INGRIJIRI BATRANI

Eleva: Precup Ioana

AMG-A- anul III 2014
1
COMUNICAREA NTRE INGRIJITOR I BENE!ICIARU" IMP"ICAT
#e$%n%&%a co'un%car%%( )&a*%l%rea e'%&a&orulu%( recep&orulu% )% a ca%% +e &ran)'%)%e,
2
Lumea exterioara, natura in varietatea ei, ca si nenumarati indivizi, semeni ai nostri, si
uneori noi insine, cu totii emitem semnale, in afara sau spre propria noastra persoana. Ni se
intampla, apoi, sa adunam, sa primim sau sa captam aceste semnale, pentru a le da, gratie
raportarii lor la experiente sau constructii anterioare, valoare de semne: devenim prin urmare,
receptori ai unor informatii pe care le-am interceptat din intamplare, chiar daca nu ne erau
direct destinate.
Comunicarea este prezenta in tot ce facem in viata si este esentiala pentru a putea
munci si trai.
Comunicarea poate avea loc in multe forme si include: gesturi, expresii faciale,
semne, voce (tonuri, inflexiuni), in completarea comunicarii scrise si vorbite.
Co'un%carea ver*ala )% nonver*ala
Co'un%carea ver*ala
Comunicarea verbala reprezinta modalitatea cel mai des intalnita de comunicare.
Comunicarea nonverbala o insoteste pe cea verbala, definindu-se in relatia cu aceasta intr-un
mod aparte, in sensul spriinului pe care ea il furnizeaza prin elemente de intarire, nuantare si
motivare a mesaului (de exemplu acelasi mesa explicat de un profesor in sala de clasa sau
difuzat la radio).
Comunicarea orala are in centrul demersului sau limbaul. Limbaul reprezinta mai
mult decat un miloc de transmisie, el este si un tip aparte de conduita a individului (conduita
verbala) ce implica activitati diverse (vorbire, ascultare, retinerea mesaelor sonore).
!entru "#bels si $eaver (%&'&), limbaul reprezinta un ritual( este vorba despre un
ritual care se petrece atunci cand ne aflam intr-un anumit mediu in care un raspuns
conventional este asteptat de la noi. )e exemplu, cineva care merge la o nunta va ura ,,casa de
piatra**, iar cineva care merge la o inmormantare va spune ,,)umnezeu sa-l odihneasca**, si
nu invers. +ceste ritualuri ale limbaului sunt invatate din copilarie, deoarece ele depind de
anumite obiceiuri direct raportate la o anumita cultura si comunitate. )e asemenea, sunt
invatate obiceiurile de limba corecte si incorecte (de exemplu, cuvintele indecente pe care
copilul le foloseste pentru prima data sunt reprimate sever de catre parinti). ,lterior, individul
invata sa foloseasca cuvintele in functie de mediul in care se afla (cu parintii, un tip de limba,
la scoala sau la locul de munca, un alt tip de reguli de folosire a limbaului, iar cu grupul de
prieteni, un al treilea tip).
-andirea si limbaul se dezvolta impreuna. +sa cum modul de a gandi al fiecarei
persoane este unic, si modul de a vorbi este unic. +ceasta unicitate a limbaului legata de
fiecare persoana in parte poate fi inglobata sub denumirea de stil verbal.
!entru a imbunatati eficienta comunicarii verbalizate, "#bels si $eaver recomanda
focalizarea atentiei asupra urmatoarelor idei:
3
- Ce dorim sa comunicam. Chiar daca raspunsul pare simplu, nu trebuie sa omitem
faptul ca, de multe ori, pornim o comunicare inainte de a fi reflectat indeauns la
totalitatea ramificatiilor pe care comunicarea noastra le poate avea in percepria
celuilalt(
- Cum dorim sa o facem. /ai precis, ce limba vom folosi, limba direct adaptat
publicului-tinta(
- Cui ne adresam. 0mitatorul va tine seama de experienta anterioara, directa a
publicului cu astfel de mesae.
Co'un%carea )cr%)a poseda un numar insemnat de avantae de care trebuie sa tinem
seama:
- durabilitatea in raport cu forma orala a comunicarii
- textul poate fi vazut1citit de mai multe persoane
- poate fi citit la un moment potrivit si poate fi recitit.
!asii in comunicarea scrisa sunt similari celor din structurarea unui discurs,
cuprinzand:
- faza de pregatire (stabilirea obiectivelor, a rolului si a audientei)
- faza de redactare (in primul rand, ideile principale sunt dezvoltate urmarind o
serie de indicatori precum: claritate, credibilitate, concizie( in al doilea rand, sunt
folosite cele trei parti ale unei redactari: o introducere care pregateste cititorul, un
cuprins care reprezinta partea fundamentala ce face posibila atingerea obiectivelor
si o incheiere care evidentiaza concluziile).
