Sunteți pe pagina 1din 28

"#$$%&'() *( +,%+ -+.

/ ,0'+ -/'+ *+ 1*2'+0%345 -$


-+./ 0+ -/'+ *$6) -'+347 8'(4('$)+ ,0'+ +) *(
%'+9($+ :3,$%+5 -$ -&*,%'($%+5 $/' /-+/,%3 /-%$.$%/%+
,-;$493 /%<% 0+ -&*,%'(-%&'5 -<% =$ 2+,%$*/>$/ ,0'+
-/'+ ,+ 1*2'+/0%37?
@A7 B-;//'C


CaplLolul 1
Schlmbrl in modul de a gndl despre
anga[al, organlzale ;l managemenL



rganlzallle, fle c au ca scop oblnerea de proflL
1
, fle c nu
urmresc reallzarea de proflL
2
, funcloneaz inLr-un medlu
economlc, soclal, pollLlc ;l Lehnologlc care esLe in conLlnu schlmbare ;l care
le lnflueneaz acLlvlLaLea sub dlferlLe aspecLe. Medlul local in care opereaz
organlzala esLe puLernlc lnfluenaL de conLexLul mal larg, nalonal, al Luropel,
al lumll. vllLorul medlulul de afacerl romnesc esLe legaL de medlul de afacerl
lnLernalonal ;l, prln urmare, Lrebule s avem in vedere ;l ,regullle acesLula.
ln acesL sens, carLea de fa incearc s se consLlLule inLr-un lmpuls spre
schlmbare.
ln zlua de azl, ca paLron sau manager al unel organlzall prospere, nu
mal puLem s ne llmlLm la a gndl local7 uevlza Lrebule s fle:
D<*2$>$ :)&9/) =$ /->$&*/>$ )&-/) 0+*%'( / '3,0(*2+ *+.&$)&' ,0+-$E$-+
0$+>+$ 0+ -/'+ & ,+'.$>$
3
.
Schlmbrlle dln medlul de afacerl lnLernalonal lmpun schlmbrl ;l in
modul in care managerul Lrebule s gndeasc despre organlzala sa ;l despre

1
Denumite generic societate comercial!, firm!, companie, ntreprindere, corpora"ie.
2
Este cazul funda"iilor, asocia"iilor, institu"iilor de stat (spitalele, armata etc.).
3
Se folose#te uzual cuvntul glocal care reflect! acest aspect.
C

Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

22
22
procesul de managemenL. enLru a puLea fl performanL dup ,nolle regull,
managerul Lrebule s-;l dezvolLe nol compeLene.

1.1. Schlmbrl in medlul de afacerl care lmpun schlmbrl
la nlvel de organlzale ;l managemenL

MeLaforlc vorblnd, ,valul schlmbrllor cu lmpllcall in managemenLul
organlzalonal, ce au loc pe plan lnLernalonal, a pLruns ;l pe ,rmurlle
noasLre. 1rebule s-l con;LlenLlzm, s-l inelegem ,ml;carea ;l s ne
consLrulm ,brclle cu care s navlgm pe el.
1rlm inLr-o lume %('9()+*%3 in care nlmlc nu esLe mal consLanL decL
schlmbarea. 1urbulena esLe sLarea in care vlLeza ;l complexlLaLea schlmbrll
ne dep;esc ablllLaLea de a o inelege anallLlc, ralonal, la nlvel cognlLlv.
,ManagemenLul Lurbulenel reclam un alL mod de gndlre, inelegere ;l
abordare dln parLea managerllor, neceslL compeLene de naLur
noncognlLlv.
e de alL parLe, preocuprl recenLe in domenlul lnLellgenelor
mulLlple, in parLlcular al lnLellgenel emolonale ;l al lnLellgenel splrlLuale, au
evldenlaL fapLul c ceea ce ;Llam despre lnLellgen era doar o parLe a
reallLll. LxlsL lnLellgen cognlLlv ;l noncognlLlv. ue asemenea, s-a
consLaLaL c succesul in profesla de manager ;l in mulLe alLe profesll care
presupun lucrul cu oamenll nu mal puLea fl expllcaL pe baza lnLellgenel a;a
cum o inelegeam pn aLuncl, msuraL prln ,lndlcele de lnLellgen lC. Lra
evldenL c ceva llpsea ;l dln pracLlclle managerlale care s aslgure succesul.



!uezvolLarea Lehnologlc
4
!llexlblllLaLe ;l schlmbrl raplde
!Cloballzarea economlllor !un nou Llp de managemenL
!lnLrarea 8omnlel in uL
3
, !Mod nou de a LraLa caplLalul
uman
concurena lnLernalonal !8olurl ;l a;LepLrl nol ale
!uezvolLarea durabll anga[allor

4
Tehnologiile-cheie ale noii economii sunt: calculatoarele, microelectronica, telecomunica"iile,
noile materiale f!cute de om, robotica #i biotehnologia.
5
Am notat prescurtat Uniunea European! cu UE.
LA NIVEL DE ORGANIZA!IE MEDIUL EXTERN ORGANIZA!IEI
Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

23
23
!Cre;Lerea puLerll cllenLulul !8esponsablllLl sporlLe ale
!Schlmbrl in plaa forel de munc organlzalel

F$:('/ G7G7 !"#$%#&'()() +%,#-./"# 0$ -)1#2( 1) '3'%)"#4 +%,#-./"# %'") #-&2$
")56$1#")' &"7%)+2(2# 1) -'$'5)-)$8 (' $#9)( 1) 7"5'$#:';#) <# ' ")(';#)#
-'$'5)" = '$5'>'8
S anallzm pe scurL modul in care managemenLul organlzalonal esLe
marcaL de ,valul schlmbrllor, a;a cum esLe el schlaL in flgura 1.1.

?):97(8'")' 8),$7(75#)# #$37"-';#)# <# ' %7-2$#%';##(7"

uezvolLarea Lehnologlel lnformalel ;l a comunlcalllor aduce schlmbrl
radlcale in modurlle prln care o afacere poaLe fl fcuL prosper. valul generaL
de e-buslness a furnlzaL flrmelor oporLunlLl de afacerl fr precedenL ;l nol
dlrecll sLraLeglce de urmaL. ulncolo de furnlzarea de nol ml[loace de a oblne
avanLa[ul concurenlal, a creaL capaclLaLea de a exLlnde ;l redeflnl pleele, de
a sLablll nol canale dlrecLe spre cllenL, de a crea nol valorl, de a modlflca lanul
crerll de valoare, chlar de a schlmba regullle fundamenLale ;l bazele
concurenel. A lnfluenaL in mod fundamenLal percepla managemenLulul
prlvlnd oporLunlLlle referlLoare la dezvolLarea ;l prosperlLaLea flrmel. ln
8omnla puLem vorbl pracLlc de Lehnologll ale lnformalel ;l comunlcalllor
aflaLe ,la zl. uln pcaLe, nu puLem spune acela;l lucru despre percepla ;l
pracLlclle managemenLulul.

@(7.'(#:'")' )%7$7-##(7"

Cloballzarea economlllor se manlfesL, de exemplu, prln comerul fr
granle, prln ml;carea llber de produse ;l de caplLal, ;l nu in ulLlmul rnd,
prln Lendlna spre llbera clrculale a forel de munc. Cu alLe cuvlnLe,
economla noasLr va concura dup lnLrarea in uL cu economllle dezvolLaLe.
ldelle preconcepuLe c ,la nol esLe alLfel, ,la nol nu se poLrlve;Le vor fl
inloculLe cu o alL '+:()3 / H&-()($ - cel mal prlcepuL, mal agll, mal lnformaL
rezlsL ;l are succes. nu mal puLem s ne conslderm LerlLorlu in care
predomln ,alLe regull, cl unul in care se afl o economle cu speclflcul el,
deLermlnaL de lsLorla ;l de culLura nalonal, in conLlnu schlmbare, cu
durerlle ;l poLlcnellle el, dar care se indreapL inLr-o dlrecle lnevlLabll. uac
vom conLlnua s ne conslderm ,provlnclalll Luropel, vom fl LraLal ca aLare ;l
vom plerde ,[ocul. va Lrebul s ne redeflnlm pleele ;l s devenlm

Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

24
24
compeLlLlvl, s ne ulLm mereu ;l 1* /E/'3 penLru a ;Ll ce avem de fcuL
1*3(*%'(.

