Arhimandritul Sofronie Saharov Aforisme duhovnicesti

17 iunie 2011 de deveghepatriei

In lume ne scaldam in atmosfera si admiratia pacatului. Traim cu usurinta si foarte adesea, ne rusinam sa ne
marturisim credinta, sa spunem ca suntem crestini.
Sa nu aveti prea multa incredere in educatia aleasa pe care ati primit-o in lume. Civilizatia in care traim este o
cultuta a caderii.
upa doua raz!oaie mondiale " si raz!oaiele sunt, prin e#celenta, consecinta pacatului " lumea contemporana a
pierdut harul Sfantului uh. $r, nu putem intelege divinitatea lui %ristos fara Sfantul uh. & crede ca &cest $m,
Care este cu adevarat $m, este Creatorul cosmosului, ne depaseste. & crede ca Insusi umnezeu S-a intrupat, ca
ne-a chemat sa fim cu 'l in vesnicie, iata ceea ce lipseste multor oameni de azi, mai ales printre cei de stiinta.
Ce este mantuirea( )oartea trupului nostru, este ea conditia trecerii in Imparatia lui %ristos( Cum putem sa
intarim in noi vointa de a trai dupa poruncile lui %ristos, dupa Sfantul uh(.
*n singur lucru este important+ sa pastram intensitatea rugaciunii si a pocaintei. &tunci moartea nu va fi o
piedica, ci o trecere spre Imparatia pentru care vom fi pregatiti prin Impartasirea cu Trupul si Sangele lui %ristos,
prin rugaciune si chemarea numelui Sau+ ,oamne Iisuse %ristoase, -iul lui umnezeu, miluieste-ne pe noi si
lumea Ta.
&stept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie.. Ce semnifica aceasta ultima fraza din Sim!olul de
credinta( /u putem accepta ideea vesniciei decat daca aceasta patrunde de0a in viata noastra.
umnezeu n-a creat moartea. aca umnezeu, cum o spune %ristos, este umnezeul lui &vraam, al lui Isaac si
al lui Iaco!, inseamna ca acestia nu sunt morti. 1entru umnezeu, toti sunt vii.
&cedia, in sens etimologic, inseamna ,lipsa de gri0a pentru mantuire.. Intreaga umanitate, cu rare e#ceptii,
traieste in starea de acedie. $amenii au devenit indiferenti fata de mantuirea lor. 'i nu cauta viata in umnezeu,
ci se marginesc la formele de viata trupeasca, la nevoile zilnice, la placerile lumii si la faptele de rutina. Cu toate
acestea, umnezeu ne-a creat din nimic, dupa chipul &!solutului si asemanarea Sa. aca aceasta revelatie este
adevarata, a!senta gri0ii pentru mantuire nu este altceva decat moartea sufletului.
eznade0dea este pierderea constiintei ca umnezeu doreste sa ne daruiasca viata vesnica. 2umea traieste in
deznade0de. $amenii s-au dondamnat la moarte ei insisi. Tre!uie sa luptam ,corp la corp. impotriva acediei.
Partea a 2-a
3iata lumii se desfasoara in 0urul unor placeri omenesti, iar viata duhovniceasca este negli0ata. Tre!uie sa
inversam aceasta stare de lucruri, sa punem viata duhovniceasca in centrul vietii noastre.
Intelepciunea lumii nu poate sa salveze umanitatea. 1arlamentele, guvernele, organizatiile comple#e ale statelor
contemporane celor mai avansate sunt neputiincioase. *manitatea sufera neincetat. Singura iesire este de a gasi in
noi intelepciunea, hotararea de a nu mai trai dupa principiile acestei lumi, ci de a urma pe %ristos.
Cum putem sa ne aflam calea( upa 'vanghelie, %ristos este calea noastra.
Important este sa avem constiinta ca %ristos este umnezeu. Cel ce Il iu!este va fi vesnic aproape de 'l, acolo
unde este.
*nde este sufletul nostru( Tre!uie sa ni-l inchipuim pe umnezeu ca $m daca vrem sa fim cu %ristos, cu
2ogosul divin in care Tatal a revarsat tot ceea ce este din vesnicie. aca il consideram ca umnezeu, este un
umnezeu desavarsit. aca Il vedem ca om, este un $m desavarsit. Intelepciunea, smerenia, viata, lumina cea
vesnica, totul e#ista in 'l.
In viata noastra fiecare pas este cu neputinta de despartit de dogmele fundamentale ale credintei noastre.
&sa cum %ristos in 4radina 4hetsimani si pe 4olgota traia cu gandul la umnezeu Tatal, tot astfel tre!uie sa
traim si noi, in fiecare clipa, cu gandul la umnezeu, dar mai degra!a prin %ristos decat prin Tatal, caci prin -iul
a0ungem la Tatal. 1rin traire, viata devine hristocentrica.
Singurul lucru care ne atrage este 1ersoana lui %ristos. Tre!uie sa traim in %ristos ca masura divina si umana a
tuturor lucrurilor. In %ristos Il avem pe umnezeu, Creatorul nostru. In %ristos avem modelul, revelatia planului
lui umnezeu cu omul. ragostea lui %ristos tre!uie sa umple de-a pururi inima noastra. /u traim in %ristos prin
gandirea a!stracta. umnezeu Se dezvaluie in noi prin implinirea poruncilor Sale. Il traim pe %ristos ca pe
propria noastra viata, nu ca pe cineva pe care l-am cunoaste numai formal.
%ristos a spus+ 'u sunt Calea. aca 'l este Calea, nu tre!uie sa-2 urmam formal, din e#terior, ci prin traire
interioara. Sa ne aducem aminte ca pe 4olgota si in 4hetsimani, 'l se lupta impotriva tuturor. Singur.
*neori, cand dragostea lui %ristos ne patrunde, simtim vesnicia. &ceasta nu poate fi inteleasa pe cale rationala.
umnezeu actioneaza intr-un fel propriu, care scapa puterii noastre de perceptie. /u tre!uie sa fim prea rationali
in viata crestina.
Sunt semne e#terioare care ne a0uta sa apreciem la ce distanta ne aflam de %ristos. *rmam noi cuvantul
evanghelic( &m atins desavarsirea, adica dragostea pentru intreaga lume, fara deose!ire intre prieteni si dusmani(
/u e#ista deose!ire intre poruncile lui %ristos si viata lui umnezeu Insusi.
5amanand in poruncile 2ui, devenim asemenea lui %ristos.
