Colegiul Naional Ion C.

Brtianu
Proiect atestat
Opera lui
Mircea Eliade
Disciplina: Informatic
Elev: Badea Viorel ndrei
Clasa: !" #
Pro$esor coordonator: Beng%e drian
Pite&ti
Opera lui Mircea Eliade
"'!(
Cuprins
1. Introducere
2. Generaliti despre limbajul HTML
. Cerine !ard"are #i so$t"are
%. &tructura #i coninutul proiectului
'. (iblio)ra$ie
2
Opera lui Mircea Eliade
Introducere
Lucrarea de $a are ca tem pre*entarea acti+itii literare a lui Mircea Eliade,
istoric al reli)iilor, scriitor de $iciune, $iloso$ #i pro$esor rom-n la .ni+ersitatea din
C!ica)o.

/plicatia a $ost reali*ata in cea mai mare parte in limbajul HTML, prin
pro)ramare direct in cod sursa 0scrierea liniilor de comanda1.
)eneraliti despre li*+a,ul -.M/
2-n 3n anul 1445 accesarea in$ormaiilor de pe IN.E0NE. era $oarte di$icil
#i reteaua nu era $olosit dec-t de un numr restr-ns de persoane, 3n )eneral oameni de
#tiin.
6i*icianul Tim (erners7Lee a de+enit celebru deoarece a in+entat 8lin197urile
%2perte3t. /ceast idee a dus la de*+oltarea unui limbaj simplu care s7a impus pe piaa
mondial. /cest limbaj a $ost numit -2perte3t Mar1up /anguage, prescurtat, -.M/.

-.M/4ul este un set de con+enii pentru marcarea poriunilor de document
ast$el 3nc-t $iecare poriune s apar cu $ormat distinct atunci c-nd documentul este
accesat de un pro)ram de anali* sintactic 0parser1. HTML este limbajul de marcare ce
stabileste aspectul documentelor 555, iar prin intermediul bro"serelor se poate +edea
documentul )ata $ormatat.
-.M/ este de $apt un subset al standardului 6)M/ 0&tandard Generali*ed
Mar:up Lan)ua)e1 #i include capaciti care permit autorilor s insere*e !iperle)turi
care a$i#ea* alte documente HTML c-nd se e;ecut clic pe ele.
<otiunea de !=perte;t 3nseamn text pstrat n format electronic cu link-uri
ntre pagini.
2-n 3n 144, 3n jur de 155 de calculatoare erau ec!ipate pentru a )*dui
pa)ini HTML> aceste pa)ini interconectate au $ost denumite ?5O0/# 5I#E 5EB@.
<u mult dup aceea, au 3nceput s $ie scrise primele browsere Web, cu ajutorul
crora puteau $i +i*uali*ate pa)ini "eb care conineau te;t #i ima)ini.
An $uncie de +ersiunea HTML $olosita, pa)inile BE( sunt )rupate 3n trei
)eneraiiC
- pa)inile din prima )eneraie, care $oloseau +ersiunea 1.5, 3n care se editau te;tul
#i 172 ima)ini.
- pa)inile din a doua )eneraie, proiectate cu HTML 2.5, care puteau conine #i un
$undal> permiteau aranjarea datelor 3n tabele #i o$ereau posibilitatea de a
comanda un produs prin intermediul Internetului.
- pa)inile din a treia )eneraie care pot conine culori di$erite, sec+ene animate,
sunete, etc.
An pre*ent a aparut a patra +ersiune a limbajului HTML.

Opera lui Mircea Eliade

Documentele HTML sunt e;clusi+ de tip te;t 0/&CII1> ele pot $i editate direct,
prin comen*i speci$ice sistemului de operare $olosit. An BI<DOB&, se poate utili*a
NOTEPAD, WORDPAD sau orice alt editor de te;te.
Ei*uali*area acestor documente se $ace cu ajutorul unor aplicaii speciale,
numite BROWSER-e, care nu depind de tipul sistemului de calcul $olosit, ceea ce
permite independena $i#ierelor de tip HTML $a de plat$orma de lucru.
2entru descrierea documentelor BE( se utili*ea* anumite etichet e 0tag-
uri1 speci$ice pentru $iecare element descris> acestea stabilesc structura #i aspectul
documentului $inal.
.ag7urile sunt recunoscute de bro"ser7e care stabilesc apoi modul de $ormatare
a documentului. 2entru delimitarea 0separarea1 ta)7urilor se $olosesc delimitatorii F7G #i
F8G care incadrea*a $iecare etic!et. 6orma )enerala a acestora esteC 7tag8 pentru a
marca inceputul unui ta) #i 79tag8 pentru a marca s$-r#itul unui ta).
An HTML nu se $ace distincie 3ntre majuscule #i minuscule.
.nele elemente HTML admit atribute care speci$ic in$ormaii suplimentare
despre coninutul elementului. /tributele elementului se preci*ea* 3n cadrul etic!etei de
3nceput #i se aplic doar elementului curent.
E;. Dac se dore#te includerea unei ima)ini 3n document, se +a speci$ica drept
atribut adresa $i#ierului care conine ima)inea #i e+entual, alte in$ormaii despre $elul 3n
care se +a $ace includerea.
/+antajul major al unui bro"ser este acela c poate suporta #i alte limbaje, ca
Ha+a sau (asic, ce completea* utilitatea limbajului HTML.