?):97(8'")' 12"'.#(/

ConcepLul de ,dezvolLare durabll s-a lmpus in lumea afacerllor in
momenLul in care oamenll de ;Llln ;l oamenll de afacerl ;l-au daL seama c,
in goana dup cre;Lerea nlvelulul de Lral, al producLlvlLll, al boglel creaLe,
lnLervln facLorl care llmlLeaz cre;Lerea economlc. unll dlnLre cel mal
lmporLanl facLorl sunL degradarea medlulul incon[urLor, dlmlnuarea
resurselor naLurale ;l deLerlorarea condllllor soclale.
8ecunoa;Lerea exlsLenel acesLor llmlLrl ale cre;Lerll lmpune o
schlmbare a modulul de gndlre ;l aclune prlvlnd acLlvlLaLea economlc
6
: nu
-'+=%+'+ +-&*&4$-35 cl 2+I.&)%/'+ 2('/9$)3. lnLr-o +-&*&4$+ 2('/9$)3 avem de-
a face cu ,dezvolLare", nu cu ,cre;Lere, adlc cu o imbunLlre callLaLlv a
facLorulul uman ;l a valorll adugaLe prln foloslrea resurselor.
uac prlvlm cu lucldlLaLe la vllLorul foarLe aproplaL, Lrebule s ne
allnlem proprllle organlzall la Lendlna de ellmlnare a -'+=%+'$)&' -/*%$%/%$.+, a
acLlvlLllor marl consumaLoare de energle ;l de alLe resurse naLurale nerege-
nerablle. ue[a vorblm ;l nol despre sLraLegll de dezvolLare durabll a
economlel la nlvel nalonal. ConcepLul de dezvolLare durabll lnclude
reallzarea slmulLan a Lrel dezlderaLe:
- 8unsLarea economlc - generarea unul flux maxlm de venlL prln
menlnerea in Llmp a caplLalulul care a produs acesLe beneflcll.
- SLablllLaLea slsLemelor soclale ;l culLurale - aslgurarea caplLalulul
uman necesar dezvolLrll, lncluslv prln reducerea confllcLelor
dlsLrucLlve.
- roLecla medlulul - conservarea sLablllLll blologlce ;l flzlce a
slsLemelor naLurale.
uomenllle prlnclpale in care afacerlle i;l poL aduce conLrlbula la dez-
volLarea durabll sunL lnovarea, lnvesLlllle ;l lmplemenLarea
7
. Crganlzallle au
responsablllLaLea de a conLrlbul la evolula unor comunlLl ;l socleLl

6
M. Mire#an, D. Cndea Dezvoltarea durabil! din perspectiva sistemelor de produc"ie,
Cap. 9 n I. Abrudan, D. Cndea coordonatori Ingineria #i managementul sistemelor de
produc"ie, Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
7
ntlnirea mondial! la nivel nalt privind dezvoltarea durabil!, Johannesburg Africa de Sud,
2002.
Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

25
25
echlLablle ;l durablle, la adopLarea de reglemenLrl LransparenLe ;l legl prlvlnd
proLecla medlulul, sLablllLaLea slsLemelor soclale ;l culLurale ;l bunsLarea
economlc.
uln perspecLlva managemenLulul organlzalel, dezvolLarea durabll in-
seamn adopLarea unor sLraLegll, respecLlv efecLuarea unor acLlvlLl care s ln
conL de nevola de proLe[are, menlnere ;l imbunLlre a resurselor umane ;l
naLurale.

A#%87"#' %(#)$82(2#

ConcepLul de ,vlcLorle a cllenLulul se refer la fapLul c acesLa devlne
LoL mal puLernlc in slsLemul producle - markeLlng - vnzare, a[ungnd s
,dlcLeze ce se produce, in ce canLlLaLe, la ce callLaLe. SlLuala a fosL
deLermlnaL de fapLul c dezvolLarea Lehnologlc, in general, ;l a
comunlcalllor, in parLlcular, au ellmlnaL llmlLarea accesulul cllenLulul la plee
locale. SlsLemul de e-buslness prln llclLallle pe lnLerneL permlLe cllenLulul de
orlunde dln lume s i;l exprlme preferlnele. uac in economla romneasc
aceasL ,vlcLorle a cllenLulul esLe inc la incepuL, in sensul c producLorul
inc i;l mal poaLe permlLe rabaLul la callLaLe (conform sloganulul ,se poaLe ;l
a;a, de ce s-ml baL capul), slLuala se va schlmba foarLe curnd. vor
conLrlbul la aceasL schlmbare con;LlenLlzarea LrepLaL de cLre cllenL a
drepLurllor pe care le are ;l cre;Lerea concurenel care, in unele domenll, esLe
deocamdaL mlc sau lnexlsLenL. Chlar ;l acum, spre nemulumlrea
producLorllor auLohLonl, canLlLaLea ;l callLaLea lmporLurllor pun la incercare
grea venlLurlle lor.

B%,#-./"# 0$ 9#';' 7"5'$#:';##(7"

Lumea afacerllor se Lransform asLfel incL ceea ce ,funclona pn
acum, ceea ce consLlLula compeLen in conducerea unel flrme, ceea ce
deLermlna succesul pn acum Lrebule reconslderaL. La fel la nol ca ;l la
,cellall, esLe o chesLlune doar de Llmp.
Slgurana esLe inloculL de lncerLlLudlne, predlcLlblllLaLea esLe inloculL
de schlmbare rapld ;l lmpredlcLlblllLaLe. ulvlzlunea muncll ;l funclonarea pe
unlLl speclallzaLe sunL inloculLe de eforLurlle lnLegraLe. uLerea care se
dlsLrlbule acum de la vrf in [os va emana dln mal mulLe surse care
lnLeracloneaz inLre ele. SLrucLurlle lerarhlce ;l conLrolul blrocraLlc sunL
inloculLe de sLrucLurl flexlblle, de reele. Anga[all, ca elemenLe de producle
paslve, se Lransform in parLenerl la crearea de valoare. CompeLlla capL

Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

26
26
componenLe de cooperare ;l devlne -&6&0+%$>$+
8
. CblecLlvele managemenLulul
sunL legaLe in prlmul rnd nu de proflL, cl de servlrea cllenLulul ;l de
dezvolLarea relalllor cu parLenerll de lnLerese. SLllul de managemenL Lrebule
revzuL ;l adapLaL schlmbrllor. ConfllcLul ;l conLrolul Lrebule inloculLe cu
cooperarea ;l dlalogul, conducerea auLocraLlc, dlcLaLorlal, cu cea
consensual.
un alL aspecL care Lrebule avuL in vedere esLe deoseblrea care exlsL
inLre resursele unel organlzall ;l capablllLlle acesLela. LsLe aceea;l
deoseblre care exlsL inLre / /.+/ (ce are flrma in proprleLaLe - ma;lnl,
echlpamenLe, cldlrl eLc.) ;l / E/-+ (ce esLe in sLare s fac flrma, exploaLnd
lnLellgenL ceea ce are). C Lehnologle, de exemplu, orlcL de avansaL esLe,
daL pe mna unul personal neprlcepuL sau coordonaL de un managemenL
deflclLar, inLr-o culLur a delsrll, nu va aduce flrmel nlcl un avanLa[.
CapaclLaLea de / E/-+ deplnde de o serle de facLorl cum sunL, de exemplu, un
managemenL performanL, o culLur a invrll conLlnue ;l a performanel,
anga[al blne pregLll profeslonal ;l moLlval, un cadru organlzalonal care s
sprl[lne reallzarea oblecLlvelor flrmel.
CapablllLlle lnLerne ale flrmel nu sunL doar de naLur operalonal,
sLrucLural sau sLraLeglc, cl au in cenLru -/0/9$)$%/%+/ (4/*3 care deplnde de
sLllul de managemenL ;l de ablllLlle anga[allor ca grup. erformana acesLora
deplnde de callLaLea lnllal a anga[aLulul ;l de conLexLul in care acesLa
munce;Le, de modul in care managemenLul dezvolL ;l moLlveaz resursa
uman.
AcesLea sunL doar cLeva dlnLre schlmbrlle care Lrebule s dea de
gndlL managerulul romn. nevola de a regndl procesul de managemenL se
lmpune. S flm deschl;l la experlenele alLora fr a ,copla solull. nu ne
puLem permlLe s repeLm gre;ell sau s ,relnvenLm roaLa" deoarece avem
de recuperaL mull anl.
urepL concluzle la acesL paragraf prezenLm in Labelul 1.1, in mod
comparaLlv, caracLerlsLlclle erel lndusLrlale ;l ale celel lnformalonale, a ceea
ce a fosL valabll ;l, in parLe, inc esLe la nol acum ;l ceea ce esLe in mlc
msur la nol, dar va Lrebul s fle pe vllLor.

J/9+)() G7G7
C7-&'"';#) 0$8") &"#$%#&'()() %'"'%8)"#+8#%# '() )")# #$12+8"#'()

8
Termenul co-opeti"ie este atribuit lui Ray Noorda, fost #ef executiv al firmei de software
Novell, care sus"inea nc! din 1993 nevoia simultan! de cooperare "i competi!ie.
Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

27
27
<# #$37"-';#7$'()
D

E"' #$12+8"#'(/ E"' #$37"-';#7$'(/
SCClL1A1LA
- Cuno;Llnele umane se dubleaz la 10 anl
- Se bazeaz pe mecanlzare
- SLrucLurl economlce nalonale separaLe
- |rlle in curs de dezvolLare [oac un rol
marglnal in acLlvlLaLea economlc dln
inLreaga lume
- 8aze de daLe numeroase ;l separaLe
- lnformala se dlsLrlbule prln ml[loace care
produc inLrzlere

- in flecare an
- pe Lehnologla lnformalel
- sLrucLurl economlce
lnLernalonale
- parLlclp prln preluarea unor
lndusLrll de baz
- baze de daLe mondlale comune
-dlsLrlbulL lnsLanLaneu prln saLellL
CC8C8A|llLL
- ConLrol bazaL pe supraveghere
- valoare crescuL prln munc concreL
- rogres economlc bazaL pe cre;Lere
economlc
- CllenLul Lrebule servlL de creaLorul de
valoare

- lnformala se oblne pe msur ce esLe
necesar
- Comunlcarea se bazeaz pe nevola de a ;Ll
- Crganlzallle sunL opace penLru exLerlor