Cum sa petrecem o zi fara de pacat, adica in sfintenie( Iata o intre!are cu adevarat grea. Cum sa ne schim!am
fiinta, gandurile, sentimentele si chiar atitudinile pentru a nu pacatui impotriva Tatalui ceresc, a lui %ristos, a
uhului Sfant, a oamenilor, a fratelui nostru si a tot ceea ce este viu(
Invredniceste-ne, oamne, in ziua aceasta fara de pacat sa ne pazim noi.. 3-am amintit adeseori aceasta
rugaciune a 6isericii. 3iata fara de pacat pe pamant ne deschide portile cerurilor. /u !ogatia mintii ne salveaza
sufletul, ci viata fara de pacat ne pregateste sa traim cu umnezeu in veacul ce va sa fie. %arul uhului Sfant ne
invata adevarurile vesnice atat cat traim dupa aceste porunci+ iu!este pe umnezeu din toata fiinta ta si pe
aproapele tau ca pe tine insuti7 a, sa paziti mereu aceste porunci7
Staruiti in rugaciune, in nevointe, petreceti o zi fara de pacat. Toate celelalte va vor fi date de umnezeu.
Staruiti in rugaciune, in nevointe, petreceti o zi fara de pacat. Toate celelalte va vor fi date de umnezeu.
,1entru a pastra %arul uhului Sfant, tre!uie sa nu primim nici un gand care nu-i place lui umnezeu., ne spune
,Staretul. Siluan. Iata nevointa noastra. Iata cultura noastra. Cand este vor!a de mantuire, aceasta lupta cu
gandurile nu se sfarseste decat la moarte. Incepe si reincepe fara incetare.
/u putem sa do!andim in noi chipul lui %ristos decat daca suntem cu adevarat uniti, cum le cerea %ristos
ucenicilor Sai+ Iu!iti-va unii pe altii, pentru ca lumea sa cunoasca ca sunteti ai lui %ristos 8Ioan 19, 12:.
,1entru mine, viata celorlalti pretuieste mai mult decat propria-mi viata.. /u vor mai e#ista intre voi neintelegeri
cand veti fi inteles aceasta. ezlegarea unei pro!leme sau a unei neintelegeri nu tine de nici o organizatie, de nici
un anumit mod de conduita, ci de hotararea de a suporta totul. -iecare dintre noi tre!uie sa ai!a pentru ceilalti o
inima de mama.
Tre!uie sa fim foarte sensi!ili la nevoile altora. &tunci vom fi una si !inecuvantarea lui umnezeu va fi din
!elsug cu voi. Tre!uie sa avem constiinta lui %ristos, Care poarta in Sine lumea intreaga; in aceasta consta
universalitatea fiintei umane. Cuvantul lui %ristos nu trece, este vesnic.
Partea a 3-a
aca, asa cum marturisim in Crez, %ristos este umnezeu adevarat, )antuitorul lumii, Creatorul ei, prin Care
toate s-au facut, cum putem sa ne reducem credinta pe care o avem la o pro!lema de nationalitate, de loc, de
epoca<( 'u nu cunosc nici un %ristos grec, rus, englez, ara!< %ristos, pentru mine, este totul. -iinta mai presus
de cosmos.
Se spune adesea in Sfanta Scriptura ca %ristos a murit pentru lumea intreaga, pentru pacatele ei. in moment ce
limitam 1ersoana lui %ristos, din momentul ce Il co!oram in planul nationalitatilor, pierdem totul si cadem in
infern. &tunci drumul este deschis urii intre natiuni, neantelegeri intre clasele sociale.
Cititi pe Sfantul Siluan. In lume, pentru el, fiecare isi are rolul sau+ unul este rege, altul patriarh, profesor sau
muncitor. /-are importanta. Intre a fi rege sau muncitor, nu este nici o deose!ire pentru Sfantul Siluan. 1entru ca
acela care Il iu!este pe %ristos, care traieste si poarta in sine ,simtamintele care erau in Iisus %ristos., sufera si se
roaga pentru lumea intreaga. Iata adevaratul crestinism.
%ristos este umnezeul infinit. 'l n-a fost rastignit numai pentru credinciosi, ci pentru oamenii, de la &dam pana
la ultimul om nascut din femeie. & urma pe %ristos inseamna a suferi pentru a vindeca si a mantui intreaga
umanitate. /u e#ista cale de mi0loc.
& iu!i pe aproapele nostru ca pe noi insine, a trai pentru poruncile lui %ristor ne va conduce in 4radina
4hetsimani, unde %ristos se va ruga pentru lumea intreaga.
Iu!este pe aproapele ca pe tine insuti. )i-a fost dat sa inteleg aceasta porunca su! forma unui ar!ore, cosmic,
gigantic, a carui radacina este &dam. 'u nu sunt decat o frunzulita pe una din ramurile acestui ar!ore. ar acest
ar!ore nu-mi este strain; este temelia mea. Ii apartin. & te ruga pentru lumea intreaga, inseamna a te ruga pentru
acest ar!ore in totalitatea lui, cu miliardele sale de frunze.
Sa-2 urmezi pe %ristos inseamna sa te deschizi constiintei 2ui, Care poarta in 'l intreaga lume, ar!orele in
totalitatea sa fara a omite vreo frunza. aca vom do!andi aceasta constiinta, ne vom ruga pentru toti ca pentru noi
insine.
aca %ristos ia chip in noi, devenim purtatori ai lui umnezeu si a intregii umanitati, iar '*2 nostru va fi chipul
&!solutului. 2a dimensiuni reduse, poate deveni, intr-adevar, chipul &!solutului.
In mod personal ne plangem pacatele, dar patimile noastre sunt tot aceleasi care stapanesc lumea. &stfel, ceea ce
traim nu este diferit de viata cosmica. 1utin cate putin, in mod normal, incepem sa traim starea noastra ca o
oglindire a starii umanitatii intregi. Incepem sa ne traim viata intr-un li!ertina0 general, su! privirile lui
umnezeu. 1rin pocainta noastra, nu traim doar o drama personala, ci traim in noi insine tragedia umanitatii
intregi, drama istoriei sale de la inceputul veacurilor.
In %ristos, constiinta se eli!ereaza, viata noastra devine nelimitata. In porunca iu!este pe aproapele tau ca pe tine
insuti, tre!uie sa intelegem ca pe tine insuti in felul urmator+ in orice om, in intregul &dam, ma recunosc pe mine.
,Imparatia lui umnezeu, scrie Sfantul Siluan, inseamna a purta in inima noastra universul intreg si pe Insusi
umnezeu, Creatorul lui..
