In aceastd perioadi copilul reprczintA obiecte incercand sa se

conformeze la criteriile adultului: incepe se respecte proporfiile, are o

anumitA grijz pentru detalii, propo4ii
Si
perspectivi.
Acum, desenul reprezintA nu doar ceea ce copilul simte ci gi ceea ce
este adevixat: cerul este albastm, iarba este mai pufin inalte decat casa etc.
Deoarece incd nu stApanegte bine limbajul, desenul are o putemicd
valoare proiectivA. Mai ales intre gase qi opt ani, desenul
,,poveste$te"
despre percepfiile, dorin,tele, angoasele copilului, indeplinind tot mai mult o
funcjie reprezentativA
$i
figuraivd: dorinlei de a se
,,lipi"
cdt mai bine pe
realitate i se opune interpretarea personalA a acestei realitAti.
Desenul gi schema corporali
Testul omulelului (Florence Goodenough, 1925: Measurement of
Intelligence by Drawings) este utilizat pentru a aprecia progesul motor
$i
intelectual al copilului.
El nu permite o analrtzd psihologic5, degi anumite tendinte pot fi
semnificative din acest punct de vedere. Pe lange mdsurarea evoluliei
motdce
$i
intelectuale, interesul pentru acest test rezidd
$i
in informaliile pe
care le oferb cu privire la schema corporald
fi
congtiinla propriului cory.
Grila de evaluare elaborati
9i
validati de Florence Goodenough permite o
abordare obiectiva gi previne liscul de exagerdrilor in interpretare. Copilul
este invitat sd deseneze un oritulel pe o foaie albi (fbrd linii sau p6trslele).
In funclie de caracteristicile desenului, gdla prezentatE mai jos permite
aprecierea vdrstei menlale a copilului.
Grila de cotare (testul omulefului)
I Prezenga capului.
2 Ptezen,ta picioarelor: apar douii picioare dacd omuleful este
desenat este din fafa, unu dacd desenul este din profil.
3, Bralele sunt prezente. DacE sunt desenate doar degetele, acestea
nu se iau in considerare decat in situalia c6nd apare un spafiu intre
acestea
ti
corp.
4a Trunchiul este prezeni.
4b Lungimea trunchiului esie mai mare decat ldlimea. Misurarea se
face
lindnd
cont de punctele cele mai depdrtate, respectiv punctele
cele mai apropiate.
4c Umerii sunt indicali in mod clar.
57
5a Bra,tele gi picioarele sunt ata$ate de trunchi inft-un punct oarecaxe.
5b Bralele qi picioarele
sunt ataqate de trunchi in punctele corecte.
Chiar dacd 4c nu este reugit, dacd bratele sunt indicate, ele ar
trebui sA se geseascd
in locul in care ar fi trebuit sd fie umerii.
6a Gatul este prezent.
6b Conturul gatului formeazd o linie continua cu linia capului, a
trunchiului sau cu cele doud reunite.
7a Ochii sunt prezenti.
Cel pufin unul din cei trebuie si fie
reprezentat pentru a prin:ii un punct.
7b Nasul prezent.
7c Gura prezentA.
7d Nasul gi gura reprezentate prin dou6 tldsdturi. Cele doud buze sunt
indicate.
7e Ndrile sunt reprezentate.
8a PArul prezent.
8b Pfuul este corect plasat, capul nu este transparent.
9a Prezenta hainelor. Una dintre primele lorme de reprezentare ale
imbrdciminlii sunt nasturii. Sunt admise hagururi simple qi
transparentele.
9b DouA afiicole de imbrdceminte reprezentate fxrd transparenld
(pantalon, pdldrie, de eremplu).
9c Desenul coriplet al itainelor, IErd nici o transparentA. manecile
$i/sau
partalonul trebuie reprezentate.
9d Patru afticole vestimentare bine marcate. De exemplu: pdldrie,
pantofi, haind, bluzd, guler, cravatd, curea sau bretele, pantalon,
fustd etc. Fiecare articol este reprezentat
tinand
cont de elementele
sale caracteristice. De exemplu: pantofii trebuie sd aibd qireturi,
9e
toc etc.