Marca,e de +a:;
O pa)inI Beb este delimitatI de marcajele ?HTML@ si ?JHTML@ care indicI
3nceputul si $inalul documentului si contineC
*onI de antet cuprinsI 3ntre marcajeleC ?HE/D@ K ?JHE/D@ #i
un corp delimitat de marcajeleC ?(ODL@ K ?J(ODL@.
Mona de antet este utili*atI de cItre pro)ramele de cIutare pe site7urile "eb si permite
speci$icarea titlului pa)inii care +a $i a$isat de na+i)ator 0nu apare propriu7*is 3n
continutul pa)inii1.
titlul, introdus 3n antet, este cuprins 3ntre marcajele ?TITLE@ K ?JTITLE@.
/st$el, o $ormI e;trem de simplI a unui document HTML ar putea $i cea din
urmItorul e;empluC
?HTML@
?HE/D@ ?TITLE@Titlul documentului ?JTITLE@
?JHE/D@
?(ODL@Document HTML $oarte simplu?J(ODL@
?JHTML@
%
Opera lui Mircea Eliade
Marca,e pentru structurarea docu*entului
2ro)ramele de na+i)are asi)urI a$isarea di$erentiatI a unot titluri si subtitluri
pentru sectiunile pa)inii, dupI criteriile implementate 3n acest scop la conceperea sa
0litere mai mari sau mai mici, di+erse culori, litere aldine sau simple, unul sau mai multe
r-nduri libere dupI titlu etc.1.
Titlurile de capitole sau subtitlurile sunt de$inite de marcajele ?Hn@, unde n este o
ci$rI 3ntre 1 si N care speci$icI ni+elul titlului 01 este titlul principal iar N corespunde celui
mai scI*ut ni+el1. /st$elC
?H1@ K ?JH1@ indicI un subtitlu de ni+elul 1>
?HN@ K ?JHN@ indicI un subtitlu de ni+elul N.
2entru separarea *onelor pa)inii se pot $olosi treceri laC
linie nouI 7 cu marcajul ?(O@, e+entual cu desenarea unei linii ori*ontale 7
marcajul ?HO@>
para)ra$ nou 7 cu marcajul ?2@ 0se inserea*I o linie nouI si e+entual se $ace o
indentare1. Marcajul ?J2@ desemnea*I s$-r#itul de para)ra$ dar este mai rar $olosit
0se poate omite1.
Marca,e pentru $or*atarea te3tului si crearea listelor
6ormatIrile u*uale de te;te permit scrierea cu caractereC
aldine 7 3n acest scop pentru acel te;t se aplicI marcajele ?(@K ?J(@>
cursi+e 0italice1 7 pentru acel te;t se aplicI marcajele ?I@ K ?JI@>
subliniate 7 te;tul se introduce 3ntre marcajele ?.@ K?J.@.
.nele pro)rame mai +ec!i de na+i)are nu permiteau repre*entarea acestor $ormate> 3n
acest ca*, se aplicau alte moduri de e+identiere a te;telor respecti+e 0culori, +ideo in+ers1.
/lte tipuri de $ormatIri de caractere care se pot de$ini se re$erI laC dimensiunea
$onturilor si culori 7 se +a utili*a marcajul cu parametriC
?6O<T &IMEP; COLOOP=@ K ?J6O<T@ , care indicI utili*area unui $ont de
dimensiune ; si culoare =.
; poate $i un numIr 3ntre 1 si 12, indic-nd mIrimea e;actI, sau un numIr cu
semn, indic-nd mIrimea relati+I la dimensiunea curentI.
= poate $i numele unei culori standard, speci$icatI 3n limba en)le*I si 3ntre
)!ilimele, sau, e+entual, descompunerea unei culori 3n componentele OG(, sub
$ormI !e;a*ecimalI 0c-te douI ci$re !e;a pentru $iecare componentI1.
&uplimentar, se pot crea pa)ini de stiluri, 3n care sI se de$ineascI stiluri lo)ice,
modi$icabile ulterior> 3n acest scop, se $olosesc marcajele ?D<@ 7 de$initie, ?EM@ 7
punere 3n e+identI, ?&TOO<G@ 7 accentuare puternicI.
'
Opera lui Mircea Eliade
2entru tastaturile care suportI numai codurile /&CII, caracterele speciale se pot crea
$olosind $ormatul QnumeRcaracter 7 de e;emplu, Qe)ra+e> pentru e. /+-nd 3n +edere
semni$icatia specialI a caracterelor ?, @ si Q, aparitia lor 3n documente trebuie speci$icatI
sub $orma caracterelor specialeC Qlt> , Q)t> , respecti+ Qamp> .
Elementele listelor se introduc 3ntre marcajele ?LI@ K ?JLI@ 0Slist itemS1. Modul de
aparitie al elementelor depinde de tipul de listI 3n care sunt incluse 0cu buline, numerotate
etc.1, determinat de marcajul speci$ic.
/st$el, listele pot $iC
neordonate 0cu buline1 7 delimitate de marcajele ?.L@ K ?J.L@ 0Sunordered
listS1> elementele lor se a$isea*I cu buline>
ordonate 0numerotate1 7 delimitate de marcajele ?OL@ K ?JOL@ 0Sordered listS1>
elementele lor se +or numerota>
de tip meniu 7 delimitate de marcajele ?ME<.@ K ?JME<.@> elementele
acestor liste apar 3ntr7o repre*entare compactI pe ecran 0multicoloanI1>
)losare 0liste de de$initii1 delimitate de marcajele ?DL@ K ?JDL@ 0Sde$inition
listS1> elementele acestora au c-te douI componente, introduse respecti+ cu
marcajele ?DT@ 0pentru nume1 si ?DD@ 0pentru semni$icatia asociatI1>
tabele scurte 7 create cu marcajul ?DIO@.