Cand va rugati, rugati-va pentru toti si pentru fiecare in parte. Si adaugati+ ,1entru rugaciunile lor, miluieste-ma si
pe mine.. &stfel, in mod treptat, constiinta voastra se va eli!era de patimi.
Iu!iti pe vra0masii vostri. a, este greu. a, este dureros. ar frumusetea morala a lui %ristos ne aduce in acea
stare in care suntem gata sa suportam toate incercarile, cu conditia sa fim inaltati in uhul Sau. /u avem altceva
de ales.
%ristos si-a dat viata divina celor creati dupa chipul Sau, dar ca raspuns, n-a primit decat ura. &stazi, dupa doua
milenii de viata crestina, ce vedem( 2umea contemporana se indeparteaza din ce in ce mai mult de %ristos, de
viata vesnica. Intunecimile adanci ale patimilor pacatoase, ura, stapanirea, raz!oaiele de orice fel, formeaza
e#istenta noastra pamanteasca. In aceste conditii, %ristos daruieste, celor care se hotarasc sa-I urmeze, aceasta
porunca+ Iu!iti pe vra0masii vostri7 e ce se teme lumea de un astfel de umnezeu( 1utem sa gasim un principiu
mai !un decat acesta+ !inecuvantati pe cei ce va !lestema, iu!iti pe vra0masii vostri(
/u putem iu!i fara sa suferim. Cea mai mare durere este sa iu!im pana la sfarsit. %ristos atat de mult a iu!it
lumea, incat S-a dat mortii pe cruce. 2a fel si sfintii. Castigam 5aiul sau il pierdem si a0ungem in iad, in masura
in care acceptam sau refuzam crucea randuita de %ristos. 5ugaciunea pentru lume este rodul unei suferinte e#trem
de adanci si vii.
Sa-2 urmam pe %ristos urcand pe 4olgota. &ceasta inaltare nu este alta decat lupta dusa de %ristos, in dragostea
2ui pentru lumea intreaga. Cand lupta se da numai pe un singur plan, al lumii si al patimilor, oamenii sla!esc, se
epuizeaza si im!atranesc foarte repede. In schim!, cand suferintele ne vin din lupta impotriva patimilor, in uhul
lui %ristos, oamenii renasc.
/imic nu este mai dureros in aceasta lume, decat a te lupta sa do!andesti dragostea lui %ristos. 'ste o lupta de
dimensiuni cosmice.
Cum sa ne indreptam spre umnezeu( Cand tindem spre acest scop unic, totul devine izvor de suferinta, de
dureri. ar sa ne ducem crucea in tacere.
&cesta este parado#ul vietii crestine+ sa alegem suferinta lui %ristos pentru lume, incat sa avem sentimentul ca
suntem mai apropiati de 'l si de viata vesnica.
Cand ne hotaram sa-2 urmam pe %ristos, fiecare zi din viata noastra devine o zi de suferinta, de lacrimi, de
dureri. *neori, apare aceasta intre!are+ ,oamne, de ce ne-ai creat astfel, incat sa suferim atatea dureri(.. /u
reusim sa intelegem ca aceasta suferinta este calea mantuirii.
1entru om, viata pe pamant este o suferinta continua. e ce o suportam( 1entru ca %ristos S-a intrupat si a trait cu
noi. Si acum Il cunoastem 1ersonal.
Suntem creati dupa chipul si asemanarea lui umnezeu. Cand raportam realitatea vietii zilnice la aceasta revelatie
divina, cadem in deznade0de. e ce este ata de greu sa traim crestineste aici si acum( 1entru ca este vor!a de viata
divina si vesnica. 1entru noi, care suntem creati din nimic, ce relatie este intre nimicnicia noastra, saracia noastra
si aceasta aspiratie atat de inalta, infinita(
S*S
Partea a 4-a
*neori, lupta pentru mantuire poate sa fie foarte simpla si usoara; alteori foarte grea, supraomeneasca. Cu
siguranta, este mai !ine sa nu pacatuim. ar daca pocainta arde ca o flacara, poate sa refaca o viata traita in
pacate.
Tre!uie sa pastram duhul pocaintei toata viata noastra, pana la sfarsitul ei. 1ocainta este temelia intregii vieti
ascetice si duhovnicesti. Simtirea, intuirea prezentei pacatului pot sa devina atat de intense in noi, incat sa dea
nastere unei adevarate pocainte.
1utem sa plangem ore in sir, saptamani, ani de-a randul pana ce fiinta noastra este refacuta in intregime prin
cuvantul lui %ristos, prin implinirea poruncilor 2ui, si, mai ales, prin harul uhului Sfant. &ceasta transformare a
fiintei noastre, dupa caderea in pacat a lui &dam, cere multa nevointa si mult timp.
1ocainta nu are limite pe pamant, pentru ca incetarea ei ar insemna ca am devenit intru toate asemenea lui %ristos.
Cea mai mica indepartare a noastra de %ristos implica o pocainta profunda. ,oamne Iisuse %ristoase, -iul lui
umnezeu, miluieste-ne pe noi.. &ceasta rugaciune arata departarea pe care o simtim intre %ristos, -iinta
a!soluta si noi insine. ,aca nu vom fi cu adevarat asemenea omnului, cum vom putea trai cu 'l in vesnicie(.,
se intrea!a Sfantul Simeon /oul Teolog. 1entru 'l, ca si pentru noi, este imposi!il. /u ne ramane decat ra!darea.
Singuri, oamenii nu pot sa inteleaga cand pacatuiesc sau nu. ar omnul Iisus si uhul Sfant le-o descopera. In
5ai, cand omnul umnezeu a vor!it cu &dam, acesta a refuzat sa fie invinovatit+ -emeia care mi-ai dat-o sa fie
cu mine, aceea mi-a dat din pom si am mancat 8-acere =, 12:. Sa ne straduim sa nu-2 invinuim pe umnezeu.
In lucrurile marunte, in faptele simple, sa incercam a avea urmatoarea atitudine interioara+ ,refuz vointa sangelui
meu cazut si vreau ca in venele mele sa curga viata lui umnezeu..
aca umnezeu e#ista, recunosc ca toate patimile se nasc din mine, nu din 'l. aca voi pastra aceasta atitudine,
umnezeu imi va da duhul pocaintei.
oar lumina divina, atunci cand straluceste in noi, ne permite sa ne vedem pacatele. 1rin rugaciune, putin cate
putin, inima noastra incepe sa inteleaga influentele duhurilor care umplu vazduhul. In loc sa inaintam
duhovniceste, vedem cu o finete mereu crescanda patimile care ne stapanesc. In mod parado#al, acest sentiment
de regres duhovnicesc este un progres. Chiar daca nu am vazut inca lumina necreata a uhului Sfant, datorita
prezentei ei, ne vedem pacatele.
