Sunteți pe pagina 1din 7

C A P I T O L U L VI

GESTIUNEA CAPITALULUI
RISCUL DE SOLVABILITATE
Riscul de solvabilitate sau riscul de capital este riscul de a nu dispune de fonduri
proprii suficiente pentru acoperirea eventualelor pierderi. O astfel de situatie apare atunci cand
banca isi asuma riscuri prea mari in corelatie cu dimensiunile capitalului propriu. Spunem ca in
acest caz nu exista o adecvare a capitalului bancii.
Pentru a determina un nivel optim al capitalului trebuie sa se tina cont de doua
tendinte contradictorii:
1. banca actioneaza in sensul cresterii fondurilor proprii pentru a face fata riscurilor asumate.
Din acest punct de vedere cu cat nivelul fondurilor proprii este mai mare cu atat pozitia sa
este mai sigura. Dintr-o astfel de pozitie confortabila, banca are un spatiu de manevra mai
mare si isi permite sa profite de oportunitatile pietei. De asemenea, banca beneficiza de o
imagine buna pe piata si prezinta incredere in fata clientilor si partenerilor de afaceri.
. banca dispune de fonduri proprii supradimensionate. O astfel de situatie presupune o utilizare
ineficienta a fondurilor proprii. !anca desfasoara o activitate mult prea slaba pentru
capitalurile pe care le are la dispozitie. "a trebuie sa-si creasca volumul operatiunilor pentru a
da satisfactie propriilor actionari. Daca nu reuseste, ea trebuie sa-si diminueze capitalul
pentru a-i asigura o rentabilitate satisfacatoare.
Evolutii recente ale capitalului bancar
#apitalul bancar reprezinta esenta bilantului bancar. Prin contributia actionarilor se
asigura minimul necesar demararii unei activitati bancare. #apitalul reprezinta catalizatorul in
baza caruia banca reuseste sa atraga si alte resurse utilizate in operatiuni de intermediere. $n
acelasi timp el %oaca si un rol de amortizor ce permite bancii sa treaca mai usor peste pierderile
inregistrate. $n aceste conditii marimea si structura sa sunt determinate pentru calitatea si
rentabilitatea activitatii bancare.
&rmarind evolutia capitalului bancar in ultima perioada se pot evidentia doua
tendinte:
1. o scadere relativa a ponderii sale in bilantul bancar ' odata cu dezvoltarea pietei bancare si
mai apoi a pietelor financiare, banca a gasit noi modalitati de obtinere a resurselor necesare,
fara a mai apela la actionari. Pe de alta parte, prin scaderea ponderii capitalului bancar in
totalul bilantului, creste efectul de levier si se inregistreaza o rata a rentabilitatii financiare
mai mare, favorabila remunerarii actionarilor. O astfel de situatie a dus insa la cresterea

vulnerabiltatii bancii in fata riscurilor. ( fost nevoie sa apara in anii )*+ o serie de
reglementari prudentiale, care sa oblige bancile sa-si coreleze capitalurile cu volumul
activitatii si cu riscurile asumate. Prin aceste reglementari s-au impus praguri minime pentru
fondurile proprii ale bancilor.
. diversificarea capitalului bancar - aceasta este o tendinta care a inceput sa se manifeste in
anii )*+ ca urmare a dezvoltarii pietelor financiare si odata cu acestea a a aparitiei si utilizarii
de noi instrumente de atragere a resurselor. Pe de alta parte, a reprezentat o reactie de raspuns
din partea bancilor la obligativitatea cresterii capitalului, in baza reglementarilor prudentiale
recent adoptate, in conditiile in care se confruntau cu o lipsa de interes privind participarea
actionarilor la noi ma%orari de capital.
Regleentari privin! "olvabilitatea bancii
Riscul de solvabilitate nu este un risc specific activitatii bancare. "l se intalneste la
toate societatile comerciale. $n cazul bancii, acest risc se manifesta mai puternic avand in vedere
functia sa de intermediere. Spre deosebire de celelalte societati nebancare, bancile participa la
activitate cu un capital relativ mic, manipuland in sc,imb fonduri foarte mari. $nteresul lor este de
a atrage fonduri cat mai mari, de a le plasa, asigurand astfel o rata a rentabilitatii financiare mare,
respectiv o rata a dividendului care sa multumeasca actionariatul. (ctivand in acest fel, banca
scade ponderea capitalului in totalul pasivului, creste efectul de levier si in acelasi timp creste si
riscul de solvabilitate.