Costum complet, cu elemente de identificare a personajului:
medic, venzitor, soldat. PSldria, mdnecile, pantalonul
$i
pantofii
sunt obligatodu rep rezentate.
Degetele sunt reprezentate.
Numfu corect al degetelor. La fiecare mana (sau h mana care este
vizibilS) este prezent un numer corect de degete.
Detalii desenate coiect: doud dimensiuni, lungimea mai mare
I
1
1
l0a
l0b
l0c
I
I
decet ldfimea.
10d Reprezentarea distinctd a degetului mare. Diferenliere netd intre
58
degetul mare
$i
celelalte degete. Punctul se acordA atunci c6nd
unul dintre degete este reprezentat in mod clar mai scurt decet
altele.
l0e M6na este distinct reprezentate fald de degele
$i
bral.
1 la Bralele clar adiculate la umeri, coate sau ambele.
llb Articulaliile picioarelor: genunchi qi/sau glezne sunt reprezentate.
12a Proporfia capului. Nu mai mult de
jumAtate
din dimensiunea
trunchiului, nu mai pulin de o zecime din trunchi.
12b Propo4ia bralelor. Lungime egal6 cu lungimea trunchiului sau
pujin mai lungi, dar in nici un caz nu ating genunchii.
12c Propo4ia picioarelor- Nu mai scufte decdt trunchiul gi nu mai
lungi decat de doud ori iungimea trunchiului.
12d Propo4ia picioarelor. Piciorul qi laba piciorului hebuie vdzute in
doud dimensiuni. Laba piciorului are lungimea mai mare decAt
indllimea. Nu trebuie sa depaseascd o treime din inal1imea
piciorului, nici sA fie mai pulin decat o zecime din inallimea totala
a piciorului.
12e Doud dimensiuni. Cele doud mdine gi cele doud picioare au douii
dimensr'uni.
l3 Prezentac6lcdiului.
14a Coordonare motrica reprezentatd prin contur.
14b Coordonare motrica prin articulalii.
14c Coordonare motrici prin articulaliile capului.
14d Coordonare motricd prir adiculaliile trunchiului.
14e Coordonare frotricd a btalelor gi picioarelor.
l4f Coordonare motricd a fizionomiei.
l5a Prezen!aurechilor.
15b Prezenla urechilor; proporlii
$i
pozifionerc corectd.
16a Detalii ale ochilor: gene, sprdncene sau ambele.
l6b Detalii ale ochilor: prezenla pupilelor.
l6c Detalii ale ochilor: propo4ii, lungimea mai mare decdt indllimea,
daca ochii sunr vazu!i din fa!4.
I6d Detalii ale ochilor: stralucirea.
l7a Buza superioara gi fruntea prezente.
l7b Buza superioara net distincta de buza inferioard.
18a Capul, trunchiul
9i
picicnll vdzute din profil. O gregeald poate fi
toleratA (ffan6paren1a, poz.ilia gregiti a bralelor sau picioarelor).
I
I
1
I
I
I
I
I
59
18b Profil perfect, firi erorile amintite antedor.
Rezultatul gl6bal (maxinr: 52 de puncte) se analizeazd, in funclie de
baxemul urmator:
Var$acopilului
l 4 5 6 7 8 9 10 12 14
Puncte oblinure 2 6 l0 14 t8 22 30 34 38 42
Punctele oblinute se raporteaze la etalonul pentru cazul unei dezvoltari
(motorii, intelectuale qi psihologice) armonioase qi
satisfrcdtoare.
DacA rezultatele oblinute sunt inferioare celor recomandate pentru o
anumite ver$d, ele pot semnala un arumit retard (lejer sau profund) in
dezvoltarea intelectuald, sau probleme in relatie u conitiinla propriului
corp (schema
corporald).
Atunci cAnd punctajul c'biinut de copil este superior celui indicat in
tabel, rezultatele indicd o <iezvoltare excelentd, ca
$i
o con$tiinla bine
dezvoltatd a propriului corp.
60