/u putem a0unge la rugaciune curata decat prin pocainta. 1ocaindu-ne, adica curatindu-ne de orice patima,
devenim treptat capa!ili sa intram in lumina divina. Calea care duce la cunoasterea lui umnezeu trece, inainte de
toate, prin credinta, iu!ire fata de %ristos si pocainta.
umnezeu sa va daruiasca tuturor duhul pocaintei. 1langeti-va pacatele, plangeti, pentru ca inima voastra sa nu se
impietreasca.
2ucrul cel mai important este sa ne pastram mereu sentimentul nimicniciei noastre fata de umnezeu. &tunci
simtim o tensiune permanenta intre invinovatirea noastra si dragostea lui %ristos, intre pocainta si nade0de in mila
lui umnezeu. 1e de o parte suferim ca suntem atat de departe de umnezeu pe care Il iu!im, pe de alta, aceasta
suferinta si aceasta dragoste actioneaza asupra noastra ca un foc interior si ne imping cu putere spre umnezeu.
&ceasta tensiune si-a gasit e#presia cea mai vie in cuvantul lui %ristos adresat ,Staretului . Siluan+ Tine mintea ta
in iad si nu deznada0dui. &cest cuvant poate starni fiori, panica, teama, dar nu tre!uie sa ne copleseasca. 'l
constituie principiul fundamental al vietii noastre in %ristos.
/u tre!uie sa pretindem ca putem repeta e#perienta Sfintilor Siluan, Isaac Sirul, Simeon /oul Teolog, 4rigore
1alama sau Serafim de Sarov. In viata duhovniceasca nu e#ista aceeasi repetare de viata, e#acta, identica, ci una
analoaga in duh, in starea pe care o presupune e#presia+ Tine mintea ta in iad si nu deznada0dui.
/iciodata nu tre!uie sa ne comparam cu nimeni. -iecare dintre noi, oricat de neinsemnat ar fi, este mare inaintea
Celui vesnic; umnezeu sta!ileste cu fiecare fiinta umana o relatie unica de prietenie.
e ce urmarile neascultarii lui &dam sunt atat de grave( e ce, in lumea aceasta, viata duhovniceasca in %ristos
ia forma tragica a unei lupte corp la corp cu moartea( e ce creatia lui umnezeu este legata de moarte, de
aceasta lupta plina de suferinte( e ce creatia nu duce in mod armonios la desavarsirea fiintei umane ca chip a lui
umnezeu( e ce tre!uie sa lupt eu impotriva lucrurilor care ma ucid fara sa am putere asupra lor( /u inteleg7 In
masura in care %ristos si uhul Sfant sunt, pentru mine, solutia tuturor pro!lemelor care ma depasesc, traiesc in
nepasare fata de multe lucruri. %ristos este temelia vietii mele. -elul Sau de a se comporta ma atrage. /u inteleg
ce a spus, dar ceea ce a spus imi este suficient. 3oi intelege cand voi pleca din aceasta lume in viata de dincolo.
e ce amintirea 4radinii 4hetsimani si a 4olgotei sunt necesare pentru mantuire( 2upta lui %ristos cu lumea este
cu totul neinteleasa.
Cand vedem suferintele a milioane de oameni, nu putem sa ramanem nepasatori. Cum putem sa-i a0utam( in
punct de vedere crestinesc, aceasta tragedie de pe pamant este urmarea neascultarii. &dam a ravnit la
indumnezeire, la viata vesnica, rupand legatura cu Tatal si Creatorul sau. %ristos-$mul, primul in istoria lumii, S-
a suit pe 4olgota; a ales moartea pe cruce pentru a dezlega acest !lestem. & te hotari sa-2 urmezi inseamna a te
e#pune la suferinta. 'ste inevita!il7 In masura in care suntem, de la crearea lumii, un madular din imensul trup al
umanitatii, insufletiti de viata cosmica ce ne stra!ate, traim tragedia umanitatii ca pe propria noastra nenorocire.
Cand citim Sfanta 'vanghelie, ramanem impresionati de reactiile lui %ristos fata de ceea ce se petrece in 0urul
Sau. &tunci cand Iuda merge sa-2 tradeze, Iisus ii spune+ &stazi, -iul $mului S-a preamarit. 2a fiecare 2iturghie,
noi praznuim acel moment si il repetam in constiinta noastra. aca o putere vra0masa vrea sa ne ucida, vom fi noi
insine in stare sa spunem+ &stazi eu m-am slavit si umnezeu S-a preamarit prin mine( Cunoasteti toti aceasta
istorie; ea este insasi sensul vietii noastre de fiecare zi.
Sunt multe aspecte foarte su!tile si interesante in viata duhovniceasca. ar nu le vom cunoaste daca ne vom opri
la nevointe e#terioare. 1entru a ne schim!a viata este necesara o asceza, sa ne invatam a ne muta mintea de la
lucrurile trecatoare si patimase catre umnezeu. &stfel, viata noastra poate sa devina foarte interesanta, chiar
daca este mereu legata de un efort dureros. /u tre!uie sa incercam sa evitam aceasta suferinta. Sa o traim7 Caci
prin ea se e#prima dorinta noastra de a-2 urma pe %ristos.
'ste foarte greu sa e#primam ceea ce vor sa spuna cuvintele luati-va crucea si urmati-)a. Cand ne hotaram sa-2
urmam pe %ristos, tre!uie sa ne gandim ca este vor!a de iu!irea Tatalui, a -iului si a uhului Sfant in aceasta
lume suferinda.
aca n-ar fi inviere, crestinii ar fi cei mai de plans din lume, spune Sfantul &postol 1avel. e ce( 1entru ca, in
aceasta lume, iu!irea lui %ristos este intotdeauna rastignita. 3iata noastra va fi o suferinta continua, pana cand
intreaga lume va fi mantuita.
evenim crestini pentru ca umnezeu este iu!ire si nu pentru ca aceasta ne a0uta sa facem o cariera pamanteasca.
In viata crestina nu suntem fericiti decat datorita lui %ristos, Care ne incredinteaza prin constiinta ca 'l este
&devarul, si nu pentru alt motiv.
Intr-o zi, un pelerin aflat in )untele &thos a pus aceasta intre!are mai multor stareti+ ,Ce este cel mai important
in viata noastra(.. e fiecare data i s-a raspuns+ ,ragostea divina; sa iu!im pe umnezeu si pe aproapele
nostru.. 'l a spus+ ,/-am dragoste nici pentru rugaciune, nici pentru umnezeu, nici pentru semeni. Ce sa fac(..