- pe feedback
- prln cunoa;Lere
- pe dezvolLare durabll
- cllenLul lnLervlne (co-creaLor de
valoare)
- esLe cenLral orlcrel operall
- esLe o funclune de baz
- sunL LransparenLe ;l responsablle
MAnACLMLn1uL 5l AnCA!A|ll
- Managerul esLe facLorul de declzle
- redomln munclLorll dln producle
- Se pune accenL pe organlzala LoLal
- LsLe nevole de anga[al care s se supun
dlspozllllor

- Lducala are loc pe perloade deflnlLe de 12-
17 anl dup care procesul esLe sLopaL sau
inceLlnlL

- procesor de lnformale
- dln domenlul lnformalel
- grupurl mlcl ;l lndlvlzl
- mulLlplu callflcal, capablll s
accepLe responsablllLl
(,munclLorl cu porLofollu)
- LoaL vlaa



9
P.F. Drucker Theyre not employees, theyre people, Harvard Business Review, februarie
2002.

Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

28
28
ManagemenLul ,dup ureche rezulLaL al unel ,experlene de 20 de
anl in producle, ,managerul innscuL sunL paradlgme pguboase. !ocul
penLru oblnerea 0+'E&'4/*>+$ 4/*/:+'$/)+ s-a schlmbaL, prln urmare s-au
schlmbaL ;l '+:()$)+ dup care acesL [oc poaLe fl c;LlgaL.
numal dezvolLarea profeslonal conLlnu in domenlul
managemenLulul ;l crearea organlzalel care inva conLlnuu ne poL a[uLa s
lnem pasul cu ,concurena in ceea ce prlve;Le ,secreLele succesulul.

1.2. ,8dclnlle ascunse ale valorll unel organlzall -
caplLalul uman

rogresul rapld al Lehnologlel lnformalel ;l LoL ceea ce inseamn
lnLerneLul ;l World Wlde Web (www)-ul au revolulonaL, pracLlc, LoaLe
aspecLele acLlvlLll ;l vlell oamenllor, nu numal modul de a face afacerl. Lra
lnformalonal ,ingroap penLru LoLdeauna era lndusLrlal. una dlnLre
caracLerlsLlclle dlsLlncLe ale erel lnformalonale esLe recunoa;Lerea rolulul
prlmordlal al lnformalel ;l al caplLalulul lnLelecLual penLru succesul unel afacerl.
uac ne referlm la valoare unel afacerl, gndlndu-ne la Lranzacllle
care au loc pe pleele de caplLal, ne inLrebm ce cumprm cnd cumprm o
flrm? uLlla[ele de care dlspune, cldlrlle, Lerenurlle, lnsLalallle ;l alLele
slmllare? Sau cuLm alLe bunurl ;l prl ale flrmel care conLrlbule mal
hoLrLor la succesul in afacerl? Ce msurm cnd evalum valoarea unel
flrme? 1oLalul clfrel de afacerl sau proflLul? numrul cllenllor ;l callLaLea
relalllor flrmel cu ace;Lla? numrul de parLenerl in reeaua dln care flrma
face parLe? numrul de ldel nol generaLe in flrm?
uac ar fl s comparm valoarea de pla (caplLallzarea bursler) cu
valoarea conLabll (valoarea ,in acLe) a flrmelor conslderaLe drepL succes
lnconLesLabll (a;a cum sunL Ceneral LlecLrlc, MlcrosofL, rocLer & Camble
eLc.), am consLaLa c valoarea de pla dep;e;Le cu mulL valoarea ,dln acLe".
AceasLa inseamn c flrmele respecLlve au ceva, dlncolo de ceea ce esLe
reflecLaL in bllanul conLabll, cu mare valoare in percepla lnvesLlLorllor care
cauL oporLunlLl penLru a-;l plasa caplLalurlle de care dlspun. Acel elemenL
care expllc dlferena de valoare menlonaL esLe -/0$%/)() $*%+)+-%(/)7
Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

29
29
K/0$%/)() $*%+)+-%(/) consLlLule ansamblul bunurllor lnLanglblle
10
ale
organlzalel, care rldlc valoarea acesLela pe pla pesLe valoarea bunurllor
Langlblle pe care le posed.
8unurlle Langlblle sunL maLerlallzaLe sub form flzlc (cldlrl, Lerenurl,
echlpamenLe, maLerlale, produse eLc.) sau sub forma acLlvelor de naLur
flnanclar (dlsponlbll in conL, aclunl delnuLe la alLe flrme eLc.).
8unurlle lnLanglblle imbrac o varleLaLe larg de forme: breveLe de
lnvenle, mrcl, porLofollu de cllenl, sLrucLur organlzaLorlc unlc (de
exemplu, lan de aprovlzlonare suslnuL prln lnLerneL), aparLenena la o reea
de parLenerlaLe ;l allane, lmaglnea pe pla eLc.
ln aceasL ldee, flgura 1.2 prezlnL elemenLele care se combln penLru
a da valoarea de pla a unel flrme. Modelul a fosL elaboraL la socleLaLea
suedez de aslgurrl Skandla AlS in anll 1990
11
.












F$:('/ G7L7 A'(7'")' 1) &#';/ ' 2$)# 3#"-) F12&/ -71)(2( BG'$1#'H
K/0$%/)() E$*/*-$/' reprezlnL valoarea bunurllor Langlblle, ,vlzlblle ale
flrmel, auLorul modelulul l-a numlL E$*/*-$/' penLru c esLe reflecLaL in
documenLele flnanclar-conLablle, in parLlcular in bllan.
K/0$%/)() $*%+)+-%(/) consLlLule parLea organlzalel puln vlzlbll, chlar
ascuns in cea mal mare parLe, are dou componenLe: -/0$%/)() (4/* =$
-/0$%/)() ,%'(-%('/)7 SlsLemul Lradllonal de conLablllLaLe nu esLe concepuL s
inreglsLreze bunurlle lnLanglblle, lar cnd o face, cum esLe cazul unor

10
Bunurile intangibile sunt elemente nefizice ale unei organiza"ii care pot aduce avantaje
viitoare.
11
L. Edvinsson Developing intellectual capital at Skandia Long Range Planning, vol. 30,
no. 3, 1997, pp. 366-373.
VALOARE
DE
PIA

Capital
intelectual
Capital
financiar
Capital
uman
Capital
structural
Capital
datorat
proceselor
Capital
inova ional
Capital
clien i
Capital
organiza-
ional

Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

30
30
lmoblllzrl necorporale
12
, evldena acesLora esLe emplrlc, lncompleL ;l nu
reflecL conLrlbula lor la crearea de valoare. ln acela;l Llmp, in pracLlca
acLual llpsesc lnformallle prlvlnd lnLanglbllele ;l dln Labloul de bord al
managemenLulul. AcesLe reallLl expllc de ce, o daL cu recunoa;Lerea
caplLalulul lnLelecLual ca elemenL lnLanglbll deoseblL de prelos al organlzalel,
a apruL ;l nevola de a-l admlnlsLra ;l de a-l lnclude in procesul de
managemenL
13
.
K/0$%/)() (4/* rezulL dln comblnarea cuno;Llnelor, deprlnderllor,
experlenel, moLlvrll anga[allor ;l dln modul in care el i;l fac munca. LsLe
unul dlnLre caplLalurlle cele mal lmporLanLe ale organlzalel. Crganlzala are
doar acces la acesLa, nu il ;l are in proprleLaLe. CaplLalul uman esLe ,luaL cu
imprumuL de la anga[al, care sunL proprleLarll lul reall. CaplLalul uman nu
poaLe fl coplaL de alLe organlzall ;l de aceea consLlLule un facLor de
compeLlLlvlLaLe durabll. Cblnerea, dezvolLarea ;l psLrarea acesLul caplLal
consLlLule unul dlnLre prlnclpalele oblecLlve ale orlcrel organlzall, care se
reallzeaz prln funclunea managemenLulul resurselor umane.
K/0$%/)() ,%'(-%('/) esLe baza consLruclel, exlsLenel organlzalel, in
afara ;l dlncolo de caplLalul uman. CaplLalul sLrucLural rmne in organlzale
cnd anga[all pleac acas la sfr;lLul zllel de lucru, el esLe proprleLaLea
acesLela ;l poaLe fl insLrlnaL.
ComponenLa numlL -/0$%/)() -)$+*>$ se consLrule;Le prln relallle
flrmel cu cllenll sl ;l reflecL valoarea acesLor relall. AsLfel, cnd un medlc
care se pensloneaz i;l las cablneLul flulul su, LoL medlc, o bun parLe dln
valoarea cablneLulul o consLlLule porLofollul de paclenl ;l relallle sLablllLe cu
ace;Lla. 8elala cu cllenll esLe sursa venlLurllor flrmel.
K/0$%/)() &':/*$I/>$&*/), parLe a caplLalulul sLrucLural, esLe expresla
valorll organlzalel proprlu-zlse. C parLe a acesLel valorl provlne dln modul in
care organlzala funcloneaz, dln procesele creaLoare de valoare pe care le
desf;oar. AceasL parLe esLe -/0$%/)() 2/%&'/% 0'&-+,+)&' ;l lnclude
procedurlle ;l slsLemele uLlllzaLe, modul de organlzare (organlzarea lnLern,
adlc proprla sLrucLur organlzaLorlc, ;l organlzarea exLern consLnd dln
aparLenena la reele de afacerl, reeaua de relall cu dlferlLe alLe organlzall,