Pentru a contracara tendinta bancilor de maximizare a profitului prin utilizarea
intensiva a fondurilor proprii si fortarea expunerii la risc, autoritatile monetare si de credit impun
limite in domeniu sub forma unor norme prudentiale. (ceste norme reglementeaza aspecte legate
de adecvarea capitalului bancii -capital ade.uac/0 si fac trimitere la fondurile sale proprii. Din
acest motiv este bine sa clarificam, in cazul legislatiei romanesti ce inseamna fonduri proprii.
Pentru stabilirea fondurilor proprii ale unei societati bancare se iau in calcul doua
categorii de capital: capital propriu si capital suplimentar.
1. capitalul propriu ' este alcatuit din urmatoarele tipuri de capital:
capital social varsat
prime legate de capital varsate
profitul reportat din exercitiile precedente
profitul rezultat curent
fondul de rezerva constituit conform legii
fondul imobilizarilor corporale
fondul de dezvoltare
Pentru determinarea capitalului propriu se fac o serie de deduceri:
valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale

sumele repartizate ca dividend si participari la profit
sume ce reprezinta imobilizari corporale in curs si care depasesc fondul de dezvoltare
c,eltuieli inregistrate in avans
pierdere reportata din exercitiul precedent
pierderea exercitiului curent
. capitalul suplimentar ' este alcatuit din:
rezerva generala pentru riscul de credit, constituita conform legii
alte rezerve
alte fonduri
imprumuturi subordonate -exemplu: imprumut obligatara realizat in anumite conditii, ce
permite la scadenta convertirea obligatiunilor in actiuni0
#apitalul suplimentar este cuprins in fondurile proprii ale bancii numai in limita
maxima a 1++ 1 din capitalul propriu. Datoria subordonata poate fi luata in calculul fondurilor
proprii numai la nivelul maxim de 2+ 1 din capitalul propriu si numai daca este varsata in
intregime, are termen de rambursare de cel putin 2 ani si nu permite o rambursare anticipata. Din
totalul fondurilor proprii se deduc participatiile bancii la alte societati bancare -participatii directe
sau imprumuturi subordonate0.
Reglementarile prudentiale bancare impun urmatoarele norme ce vizeaza riscul de
solvabilitate:
Capitalul "ocial ini ' pentru a putea obtine acordul de functionare in vederea desfasurarii
unei activitati de banca, o societate trebuie sa aibe un capital social minim. (cesta trebuie sa fie
subscris integral si varsat in proportie de cel putin 2+ 1 in momentul constituirii. !ancile pot
realiza ma%orari de capital pe urmatoarele cai:
noi emisiuni de actiuni publice
prin aport in natura la capital
prin includerea primelor de emisiune, a unor rezerve sau a unor diferente favorabile de curs
valutar
A!ecvarea #on!urilor proprii ' aceste regulementarile vizeaza constituirea de fonduri proprii in
functie de riscurile asumate de banca. $nitial s-a avut in vedre riscul de credit, insa reglementarile
s-au modificat in functie si de alte riscuri. #ea mai celebra norma de adecvare a fondurilor
proprii este cea creata de #omitetul de la !asel, cunoscuta sub denumirea de norma #oo3e.
#omitetul de la !asel, creat sub tutela !ancii Reglementelor $nternationale a instaurat
un nivel minimal de fonduri proprii ale bancii in functie de anga%amentele sale bilantiere si
extrabilantiere. #oncret, norma #oo3e sau indicele de solvabilitate se determina ca raport intre
fondurile proprii si active ponderate si trebuie sa inregistreze o valoare de minim * 1. (ceasta
valoare valoare de * 1 a rezultat din practica usuala si din dorinta de a crea un conses privind
4
relatiile de negociere a sa. 5u se poate afirma ca o valoare mai mare sau mai mica, de exemplu 6
1 sau 71, este mai obiectiva decat valoarea stabilita.