&poi, in sinea lui, a hotarat+ ,3oi trai in asa fel ca si cum as avea aceasta dragoste.. Treizeci de ani mai tarziu,
uhul Sfant i-a daruit darul iu!irii. In mod inevita!il, vor fi ore, saptamani, ani in sir, in care vom trai fara sa
simtim lucrarea uhului Sfant in noi. Sunt perioade importante in care ni se ofera prile0ul sa ne marturisim
statornicia dragostei noastre pentru %risos.
Chiar daca nu percepem lucrarea harului, tre!uie sa traim ca si cum uhul Sfant ar fi in noi. ,Staretul, Siluan
gandea ca daca pazim cu fidelitate poruncile lui umnezeu, va veni timpul cand harul se va face cunoscut si va
ramane mereu in noi. 'ste inutil sa ne gra!im. *nii parinti de la )untele &thos n-au primit harul si nu 2-au
cunoscut pe umnezeu decat a!ia dupa patruzeci de ani de nevointe si, uneori chiar mai mult, tocmai inaintea
sfarsitului lor.
2a inceput harul ne invata, provoaca in noi stari asemanatoare cu duhul poruncilor 'vangheliei. Totul este usor.
Intotdeauna cu noi, uhul Sfant ne face sa fim !inevoitori fata de semeni. 'ste o atitudine normala, naturala. ar
aceasta stare nu dureaza mult. Intr-o zi, pe nesimtite, harul ne va parasi su! aceasta forma tangi!ila. Incepe o a
doua perioada dificila cu aceasta intre!are+ ,Cum sa traim fara har(.. Tre!uie sa continuam sa actionam ca si cum
uhul Sfant ar fi cu noi, sa incercam sa pastram aceeasi stare sufleteasca in care, prin har, am do!andit anumite
atitudini fata de fratele si de sora noastra. Tre!uie sa ne silim. &celasi lucru este cu rugaciunea. 2a inceput, este
ca o stare naturala. /e rugam cu usurinta; rugaciunea tasneste din inima. Cand uhul Sfant ne paraseste, tre!uie
sa ne silim sa ne rugam ca inainte, cand aveam harul+ din toata fiinta, din toata inima, cu toata mintea si chiar cu
tot trupul nostru.
S*S
Partea a 5-a
Cand, in duh, mergem spre -iinta a!soluta, aceasta cale ne pare infinita. umnezeu este ca steaua polara. Cum
putem fi luminati de aceasta Stea care pare sa fie la mii de ani lumina( Si deodata vom descoperi ca acest drum
foarte lung poate sa fie scurtat, ca umnezeu se afla foarte aproape de noi si spune+ ,$ inimi fara minte si
usuratici in a intelege si a crede7..
Cum sa traim pentru a scapa de inselare( /u tre!uie sa credem ca participam la suferintele lui %ristos cand, in
starea de durere a fiintei noastre " duh, minte, inima si trup " suferim pentru a nu mai face pacate. umnezeu
singur, in 0udecata Sa, poate sa considere suferintele noastre ca o participare la >enoza *nicului Sau -iu. Calea
noastra este aceea de a ne smeri, de a ne supune permanent; doar umnezeu poate sa ne inalte si sa ne
preamareasca.
-iind crestin nu poti sa traiesti fara inspiratie. aca un artist adevarat traieste zi si noapte prin imaginile operei
sale, atunci noi, fiind crestini, tre!uie sa fim cu mult mai atenti. Tre!uie sa depasim eforturile artistilor pentru a
trai dupa duhul 'vangheliei.
&cum, cel mai important este ca umnezeu sa va inspire lupta voastra pentru mantuire. Cand inspiratia a fost
data, toata viata se umple de lumina si de !ucurie. /u se mai remarca amanuntele.
/u putem sa ne indumnezeim prin propria noastra asceza. Indumnezeirea are loc prin salasluirea lui umnezeu in
noi si nu datorita propriilor noastre capacitati. Imaginatia constituie in acest caz un mare pericol. Tre!uie sa fim
foarte atenti si sa nu ne inchipuim ca atingerea acestui scop sta in puterea noastra. In schim!, pentru umnezeu
totul este posi!il. uhul Sfant poate sa ne cerceteze chiar atunci cand suntem cufundati in somn si suntem cei mai
sla!i, neputiinciosi.
Scopul cel mai inalt al omului " a deveni purtator al uhului Sfant, fara inceput si fara sfarsit " presupune o
li!ertate totala. $r, viata de fiecare zi ne arata ca prin lipsa de cunoastere si de intelegere, lumea traieste o tragedie
fara de sfarsit. $amenii ignoranti de umnezeu conduc lumea si actioneaza cu autoritate; milioane de oameni
sufera datorita situatiei lor a!surde si fara iesire. In acest sens, oamenii ar tre!uie lipsiti de li!ertate. Intr-adevar,
darul divin al li!ertatii este nedespartit de cunoasterea lui umnezeu; or, noi zacem in intunericul necunostintei.
Totusi, 6iserica continua sa predice necesitatea acestei li!ertati a!solute. Caci daca suntem lipsiti intr-un fel sau
altul de aceasta li!ertate, nu e#istam. /oi nu putem sa spunem ca Iisus %ristos+ 'u sunt.
ostoievs>i spunea+ ,Totul imi este ingaduit.. In sens duhovnicesc, aceasta e#presie este, in intregime, adevarata,
dar nu in realitatea in care traim. *nde se inseala ostoievs>i, daca se inseala( In opera sa nu citeaza pe Sfantul
&postol 1avel care spune+ ,Totul imi este ingaduit, dar nu totul imi este de folos. Totul imi este ingaduit, dar nu
tre!uie sa fiu stapanit de nimic.. &vem aceasta li!ertae, aceasta putere in noi( Cu siguranta, nu. &stfel, suntem
lipsiti de capacitatea de a trai dupa acest dar al li!ertatii divine. Ce sa facem( Sa-2 parasim pe %ristos, sa alegem
calea lata a lumii( 1oate, dar atunci vom trai si vom muri cu nepasare; viata isi va pierde sensul.
Cum sa gasim o cale de salvare in viata noastra de fiecare zi( Cum sa ne lucram mantuirea( /u e#istam fara darul
divin al li!ertatii, dar aceasta li!ertate ne depaseste. 'ste necesara, dar nu putem sa o intelegem, nici sa o
do!andim in noi. Cum sa traim( &sceza ortodo#a ne da un raspuns. 1rin ea incepem sa traim cu constiinta
limitelor noastre si in frica de umnezeu.
