ELECTROTEHNICA SI MASINI

ELECTRICE


Lector Dr. Ing. Carmen LUNGOCI
Universitatea Transilvania din Brasov
Inginerie Mecanica si Industria Lemnului
CURS 11

MAINI ELECTRICE

Maina asicrona partea 2



CONTINUT
Ecuaiile de funcionare a MA ca motor

Puterile, pierderile si randamentul motorului asincron

Regimurile de funcionare ale MA

Caracteristicile motorului asincron
Caracteristica factorului de putere
Caracteristica randamentului
Caracteristica mecanica

Pornirea motorului asincron trifazat

Ecuaiile de funcionare a MA ca motor
Aplicam Teorema a II-a a lui Kirchhoff:

- unei faze statorice:

- unei faze rotorice la funcionarea in sarcina (rotorul in scurtcircuit U
2
=0):

Deoarece: sunt relativ mici pot fi neglijate
2 2 2 2 2
0 I X s j I R U
s e
=
o
1 1 1 1 1 1
I jX I R U U
e
+ + =
o
s
2 2 2
2
2
0 I jX I
s
R
U
e
=
o
1 1 1 1
I X si I R
o
m e
f N k U U u = ~
1 1 1 1 1
44 . 4
Ecuaiile de tensiuni:
Fluxul magnetic util are aproximativ aceeai valoare att la mersul
in gol cat si la mersul in sarcina.


Valoarea efectiva a curentului dintr-o faza a infasurarii rotorice:

Ecuaiile de funcionare a MA ca motor
Ecuaia curentului rotoric
2
2
2
2
2
2
2
2
2 2
2
2
2
2
2 2
2
2
2
o
o o
X
s
R
U
X s R
U s
X s R
U
I
e e s e
+
=
+

=
+
=
Defazajul dintre curentul rotoric (I
2
) si t.e.m rotorica (U
e2
):
s
R
X
R
X s
arctg
2
2
2
2
2
o o
=

=
Rezistenta echivalenta a infasurarii unei
faze rotorice la alunecarea s.


1 1 1 1 1 1
I jX I R U U
e
+ + =
o
'
2
'
2
'
2
2
'
2
0 I jX I
s
R
U
e
=
o
Ecuaiile de funcionare a MA ca motor
Raportarea mrimilor rotorice la stator pentru obinerea unei
scheme echivalente a MA.
10
'
2 1
I I I = +
1 2
'
2 e e u e
U U k U = =
u
k
I
I
2
'
2
=
2
2
'
2
R k R
u
=
2
2
'
2 o o
X k X
u
=
Puterile, pierderile si randamentul motorului asincron
La funcionarea in sarcina a motorului asincron trifazat, infasurarea
statoric absoarbe de la reeaua de alimentare, puterea activa:
1 1
cos 3 =
l l
I U P
Diferenta dintre P
1
si pierderile din stator (p
Cu1
si p
Fe1
) puterea
electromagnetica P:
1 1 1 Fe Cu
p p P P =
Diferena intre P si pierderile in cupru rotoric (p
cu2
) puterea mecanica
totala P
M
.
2 Cu M
p P P =
Puterea mecanica utila:
) (
2 s m M
p p P P + =
1
2
P
P
= q
Randamentul motorului asincron:
pierderi mecanice
pierderi suplimentare
10 100 kW - =85 92 %, iar la puteri mici poate scdea sub 75 %.
Regimurile de funcionare ale MA
M
m
cuplul maxim;
M
S
cuplul de sarcina;
M
p
cuplul de pornire.
pentru M
S
pot exista 2 puncte de
funcionare: P
1
si P
2
;
poriunea OA este poriunea stabila;
pe poriunea AB, motorul
functioneaza instabil deoarece la o
cretere a cuplului M
S
, alunecarea
creste, punctul de funcionare se
deplaseaz spre B scade cuplul
electromagnetic nu se realizeaz
un echilibru intre cuplul M
S
si cuplul
electromagnetic M lucru care
determina oprirea motorului.


