mrimea
razei de actiune!.
$a aflarea caracteristicilor temperamentale ale unei persoane, precum si a traiectoriei sale
socio-profesionale, folosim cele trei %abele din paginile urmtoare, cuprinz&nd punctajele
zodiei, al localittii natale si al profesiilor printilor a mediului social de pro#enient!.
" lum un e'emplu oarecare:
(ata nasterii: ) noiembrie
$ocul nasterii: *ucuresti
+rofesia printilor: postasi
,dunm cifrele aflate din tabele ,, * si C si apoi mprtim rezultatul la ); dup care
cutm arma corespunztoare numrului obtinut.
- . // . 0 1 22
22 : ) 1 0,))
"e #a lua n considerare numrul ntreg cel mai apropiat, care n cazul nostru este 0!
"ubiectul nostru este o 3toporisc4, ca 3arm de pornire4, si #om cuta aceast sectiune n
comportamentul destinat ei, precum si compatibilitatea cu celelalte arme.
+entru a afla 3arma de sosire4 adic situatia socio-profesional n care se gseste
subiectul n momentul de fat! e de ajuns s citim numrul corespunztor profesiei sale
actuale n tabelul respecti#, iar apoi s cutm arma ce re#ine acestui numrul nou; #om
reusi astfel s-i trasm traiectoria - ascendent sau descendent, dac a progresat sau a
deczut si ce semnificatie are acest fapt . " presupunem de e'emplu c subiectul nostru e
acum scriitorul adic 3prastie4, ceea ce nseamn c a urcat cu patru trepte pe calea
afirmrii posibilittilor sale, de la arma de plecare, toporisca. ,cesta e un lucru foarte
ludabil.
+uteti urmri astfel traiectoria oricui # intereseaz, a rudelor, cunostiintelor,
celebretittilor si s aflati dac respecti#ii puteau sau nu mai mult, dac sunt sau nu
multumiti de ei nsisi etc.
"e cu#ine s facem c&te#a precizri suplimentare pentru situatiile mai deosebite. +rima
este legat de profesiile printilor: n cazul n care mama persoanei este casnic se #a lua
singur profesia tatlui. "ituatia poate fi ns si in#ers. n mod traditional se consider c
rolul financiar principal ntr-o familie re#ine capului familiei - tatlui - si c n functie de
anturajul acestuia formeaz n general cadrul social al familiei, conte't n care nati#ul se
#a dez#olta n perioada sa de formare. %otusi, n zilele noastre acest fel de a pri#i
lucrurile e n plin schimbare si s-ar putea ca aportul financiar al mamei s fie n unele
familiei egal cu cel al tatlui sau chiar mai mare. Ceea ce e sigur ns n majoritatea
cazurilor e c mariajul se realizeaz de regul ntre persoane cu statut social identic sau
apropiat, pentru c e normal s cunosti mult mai mult lume n cercurile pe care le
frec#entezi - si s comunici mult mai bine cu respecti#ii, a#&nd preocupri comune. (in
aceast perspecti#, departajarea ntre printi pe criteriile artate mai sus de#ine inutil si
e chiar mai bine asa.
, doua precizare se refer la localitatea care #a fi punctat. +ot e'ista situatii n care locul
nasterii s nu coincid cu cel al formrii personalittii n anii copilriei si ai adolescentei,
n acest caz lu&ndu-se n considerare ultimul. n sf&rsit, numrul de locuitori al localittii
trebuie s fie cel din aceast perioad - si nu altul ulterior.
%abel ,
5odiile
/. 6ecioar: 2) august - 22 septembrie
2. *erbec: 2/ martie - 27 aprilie
). 8ac: 22 iunie - 22 iulie
-. "corpion: 2) octombrie - 2/ noiembrie
9. :emeni: 2/ mai - 2/ iunie
;. %aur: 2/ aprilie - 27 mai
0. +esti: /< februarie - 27 martie
=. *alant: 2) septembrie - 22 octombrie
<. $eu: 2) iulie - 22 august
/7. Capricorn: 2/ decembrie - /< ianuarie
//. >rstor: 27 ianuarie - /= februarie
/2. "gettor: 22 noiembrie - 27 decembrie
%abel *
$ocalittile:
/. "ub 977 locuitori
2. 977 - 2.777
). 2.777 - 9.777
-. 9.777 - /9.777
9. /9.777 - 97.777
;. 97.777 - /77.777
0. /77.777 - 277.777
=. 277.777 - )97.777
<. )97.777 - ;77.777
/7. ;77.777 - /.977.777
//. /.977.777 - 9.777.777
/2. +este 9.777.777
%abel C
Mediu socio-profesional al printilor:
/. Categorii defa#orizate ale societtii: handicapati fizic, psihic, ori moral; someri;
#agabonzi etc.
2. "ubalterni de gradul cel mai mic: femei de ser#iciu, hamali, sti#uitori, muncitori
necalificati, soldati etc.
). Muncitori calificati, t&mplari, zidari, bcani, cofetari, mici comercianti, mici
mestesugari, #aleti, dactilografe, infirmiere etc.
-. +olitisti, caporali, jandarmi - pe de o parte; pe de alt parte dusmanii lor directi: hotii
de orice calibru, t&lharii etc.
9. "efi de birou, de sectie, supra#eghetori, mici cadre, militari de carier mai putin
generalii! etc.
;. Cei ce lucreaz la tar: fermieri, trani etc.
0. Mici ziaristi, postasi, pastori, mici comedianti, functionari din ser#iciile publice,
profesori de gimnaziu si de liceu, secretari etc.
=. ?ndustriasi, bancheri, rentieri si toate celelalte profesii ce #izeaz finantele.
<. nalti functionari, gu#ernatori, militari de rang superior etc.
/7. ?ntelectuali de tot felul: profesori uni#ersitari, magistrati, medici, ingineri, actori
faimosi, arhitecti, liber profesionisti, a#ocati, ziaristii
//. Creatori: filosofi, oameni de stiint, artisti, poeti, prozatori, politicieni, preoti, firile
reformatoare n sens profund si toti idealistii, n general.
/2. Marii creatori, cei ce se bucur de glorie si si influenteaz epoca: filosofi, sa#anti,
artisti.
Clasificarea armelor si propriettilor lor generale:
,8M@ "CA8%@:
/. *riceagul
2. +umnalul
). Cutitul
-. +umnalul arbesc
Be#oile lor sunt modeste. @le trebuie sprijinite pentru a putea e#olua si ajung de regul
arme mijlocii, foarte greu ns arme lungi, ca prastia ori arcul.
,8M@ M?C$DC??:
9. :hioaga de fier buzduganul!
;. :hioaga trneasc
0. %oporisca
=. $antul
%oate drumurile le sunt deschise. (au do#ad de mult ambitie, dar si de ntelepciune.
"unt arme defensi#e si uneori sunt influentate de armele lungi. n general pot ajunge
arme lungi, dintre acestea ns foarte rar sabie.
,8M@ $AB:?:
<. "abie
/7. $ance
//. +rastie
/2. ,rc
"ensibilitate mai mare a ultimelor dou dec&t a celorlalte sabia si lancea!, unde educatia
are un rol hotr&tor n formarea lor. $e place s nr&ureasc destinele altora, pe de alt
parte ns manifest n genere dezinteres material, ori de alt natur. Chiar dac uneori se
ursc ntre ele, se #or respecta ntotdeauna. $e recunosti dup strlucirea lor.