5orma #oo3e a devenit obligatorie pentru toate bancile cu activitate internationala
-in mod concret trebuie ca activitatile internationale sa reprezinte mai mult de 44 1 din bilant0 si
pentru restul bancilor, daca ea este impusa de autoritatile monetare nationale. !ancile care sunt
obligate sa respecte aceasta norma si nu o respecta nu pot repartiza dividende.
$n &niunea "uropeana functioneaza din 1* decembrie 16*6 o norma asemanatoare cu
norma #oo3e numita ratia de solvabilitate. (ceasta este inspirata din norma #oo3e, existand o
foarte mare asemenara intre acestea, dar fara a fi insa identice. 5ivelul sau minim este stabilit tot
la * 1.
Datorita complexitatii activitatii bancare si dezvoltarii pietelor financiare s-a a%uns la
situatia in care banci cu o incadrare buna privind norma #oo3e sa fie considerate riscante de catre
parteneri sau agentii de rating. (cesta a fost un semnal pentru revizuirea (cordului de la !asel in
functie de realitatile si evolutiile mediului bancar.
#adrul !asel $$ sau #adrul revizuit cauta sa imbunatateasca regulile existente prin
alinierea cerintelor regulatorii pentru capital cat mai aproape de riscurile pe care le intampina
bancile. "l se bazeaza pe trei directii strategice de abordare sau trei piloni:
Pilonul $ ' #erinte minime de capital ' acesta stabileste in functie de riscuri ponderate cerinte
minime de capital pentru riscul de credit, pentru riscul de piata si pentru riscul operational
Pilonul $$ ' Supraveg,erea prudentiala bancara ' are in vedere un set de proceduri interne
fiecarei institutii financiare prin care se evalueaza adecvat si consistent fondurile proprii
corespunzatoare profilului de risc asumat
Pilonul $$$ ' Disciplina de piata - asigura gestionarea riscului prin promovarea transparentei.
$nformatii exacte si detaliate privind riscul devin obligatoriu de publicat
#e a adus nou !asel $$:
- introduce cerinte de capital pentru acoperirea riscului operational
- propune mai multe metodologii sau modele de evaluare a cerintelor de capital -40 astfel
incat bancile sa poata opta pentru una dintre ele in functie de necesitati, posibilitati si
recomandarile autoritatilor de supraveg,ere nationale
- accepta ratingul ca modalitate de evaluare a bancii
- creste gama ponderari pe mai multe clase de risc -*0
Inve"titii in valori obiliare ' tinand cont de specificul bancii de intermediar financiar, se
incearca prin aceasta reglementare sa se limiteze plasamentele in actiuni si implicarea bancii in
activitati care nu ii sunt specifice. Pe de alta parte, o impletire a capitalului bancar cu cel din alte
sectoare genereaza un risc sistemic, tradus prin interese economico-financiare comune care
slabesc controlul prin banci asupra agentilor economici. $n sc,imb, participatiile la capitalurile
unor societati bancare sau financiare sunt agreate intr-o masura mult mai mare. Sunt tari unde
8
astfel de investitii nu sunt restrictionate sub nici-o forma sau unde trebuie ca in prealabil sa se
ceara avizul autoritatilor monetare si de credit
9estiunea fondurilor proprii bancare urmareste optimizarea acestora in functie de
incadrarea in cerintele normelor prudentiale bancare pe de-o parte, dar si strategia de dezvoltare a
bancii cu privire la volumul activitatii, rentabilitate si la remunerarea actionarilor.
(tunci cand banca atinge plafoanele impuse de normele prudentiale, are de ales intre
doua variante: renuntarea la orice dezvoltare suplimentara sau, in al doilea caz, ma%orarea
fondurilor proprii. (r exista si o a treia varianta ce implica o restructurare a activului, astfel incat
elemente mai riscante, cu pondere mare in calculul indicelui de solvabilitate, sa fie transformate
in elemente de activ cu risc mai mic, ce beneficiaza de o pondrare favorabila.
$n conditiile in care banca beneficiaza de conditii favorabile de dezvoltare, ea nu va
renunta la aceasta oportunitate pentru a mentine incadrarea in normele prudentiale, ci va incerca
sa realizeze o crestere a fondurilor sale proprii. $n acest scop ea poate apela la una sau mai multe
din urmatoarele proceduri:
1. emisiune de actiuni contra numerar ' aceasta reprezinta calea normala de urmat atunci cand
banca doreste o crestere a capitalului sau. $n practica, aceasta reprezinta insa, cea din urma
solutie la care se apeleaza. Pentru a realiza o astfel de emisiune, banca trebuie sa fie in
masura sa convinga actionarii sa aduca fonduri suplimentare. :rebuie sa-i convinga ca aceste
fonduri vor fi bine remunerate, banca avand capacitatea de a utiliza aceste resurse
suplimentare pentru generarea de beneficii crescute.