12
Imobiliz!rile necorporale reflect! unele elemente intangibile cum sunt: concesiuni, brevete,
licen"e, cheltuieli de cercetare-dezvoltare, clientel! etc.
13
Celor care doresc s! aprofundeze acest domeniu le recomand!m s! nceap! cu lucrarea:
L. Baruch Intangibles: management, measurement and reporting, Brookings Institution
Press, Washington DC, 2001.
Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

31
31
agenll ;l asoclall, sLrucLura canalelor de dlsLrlbule ;l aprovlzlonare),
pracLlclle managerlale eLc.
C alL parLe a caplLalulul organlzalonal provlne dln capaclLaLea de
reinnolre ;l dln rezulLaLele lnovrll, consLlLulndu-se in -/0$%/)() $*&./>$&*/).
AcesLa poaLe lua forma proprleLll lnLelecLuale5 adlc a ldellor creaLoare ;l a
expreslel cunoa;Lerll care au valoare comerclal ;l sunL proLe[aLe pe cl legale
cum sunL: breveLele, mrclle, drepLurlle de auLor, produsele sofLware,
reeLele eLc. C alL form consL dln valorlle lnLanglblle de Llpul fllozoflel care
sL la baza afacerll, a brand-urllor proprll cu lmpacL pe plaa lnL, a lmaglnll
de care se bucur in comunlLaLe ;l alLele slmllare.
uac ne lmaglnm organlzala ca pe un pom frucLlfer (flgura 1.3),
coroana lul, care esLe parLea cea mal vlzlbll, ar puLea fl asemnaL cu
caplLalul flnanclar dln schema anLerloar. 8dclnlle pomulul frucLlfer sunL
,caplLalul uman, penLru c de alcl porne;Le ;l cre;Le LoLul. 1oaLe afacerlle
incep de la unul sau clva oamenl, cu ldelle lor. ln Llmp, dln ,caplLalul uman,
adlc dln rdclnl, se dezvolL caplLalul ,sLrucLural, adlc Lrunchlul, care i;l
adaug lnel dup lnel, an dup an.
omul are nevole de un sol bogaL, de lumln, de ap, de un medlu
nepoluaL penLru a produce frucLe de callLaLe. uar dac rdclnlle nu sunL
vlguroase, blne dezvolLaLe, dac sunL aLacaLe de boll, pomul va da pulne
roade (caplLalul flnanclar redus) ;l de proasL callLaLe sau se poaLe chlar usca.
un rol esenlal al conducerll unel organlzall esLe s Lransforme
caplLalul uman in caplLal sLrucLural. CaplLalul uman, de;l surs a valorll, esLe
volaLll penLru c nu esLe in proprleLaLea organlzalel. uoar caplLalul sLrucLural
esLe proprleLaLea aclonarllor, puLnd fl uLlllzaL ;l ca levler penLru flnanarea
dezvolLrll.
CompeLlla in achlzllonarea/generarea ;l maxlmlzarea caplLalulul
lnLelecLual devlne LoL mal acerb ;l acesL lucru nu poaLe fl LrecuL cu vederea
de managerll ;l de paLronll romnl.










Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

32
32



F$:('/ G7M7 I"5'$#:';#'4 2$ J&7- 3"2%8#3)"K %'")4 3/"/ J"/1/%#$# +/$/87'+)K4
$2 J"71)<8)K

W.L. uemlng aflrma c 97 dln ceea ce conLeaz in managemenL nu
poaLe fl msuraL (bunurl lnLanglblle), in Llmp ce managerll se focallzeaz 97
dln Llmp asupra a ceea ce poaLe fl msuraL (bunurlle Langlblle)
14
. Cu alLe
cuvlnLe, i;l peLrec ma[orlLaLea Llmpulul cu ceea ce conLeaz mal puln.
1.P. uavenporL
13
prezlce c anga[aLul organlzalel moderne esLe
anga[aLul care lucreaz in mod preponderenL cu lnformale, fle in callLaLe de
creaLor de lnformale fle ca uLlllzaLor de lnformale. AceasLa va aLrage dup
slne schlmbrl in procesul de managemenL ca, de exemplu:
- Anga[area ;l relnerea de anga[al blne pregLll ;l cu experlen
devlne o problem.
- uezvolLarea de deprlnderl in lucrul cu lnformala va inlocul
preocuparea penLru dezvolLarea de deprlnderl manuale.
- Se face evaluarea reallzrllor in domenlul cunoa;Lerll, nu evaluarea
performanelor de munc.
- Se Lrece de la organlzarea lerarhlc la organlzarea pe comunlLl.
- Se consLrule;Le o culLur organlzalonal in care cunoa;Lerea s
prospere.


14
Citat n E. Hagiefremidis Tomorrows company bicycle, frog, puddle or river, July
2002 [www.soul-dynamics.com].
15
T.H. Davenport Knowledge work and the future of management n W. Bennis,
G. Spreitzer, T. Cummings The future of leadership, Jossey-Bass, San Francisco, 2001.
Capitalul financiar
Capitalul structural
Capitalul uman
umqana
Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

33
33

1.3. ,ulmenslunlle anga[aLulul

Schlmbrl ma[ore apar ;l in caracLerlsLlclle, rolurlle ;l a;LepLrlle
anga[aLulul. Anga[aLul erel lnformalonale esLe numlL ;l ,anga[aL
lnformalonal, ,lucrLor lnLellgenL sau ,lucrLor cu porLofollu.
Anga[aLul ,cu porLofollu esLe lndlvldul care i;l consLlLule dln
cuno;Llnele, deprlnderlle, caracLerlsLlclle personale ;l experlena sa un
porLofollu de ablllLl dlnLre care ofer, la un momenL daL, pe acelea care se cer
pe plaa forel de munc ;l pe care le poaLe ,vlnde cL mal convenabll dln
puncLul de vedere al beneflclllor maLerlale ;l nemaLerlale. lndlvldul esLe
proprlul su agenL de plasare.
un concepL nou esLe ;l acela de /*:/H/% %&%/). Anga[aLul LoLal
(manager sau subordonaL) esLe lndlvldul lmpllcaL in munca sa sub LoaLe
aspecLele (flzlc, lnLelecLual, emolonal ;l splrlLual). Ll i;l pune in [oc LoaLe
capaclLlle de care dlspune. Are ablllLl mulLlple ;l i;l asum responsablllLl
;l rolurl mulLlple
16
, in funcle de cerlne.
Anga[aLul LoLal esLe deflnlL prln mal mulLe dlmenslunl: cognlLlv
(compeLenele lnLelecLuale), emolonal (compeLenele emolonale) ;l
splrlLual (vlzlune, valorl, scopurl inalLe, sens al muncll), care sunL dependenLe
de nlvelul dlferlLelor Llpurl de lnLellgen:

ulmenslunea cognlLlv gndlre serlal lnLellgena lnLelecLual, ,lnLelecLul
ulmenslunea emolonal gndlre paralel lnLellgena emolonal, ,lnlma
ulmenslunea splrlLual gndlre unlflcaLoare lnLellgena splrlLual, ,splrlLul

ne puLem lmaglna anga[aLul ca pe un lndlvld care, conLra unel
recompense, ,imprumuL flrmel o parLe dln ablllLlle sale, dln Llmpul su,
dln capaclLlle sale. CL de mare esLe aceasL parLe pe care o pune in [oc
deplnde de declzla lul. Cu alLe cuvlnLe, anga[aLul esLe un ,volunLar plLlL care
efecLueaz o munc ce poaLe s reprezlnLe un procenL mal mare sau mal mlc
dln conLrlbula sa poLenlal la crearea de valoare penLru organlzale.
Anga[aLul poaLe oferl organlzalel mal mulL decL fora flzlc ;l
gndlrea sa ralonal. rlnclpalul rol al managerulul esLe Locmal acela de a-l
deLermlna pe anga[aL s se lmpllce LoLal (flzlc, lnLelecLual, emolonal ;l

16
P.F. Drucker Theyre not employees, theyre people, Harvard Business Review,
February, 2002.

Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

34
34
splrlLual), s-l fac s ,funcloneze la poLenlal cL mal aproape de cel maxlm
poslbll.
Managerul Lrebule s posede, pe lng compeLene lnLelecLuale ;l
-&40+%+*>+ +4&>$&*/)+ deoarece el acloneaz asupra celul mal lmporLanL
caplLal al organlzalel, caplLalul uman, care creeaz valoare, el Lrebule s fle
capabll s lucreze cu oamenll la nlvel emolonal, s se relaloneze, s creeze
cllmaLul emolonal necesar penLru ca subordonall s fle performanl.
uLem cumpra Llmpul oamenllor, prezena lor flzlc, puLem cumpra
chlar ;l un anumlL numr de ml;crl ale mu;chllor pe unlLaLea de Llmp. uar nu
puLem cumpra enLuzlasmul, lolallLaLea, devoLamenLul lnlmllor lor. AcesLea
Lrebule c;LlgaLe!
Managerul Lrebule s posede ;l $*%+)$:+*>3 ,0$'$%(/)3 deoarece el
Lrebule s alb vlzlunea vllLorulul organlzalel, s vad acLlvlLaLea celor pe care
il coordoneaz ca un LoL ;l s il dea sens, s vad mal deparLe decL cellall, s
vad ceea ce nu vd cellall, s lnlleze schlmbarea. Ll Lrebule s conduc,
adlc s fle llder, nu doar s admlnlsLreze.