Marca,e pentru crearea %iperleg;turilor
Hiperle)Iturile 0S!=perlin:sS1 se introduc cu marcajele ?/@ K ?J/@ 0Sanc!orS1
aplicate asupra unui te;t sau a unei ima)ini. Ele se pot crea cItreC
adrese .OL 7 ast$el se asi)urI accesul 3n cadrul procesului de na+i)are 0prin
protocoale speci$ice1, nu numai la pa)inile "eb, ci si la di+erse ser+icii Internet>
$isiere J resurse locale adicI a$late pe acelasi calculator cu pa)ina creatI 7 lin:7uri
locale > acestea ar putea $i accesate si printr7un .OL cu protocolul S$ileS dar
pentru mai multI simplitate, este su$icientI speci$icarea numelui si cIii $isierului
local>
o *onI din documentul HTML curent 7 lin:7uri interne.
An $iecare din aceste ca*uri, un clic: pe te;tul sau ima)inea respecti+I +a
determina acti+area le)Iturii si a$isarea prin intermediul na+i)atorului a resursei asociate
lin:7ului.
Oesursa asociatI unei le)Ituri este descrisI prin parametrii marcajului ?/@C
HOE6 7 permite asocierea unei adresei .OL, crearea unei le)Ituri locale prin
speci$icarea numelui si cIii $isierului corespun*Itor sau a unei le)Ituri interne
N
Opera lui Mircea Eliade
documentului> este cel mai important parametru pentru construirea de
!iperle)Ituri>
</ME 7 numele !iperle)Iturii sau al *onei dintr7o pa)inI cItre care se $ace
re$erirea, 3n ca*ul unui lin: intern>
METHOD& 7 metodele de acces 0acest parametru se utili*ea*I doar 3n prelucrIri
speciale1.
/st$el, un lin: local sau cItre o adresI .OL se poate de$ini pe un te;t cuC ?/
HOE6PSresursaS@ te;t ?J/@.
O le)IturI internI cItre o *onI a documentului curent se indicI $olosind marcajul
?/ </MEPSnume7*onaS@.
Marca,e pentru introducerea de o+iecte
2rima +ersiune de HTML 01.51 nu permitea descrierea tabelelor sau a
in$ormatiilor $ormatate. /semenea obiecte trebuiau create $ormatat si introduse ca obiect
deja $ormatat, cu marcajele ?2OE@, ?J2OE@. /ceste marcaje indicau na+i)atorului cI
te;tul inclus trebuia a$isat caracter cu caracter, $IrI +reo inter+entie de $ormatare. An
+ersiunile ulterioare ale limbajului HTML, s7au introdus 3nsI $acilitIti ele)ante de
$ormatare, de includere a tabelelor si a altor obiecte.
An HTML .5 s7au introdus obiectele de tip tabel, $ormate din linii ori*ontale si
coloane +erticale la a cIror intersectie se $ormea*I celulele. /cestea pot contine intrIri
di+erseC te;te, $i)uri sau c!iar alte tabele. &e pot reali*a reuniri de celule 0de e;emplu,
pentru titluri mai lun)i1. /tributele de $ormatare a tabelului 0aliniere, stilul c!enarului si
mar)inilor etc.1 se de$inesc 3n proiectarea pa)inii dar modul lor de a$isare +a depinde si
de pro)ramul de na+i)are.
Tabelele se introduc 3ntre marcajele ?T/(LE@ K ?JT/(LE@, cIrora li se pot
atasa 0optional1 parametrii (OODEO si O.LE&. .n titlu pentru tabel se poate introduce
cu marcajul ?C/2TIO<@. 6iecare coloanI se de$ineste cu marcajul ?COL@, a+-nd ca
parametru /LIG< 7 modul de aliniere a in$ormatiilor din acea coloanI 0LE6T, CE<TEO,
OIGHT1.
/ntetul tabelului se poate indica 3ntre marcajele ?TH@K?JTH@ 0STable
HeaderS1, pentru trecerea la o linie nouI se utili*ea*I marcajul ?TO@ 0STable Oo"S1 iar
celulele indi+iduale se marc!ea*I cu ?TD@ 0STable DataS1, e+entual cu parametru de
aliniere. &e mai pot speci$ica alinieri ori*ontale sau +erticale ale celulelor, )rupIri de
celule etc. /ceste marcaje permit na+i)atorului sI a$ise*e di$erentiat in$ormatiile din
tabel.
Macro*edia #rea*<eaver
T
Opera lui Mircea Eliade
Macromedia Dream"ea+er este o unealt destinat creatorilor de pa)ini "eb.
Dream"ea+er a $ost creat de Macromedia 0acum /dobe &=stems1 #i momentan a ajuns la
+er#iunea 4. 2rimele +ersiuni ale produsului ser+eau doar ca simple editoare HTML de
tipul BL&IBLG dar 3n +ersiunile recente au $ost implementate $uncii de editare
a+ansate #i support pentru alte te!nolo)ii "eb cum ar $i C&&, Ha+a&cript etc.
Dream"ea+er s7a bucurat de un lar) succes 3nc de la s$-r#itul anilor U45 #i
momentan deine apro;imati+ V5W din piaa editoarelor HTML. 2rodusul poate $i rulat
pe +ariate plat$orme so$t"areC Mac, Bindo"s, dar suport 3n acela#i timp #i plat$orme
.<IX cu ajutorul unor emulatoare so$t"are, cum ar $i Bine.

Ca orice alt editor BL&IBLG, Dream"ea+er poate ascunde detaliile de
implementare a pa)inilor HTML, $c-nd ast$el posibil crearea cu u#urin a pa)inilor
"eb de ctre utili*atorii nee;perimentai.
.nii creatori de pa)ini "eb critic aceste tipuri de editoare deoarece produc
pa)ini de dimensiuni mult mai mari dec-t ar $i necesar, ceea ce conduce la o $uncionare
neper$ormant a bro"serelor "eb.
/ceast a$irmaie este 3n mare parte ade+arat deoarece pa)inile "eb produse
$olosesc desi)n7ul pe ba* de tabel. An plus, produsul a mai $ost criticat 3n trecut #i pentru
producerea de coduri care adesea nu erau con$orm standardelor BC, dar acest aspect a
$ost mult 3mbuntit 3n +ersiunile recente. Cu toate acestea, Macromedia a crescut
suportul pentru te!nolo)ia C&& precum #i alte modaliti de desi)n $r a $i necesar
$olo#irea desi)n7ului pe ba* de tabel.
Dream"ea+er permite $olo#irea majoritii bro"serelor instalate pe calculatorul
utili*atorului, pentru a pre+i*uali*a "ebsite7ul creat. De asemenea conine #i c-te+a
utilitare pentru administrarea site7urilor, cum ar $i cele pentru a )#i #i modi$ica un
para)ra$ sau o linie de cod, 3n 3ntre)ul "eb site, pe ba*a oricror parametri speci$icai de
ctre utili*ator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod Ha+a&cript $r a a+ea
cuno#tine de pro)ramare.
Odat cu apariia +ersiunii MX, Macromedia a 3ncorporat utilitare de )enerare
dinamic a coninutului. De asemenea este o$erit suport pentru conectarea la ba*e de date
0cum ar $i M=&YL #i Microso$t /ccess1 pentru a $iltra #i a$i#a coninutul $olosind script7
uri de )enul 2H2, Cold6usion, /cti+e &er+er 2a)es 0/&21 #i /&2.<ET, $r a a+ea
ne+oie de o prealabil e;perien 3n pro)ramare.
.n aspect $oarte ludat al Dream"ea+er7ului 3l repre*int ar!itectura sa
e;tensibil. E;tensiile, a#a cum sunt ele cunoscute, sunt mici pro)rame, pe care orice
de*+oltator le poate scrie 0de obicei 3n HTML #i Ha+a&cript1 #i pe care oricine le poate
descarca #i instala, acestea aduc-nd un spor de per$orman #i $uncionalitate 3mbuntit
pro)ramului. E;ist o comunitate de de*+oltatori care produc aceste e;tensii #i le public
0at-t comercial c-t #i )ratuit1 pentru probleme de de*+oltare "eb, de la simple e$ecte
rollo+er p-n la soluii complete de +-n*are online.
V
Opera lui Mircea Eliade
Macro*edia =las% sau mai pe scurt 6las! este o aplicaie utili*at pentru de*+oltarea
obiectelor7aplet de tip 6las! disponibile 3n cadrul unor pa)ini BE(. 2rin intermediul
obiectelor $las!, +ei putea cre#te dinamismul unei pa)ini precum #i $acilita interaciunea
cu utili*atorul. Iniial de*+oltat de Macromedia, aplicaia 6las! a $ost preluat de ctre
/dobeZ odat cu ac!i*iionarea companiei sus amintite.
!anta"ele folosirii #lash-ului pe web:
Elemente )ra$ice +ectorialeC dimensiuni mici #i scalabilC 2entru a FmemoraG
ima)inile un calculator poate recur)e la dou metodeC prima este reinerea pi;el cu pi;el
a ima)inii, cea de7a doua este memorarea unor Fpuncte criticeG cu ajutorul crora
ima)inea poate $i re$cut. /st$el pentru a a$i#a un cerc, acesta poate $i memorat 3ntr7o
ima)ine de tip raster 0cum ar $i $ormatul (itMap sau Hpe)1 [ dac a+em un cerc cu o ra*
destul de mare +or $i memorai nu numai pi;elii de pe circum$erina cercului ci #i cei din
interiorul acestuia sau care sunt 3n jurul su. &pre deosebire, 3n cadrul $ormatelor
+ectoriale 0&EG 7 &calable Eector Grap!ics, &B6 7 &!oc:Ba+e 6las!1 sunt reinute doar
centrul #i ra*a cercului, calculatorul )#ind imediat metoda de a$i#are a tuturor punctelor
ce +or alctui cercul. Este e+ident $aptul c dimensiunea unui $i#ier 3n $ormat rasteri*at
0jp), bmp, )i$1 este mai mare dec-t cea a unui $i#ier 3n $ormat +ectorial 0din cau*a
numrului de in$ormaii ce +or $i reinute1. /tunci c-nd mrim o ima)ine de tip +ectorial
nu $acem dec-t s redesenm o parte a sa, calculatorul put-nd reda cercul cu aceea#i
claritate [ se cunoa#te $orma )eometric repre*entat #i mrirea ima)inii nu repre*int
dec-t trasarea 0la scar1 a $ostei ima)ini +ectoriale. /tunci c-nd mrim o ima)ine de tip
raster calculatorul nu Fcunoa#teG despre ce este +orba #i operaia +a consta doar 3n
4
Opera lui Mircea Eliade
suprademen#ionarea pi;elilor 0un pi;el al cercului +a $i a$i#at 3n mai multe puncte de pe
ecran1.
Independena de plat$orm 0bro"serJsistem de operare1C Ima)inile +ectoriale, de#i
mai utile, nece#it o aplicaie care s )enere*e ima)inea 0pentru $ormatul &EG de
e;emplu e;ist /dobe &EG 2la=er iar pentru &B6 a+em 2la=erul de 6las!1.
Independena de plat$orm apare din cau* c acest pro)ram ce \#tieG s a$i#e*e
ima)inile a $ost construit pentru o )am lar) de !ard"are #i #isteme de operareC /st$el
dac +om +i*uali*a obiectul 6las! 3n Bindo"s se +a $olo#i automat 2la=erul de 6las!
+er#iunea Bindo"s, dac utili*m un tele$on mobil 0&mart2!one1, se +a $olo#i pla=erul
disponibil pentru tele$oane 06las! 2la=er Lite 1.51, sau dac +om $olo#i MacO& e;ist un
pla=er separat 0e+ident toate pla=erele +or a$i#a aceea#i ima)ine $inal1.
/nimaii de lun) durat u#or de reali*atC animaiile sunt punctul $orte al
6las!7ului, inter$aa aplicaiei d po#ibilitatea de a #incroni*a 03n $uncie de timp1
di+ersele obiecte, po*iii sau $orme ale acestora. 6las!7ul nu numai c reali*ea* aceast
sincroni*are, dar poate #i interpola po*iia 0sau $orma1 unui obiect pentru a u#ura munca
utili*atorului.
&e pot adu)a inter$eei elemente multimediaC 3n interiorul obiectelor 6las! putei
importa #i manipula 03nainte, 3napoi, salt la un anumit moment1 M27uri sau /EI7uri.
<u necesit cuno#tine de HTML, XHTMLC 3n ca*ul 3n care + !otr-i s
reali*ai un 3ntre) #ite 3n 6las!, aplicaia + poate $urni*a odat cu obiectul $las! #i codul
HTML necesar [ 3n acest $el tot ce mai trebuie $cut este doar publicarea #itului pe un
ser+er BE(.

Editoare puternice #i lucrul $acilC 0Macromedia1 6las! este un editor puternic
care d posibilitatea de ata#ri de comportamente di+erselor obiecte $ie $olosind inter$aa
de desenare )ra$ic $ie prin ata#area de scripturi obiectelor.
.#urina 3mbinrii elementelor )ra$ice cu scriptulC ata#area codurilor /ction&cript
obiectelor din $las! se reali*ea* prin selectarea obiectului #i introducerea codului asociat
obiectului 3ntr7o $ereastr special.
Trans$erabil ca $lu; de dateC pentru ca un $ilm 6las! s rule*e pe ma#ina
clientului nu este necesar s $ie 3ncrcat 3n 3ntre)ime [ pla=erul +a a$i#a doar c-t +a putea
din $ilm a#tept-nd 0e+entual1 3ncrcarea 3n continuare. Din acest moti+ se pot reali*a
scripturi speciale care ata#ate obiectelor 6las! pot $urni*a in$ormaii pri+itoare la
procentul de $i#ier care a $ost 3ncrcat.
De$a!anta"e ale utili$rii #lash-ului:
Printre de:avanta,ele $olo&irii o+iectelor $las% >n paginile <e+ a*inti*:
15
Opera lui Mircea Eliade
#epinde de pla2er: de&i acesta vine instalat pe o suit de +ro<sere ?&i >n
ca:ul >n care nu este preinstalat instalarea este destul de rapid @ di*en&iunea
Pla2erului =las% este destul de *ic &i descrcarea acestuia >n conte3tul reelelor
actuale este rapidAB totu&i e3ist ca:uri >n care o+iectele =las% a,ung pe *a&ini ce
nu au instalat aplicaia necesar interpretrii o+iectelor =las%B a,ungCndu4se >n
i*po&i+ilitatea $olo&irii $i&ierelor. ?Pentru a rula aplicaiile =las% pe aceste
calculatoare tre+uie e3portat o+iectul =las% ca un e3ecuta+ilA.
Mare a*ator de resurse: deoarece tre+uie s Dreconstruiasc de $iecare
dat ele*entele gra$iceB Pla2erul =las% ?precu* &i aplicaia de de:voltareA este *are
consu*ator de *e*orie &i procesor ?>n ca:ul gra$icii raster este clar unde tre+uiau
a$i&ai pi3elii ce $or*ea: cercul @ >n cadrul gra$icii vectoriale tre+uie ca po:iiile
pi3elilor s $ie recalculateA.
Motoarele de cutare nu pot inde3a te3tul: =las%ul lucrea: cu *ai *ulte
tipuri de te3teB *a,oritatea dintre acestea ?te3tul staticA nu poate $i inde3at de
*otoarele de cutare deoarece o+iectul =las% este tratat ca ele*ent gra$ic9o+iect &i
ro+oii de cutare nu au cuno&tinele necesare Ddisecrii o+iectelor =las% &i
e3tragerii te3tului intern.
E&urina utili:rii >l $ace sa $ie $olo&it >n cele *ai a+surde *oduri ?de
e3e*pluB $las%4urile 4 sperietoareA. Pentru aceste tipuri de =las%4uriB $cute de o+icei
de >nceptoriB >n li*+a engle: e3ist un ter*en special: F$las%tur+ationF.
.e%nologie liceniat: $iind o aplicaie de:voltat de o serie de
progra*atori ?pltii pentru a de:volta =las%ulAB instru*entul de de:voltare cost
cel puin G''H Inecesit citareJ. .otu&i speci$icaiile $or*atului o+iectului =las% sunt
disponi+ile &i din acest *otiv au aprut ?&i >nc aparA destule instru*ente care s
utili:e:e acest $or*at >n scopuri *ai *ult sau *ai puin productive sau legale.
#intre acestea a*inti*: 6<i$t(#B 6<is%B I*perator=/B ction6cript O+$uscator.
11
Opera lui Mircea Eliade
Cerine %ard<are &i so$t<are
6iind reali*at 3n HTML, $uncionarea corect depinde de $oarte puini $actori la
ni+el !ard"are.
Con$i)uratia minim necesarC procesor la 1MH*> min. 2 M( O/M 0de
pre$erat cel puin N% M(1> o placa +ide care sa suporte mai mult de 2'N de culori
0optional pentru o a$isare corecta a detaliilor1. Este necesara o +ersiune a bro"ser7ului
care s permit recunoa#terea tuturor comen*ilor 0testul a $ost $acut cu Internet E;plorer
N.51, #i de asemenea este obli)atoriu un flas pla!er, sau un ] patc! ^ pentru $las!.
Condiii de testareC proiectul a $ost $cut #i testat pe un 2C Intel0O1 Core_ i'
C2. 2.NT GH*, la 2 G( DDO/M, sistem de operare M& Bindo"s T .ltimate.
6tructura &i continutul proiectului
/plicaia a $ost reali*at 3n cea mai mare parte 3n limbajul HTML, prin
pro)ramare direct 3n codul surs. &crierea liniilor de comand s7a $cut cu Macromedia
Dream"ea+er, +i*uali*area codului put-ndu7se $ace cu orice editor te;t 0M& Bord,
<otepad s.a.1.
&tructural, prima pa)ina 0inde;.!tml1 conine meniul site7ului, dou dintre
pa)inile acestuia acces-ndu7se printr7un clic: pe ima)inea corespun*toare.
12
Opera lui Mircea Eliade
FDespre Mircea EliadeG 7 despre.!tml. An aceast pa)in este pre*entat o scurt
bio)ra$ie a autorului, din copilria #i p-n la +-rsta maturitii acestuia, inclu*-nd
#i in$luenele din opera sa.
FG-nduri despre sine 3nsu#iG [ )anduri.!tml pre*int o scurt list ce conine
opinii ale autorului, intitulate su)esti+ F)-nduri despre sine 3nsu#iG.
FOpera literarG [ opera literara.!tml, conine lista operelor literare scrise de
Mircea Eliade, precum #i dou ima)ini care trimit spre dou pa)ini ale site7ului
3n care sunt tratate dou opere repre*entati+e ale scriitorului 0nunta.!tml #i
maitre=i.!tml1.
FOpera #tiini$icG [ opera stiinti$ica.!tml conine lista tratatelor #tiini$ice
reali*ate de Mircea Eliade.
FOpera memorialisticG [ opera memorialistica.!tml conine lista operelor
scriitorului publicate dup moartea acestuia.
1
Opera lui Mircea Eliade
F(iblio)ra$ieG [ biblio)ra$ie.!tml pre*in sursele $olosite pentru documentarea
in$ormaiilor coninute de site.
<+i)area 3ntre pa)inile site7ului se $ace prin intermediul butoanelor $las!
denumite FAnapoiG, care conduc la pa)ina principal.