1entru a nu pierde !inecuvantarea pe care v-a dat-o umnezeu, luptati pentru a pastra fiecare gand care va inspira
si alungati orice gand care va ucide sufletul.
Cum sa ne curatim firea de orice urma a pacatului stramosesc( &cesta este sensul vietii ascetice. In afara ei, nu
este mantuire.
)ulte duhuri sunt mai puternice decat noi. ar daca suntem cu %ristos, vom a0unge sa le !iruim.
)anifestarile e#terioare ale ascezei, ca tinerea posturilor, nu sunt suficiente. Tre!uie sa renastem chiar din
interiorul nostru.
Cum sa nu ne temem de 1ostul )are( 2a inceputul sederii mele in )untele &thos, 1ostul )are era pentru mine o
mare sar!atoare+ ma pregateam pentru a primi revelatia invierii noastre. aca insotim aceasta a!stinenta de hrana
cu o rugaciune inspirata, in duh, nu numai trupul nostru va suporta aceasta perioada cu usurinta, ci chiar multe
!oli vor fi tamaduite.
Cei care sunt sanatosi prin firea lor si care pot sa se lipseasca de hrana timp de cateva saptamani, a0ung la o stare
de fericire. 1atimile li s-au linistit. *n sentiment viu de pace si de prezenta a lui umnezeu insoteste rugaciunea.
'ste o nenorocire ca astazi sa fim adesea lipsisti de aceasta putere de ra!dare in nevointa.
&stazi este imposi!il sa impunem in totalitate randuielile 6isericii. 1entru ca sunteti atat de diferiti unii de altii;
fi#ati-va fiecare o masura a postului.
ezavanta0ul randuielilor canonice este acela ca linisteste constiinta acelora care pot sa le pazeasca si le dau
sentimentul ca sunt mantuiti. &ceasta este o gandire foate naiva. -ariseii, ascetii, ra!inii 3echiului Testament
posteau de asemenea si ei, dar aceasta nu era suficient. %ristos a spus+ aca nu intreceti virtutile fariseilor, nu veti
putea sa va mantuiti.
Sfantul 1avel, acest mare geniu pe care ni l-a dat pronia divina, afirma ca nici o lege nu a dus vreodata pe nimeni
la mantuire. acestea fiind spuse, regulile 6isericii pot sa fie, pentru inceput, un a0utor. Intr-adevar, daca de la
inceput suntem lasati li!eri, de capul nostru, putem sa ne pierdem.
$mul care a reusit sa se ridice deasupra oricarei legi a atins starea de indumnezeire, adica mantuirea. 'ste mult
mai important sa fii constient si responsa!il de fiecare miscare a inimii si a mintii, decat de a avea o regula.
'ste mult mai greu sa do!andesti o anumita putere de discernamant, decat de a-ti fi#a reguli.
In viata de fiecare zi, este foarte important sa ne concentram mereu atentia asupra poruncilor date de umnezeu,
asupra a ceea ce tre!uie sa facem si cum sa facem. Totusi, nu putem sa ne eli!eram cu totul de gandurile murdare;
nimeni, nici chiar cei mai desavarsiti, nu pot. Indiferent de starea atinsa, desavarsirea nu impiedica niciodata ca
sufletul sa fie tul!urat. &vand e#perienta vietii duhovnicesti, constatam ca ceea ce ne tul!ura mai inainte devine,
pur si simplu, mai usor de invins.
In pustiu, %ristos se impotriveste ispitelor diavolului printr-un refuz categoric, formuland chiar !azele teologice
ale raspunsului Sau. 'ste o lectie pentru noi. e fiecare data cand avem un gand urat, tre!uie sa-l respingem
imediat, sa refuzam a intra in dialog cu el. ar aceasta stare nu poate fi do!andita decat printr-o foarte indelungata
asceza, prin lucrarea harului in noi.
Ce inseamna a ne lucra mantuirea( in tot ceea ce o!servam in e#istenta cosmica, sa alegem ceea ce este placut
lui umnezeu si sa ne despartim de ceea ce este contrar voii 2ui. &tunci, cate putin, vom vedea cum viata noastra
se va schim!a. ar sa fim ra!datori7 Cu siguranta, umnezeu poate sa ne cerceteze pentru o clipa si sa ne
deschida ochii sufletului pentru totdeauna. ar, de o!icei, aceasta este rezultatul unei nevointe indelungate, care
nu are nimic comun cu iluziile. Cititi pe Sfantul Siluan si veti descoperi cum sufletul sau traia mereu in %ristos.
3eti intelege cuvantul sau, cand spunea ca sfintii nu traiesc nici o clipa fara rugaciune.
Cum sa discernem gandurile care vin din e#terior de acelea care se nasc in inima noastra( Cel mai adesea,
patrunderea energiei demonice este atat de su!tila, incat o consideram ca facand parte din noi insine. Invatatura
mostenita de la Sfintii 1arinti ne a0uta, dar nu este suficienta. Tul!urarea, nelinistea pe care un gand o provoaca in
inima noastra este semnul ca vine de la diavol. &ceasta este mai puternica, atunci cand avem ganduri de hula.
aca nu ne indulcim cu gandul pe care il avem in inima, daca nu suntem multumiti sufleteste, este semn ca acest
gand nu este de la umnezeu, ci de la diavol, care patrunde inlauntrul inimii noastre.
'ste foarte greu sa deose!im gandurile care se masc in inima noastra su! influenta vra0masului. 3om putea
do!andi acest dar, progresiv, prin asceza, printr-o lupta impotriva patimilor pe care noi, copiii lui &dam, le
posedam. Treptat, vom incepe astfel sa deose!im, sa simtim ca acest gand sau acea miscare a sufletului, nu este
de la umnezeu, ci de la vra0mas. /u prin meditatie do!andim aceasta, ci printr-un sentiment, o intuitie imediata,
e#trem de su!tila si dificila de demonstrat, care este intotdeauna rezultatul unor ani indelungati de asceza. upa
Sfantul Isaac Sirul si parintele nostru Siluan, deose!irea gandurilor este conditionata, de asemenea, de modul in
care uhul Sfant actioneaza in inima, de e#perienta pe care o avem de la har si de atacurile demonice.
iminuarea sau pierderea harului este semnul ca am primit un gand de la diavol. In schim!, un gand vine de la
umnezeu, de la un inger sau de la uhul Sfant cand ne umple de !ucurie si ne aduce o pace nespusa in suflet.