1.3.1. ulmenslunea emolonal

ulmenslunea emolonal se refer la ablllLaLea de a ralona cu ;l
despre emoll, de a folosl emollle penLru a imbunLl gndlrea, consL in
capaclLaLea de a percepe emollle, de a le accesa, conLrola ;l genera. rezena
lnLellgenel emolonale se manlfesL prln compeLene numlLe ,emolonale.
K&40+%+*>+)+ +4&>$&*/)+ permlL managerulul s gndeasc, s slmL ;l s
acloneze inLr-un mod care s ln conL de exlsLena ;l inelesul emolllor, aLL
ale lul, cL ;l ale subordonallor, s acloneze inLr-un mod conLrolaL care s
lnLegreze lnformala emolonal, s lnsplre celor dln [ur sLarea pe care o
dore;Le ;l s creeze relall producLlve.
ulmenslunea emolonal a managerulul se poaLe manlfesLa la locul de
munc, in mod concreL, prln:
- ldenLlflcarea emolllor: con;LlenLlzarea ;l recunoa;Lerea proprlllor
emoll (penLru a avea mlnLea llmpede, nedomlnaL de emoll),
con;LlenLlzarea fapLulul c ;l lnLerlocuLorul are emoll ;l
inelegerea acelor emoll.
- loloslrea emolllor: generarea unor sLrl emolonale dorlLe la slne
;l la cel dln [ur, LransmlLerea emolllor pozlLlve.
Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

35
35
- lnelegerea emolllor: s ;Lle ce il moLlveaz pe subordonal, s in-
eleag ce slmL el, lmpacLul pe care il are asupra lor, s perceap
emollle care sunL prezenLe inLr-un grup sau in relallle dlnLre
membrll grupulul.
- ConLrolul emolllor: s i;l dea seama de lnformallle pe care l le
LransmlL emollle ;l s acloneze ca aLare penLru a rezolva
probleme, s i;l schlmbe sLarea emolonal odaL ce a ineles ce o
cauzeaz, s fle in msur s foloseasc gndlrea penLru a da for
emolllor.
Lmollle negaLlve, cum esLe, de exemplu, Leama (de ceva ru ce se
poaLe inLmpla), sau pozlLlve, cum esLe saLlsfacla (penLru reu;lLa
demonsLrrll c un anumlL lucru se poaLe face), ne dau lnformall lmporLanLe
despre nol, despre cel dln [ur, despre relala noasLr cu el. AcesLe lnformall
poL fl lnLegraLe in gndlre.
S conslderm un exemplu slmplu penLru a concreLlza rolul pe care il
[oac emollle la locul de munc. S presupunem c sunLel ;eful unel unlLl
de producle ;l dlrecLorul general v cere s cre;Lel producla fr a face
rabaL la callLaLe. v gndll c va Lrebul s il facel pe munclLorl s munceasc
mal repede, mal lnLens. Ce le vel spune? Cum v vel aslgura c lucrurlle se
vor desf;ura a;a cum le spunel? Ce reacle vor avea?
8spunsul la acesLe inLrebrl face apel mal degrab la emoll decL la
anallza ralonal. Avel indolell c vel fl in msur s respecLal condlllle de
Llmp ;l de callLaLe necesare? lnLral in panlc deoarece v esLe Leam c nu
vel face fa sarclnll? v conLrolal neincrederea in reu;lL ;l il incura[al pe
anga[al? v imprL;ll Lemerea? ue ceea ce vel face deplnd rezulLaLele
subordonallor.
1eama esLe una dlnLre emollle cele mal puLernlce. La ne poaLe sLa
uneorl in calea reu;lLel, dar, in acela;l Llmp, Leama ne opre;Le de la unele
erorl.
ln cazul de mal sus, dac reu;lm s lgnorm Leama de nereu;lL, LoLul
se poaLe sfr;l cu blne. uar dac nu reu;lm? vom aclona dur, vom negll[a
sLrlle emolonale ale munclLorllor care, dln cauza aLmosferel LenslonaLe, a
cllmaLulul confllcLual creaL, vor face numeroase rebuLurl ;l va Lrebul ca grupul,
organlzala s suporLe conseclnele.
Con;LlenLlzarea emolllor ne poaLe deLermlna s lum unele msurl, de
exemplu, s dlscuLm cu munclLorll ceea ce esLe de fcuL ;l s incercm s Lrans-
mlLem emoll pozlLlve ca, de exemplu, enLuzlasmul de a se auLodep;l, de a rs-
punde la provocare sau s dlscuLm cu dlrecLorul penLru a gsl clle cele mal

Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

36
36
puln rlscanLe de a cre;Le rlLmul de producle, dac credem c scderea callLll
esLe lnevlLabll.

1.3.2. ulmenslunea splrlLual

ln 1990, cerceLrlle efecLuaLe prln Lomografle de emlsle pozlLronlc de
cLre Slnger ;l in 1997 de erslnger & 8amachandran au ldenLlflcaL la nlvelul
crelerulul (lobll Lemporall) un proces neural cu rol de unlflcare ;l lnLegrare a
inLregll noasLre experlene de vla. AcesL proces de gndlre unlflcaLoare
devlne acLlv aLuncl cnd anallzm probleme legaLe de sensul lucrurllor, al
vlell, de Lranscenden, de slsLem de valorl, de semnlflcall superloare.
AceasL zon a fosL numlL cenLrul/locul splrlLuallLll (,Cod spoL) ;l esLe o
dovad a programrll crelerulul in vederea gslrll de rspunsurl la inLrebrl
fundamenLale, exLreme, LranscedenLale.
ldeea exlsLenel unel $*%+)$:+*>+ ,0$'$%(/)+ a fosL preluaL cu mulL
enLuzlasm de Zohar & Marshall care au Lranspus-o in domenlul organlzalonal,
al managemenLulul ;l al compeLenelor managerulul. CLeva dlnLre LrsLurlle
speclflce ale compeLenelor splrlLuale sunL, conform acesLor auLorl
17
:
- capaclLaLea de a fl flexlbll, adapLabll, sponLan,
- con;LlenLlzarea profund a slnelul,
- capaclLaLea de a Lranscede durerea ;l suferlna,
- callLaLea de a fl lnsplraL de vlzlune ;l valorl,
- Lendlna de a vedea conexlunl inLre lucrurl dlverse ;l complexe,
- incllnarea spre inLrebrl de genul ,de ce, ,;l dac LoLu;l eLc.,
care cer rspunsurl fundamenLale,
- capaclLaLea de a rmne nelnfluenaL de exLerlor, de a
funclona pe baza unul slsLem de valorl lnLern.
uomenlul lnLellgenel splrlLuale esLe ins inc la incepuLurlle sale,
fundamenLarea ;Lllnlflc esLe dlflcll, neuropslhoflzlologla fllnd, de
asemenea, un domenlu in formare.

1.3.3. AlLe dlmenslunl (lnLellgene mulLlple)


17
D. Zohar Rewiring the corporate brain, Berrett-Koehler, San Francisco, 1997; D. Zohar,
I. Marshall Spiritual intelligence: the ultimate intelligence, Bloomsbury Publishing,
London, 2000.
Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

37
37
uescoperlrl recenLe dln neuropslhoflzlologle au fundamenLaL ;Lllnlflc
;l un alL concepL care fusese propus de Poward Cardner
18
inc dln 1983 -
exlsLena mal mulLor $*%+)$:+*>+ *&*-&:*$%$.+
GN
:
- lnLellgena llngvlsLlc - ablllLl deoseblLe in domenlul llmbllor
sLrlne, al exprlmrll,
- lnLellgena spalal - ablllLl in vederea Lrldlmenslonal
precls, in foloslrea llmba[elor formel ;l sLrucLurll,
- lnLellgena klnesLezlc - ablllLl in coordonarea corpulul, in
exprlmarea prln lnLermedlul ml;crll,
- lnLellgena muzlcal - ablllLaLea de a ldenLlflca sLllurl muzlcale,
de a recunoa;Le elemenLe speclflce ale unor plese muzlcale,
- lnLellgena lnLerpersonal - ablllLaLea de a inelege emollle,
senLlmenLele celor dln [ur,
- lnLellgena lnLrapersonal - ablllLaLea de a-l inelege proprllle
emoll.


lnLerpersonal
LxlsLenlal lnLrapersonal



Muzlcal/rlLmlc llzlc/
klnesLeLlc



verbal/llngvlsLlc vlzual/spalal

Loglc/maLemaLlc naLurallsL


F$:('/ G7O7 L$8)(#5)$;)() 1) %'") 1#+&2$) 3##$;' 2-'$/ F12&/ MN @'"1$)"H


18
H. Gardner Frames of mind. The theory of multiple intelligence, Basic Books, New
York, 1983.
19
H. Gardner nu men"ioneaz! n mod explicit inteligen"ele emo"ional! #i spiritual!.
INTELIGEN!E
MULTIPLE

Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

38
38
ulLerlor
20
au mal fosL adugaLe dou Llpurl de lnLellgene: exlsLenlal
(incllnala spre a pune inLrebrl despre vla, moarLe, Lranscenden) ;l
naLurallsL (ablllLaLea de a face dlsLlncle inLre fllne, senslblllLaLea la lumea
naLural). ln flgura 1.4 de mal sus sunL prezenLaLe LoaLe acesLe lnLellgene,
lncluslv cea cognlLlv, numlL de P. Cardner lnLellgen loglc/maLemaLlc.