. ma%orarea de capital prin aport in natura ' desi nu implica un aport in numerar, acesta solutie
preia toate caracteristicile operatiunii precedente.
4. strategia de distributie ' prin autofinantare, banca isi poate alimenta fondurile proprii prin
ma%orarea anumitor elemenete de capital propriu sau suplimentar. :inand cont de faptul ca o
astfel de solutie apasa asupra gradului de remunerare a actionariatului, este foarte posbil ca
acesta sa nu agreeze o astfel de solutie, c,iar daca pe termen lung ar avea de castigat mai
mult. Pentru a mentine o rata de remunerare satisfacatoare si in acelasi timp sa se alimenteze
fondurile proprii prin autofinantare, banca ar putea sa utilizeze mecanismul platii
dividendelor prin actiuni. $n cazul in care dividendul se plateste in numerar, banca pierde
fonduri proprii si pierde lic,iditate. $n varianta propusa se evita o astfel de situatie, iar
actionarii isi pot valorifica actiunile primite in bursa, daca doresc. Poate singurul sezavanta% al
acestui mecanism se inregistreaza la actionar si este un dezavanta% fiscal. Din acest punct de
vedere, operatiunea este vazuta ca o incasare de dividend si nu ca o cumparare de actiuni.
Pentru a compensa, banca poate oferii o reducere de la pretul de emisiune.
8. autofinantare prin constituirea unor fonduri ' la repartizarea rezultatelor se poate avea in
vedere o mai intensa alimentare a unor fonduri, cum este cazul rezervei generale pentru
riscuri. $ntr-o astfel de situatie banca actioneaza pentru constituirea fondurilor proprii, dar
2
trebuie sa aibe in vedere reglementarile ce vizeaza astfel de actiuni si faptul ca, de cele mai
multe ori este alimentat capitalul suplimentar (cesta poate fi luat in calculul fondului propriu
numai in limita a 1++ 1 din capitalul propriu.
2. generarea de plus-valori interne ' o banca poate sa-si imbunatateasca situatia fondurilor
proprii realizand plus-valori, in special din reevaloarea patrimoniului imobiliar sau a altor
elemente de bilant care sunt inregistrate la valori de piata. (ceasta varianta are avanta%aul ca
realizeaza o crestere a fondurilor proprii, in special a capitalurilor proprii, fara eforturi
financiare din partea bancii.
;. participatii incrucisate ' o astfel de operatiune se realizeaza printr-un plasament al bancii in
actiuni ale unei alte societati si o operatiune reciproca, prin care banca isi ma%oreaza capitalul
printr-o emisiune de actiuni, actiuni ce a%ung in proprietatea celeilalte societati. $n acest caz
trebuie avute in vedere reglementarile cu privire la plasamentele in valori mobiliare. Din acest
motiv sunt preferate particpatiile incrucisate in raport cu alte societati financiare. $n multe
cazuri, astfel de operatiuni sunt realizate de o societate bancara si o societate de asigurari.
(vand in vedre implicatiile unei astfel de operatiuni, unele tari au incercat sa o reglementeze,
considerand o dubla utilizare a fondurilor proprii.
7. utilizarea unor instrumente alternative ' sub aceasta denumire se incadreaza emisiuni de
titluri ce au implicatii asupra fondurilor proprii ale bancii. (stfel, intalnim:
a. emiterea de actiuni preferentiale ' acestea dau posibilitatea detinatorului sa fie remunerat
preferential, dar nu dispun de drepturi de vot -primesc dreptul de vot atunci cand banca
nu a reusit sa le remunereze in conditiile promise la emitere0
b. emiterea de certificate de investitie ' acestea beneficiaza de un regim asemanator
actiunilor, dar nu dau drept de vot. $n ultimul timp s-a dovedit a fi un instrument putin
agreat de investitori.
c. emiterea de obligatiuni convertibile in actiuni ' acestea sunt obligatiuni emise pe un
termen mai lung, care permit la scadenta rambursarea sau exercitarea unei optiuni de
transformare in actiuni. (ceasta formula permite detinatorului sa beneficieze de
remunerarea stabila a unei obligatiuni si sa aiba acces la cresterile de valoare ale
actiunilor.