Co'un%carea nonver*ala
Comunicarea nonverbala (limbaul trupului) este o forma importanta de comunicare,
un limba natural, inconstient, care transmite sentimentele si intentiile reale ale unei persoane.
+tunci cand oamenii interactioneaza unii cu altii, isi transmit si primesc semnale nonverbale.
2oate comportamentele nonverbale, de la gesturile pe care le facem, postura, cat de
repede sau cat de tare vorbim, la contactul vizual, transmit mesae puternice, iar aceste mesae
nu se opresc atunci cand nu mai vorbim.
Chiar si atunci cand doua persoane sunt tacute, comunica nonverbal. )eseori, ceea ce
spunem si ceea ce comunicam prin limbaul trupului sunt doua lucruri total diferite. +tunci
cand oamenii se confrunta cu aceste semnale mixte, ascultatorul trebuie sa decida care dintre
mesae este mai important, mesaul verbal sau cel nonverbal.
0xista multe tipuri diferite de comunicare nonverbala. 3mpreuna, atat limbaul verbal
cat si cel nonverbal auta la transmiterea de informatii si sentimente, astfel:
4
E-pre)%%le $ac%ale
4ratorul roman, Cicero, spunea: ,,Chipul este oglinda sufletului**.
5ata umana este extrem de expresiva, capabila sa exprime diverse emotii fara sa se
transmita vreun cuvant. 6pre deosebire de unele forme de comunicare nonverbala, expresiile
faciale sunt universale. 0xpresiile faciale pentru manifestarea fericirii, furiei, surprizei, fricii
sau dezgustului, sunt aceleasi in maoritatea culturilor.
M%)car%le )% po)&ura corpulu%
/odul in care o persoana sta, merge pe os, se ridica sau isi mentine pozitia capului,
poate influenta perceptia celorlalti. +cest tip de comunicare nonverbala include postura,
pozitia, miscarile subtile si modul in care se deplaseaza o persoana.
Ge)&ur%le
-esturile fac parte din viata de zi cu zi a unei persoane. +tunci cand o persoana
vorbeste, gesticuleaza, face diverse miscari cu ochii sau capul, gesturile sale exprima destul
de multe lucruri. Cu toate acestea, gestica poate fi diferita, in functie de cultura si regiune,
deci este important sa se evite interpretarile gresite.
Con&ac&ul v%.ual
Contactul vizual este un tip foarte important de comunicare nonverbala pentru
maoritatea oamenilor. /odul in care o persoana se uita la alta, poate comunica multe lucruri,
de la interes, afectiune sau ostilitate, pana la atractie. Contactul vizual este important in
mentinerea conversatiei si pentru a evalua raspunsul interlocutorului.
A&%n/er%le
4amenii comunica mult prin atingeri, isi strang mana, se bat pe umar, se imbratiseaza,
se consoleaza cu diverse gesturi care implica atingerea.
#%)&an&a
4ricine are nevoie de spatiu fizic, iar necesitatea distantei dintre doua persoane difera
in functie de cultura, de situatie si de natura relatiei. +propierea fizica dintre doua persoane
poate fi utilizata in diverse situatii, pentru a comunica mesae diferite, nonverbale, inclusiv
semnale de intimitate, agresivitate, dominanta sau afectiune.
0ocea
+ceasta nu este importanta doar pentru transmiterea de mesae ci si pentru modul in
care sunt transmise acestea. Cand vorbim, celelalte persoane interpreteaza si acorda
importanta inclusiv vocii noastre, nu doar cuvintelor. 6e acorda atentie ritmului vocii, tonului
si inflexiunii acesteia, onomatopeelor, etc. ,nele sunete pot indica sarcasmul, altele furia,
afectiunea sau adeziunea.
5
1copul co'un%car%%
3n procesele de comunicare in care sunt angaati, oamenii urmaresc atingerea unor
scopuri. )upa opinia lui N. 6tanton (%&&7), prin intermediul procesului de comunicare se
urmaresc intotdeauna patru scopuri principale:
- sa fim receptionati (auziti sau cititi)(
- sa fim intelesi(
- sa fim acceptati(
- sa provocam o reactie (o schimbare de comportament sau de atitudine).