1.4. LlemenLe de neuro-blo-pslhoflzlologle care permlL un
nou mod de a gndl despre poLenlalul uman

Crearea unul medlu care s permlL performana anga[allor, care s il
deLermlne s se lmpllce cu ,Lrup ;l sufleL in munc nu poaLe avea loc fr
con;LlenLlzarea, inelegerea, auLoconLrolul ;l admlnlsLrarea lnLellgenL a
emolllor. LflcaclLaLea lnLeraclunllor dlnLre oamenl esLe in mare msur
deLermlnaL de lnLellgena emolonal. uar care esLe suporLul neuro-blo-
pslhoflzlologlc
21
al acesLel aflrmall care demonsLreaz un nou mod de a gndl
despre lnLellgen ;l despre compeLenele necesare penLru a avea succes in
vla?
Crelerul
22
esLe un organ care funcloneaz prln lnLermedlul
conexlunllor dlnLre celulele nervoase numlLe neuronl. Crelerul uman are in [ur
de o suL de mlllarde de neuronl, flecare neuron fllnd conecLaL cu all 10.000
de neuronl prln lnLermedlul unor conexlunl ale acesLora (axonl). lnformala
Lrece dln corpul neuronulul prln lnLermedlul unel prelunglrl numlLe dendrlL ;l
esLe Lransmls de alcl la axon, care o LransmlLe mal deparLe.
Comunlcarea inLre neuronl se reallzeaz prln fluxurlle elecLrlce care
clrcul prln axonl. lluxul elecLrlc a[uns la exLremlLaLea axonulul declan;eaz
ellberarea unel mlcl canLlLl de subsLan chlmlc la nlvelul slnapsel (puncLul
de schlmb dlnLre neuronl) prln care exclLala se propag la neuronul urmLor.
Celulele gllale, aflaLe aproxlmaLlv in acela;l numr cu neuronll, aslgur
buna funclonare a neuronllor, suporLul ;l ,lglena acesLora.
Crelerul a evoluaL in sLrucLura sa de la crelerul anlmal la crelerul uman,
fllnd consLlLulL la om dln: creler prlmar, slsLem (creler) llmblc ;l corLex.

20
H. Gardner Intelligence reframed: multiple intelligences for the 21st Century, Basic
Books, New York, 1999.
21
Abordare interdisciplinar!: cuno#tin"e demonstrate #i ipoteze acceptate la nivelul anului
2003.
22
Creierul este o parte a encefalului, al!turi de cerebel #i de trunchiul cerebral, care cuprinde
bulbul, talamusul #i hipotalamusul. Hipotalamusul este centrul de comand! hormonal.
Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

39
39

C")#)"2( ")&8#(#'$ F&"#-#8#94 &"#-'"H

e scara evolulel, crelerul repLlllan a apruL prlmul. Ll aslgur la
anlmale supravleulrea prln aceea c rspunde de comporLamenLele care
saLlsfac nevolle fundamenLale. La om cuprlnde slsLemele nervoase ale
Lrunchlulul cerebral ;l are in vedere aprarea LerlLorlulul, in general lnsLlncLele
de baz. LsLe locul ruLlnel, al gesLurllor ;l comporLamenLelor auLomaLlzaLe.

C")#)"2( (#-.#%

Crelerul llmblc s-a dezvolLaL ulLerlor, pe sLrucLura crelerulul prlmlLlv.
Apare la mamlferele superloare (plslc, clne eLc.). La om consLlLule punLea de
legLur inLre corLex ;l crelerul repLlllan, avnd ins auLonomle fa de acesLa.
ue exemplu, o emole puLernlc provoac o reacle a slsLemulul llmblc care
poaLe bloca compleL reacla corLexulul. Lmollle nu sunL conLrolaLe de corLex,
comunlcarea de la crelerul llmblc la corLex fllnd unldlreclonal.
lnformala purLaL de sLlmull Lrece mal inLl prln crelerul llmblc, care o
fllLreaz in funcle de LonallLlle emolonale pozlLlve/negaLlve (plcere,
moLlvale, lnLeres, slguran, confllcL/armonle, probablllLaLe de reu;lL eLc.) ;l
care apol exclL, in mod selecLlv, corLexul. SlsLemul llmblc are ;l rolul de a
sLoca acesLe ,amlnLlrl agreablle/dezagreablle, ca parLe lnLegranL a memorlel
pe Lermen lung (ceea ce permlLe dobndlrea experlenel). LsLe sedlul
emolllor, al lmpulsurllor, al aclunllor lmedlaLe ;l are ca prlnclpal funclune
adapLarea la medlul soclal.
SlsLemul llmblc funcloneaz in ,bucl deschls: inLre lndlvld ;l ceea
ce se afl in exLerlorul lul (alL lndlvld/lndlvlzl, sLlmull dln medlu) exlsL un
schlmb de lnformale ;l lnfluenare reclproc ce se consLlLule inLr-un proces
de reglare, chlar la nlvel flzlologlc. C persoan emlLe semnale (comunlc), in
prlnclpal, prln lnLermedlul llmba[elor nonverbale
23
. AcesLe semnale se
consLlLule in sLlmull ce poL lnfluena nlvelurlle hormonale, funcla
cardlovascular, somnul ;l chlar slsLemul lmunlLar. rocesul de lnfluenare (de
LransmlLere a unor sLrl emolonale, de moLlvare, de convlngere, de
manlpulare) poaLe s nu fle con;LlenLlzaL. rofllul flzlologlc a dou persoane
care converseaz armonlos Llmp de un sferL de or, chlar dac la incepuL era
compleL dlferlL, devlne asemnLor prln ogllndlre.

23
Limbajele nonverbale poart! n medie ~93% din con"inutul mesajelor de comunicare.

Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

40
40
ln flgura 1.3 am prezenLaL o vedere schemaLlzaL a seclunll crelerulul,
in care am noLaL doar prlnclpalele sLrucLurl asoclaLe cu ,$,%+4() )$49$-
LO
:
- 1alamusul esLe zona in care se sLrng lnformallle prlmlLe de la
slmurl inalnLe ca acesLe lnformall s fle dlsLrlbulLe cLre slsLemul
llmblc ;l corLex.
- Amlgdala esLe ,poarLa spre slsLemul llmblc, avnd rolul de a
procesa lnformala asoclaL cu emollle.
- SepLumul conlne cenLrll plcerll (in parLlcular cel al plcerll
sexuale).
- Plpocampusul esLe lmpllcaL in prlmul rnd in memorle.
SlsLemul llmblc consLlLule cenLrul de prelucrare a lnformalllor derlvaLe
dln evenlmenLe, dln memorllle legaLe de evenlmenLe ;l dln emollle asoclaLe
cu acesLea. LsLe responsabll cu Lrlrea ;l exprlmarea emolllor. AcesL slsLem
de procesare esLe esenlal in ghldarea comporLamenLulul.
!oseph Leuoux (CenLrul 5Lllnelor neurale de la unlverslLaLea new
?ork) a reu;lL recenL s descopere legLura ;l lnLeraclunea dlnLre ,crelerul
emolonal ;l ,crelerul cognlLlv. lnformala care provlne de la sLlmulll exLernl
esLe receplonaL prln lnLermedlul slmurllor ;l Lransmls prlma daL la
Lalamus, care LrlmlLe dou ,mesa[e, unul cLre amlgdala ;l alLul cLre corLex.
SLrlle emolonale ne poL deLermlna s aclonm inalnLea comenzll corLexulul,
adlc inalnLe ca acesLa s alb Llmpul necesar s reallzeze o anallz loglc a
alLernaLlvelor. Cu alLe cuvlnLe, 1*/$*%+ 2+ / :<*2$ ,$4>$4.














24
Numele de sistem limbic a fost dat de Pierre Paul Broca n 1878.
Aria prefrontal"
a cortexului
Amigdala
Talamusul
Septumul
Hipocampusul
Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

41
41



F$:('/ G7P7 !"#$%#&'()() +8"2%82"# '+7%#'8) %2 +#+8)-2( (#-.#% <# %7"8)O2(
23


1raumaLlzarea clrculLelor aparlnnd slsLemulul llmblc ;l a conexlunllor
acesLora cu arla prefronLal a corLexulul are conseclne ma[ore asupra compe-
Lenelor asoclaLe cu lnLellgena emolonal, chlar dac ablllLlle pur cognlLlve
rmn lnLacLe.

C7"8)O2(

CorLexul apare numal la om ;l esLe formaL dln dou emlsfere
26
cu
funclunl speclflce (Labelul 1.2).