S*S
Partea a 6-a
Cel mai !ine este sa nu dam atentie gandurilor si sa ne cufundam in rugaciune, sa vor!im cu umnezeu prin
rugaciunea noastra.
'#ista diferite metode de a ne impotrivi gandurile rele, de a ne eli!era mintea de orice gand patimas sau
!lasfemiator. 1rima, recomandata de Sfintii 1arinti ai 6isericii, este pocainta. & doua, este de a ne muta atentia si
intreaga noastra fiinta asupra altui lucru. Cand acest interes pentru altceva se intensifica, diavolul ne negli0eaza si
ne paraseste.
aca patimile noastre sunt puternice si daca un gand groaznic, sal!atic, patimas, nu vrea sa ne paraseasca, nu ne
mai ramane decat sa luptam cu lacrimi pana cand va pleca acest gand rau.
)intea noastra este intr-o lupta continua cu vra0masul. 1entru a spori duhovniceste este necesara aceasta stare de
lupta permanenta. Caci, daca ne lenevim, il lasam pe diavol, care nu doarme niciodata, sa-si faca lucrarea sa, iar
noi riscam sa ne pierdem mantuirea.
1rivegherea. Iata cu ce tre!uie sa incepem, pentru ca nimic, oricat de usor ar fi, nu se poate face fara a0utorul lui
umnezeu.
2umina care ne incon0oara traieste, astazi, intr-un mod mai agitat decat altadata. ar cu cat intervin mai multe
schim!ari in lume, cu atat este mai greu sa ne pastram o constiinta crestineasca. Suntem atacati de pretutindeni, de
tot felul de idei care tul!ura cursul vietii noastre. In timpul furtunilor epocii contemporane, tre!uie sa fim mereu
vigilenti. 'ste primul lucru pe care vi-l cer+ ascultati cuvantul Sfintei 'vanghelii, privegheati si incetati de a mai fi
copii.
Sa pastram aceasta trezvie, care mentine trupul intr-o tensiune permanenta. datorita acestei tensiuni, chiar
dormind putem pastra in minte scopul vietii noastre. 5ugaciunea poate sa patrunda pana in ceea ce psihologii
numesc su!constient. *n adevarat ascet se cerceteaza pe sine mereu, chiar si in somn. aca mintea sa este
invadata de ganduri urate, el se scoala si se roaga. &stfel, putin cate putin, constiinta va lumina tot ceea ce facem
zilnic.
/u lasati ca lucrurile acestei lumi sa va imprastie mintea. Concentrati-va toata atentia, dedicati-va toata puterea
unei vieti care sa corespunda duhului poruncilor 'vangheliei.
Sa ne pazim mintea cu privire la placerile lumii e#terioare. -ara asceza, niciodata mintea noastra nu poate sa
ramana permanent in umnezeu. in aceasta viata tre!uie sa invatam sa ramanem in umnezeu, ca sufletul
nostru dupa moarte.
Cat despre vise, nu pot sa spun mai multe decat Sfantul Ioan Scararul. Sfatul cel mai !un, dupa Sfintii 1arinti, este
sa nu credem in vise. 1entru a ne face sa credem in ele, vra0masul poate, intr-adevar, sa dea nastere unor vise care
se implinesc in realitate. eci, tre!uie sa fim foarte atenti. 'ste suficient ca o singura data sa credem si ne
prime0duim sa cadem in inselare, insotita de toate urmarile sale. &vem cuvantul lui %ristos si al Sfintilor
&postoli; el ne este de a0uns.
'ste foarte important sa nu cautam niciodata sa o!tinem semne concrete care sa releve !unavointa divina, ca, de
e#emplu, darul de a face minuni.
&-2 trai pe %ristos prin si prin sine, intr-un fel aparte de ceilalti, inseamna sa incerci e#perienta insuficientei
fiintei umane pentru viata crestina. In schim!, cand doua, trei, patru sau chiar mai multe persoane se unesc in
acelasi scop, puterea, fiecaruia ete multiplicata la infinit. Sfanta Scriptura spune+ 3ai de cel ce este singur. In
schim!, in doi, ramanem de neclintit.
Important, intr-o comunitate, este ca toti sa avem aceeasi viziune, pentru a ne lucra in acelasi scop propria
mantuire, a semenilor nostri si a tuturor celor care vin la noi sa-i a0utam.
&!solvirea unei facultati de teologie nu este suficienta pentru mantuire. Cititi mai ales pe Sfintii 1arinti. &colo
veti afla adevarata teologie, lucrarea mintii si a inimii, cand este vor!a de umnezeu.
5ugaciunea curata a inimii nu este daruita celor care studiaza mult. In acest sens, calea cunoasterii aprofundate a
teologiei nu este deloc eficace si poate, doar rareori, sa conduca la rugaciunea curata.
5ugaciunea curata a inimii nu este daruita celor care studiaza mult. In acest sens, calea cunoasterii aprofundate a
teologiei nu este deloc eficace si poate, doar rareori, sa conduca la rugaciunea curata.
Teologia este starea duhului aparuta datorita actiunii harului dumnezeiesc. In aceasta consta diferenta dintre
teologie si filozofie, dintre adevarata teologie si teologia intelectuala. aca un asemenea har va atinge inima, nu
va va mai parasi pe pamant. 'ste inepuiza!il, caci in el se afla inceputul vietii vesnice. Chiar daca trupul vostru se
descompune, acest har va trai in voi cu putere.
umnezeu poate sa atinga sufletul omului si sa-i daruiasca cu usurinta cunoasterea de sine. 'ste o mare diferenta
intre aceasta cunoastere si aceea care se do!andeste in scolile teologice. 1oate deveni foarte daunatoare sufletului
studierea teologiei fara a avea o e#perienta de viata traita in duhul lui %ristos. Se risca intr-adevar sa se studieze
teologia ca o filozofie sau poezie, mai ales in formele ei apofatice. Se risca sa se adopte o atitudine falsa, sa se
creada superior si aceasta este suficient pentru a fi pierdut. $ cu totul alta cale tre!uie sa cautam pentru a trai in
%ristos.
Cunoasterea teologica invatata in scoli si care a devenit o specialitate intelectuala accesi!ila tuturor, nu duce la
cunoasterea lui umnezeu. Cunoasterea lui umnezeu vine din viata in %ristos, care se naste in adancurile inimii.
1utem fi inselati daca apreciem ca ceea ce aduce cunaosterea teologica este mai mult decat sfintenia vietii.
1oti sa fii mare savant, sa ai diplome academice si sa ramai cu totul indiferent fata de mantuire.