Desi nu priveste in mod direct riscul de solvabilitate, in activitatea bancara
optimizarea capitalului poate sa priveasca si reducerea acestuia. O astfel de varianta apare atunci
cand banca considera ca piata nu permite o dezvoltare a activitatii sale, iar intr-o astfel de situatie
fondurile sale proprii sunt insuficient valorificate. $n cazul unui excedent de capital apar
probleme de rentabilitate, de remunerare a actionarilor si o scadere generala a performantelor.
#ea mai utilizata metoda de reducere a capitalului consta in punerea in aplicare a unui
program de cumparare a propriilor actiuni in vederea anularii lor. O astfel de operatiune se poate
realiza treptat prin ac,izitii pe piata sau printr-o oferta publica de cumparare de actiuni. ( doua
varianta este mai rapida, insa si mai scumpa deoarece banca trebuie ca prin pretul oferit sa
;
convinga detinatorii de actiuni sa renunte la ele. $n plus, exista si o anumita doza de incertitudina
cu privire la reusita operatiunii.
Rascumpararea propriilor actiuni reprezinta o strategie ce vizeaza in primul rand
interesele actionarilor. Reducerea fondurilor proprii prin reducerea numarului de actiuni
influenteaza intr-o mai mare masura rata de remunerare a actionarilor decat rentabilitatea bancii.
Reducerea fondurilor proprii se poate realiza, de asemenea si pe seama reducerii
celorlalte elemenete de capital, propriu sau suplimentar. Se au in vedere aici reducerea unor
fonduri, rambursarea unor imprumuturi subordonate sau evitarea reportarii profitului din anii
anteriori.
Titluri$area % eto!a !e ge"tiune a #on!urilor proprii
:itlurizarea reprezinta operatiunea prin care banca cedeaza catre investitori,
reprezentati de <ondul comun de creante, o parte din creantele sale, in special rezultate in urma
procesului de creditare, in sc,imbul unor disponibilitati banesti. #reantele cedate si transformate
in titluri sunt purtatoare de fluxuri banesti susceptibile de a remunera investitorii. #reantele
cedate devin proprietatea <ondului, insa banca le administreaza pana la scadenta, urmarind
rambursarile si plata dobanzilor. Debitorii nu au nici-o obligatie suplimentara rezultata din acest
transfer. !anca va incaseaza un comision de gestiune de la <ond.
$n urma titlurizarii, banca resimte doua influente. $n primul rand ea inregistreaza o
modificare a lic,iditatii, rezultata din sc,imbarea unor active cu lic,iditate scazuta -creditele0 pe
alte active foarte lic,ide. Operatiunea este insotita si de o scadere a rentabilitatii bancii, prin
renuntarea la o remunerare relativ ridicata, datorata dobanzilor. De remarcat aici faptul ca prin
titlurizare banca nu realizeaza o curatire a bilantului prin vanzarea unor creante cu probleme.
( doua influenta apare la nivelul gestiunii fondurilor proprii. :itlurizarea creantelor
bancare reprezinta un mi%loc de a economisii fonduri proprii pentru a face fata cerintelor
reglementarilor prudentiale. $n conditiile in care fondurile proprii inregistreaza un nivel
necorespunzator, banca trebuie sa realizeze o ma%orare a acestora sau o reducere a anga%arii sale.
Prin titlurizare banca mentine nivelul fondurilor proprii si al activului bilantier prin o modificare
de strauctura a acestuia din urma. "lemente de activ -credite0 cu o expunere la risc mare si care
cer o capitalizare pe masura sunt inlocuite cu alte elemente de activ -disponibilitati banesti0, cu
risc scazut, care fac ca fondurile de%a existente sa realizeza o acoperire satisfacatoare a riscurilor
asumate. De regula, o astfel de operatiune are efecte si asupra rentabilitatii bancare. !anca
trebuie sa tina cont si de acest fapt atunci cand apeleaza la titlurizare.
7

S-ar putea să vă placă și