J/9+)() G7L7
P712( +&)%#3#% 0$ %'") #$8)"9#$ %)() 172/ )-#+3)") 0$ '%8#9#8'8)' %")#)"2(2#
E-#+3)"' +86$5/ E-#+3)"' 1")'&8/
Comunlcarea verbal - cuvlnLe Comunlcarea nonverbal
!udecaLa anallLlc - descoper
lucrurlle eLap cu eLap
SlnLeza - plaseaz lucrurlle impreun
penLru a forma inLregul
Cndlrea llnear - in Lermenl de ldel
legaLe una de alLa
Cndlrea global - percepe ansamblurl,
asoclall ale prllor
Anallza ralonal - Lrage concluzll
fondaLe pe fapLe ;l ralonamenLe
Anallza neralonal - Lendlna de a nu
[udeca, de a nu avea nevole de fapLe
Concluzll loglce - fondaLe pe
organlzare loglc
Concluzll lnLulLlve - funcloneaz in
salLurl, pleac de la lmpresll

Lmlsfera sLng esLe responsabll de ceea ,ce spunem, se refer la
llmba[, la cuvnL, la clfre, la calcul, loglc ;l ralonamenL. luncla sa prlnclpal
esLe de a Lraduce orlce perceple senzorlal in reprezenLrl loglce, semanLlce,

25
V.S. Ramachandran, S. Blakeslee Phantoms in the brain. Probing the mysteries of the
human mind, Harper Collins Publishers, 1999, p. 178.
26
Cele dou! emisfere sunt complementare #i se informeaz! reciproc prin intermediul corpului
calos, unele func"iuni, ca de exemplu creativitatea, presupunnd demersul ambelor emisfere.

Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

42
42
ale reallLll ;l de a comunlca cu exLerlorul pe baza acesLel codlflcrl. LsLe
sedlul gndlrll verLlcale
27
.
Lmlsfera dreapL esLe responsabll de ,cum spunem ;l prlve;Le sLllul
de manlfesLare al unel persoane. LsLe sedlul gndlrll fr cuvlnLe, al inelegerll
non-verbale (al parallmba[ulul), al recunoa;Lerll formelor, al perceplel
spalale, al culorllor, al rlLmulul, al muzlcll. luncllle sale domlnanLe sunL
lmaglnala ;l lnLulla, acelea de a slnLeLlza ;l exprlma experlena pe care o
Lrlm inLr-o lmaglne, in suneL ;l culoare. LsLe sedlul gndlrll laLerale
(orlzonLale).
Ambele emlsfere conLrlbule in procesul de creaLlvlLaLe, la fel ;l in
procesul de comunlcare. Lle funcloneaz complemenLar ;l unlLar.
llecare emlsfer cerebral esLe conecLaL cu corespondenLa sa dln
crelerul llmblc, lnLerconexlunlle dlnLre funclunlle cerebrale expllcnd
varleLaLea comporLamenLelor umane prln comblnallle a paLru speclallzrl
dellmlLaLe ca paLru cadrane (flgura 1.6)
28
.









CIQRES
(gndlrea)

KQRJST BJUVD KQRJST 8RSWJ
Loglc CreaLor
AnallLlc SlnLeLlc
MaLemaLlc ArLlsLlc
8alonal ConcepLual
1ehnlc Clobal

ConservaLor Llber

27
Modul n care func"ioneaz! gndirea vertical! #i lateral! este descris n Capitolul10.
28
Ned Herrmann The Whole Brain Business Book, McGraw-Hill, New York, 1996.
M
o
d

d
e

f
u
n
c
#
i
o
n
a
r
e

s
t

n
g

M
o
d

d
e

f
u
n
c
#
i
o
n
a
r
e

d
r
e
p
t

Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

43
43
8elnuL Soclabll
8lgld ArLlsL
AdmlnlsLreaz Lxprlm
XYZ[YK BJUVD XYZ[YK 8RSWJ

BLBREP TLPULC
(emollle)

F$:('/ G7\7 B&)%#'(#:'")' %")#)"2(2# &) 7"#:7$8'(/ F+86$5' = 1")'&8'H
<# &) 9)"8#%'(/ F%7"8)O = (#-.#%H

AcLlvarea prll sLngl a slsLemulul llmblc face ca persoana s Llnd s-
;l conLroleze comporLamenLul, s nu acorde aLenle emolllor, conslderndu-
le de nedorlL. Are nevole de sLablllLaLe, de slguran ;l de aceea recurge la
planlflcare, ordonare. Are grl[a deLallulul. nu agreeaz schlmbarea.
AcLlvarea crelerulul llmblc drepL face ca persoana s doreasc s se
relaloneze. lnelege lnLulLlv nevolle ;l emollle celor dln [ur. ersoana esLe
deschls, nu il esLe Leam de emollle sale, se enLuzlasmeaz.
,ColoraLura emolonal a comunlcrll, exprlmaL in prlnclpal prln
llmba[e nonverbale, se daLoreaz crelerulul llmblc ;l poaLe fl auLomaL sau
lnLenlonaL.
ue regul, orlce comunlcare are o componenL corLlcal ;l una llmblc,
una ralonal ;l una emolonal
29
.
ln mod normal LoaLe cele paLru secLoare poL fl foloslLe, dar cu un grad
dlferlL de preferln, de la lndlvld la lndlvld. AceasL preferln esLe puLernlc
lnfluenaL ;l de slsLemul de educale, de lnsLrulre, de profesle. LxlsL profesll
care dezvolL predomlnanL modallLaLea sLng de operare a crelerulul
(lnglner, economlsL, [urlsL, lnformaLlclan eLc.) sau pe cea dreapL (pslholog,
soclolog, medlc, arLlsL eLc.).

1.3. Crganlzala, ca aren de desf;urare a emolllor

ue;l se cunoa;Le fapLul c emollle lnflueneaz LoaLe aspecLele vlell,
numal relaLlv recenL a incepuL s se acorde aLenle ;l lnfluenel acesLora
asupra comporLamenLulul ;l performanelor anga[allor la locul de munc ;l,
in parLlcular, a managerllor.

29
Ibid. pp. 69-76.

Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

44
44
Lmollle sunL o componenL fundamenLal a umanlLll noasLre.
8ucurla, LrlsLeea, resemnarea, dezgusLul, frlca, mnla, surprlza, anLlclparea
sunL cele opL emoll de baz. Lle ne moLlveaz aclunlle ;l dau ,culoare
LuLuror Lrlrllor, adaug ineles vlell.
Lmollle ne a[uL s lum declzll, s flm creaLlvl, s ne inelegem mal
blne cu all oamenl. ne a[uL s invm dln experlen ;l s ne schlmbm.
SunL ceea ce ne ,ml;c", ne lmpulsloneaz s aclonm. CuvnLul ,emole
sugereaz acesL lucru avnd ca rdcln cuvnLul dln llmba laLln ,emoLere
care inseamn / 4$=-/. SunLem ml;cal, moLlval s (re)aclonm inLr-un
anumlL fel prln lnLermedlul emolllor.
uLem s avem mal mulLe aLlLudlnl faL de emoll: s le urmm
lmpulsul, s le inbu;lm, s le deLurnm, s le conLrolm sau s le foloslm prln
lnLermedlul gndlrll. ln cazul emolllor lnLense sau in slLuall de urgen, de
crlz, emollle prelau, de regul, conLrolul.
Lmollle consLlLule asLfel lnLerfaa dlnLre sLlmulll dln medlul organlza-
lonal ;l Lendlna anga[allor de a adopLa un anumlL comporLamenL fa de
munc ;l performan, lnflueneaz acLlvlLlle de procesare a lnformalel,
relallle cu colegll, cu ;eful sau cu subordonall. Lle ne armonlzeaz cu medlul
;l cu nol in;lne, ne deLermln plcerea (sau neplcerea) de a muncl, paslunea,
rezlsLena la eforL prelunglL.
Se poaLe spune c emollle ,moduleaz procesele lnLra- ;l
lnLerpersonale dlnLr-o organlzale. Anga[all se poL slml in slguran,
accepLal, frusLral, saLlsfcul, dlspreull, moLlval, increzLorl eLc. ;l asLfel
a[ung s adopLe, pe baza acesLora, comporLamenLe dlferlLe in munc.
Lmollle lnflueneaz moLlvarea anga[allor in sensul c modul speclflc
in care flecare anga[aL reacloneaz emolonal la sLlmull va deLermlna msura
in care el va fl dlspus s depun eforL suslnuL in dlrecla reallzrll oblecLlvelor
organlzalel. MoLlvallle lnflueneaz emollle prln modul in care sunL
percepuLe slLuallle afecLlve in legLur cu oblecLlvele ;l preferlnele
lndlvlduale.
lnLeraclunlle soclale in organlzale sunL ;l ele ghldaLe de emoll ;l
aceasLa are loc in procesul de comunlcare prln lnLermedlul llmba[elor
nonverbale, prln parallmba[
30
. CapaclLaLea de a empaLlza, aLL de lmporLanL
in comunlcarea de lnfluenare, se bazeaz pe ghldarea emolonal.

30
Paralimbajul este limbajul nonverbal al cuvintelor (caracteristici ale rostirii, separatorii
vocali folosi"i etc.). Interpretarea limbajelor nonverbale poart! amprenta specificului culturii
na"ionale, a grupului din care face parte comunicatorul (Capitolul 5).
Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

45
45
lnLegrnd comporLamenLele lndlvlduale puLem ,vlzuallza calea prln
care emollle anga[allor lnLervln in performana organlzalel (flgura 1.7).
SenslblllLaLea la sLlmull ;l caracLerlsLlclle reaclel de rspuns sunL varlablle
speclflce anga[aLulul.




lnulvlu QVB!WXB AC1lvl1A1L
EPIYLIXZT

S1lMuLl
lnulvlu QVB!WXB AC1lvl1A1L
EPIYLIXZT

. . .