Cand traiesti o viata sfanta si fara de pacat, cunoasterea intelectuala poate sa dea roade duhovnicesti minunate. In
schim!, o cunoastere fara iu!ire nu poate sa mantuiasca pe nimeni.
Rugciunile dinaintea mrt!aniei "
Cred, oamne, ?i m@rturisesc c@ Tu e?ti cu adev@rat %ristos, -iul lui umnezeu celui viu, Care ai venit An lume s@
mBntuie?ti pe cei p@c@to?i, dintre care cel dintBi sunt eu. Cnc@ cred c@ &cesta este Ansu?i 1reacurat Trupul T@u
?i &cesta este Ansu?i Scump SBngele T@u. eci m@ rog Die+ )iluie?te-m@ ?i-mi iart@ gre?elile mele cele de
voie ?i cele f@r@ de voie, cele cu cuvBntul sau cu lucrul, cele Antru ?tiinE@ ?i Antru ne?tiinE@. Fi m@
Anvrednice?te, f@r@ osBnd@, s@ m@ Amp@rt@?esc cu 1reacuratele Tale Taine, spre iertarea p@catelor ?i spre viaEa
de veci. &min.
Cinei Tale celei de tain@, -iul lui umnezeu, ast@zi, p@rta? m@ prime?te, c@ nu voi spune vr@0ma?ilor T@i, Taina Ta,
nici s@rutare CEi voi da ca Iuda, ci ca tBlharul m@rturisindu-m@ strig Die+ 1omene?te-m@, oamne, An Amp@r@Eia
Ta.
/u spre 0udecat@ sau spre osBnd@ s@-mi fie mie Amp@rt@?irea cu Sfintele Tale Taine, oamne, ci spre t@m@duirea
sufletului ?i a trupului
I !elieve, $ 2ord, and I confess that Thou art trulG the Christ the Son of the living 4od Hho camest into the Horld
to save sinners, of Hhom I am first. I !elieve also that this is trulG Thine oHn most pure 6odG, and that
this is trulG Thine oHn precious 6lood. Therefore, I praG Thee+ have mercG upon me and forgive mG
transgressions !oth voluntarG and involuntarG, of Hord and of deed, committed in >noHledge or in ignorance.
&nd ma>e me HorthG to parta>e Hithout condemnation of ThG most pure )Gsteries, for the remission of mG sins,
and unto life everlasting. &men.
$f ThG )Gstical Supper, $ Son of 4od, accept me todaG as a communicant; for I Hill not spea> of ThG )GsterG
to Thine enemies, neither li>e Iudas Hill I give Thee a >iss; !ut li>e the thief Hill I confess Thee+ 5emem!er
me, $ 2ord, in ThG >ingdom.
)aG the communion of ThG holG )Gsteries !e neither to mG 0udgment, nor to mG condemnation, $ 2ord, !ut
tothe healing of soul and !odG.&min
$ur -ather, Jho art in heaven, halloHed !e ThG name.
ThG >ingdom come. ThG Hill !e done, on earth as it is in heaven.
4ive us this daG our dailG !read, and forgive us our trespasses
as He forgive those Hho trespass against us. &nd lead us not into temptation,
!ut deliver us from the evil one.
#
/icene Creed
I !elieve in one 4od, the -ather almightG, )a>er of heaven and earth, and of all things visi!le and invisi!le. &nd
in one 2ord Iesus Christ, the Son of 4od, the onlG-!egotten, !egotten of the -ather !efore all ages. 2ight of light;
true 4od of true 4od; !egotten, not made; of one essence Hith the -ather, !G Jhom all things Here made; Jho
for us men and for our salvation came doHn from heaven, and Has incarnate of the %olG Spirit and the 3irgin
)arG, and !ecame man. &nd %e Has crucified for us under 1ontius 1ilate, and suffered, and Has !uried. &nd the
third daG %e rose again, according to the Scriptures, and ascended into heaven, and sits at the right hand of the
-ather; and %e shall come again Hith glorG to 0udge the living and the dead; Jhose Kingdom shall have no end.
&nd in the %olG Spirit, the 2ord, the 4iver of 2ife, Jho proceeds from the -ather; Jho Hith the -ather and the
Son together is Horshipped and glorified; Jho spo>e !G the prophets.&nd in one holG, catholic, and apostolic
Church. I ac>noHledge one !aptism for the remission of sins. I loo> for the resurrection of the dead, and the life
of the Horld to come. &men.
$%mn to the &heoto'os
8for feast daGs see SundaG 6ulletin:
All# It is trulG right to !less Gou, $ Theoto>os, ever-!lessed and most pure, and the )other of our 4od. )ore
honora!le than the cheru!im, and more glorious !eGond compare than the seraphim+ Hithout defilement Gou gave
!irth to 4od the Jord+ true Theoto>os, He magnifG Gou.
&he (ord)s Pra%er
All# $ur -ather, Jho art in heaven, halloHed !e ThG name. ThG >ingdom come. ThG Hill !e done, on earth as it
is in heaven. 4ive us this daG our dailG !read, and forgive us our trespasses as He forgive those Hho trespass
against us. &nd lead us not into temptation, !ut deliver us from the evil one.
2et us praG together.
All# I !elieve, $ 2ord, and I confess that Lou are trulG the Christ, the Son of the living 4od, Jho came into the
Horld to save sinners, of Hhom I am first. I !elieve also that This is trulG Lour oHn most pure 6odG, and that
This is trulG Lour oHn precious 6lood. Therefore, I praG to Gou have mercG upon me and forgive mG
transgressions, !oth voluntarG and involuntarG, of Hord and of deed, committed in >noHledge or in ignorance.
&nd ma>e me HorthG to parta>e Hithout condemnation of Lour most pure )Gsteries, for the remission of mG
sins, and unto life everlasting. &men.
$f Lour mGstical supper, $ Son of 4od, accept me todaG as a communicant; for I Hill not spea> of Lour mGsterG
to Lour enemies, neither li>e Iudas Hill I give Lou a >iss; !ut li>e the thief Hill I confess Lou+ remem!er me, $
2ord, in Lour >ingdom.
)aG the communion of Lour holG )Gsteries !e neither to mG 0udgment, nor to mG condemnation, $ 2ord, !ut to
the healing of soul and !odG. &men.
All# Je than> Lou, $ loving )aster, 6enefactor of our souls, that Lou have counted us HorthG this daG of Lour
heavenlG and immortal mGsteries. )a>e straight our path; strengthen us all in the fear of Lou; guard our life;
ma>e firm our steps; through the praGers and intercessions of the glorious Theoto>os and ever-virgin )arG, and
of all Lour saints.