Codul surs al paginii principale
?`DOCTL2E !tml 2.(LIC S7JJBCJJDTD XHTML 1.5 TransitionalJJE<S
S!ttpCJJ""".".or)JTOJ;!tml1JDTDJ;!tml17transitional.dtdS@
?!tml ;mlnsPS!ttpCJJ""".".or)J1444J;!tmlS@
?!ead@
?meta !ttp7eaui+PSContent7T=peS contentPSte;tJ!tml> c!arsetPiso7VV'471S J@
?title@Opera lui Mircea Eliade?Jtitle@
?script t=pePSte;tJHa+a&criptS@
?`77
$unction MMRpreloadIma)es01 b JJ+.5
+ar dPdocument> i$0d.ima)es1b i$0`d.MMRp1 d.MMRpPne" /rra=01>
+ar i,jPd.MMRp.len)t!,aPMMRpreloadIma)es.ar)uments> $or0iP5> i?a.len)t!> icc1
i$ 0adie.inde;O$0SfS1`P51b d.MMRpdjePne" Ima)e> d.MMRpdjcce.srcPadie>gg
g
$unction MMR$indObj0n, d1 b JJ+%.51
+ar p,i,;> i$0`d1 dPdocument> i$00pPn.inde;O$0ShS11@5QQparent.$rames.len)t!1 b
dPparent.$ramesdn.substrin)0pc11e.document> nPn.substrin)05,p1>g
i$0`0;Pddne1QQd.all1 ;Pd.alldne> $or 0iP5>`;QQi?d.$orms.len)t!>icc1 ;Pd.$ormsdiedne>
$or0iP5>`;QQd.la=ersQQi?d.la=ers.len)t!>icc1
;PMMR$indObj0n,d.la=ersdie.document1>
i$0`; QQ d.)etElement(=Id1 ;Pd.)etElement(=Id0n1> return ;>
g
$unction MMRnbGroup0e+ent, )rp<ame1 b JJ+N.5
+ar i,im),nb/rr,ar)sPMMRnbGroup.ar)uments>
i$ 0e+ent PP SinitS QQ ar)s.len)t! @ 21 b
i$ 00im) P MMR$indObj0ar)sd2e11 `P null QQ `im).MMRinit1 b
im).MMRinit P true> im).MMRup P ar)sde> im).MMRdn P im).src>
i$ 00nb/rr P documentd)rp<amee1 PP null1 nb/rr P documentd)rp<amee P ne"
/rra=01>
nb/rrdnb/rr.len)t!e P im)>
$or 0iP%> i ? ar)s.len)t!71> icP21 i$ 00im) P MMR$indObj0ar)sdie11 `P null1 b
i$ 0`im).MMRup1 im).MMRup P im).src>
im).src P im).MMRdn P ar)sdic1e>
nb/rrdnb/rr.len)t!e P im)>
g g
g else i$ 0e+ent PP So+erS1 b
1%
Opera lui Mircea Eliade
document.MMRnbO+er P nb/rr P ne" /rra=01>
$or 0iP1> i ? ar)s.len)t!71> icP1 i$ 00im) P MMR$indObj0ar)sdie11 `P null1 b
i$ 0`im).MMRup1 im).MMRup P im).src>
im).src P 0im).MMRdn QQ ar)sdic2e1 h ar)sdic2e C 00ar)sdic1e1h ar)sdic1e C
im).MMRup1>
nb/rrdnb/rr.len)t!e P im)>
g
g else i$ 0e+ent PP SoutS 1 b
$or 0iP5> i ? document.MMRnbO+er.len)t!> icc1 b
im) P document.MMRnbO+erdie> im).src P 0im).MMRdn1 h im).MMRdn C
im).MMRup> g
g else i$ 0e+ent PP Sdo"nS1 b
nb/rr P documentd)rp<amee>
i$ 0nb/rr1
$or 0iP5> i ? nb/rr.len)t!> icc1 b im)Pnb/rrdie> im).src P im).MMRup> im).MMRdn
P 5> g
documentd)rp<amee P nb/rr P ne" /rra=01>
$or 0iP2> i ? ar)s.len)t!71> icP21 i$ 00im) P MMR$indObj0ar)sdie11 `P null1 b
i$ 0`im).MMRup1 im).MMRup P im).src>
im).src P im).MMRdn P 0ar)sdic1e1h ar)sdic1e C im).MMRup>
nb/rrdnb/rr.len)t!e P im)>
g g
g
$unction MMRs"apIm)Oestore01 b JJ+.5
+ar i,;,aPdocument.MMRsr> $or0iP5>aQQi?a.len)t!QQ0;Padie1QQ;.o&rc>icc1
;.srcP;.o&rc>
g
$unction MMRs"apIma)e01 b JJ+.5
+ar i,jP5,;,aPMMRs"apIma)e.ar)uments> document.MMRsrPne" /rra=>
$or0iP5>i?0a.len)t!721>icP1
i$ 00;PMMR$indObj0adie11`Pnull1bdocument.MMRsrdjcceP;> i$0`;.o&rc1 ;.o&rcP;.src>
;.srcPadic2e>g
g
JJ77@
?Jscript@
?st=le t=pePSte;tJcssS@
?`77
bod= b
bac:)round7ima)eC url0ima)iniJD&C5NT'T.H2G1>
bac:)round7repeatC no7repeat>
mar)in7le$tC 5p;>
mar)in7ri)!tC 5p;>
g
.st=leN b
$ont7si*eC Np;>
1'
Opera lui Mircea Eliade
$ont7$amil=C Eerdana, /rial, Hel+etica, sans7seri$>
g
fLa=er1 b
positionCabsolute>
"idt!C255p;>
!ei)!tC11'p;>
*7inde;C1>
le$tC 12p;>
topC 1V%p;>
g
aClin: b
te;t7decorationC none>
g
aC+isited b
te;t7decorationC none>
g
aC!o+er b
te;t7decorationC underline>
g
aCacti+e b
te;t7decorationC none>
g
.st=leT b$ont7si*eC 2%p;g
77@
?Jst=le@?J!ead@
?bod= onloadPSMMRpreloadIma)es0U$ileCJJJDiJOu;aJopera lui mircea
eliadeJima)iniJ$undal .jp)U,Uima)iniJcarte '.jp)U1S@
?table borderPS5S cellpaddin)PS5S cellspacin)PS5S@
?tr@
?td@?a !re$PSja+ascriptC>S tar)etPSRtopS
onclic:PSMMRnbGroup0Udo"nU,U)roup1U,UoperaliteraraU,UU,11S
onmouseo+erPSMMRnbGroup0Uo+erU,UoperaliteraraU,U$ileCJJJDiJOu;aJopera lui mircea
eliadeJima)iniJ$undal .jp)U,UU,11S onmouseoutPSMMRnbGroup0UoutU1S@?Ja@?Jtd@
?Jtr@
?Jtable@
?bloc:auote@
?bloc:auote@
?bloc:auote@
?!N ali)nPScenterS@?span classPSst=leNS@ Opera lui Mircea Eliade
?Jspan@ ?J!N@
?bloc:auote@
?bloc:auote@
?bloc:auote@
?bloc:auote@
?bloc:auote@
?bloc:auote@
1N
Opera lui Mircea Eliade
?p ali)nPSjusti$=S@Qnbsp>?Jp@
?Jbloc:auote@
?Jbloc:auote@
?Jbloc:auote@
?Jbloc:auote@
?Jbloc:auote@
?p ali)nPScenterS@?em@?a !re$PS)anduri.!tmlS@?im) srcPSima)iniJpo*a 2.jp)S
"idt!PS1T'S !ei)!tPS2VVS borderPS5S ali)nPSri)!tS J@?Ja@ ?a !re$PSdespre.!tmlS@?im)
srcPSima)iniJpo*a.jp)S "idt!PS1T'S !ei)!tPS2VVS borderPS5S ali)nPSle$tS
J@?Ja@?Jem@?Jp@
?Jbloc:auote@
?Jbloc:auote@
?Jbloc:auote@
?p ali)nPScenterS@?em@Mircea Eliade a $ost istoric al reli)iilor, scriitor de
$icQf''>iune, $iloso$ Qf'1>i pro$esor romQacirc>n laQnbsp>.ni+ersitatea din
C!ica)o. 6iloso$ Qf'1>i istoric al reli)iilor, Eliade a $ost pro$esor la .ni+ersitatea din
C!ica)o din 14'T, titular al catedrei deQnbsp>istoria reli)iilorQnbsp>&e"ell L.
/+er=Qnbsp>din 14N2, naturali*at cetQf2'4>Qf''>ean american Qicirc>n 14NN, onorat
cu titlul deQnbsp>Distin)uis!ed &er+ice 2ro$essor. /utor a 5 de +olume
Qf'1>tiinQf''>i$ice, opere literare Qf'1>i eseuri $ilo*o$ice traduse Qicirc>n 1V limbi
Qf'1>i a circa 1255 de articole Qf'1>i recen*ii cu o tematicQf2'4> e;trem de
+ariatQf2'4>, $oarte bine documentate. Opera completQf2'4> a lui Mircea Eliade ar
ocupa peste V5 de +olume, $Qf2'4>rQf2'4> a lua Qicirc>n calcul jurnalele sale intime
Qf'1>i manuscrisele inedite. ?Jem@?Jp@
?bloc:auote@
?bloc:auote@
?bloc:auote@
?bloc:auote@
?bloc:auote@
?p ali)nPScenterS@?span classPSst=leTS@?a !re$PSopera literara.!tmlS@Opera
literarQf2'4>?Ja@?Jspan@?Jp@
?p ali)nPScenterS classPSst=leTS@?a !re$PSopera stiinti$ica.!tmlS@Opera
Qf'1>tiinQf''>i$icQf2'4>?Ja@?Jp@
?p ali)nPScenterS@?span classPSst=leTS@?a !re$PSopera
memorialistica.!tmlS@Opera memorialisticQf2'4>?Ja@?Jspan@?Jp@
?p ali)nPScenterS@Qnbsp>?Jp@
?Jbloc:auote@
?p ali)nPScenterS@Qnbsp>?Jp@
?bloc:auote@?bloc:auote classPSst=leTS@
?table "idt!PSV1S !ei)!tPS1%TS borderPS1S ali)nPScenterS@
?tr@
?td@?di+ ali)nPScenterS@?im) srcPSima)iniJ1.jp)S "idt!PS1N5S
!ei)!tPS2%5S ali)nPSle$tS J@?Jdi+@?Jtd@
?td@?im) srcPSima)iniJ.jp)S "idt!PS1N5S !ei)!tPS2%5S J@?Jtd@
?td@?im) srcPSima)iniJ%.jp)S "idt!PS1N5S !ei)!tPS2%5S J@?Jtd@
?Jtr@
?Jtable@
1T
Opera lui Mircea Eliade
?Jbloc:auote@
?Jbloc:auote@
?Jbloc:auote@
?Jbloc:auote@
?Jbloc:auote@
?Jbloc:auote@
?Jbloc:auote@
?p ali)nPScenterS@Qnbsp>?Jp@
?p@?a !re$PSopera literara.!tmlS@?Ja@ ?Jp@
?p ali)nPScenterS@?a !re$PSbiblio)ra$ie.!tmlS@(iblio)ra$ie?Ja@?Jp@
?Jbod=@
?J!tml@
Bibliografie :
1. Lewis, Tom; (2002), "TML for the web, 2002 Ed. OceanPress.
2. Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, ediia a IIIa re!"#ut" i ad"u$it", Iai, Editura
Polirom, 200%
&. 'ircea (andoca, Viaa lui Mircea Eliade, ediia a IIa, re!i#uit" i ad"u$it", Clu),
Editura *acia, 2000; ediia a IIIa, 2002
%. +tt,-..www.westminster.edu.sta//.0rennie.eliade.me0io.+tm
1.Eliadiana, 2ucure3ti, Editura Polirom, 1445
6. +tt,-..ro.wi7i,edia.or$.wi7i.8do0e9*reamwea!er
5. +tt,-..ro.wi7i,edia.or$.wi7i.8do0e9:las+
1V
Opera lui Mircea Eliade
14