F$:('/ G7]7 C'()' &"#$ %'") )-7;##() #$8)"9#$ 0$ 9#';' 7"5'$#:';#)#

Lmollle sLau la baza unel capaclLl umane care Lrebule dezvolLaL ;l
foloslL, nu negaL ;l caLalogaL ca o slblclune. Lmollle exlsL lndependenL
de volna noasLr penLru c sunLem fllne umane. lmporLanL esLe ce facem cu
emollle. Le foloslm, de exemplu, penLru a ne imbunLl gndlrea, penLru a-l
inelege mal blne pe cel dln [ur ;l penLru a ;Ll cum s-l a[uLm sau s-l
moLlvm? Sau le negm exlsLena ;l ele se consLlLule in ,mlcll no;Lrl mon;Lrl
care ne cenzureaz manlfesLrlle, reducnd dln poLenlalul pe care il avem?
8azaL pe ceea ce se cunoa;Le prlvlnd dezvolLarea crelerulul in prlmll 20
de anl de vla, puLem Lrage concluzla c modul in care conexlunlle neurale
reu;esc s ,clLeasc emollle celor dln [ur esLe oarecum slmllar cu modul in
care alLe conexlunl neurale ne ,spun cum s ml;cm degeLele penLru a cnLa
la plan. Conexlunlle care se vor ,inLlprl ;l vor dura in Llmp sunL acelea pe
care le foloslm, de care avem nevole s facem fa in socleLaLe.
S-a consLaLaL experlmenLal c emollle acLlveaz reele de neuronl
complexe dln dlferlLe prl ale crelerulul. AceasLa demonsLreaz c emollle


P
E
R
F
O
R
M
A
N
!
A

O
R
G
A
N
I
Z
A
!
I
E
I


Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

46
46
sunL slsLeme de coordonare de nlvel superlor (slsLeme ,flerblnl) ;l, poslbll,
numal o parLe dln acesLea esLe prezenL la nlvel de con;LlenL. S-a aflrmaL chlar
c acesLe slsLeme ,flerblnl au un rol mal lmporLanL in lnfluenarea
comporLamenLulul uman decL slsLemele cognlLlve, denumlLe ;l slsLeme
,recl.
ue alcl, a fosL doar un pas pn la aflrmala c msura in care reu;lm
s ldenLlflcm proprllle emoll ;l ale alLora, s le inelegem ;l s le foloslm,
modul in care reu;lm s nl le conLrolm penLru a le orlenLa inspre reallzarea
oblecLlvelor noasLre sunL mal lmporLanLe penLru succesul in vla decL
lnLellgena cognlLlv.

1.6. 8olul emolllor in performana organlzalel

uac anallzm cu aLenle facLorll de care deplnde performana unel
organlzall, consLaLm c in flecare dlnLre el, in mod dlrecL sau lndlrecL,
emollle [oac un rol lmporLanL.
ue exemplu, organlzallle Lrebule s fac fa unor schlmbrl ma[ore ;l
raplde, anga[all Lrebule s fac fa unul volum LoL mal mare de lnformall,
moLlvarea anga[allor devlne un proces LoL mal complex, colaborarea esLe
lndlspensabll chlar ;l in conLexLul unel compeLlll acerbe. AcesLea sunL nevol
ale orlcror organlzall ;l penLru saLlsfacerea acesLor nevol sunL lmporLanLe
compeLenele emolonale ale anga[allor, managerllor, ale grupurllor ;l
organlzalel ca inLreg.
CallLaLea relalllor dlnLre anga[al sau dlnLre anga[al ;l exLerlorul orga-
nlzalel deplnde de compeLenele emolonale personale ;l lnLerpersonale ale
celor lmpllcal in relale, care deLermln modul in care ace;Lla comunlc.
ue asemenea, orlce incercare de dezvolLare a ,lnLellgenel
emolonale a unel organlzall va decurge prln lnLermedlul relalllor dlnLre
anga[al.
ln flgura 1.8 am redaL legLura care exlsL inLre unele aspecLe ale
organlzalel, aspecLe marcaLe de compeLenele emolonale, ;l performana
acesLela
31
. LegLura se face prln lnLermedlul relalonrll lndlvlzllor, al relalllor
de munc, formaLe ;l ele sub lnfluena compeLenelor emolonale.



31
C. Cherniss, D. Goleman (editors) The emotionally intelligent workplace, Jossey-Bass,
San Francisco, 2001, p. 8.
Capitolul 1 - Schimb#ri n modul de a gndi despre angaja!i, organiza!ie "i management

47
47











F$:('/ G7^7 Q)(';##() 1) -2$%/ 0$ 1):97(8'")' &)"37"-'$;)# 7"5'$#:';#)#

llecare dlnLre cel Lrel facLorl organlzalonall esLe lnLercorelaL ;l esLe
lnfluenaL de compeLenele emolonale lndlvlduale. La rndul lor, facLorll
organlzalonall lnflueneaz performana organlzalel prln lmpacLul pe care il
au asupra relalllor dlnLre anga[al, dlnLre anga[al ;l organlzale ;l dlnLre
subordonal ;l managerl.
CompeLenele emolonale ale conducerll (managerllor) organlzalel
lnflueneaz performana organlzalonal ;l prln lnfluena asupra cllmaLulul
organlzalonal ;l asupra pollLlcllor ;l procedurllor de managemenL al
resurselor umane, in acela;l Llmp, acLlvlLl ce ln de managemenLul
resurselor umane poL lnfluena compeLenele emolonale ale conducerll ;l
cllmaLul de munc.
CulLura organlzalonal ,vorbe;Le despre LoaLe acesLea la un loc ;l
deLermln caracLerul relalllor de munc. lnLervenllle menlLe s dezvolLe
,lnLellgena emolonal a organlzalel in vederea cre;Lerll performanel
acesLela Lrebule s alb in vedere cele de mal sus, a;a dup cum vom arLa in
CaplLolele 13 ;l 13.
un alL aspecL lmporLanL penLru performana organlzalel esLe ;l modul
in care sunL LraLal anga[all in organlzale. LsLe o componenL a culLurll
organlzalonale ;l are lmpacL asupra relalllor dlnLre anga[aL ;l organlzale.
ln condlllle acLuale, conLracLul de lolallLaLe
32
al anga[aLulul fa de
organlzale nu mal poaLe avea la baz promlslunea unul loc de munc pe
vla. nlmenl nu mal poaLe garanLa acesL lucru. Cferlrea de recompense
lnLanglblle, pe lng cele Langlblle, esLe ceea ce il poaLe lne pe anga[aLul

32
E. Lawler What it means to treat people right, Ivey Business Journal No. 9B03TF04,
2003.
Performan"a
organiza"iei
Rela"ii
de
munc!
"
Comunicare
"
Competen"e
emo"ionale

Conducere
Manageri
Managementul
resurselor
umane
Climat & cultur!
organiza"ional!

Cndea & Cndea - Competen!ele emo!ionale "i succesul n management

48
48
performanL in organlzale. 8ecompensele lnLanglblle au ca elemenL cenLral
emollle pozlLlve. Modul in care sunL LraLal anga[all poaLe consLlLul o surs
de asLfel de emoll.
roblema gslrll ;l psLrrll unel fore de munc 9$*+ 0'+:3%$%+ ;l
0+'E&'4/*%+ va fl LoL mal acuL ;l va fl lnfluenaL de modul in care organlzala
i;l LraLeaz anga[all. CompeLenele emolonale ale conducerll, ale
managemenLulul in general, ale grupurllor, vor consLlLul un elemenL LoL mal
lmporLanL ;l, in acela;l Llmp, un facLor de compeLlLlvlLaLe al organlzalel.
ln CaplLolele 2 ;l 3 vom arLa care esLe legLura inLre lnLellgena emo-
lonal, compeLenele emolonale ;l ablllLlle managerulul in oblnerea de
performane superloare cu a[uLorul subordonallor. ln CaplLolele 4-11 vom lua
pe rnd prlnclpalele ablllLl penLru a arLa cum lnLervln concreL dlferlLele
compeLene emolonale in performana managerulul ;l, lmpllclL, in
performana organlzalel.
rlnclpalele barlere organlzalonale care sLau in calea cre;Lerll perfor-
manelor organlzalel sunL legaLe de culLura managerlal: de sLllurlle de
conducere, de menLallLlle care perpeLueaz vechlle slsLeme ;l procese
organlzalonale, de un slsLem de valorl invechlL. AcesLe barlere poL fl dep;lLe
numal prln dezvolLarea compeLenelor managerlale. un manager compeLenL
poaLe s ,gndeasc ;l s ,slmL vllLorul organlzalel, s alb o vlzlune a
dlreclel in care Lrebule indrepLaL organlzala, s formuleze drumul de urmaL
inLr-o sLraLegle care s conduc la performana organlzalel.
enLru a reu;l s dep;easc acesLe barlere, managerul are nevole s-
;l sporeasc sursele de puLere ;l s-;l dezvolLe compeLenele lnLerpersonale,
s ineleag cum ,funcloneaz slsLemul de puLere ;l lnfluen in organlzale
;l in afara el, s-;l dezvolLe capablllLlle de llder. llexlblllLaLea ;l adapLarea
sLraLeglc manlfesLaLe prln anLlclpare comblnaL cu ancorarea in reallLaLe
33
;l
cu invarea conLlnu sunL esenlale penLru ca organlzallle noasLre s
inLmplne cu succes schlmbrlle ce ne a;LeapL in drumul spre o economle de
pla performanL.





33
R.M. Kanter Are you ready to lead the e-cultural revolution?, February 2000
[www.inc.com/magazine/20000201/16834.html].