0. La /onica (%&&8) retine urmatoarele noua scopuri care, izolat sau combinate intre
ele, pot fi regasite in orice proces de comunicare:
%. a invata, transmite sau primi cunostinte(
9. a influenta comportamentul cuiva(
:. a exprima sentimente(
8. a explica sau a intelege propriul comportament sau al altora(
7. a intretine legaturi cu cei din ur1a te integra intr-o colectivitate sau un grup social(
;. a clarifica o problema(
<. a atinge un obiectiv propus(
'. a reduce tensiunile sau a rezolva un conflict(
&. a stimula interesele proprii sau a celor din ur.
Co'un%carea %n prac&%ca 'e+%cala
Comunicarea este procesul cheie in medicina, fie ca e vorba de comunicarea dintre
medic si pacient, fie intre diversi profesionisti si public in general. Cea mai importanta este
comunicarea intre cadrele medicale si pacient intrucat ea furnizeaza, in buna parte, datele
necesare stabilirii diagnosticului.
!entru multe boli cronice comunicarea este, virtual, unica forma de tratament: sfatul,
suportul, informatia fiind esentiale in a auta bolnavii sa se adapteze la un stil de viata mai
limitat impus de boala. )e aceea insusirea unei inalte competente comunicative trebuie sa
constituie o prioritate pentru profesionistii din domeniul sanatatii, in special pentru cadrele
medicale.
3n cadrul relatiei de comunicare cadre medicale-pacient, cadrele medicale sa poate
recunoaste si descifra corect mesaele verbale si nonverbale transmise de pacient. Lucrul
acesta presupune ca, in cadrul relatiei de comunicare, cadrele medicale sa poata recunoaste si
6
descifra corect mesaele verbale si non-verbale transmise de pacient, sa utilizeze si
modalitatile verbale si nonverbale de comunicare cele mai adecvate pentru a transmite
informatii pacientului, in functie de situatia de comunicare existenta (gravitatea bolii, tipul
pacientului, urgenta).
E$ec&ele co'un%car%% a+ecva&e
0xista dovezi clare in legatura cu efectele benefice pe care le are comunicarea intre
cadrele medicale si pacient, atat asupra raspunsului fiziologic si psihologic al pacientului in
procesul terapeutic, cat si in privinta respectarii indicatiilor medicale si a obtinerii unui grad
inalt de satisfactie, in legatura cu ingriirea primita.
Con&rolul +urer%% po)&opera&or%%
)urerea este in esenta un fenomen fiziologic relativ identic la toti indivizii.
/anifestarile ei nu comporta doar ,,senzatia de durere** cu raspunsurile ei imediate, ci
comporta o serie de stari afective asociate, concretizate in ceea ce se numeste ,,experienta
durerii**.
)e exemplu, nervozitatea este legata de trairea durerii in asa masura, incat reducerea
nervozitatii poate diminua durerea. 4 parte importanta a efectelor unor analgezice vizeaza
reducerea nervozitatii. Cercetarile sugereaza existenta unei conexiuni inverse (feedbac=) intre
durere si anxietate (care la randu-i este generata de incertitudine, de lipsa de informatie si
control). 6-a dovedit ca reducerea anxietatii prin informatii si instructiuni postoperatorii
contribuie la reducerea nivelului durerii postoperatorii.
Re+ucerea an-%e&a&%% )% )&re)ulu% preopera&or
0ste stiut ca nelinistea de dinaintea interventiei chirurgicale poate influenta atat de
mult starea pacientului, incat sa-i fie necesara o doza mai mare de anestezie pentru a se
produce anestezia. !rin urmare, ,,directionarea** anxietatii preoperatorii este cateodata
necesara nu doar pentru a reduce doza de anestezie, ci pentru a optimiza starea fiziologica
generala a pacientului inaintea interventiei.
6tudii la scara redusa au evidentiat faptul ca ingiirea acordata de un asistent medical
pregatit special pentru comunicarea cu pacientul duce la reducerea stresului inregistrat de
pacient si la o scadere a complicatiilor somatice care survin dupa operatie. +ceste efecte
benefice ale comunicarii pot fi obtinute si datorita rudelor apropiate.
3n mod obisnuit pacientul este informat despre variatele procedee prin care va trece
inainte si dupa operatie, de exemplu: dezinfectia cutanata, consecintele anesteziei, hranirea
intravenoasa prin perfuzie etc.
Cei mai multi pacienti sunt foarte interesati de asemenea detalii, dar o mica parte nu
sunt interesati, fie pentru ca se cred bun cunoscatori, fie pentru ca ei considera ca orice
informatie este suparatoare.
7
!entru ca informarea pacientului sa aiba efectul scontat, trebuie incorporata in cadrul
instructiunilor complementare specifice. 3nformarea in sine are valoare prin reducerea
anxietatii, pornind de la minimalizarea sau suprimarea griilor pe care le are pacientul.
8