funcionarea ca motor, s(0,1), maina primete putere
electrica de la reeaua de alimentare (P
1
=M
1
>0) si cedeaz
putere mecanica utila la arbore (P
2
= M>0).
funcionarea ca generator, daca rotorul este antrenat de o
maina primara la o turaie n>n
1
. In acest caz alunecarea devine
negativa (s<0), cuplul electromagnetic devine negativ, iar maina
debiteaz energie in reeaua de alimentare. Maina asincrona
are in acest regim de funcionare alunecarea s(-,0), primete
putere mecanica P
2
<0, si cedeaz putere electrica P
1
<0.
funcionarea ca frna electromagnetica daca rotorul este
antrenat in sens invers cmpului nvrtitor (n<0, s>1), maina
primete putere mecanica P
2
<0 si putere electrica P
1
>0, ambele
transformndu-se in cldura.
Regimurile de funcionare ale MA
Caracteristicile motorului asincron
Dependenta factorului de putere statoric cos
1
=cos (U
1
, I
1
) si puterea
mecanica utila P
2
la arborele motorului, la tensiune de faza statoric
constanta U
1
=U
1n
si frecventa constanta f
1
=f
1n
.
Caracteristica factorului de putere cos
1
=f(P
2
)
- La funcionarea in sarcina: cos1=(0.8-0.9)
- La funcionarea in gol: cos1=(0.2-0.3)
depinde de pierderile care apar la funcionarea lui.
Caracteristica randamentului =f(P
2
)
Caracteristicile motorului asincron
Dependenta randamentului de puterea mecanica utila P
2
la arborele
motorului, la tensiune de faza statoric constanta U
1
=U
1n
si frecventa
constanta f
1
=f
1n
.
Randamentul motoarelor asincrone
are o valoare maxim
m
puin mai
mare dect randamentul nominal
n

pentru o putere de circa (0,60,8) din
puterea nominal.

n
= 0,6 0,9 i crete cu creterea
puterii nominale a motoarelor.
Caracteristicile motorului asincron
Caracteristica mecanica n=f(M)
A
0
punctul de mers in gol (M=0, n
0
=n
1
);
A
n
punctul de funcionare nominal (M
n
,
n
n
=(1-s
n
)n
1
);
A
c
punctul critic (M=M
n
, n
c
=(1-s
m
)n
1
;
A
p
punctul de pornire (M=M
p
, n=0);
Pornirea motorului asincron trifazat cu rotorul bobinat
Pornirea cu rezistente rotorice externe
Pentru a micsora curentul absorbit la
pornire si a mari cuplul de pornire, prin
intermediul inelelor si periilor se introduce
in circuitul rotoric un reostat de pornire
trifazat.
Reostatul este constituit din trei rezistenle
reglabile, cate una pentru fiecare faza.
La pornire, maneta reostatului este la
rezistenta maxima, iar pe masura cresterii
vitezei de rotatie a rotorului, rezistenta
reostatului se micsoreaza pana la
scurtcircuitarea lui completa, motorul
intrand in functionare normala.
Pornirea motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit
Pornirea prin conectare direct la reea
( )
n p
I I
1
7 5 , 4 =
determin o reducere a tensiunii
n reeaua de alimentare.
Pentru a limita aceast reducere (variaie) a tensiunii
la valori acceptabile, normativul I7 - 91 precizeaz
urmtoarele:
n cazul cnd alimentarea motorului cu rotor n
scurt circuit se face din reeaua public de 3x380
V, acesta se poate porni prin conectare direct
dac puterea sa nominal este, P
n
5,5 kW;
n cazul cnd alimentarea motorului cu rotor n
scurtcircuit se face de la un post de transformare,
motorul se poate porni prin conectare direct
dac putere sa nominala este , P
n
0.2S
if
;

s
s
suma puterilor nominale a transformatoarelor instalate i aflate n funciune din postul
respectiv
La aceste motoare nfurarea statoric se conecteaz la nceputul pornirii n stea,
obinndu-se prin aceasta o reducere a tensiunii de faz, respectiv o reducere a
curentului de pornire n fazele statorului i n linia de alimentare.
Pornirea prin comutare stea-triunghi
3
1
= =
A A p
p
l
l
M
M
I
I
Y
Y
se obine o reducere a
curentului de pornire din
linie de trei ori i o
reducere a cuplului de
pornire tot de trei ori.
Motorul pornete cu conexiunea stea (Y),
producnd un oc de curent relativ mic n reea;
dup un scurt timp se ajunge la funcionarea
staionar (n=const.). Atunci se poate trece
comutatorul n poziia A.
Pornirea motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit
Fa de pornirea prin comutare stea-triunghi,
pornirea cu autotransformator are avantajul c
utilizeaz trei tensiuni n timpul pornirii, i astfel, la
trecerea de la o tensiune la alta, ocurile de
curent sunt mai mici.
Ca dezavantaj al acestei metode: costul ridicat
al autotransformatorului i a aparatajului de
conectare fa de cel al comutatorului stea-
triunghi.
Pornirea motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit