Inflaia reprezint acea stare de dezechilibru economic caracterizat prin creterea

generalizat a preurilor i prin scderea puterii de cumprare a banilor.

Deflaia este opusul inflaiei, i se caracterizeaz prin scderea nivelului general al preurilor.
Stagflaia caracterizeaz situaia n care producia stagneaz, fr ca masa monetar s se
micoreze, accentund dezechilibrul dintre cererea i oferta de bunuri i servicii i fenomenul
inflaionist.
Slumpflaia reprezint situaia n care pe fondul uneistri de declin economic, producia
naional scade, iar inflaia se manifest cu intensitate ridicat.
Cauzele inflaiei pot fi: emisiunea excesiv de moned (inflaie prin moned), excedentul de
cerere agregat peste oferta agregat (inflaie prin cerere), creterea costului de producie
independent de cererea agregat (inflaie prin costuri) i structura oligopolist sau monopolist
a economiei (inflaie prin structuri).
Inflaia moderat este acea form a inflaiei caracterizat prin creterea lent i previzibil a
preurilor, a crei rat anual este de pn la 6%. Cnd ritmul mediu anual de cretere a
preurilor este de pn la 3%, putem vorbi de inflaie linitit ( trtoare ), iar dac ritmul se
aproprie de 10%, putem vorbi de inflaie rapid.
Inflaia galopant este acea form a inflaiei a crei rat anual este de peste 10% (ajungnd
i peste 100%) i a crei permanentizare duce la grave anomalii de ordin economic.
Hiperinflaia este acea form a inflaiei cu efecte economice dezastruoase, caracterizat prin
creteri ale preului cu un milion sau chiar cu un trilion la sut anual. Cel mai cunoscut i
documentat caz de hiperinflaie a avut loc n Republica de la Weimar n perioada 1922-1924.
Cercul vicios inflaionist exprim relaia de intercondiionare dintre creterea preurilor bunurilor
i serviciilor de consum i indexarea salariilor nominale, accentund inflaia.