1

Pentru a obtine 1 mc beton clasa 8/10 (B150) reteta este urmatoarea:

-ciment = 279 kg
-nisi 0-! mm = 0"50# mc
-agregat !-7 mm = 0"2$5 mc
-agregat 7-15 mm =0"28! mc
-agregat 15-!0 mm = 0"!58 mc
%a sa &eteminati 'olumul e(act al betonierei ase)ati cu'a in o)itie &e lucru si intro&uceti aa
cu o galeta gra&ata &e 10 *+
2
3
FUNDATII
Arhitectura constructii
4
FUNDATII
MATERIALE UTILIZATE LA EXECUTIA FUNDATIILOR.

Fundatiile se executa in mod obisnuit din beton simplu, beton ciclopian, beton armat :
foarte rar se pot folosi si alte materiale caramida, piatra naturala. Betonul ciclopian se obtine prin
inglobarea in beton in proportie de 30% a bolovanilor de rau, pietrei brute sau sparturillor din
fundatii. Blocurile de piatra sau bolovani nu trebuie sa vina in contract direct, spatiile fiind
umplute cu beton. Folosirea betoanelor ciclopiene conduce la reducerea consumului de ciment si
a costurilui. Aceste nu se pot folosi in terenuri care prezinta tasari mari sau inrgale. Zidariile de
piatra naturala bruta se folosesc in fundatii, atunci cand piatra se gaseste pe plan local si se poate
procura in mod economic, precum si pentru constructii cu regim redus de inaltime, pana la !"
eta#e. Fundatiile din piatra bruta$ se executa cu mortar %de ciment, ciment&var sau var 'idraulic(
sauf ara mortar %aneocamente(.
FUNDATII DIRECTE
FUNDATIILE DIRECTE SAU DE MIVA ADANCIME POT FI
)ontinue sau izolate, executate din piatra naturala, beton simplu sau beton ciclopian *
)ontinue sau izolatt, executate din beton armat.
FUNDATII DIRECTE SU! PERETI
+a constructiile cu structura de rezistenta cu pereti portanti, incarcarile sunt transmise la
terenul bun de fundare prin intermediul unor fundatii continue directe. ,n general aceste fundatii
sun axate fata de peretii pe care ii suporta. Fundatiile sub pereti pot fi: continue din beton simplu,
continue din beton armat, cu descarcari pe reazeme izloate sau funadtii realizate prin insasi
placa&supoer a pardoseleii.
FUNDATII CONTINUE DIN !ETON SIMPLU
-upa forma sectiunii tranversale, fundatiile din beton simplu pot fi :dreptung'iulare, cu
evazari si cu trepte.
Fundatiile dreptunghiulare unt cele mai utilizate . +atimea blocului de fundare trebuie sa fie mai
mare decat s peretelui sau socului cu cel putin .&/0 cm de fiecare parte .Fundatiile de forma
dreptung'iulara se executa, de regula, cand latimea talpii de fundare nu depaseste/,0 m.
Fundatiile cu evazari se folosesc cand latimea talpii de fundatiei rezulta mai mare decat latimea
peretelui cu ".&3. de cm de fiecare parte a acetuia, iar terenul are coeziunea suficienta pentru
executarea evazarilor in peretii sapaturii.
Fundatii cu trepte se folosesc cand talpa fundatiei rezulta mai mare cu 3.&00 cm de fiecare parte
a peretelui. 1reptele trebuie sa aiba inaltimea de cel putin 00 cm
2e indica alcatuirea fundatiilor pentru peretele exteior si interior la o constructie fara
subsol.
+a constructiile cu subsol, fundatiile peretilor exteriori se alcatuiesx . 1alpa fundatiei se
executa mai lata decat peretele subsolului c /0&/. cm spre exterior, pentru a permite asezarea
unui zid de 3,. sau /".. cm grosime, care .0.c"4f asigura protectia izolatiei verticale 'idrofuge
a subsolului. Fundatia peretelui interior la constructiile cu subsol .
FUNDATII CONTINUE DIN !ETON ARMAT SU! PERETI.
Aceste fundatii se folosesc cand trebuie tranmise incarcari importante, iar terenul de
fundare are o rezistenta admisibila mica sau neuniforma. -e asemenea se poate adopta o
asemenea solutie, pentru a vita executia fundatiei sub apa sau in cazul terenurilor cu tasari
inegale.
+a latimi mici fundatiile elastice sub pereti se realizeaza cu sectiune dreptung'iulara, iar
la inaltimi mai mari se proiecteaza fundatii continue elastice cu pante tesite, sau sub forma de
grinda.
5
Fundatia se toarna pe un strat de egalizare de .&/0 cm grosime. 5aportul intre inaltimea
6 si baza B.67B, este de minimum 0,"0&0,". * onaltimea 6 nu poate fi mai mica de 34 cm,
rotun#ita la un multiplu de . cm.
1alpa fundatiei se armeaza la partea inferioara cu armatura de rezistenta. Armatura
inclinata se prevede numai daca rezulta din calcul de dimensinare.
,n cazul peretilor de beton armat %diafragme(, fundatiile sunt prevazute la partea
superioara cu o centura, in care sa se poata prevedea mustati pentru legatura dintre pereti si
fundatie.
FUNDATII CU DESC"IDERI PE REAZEME IZOLATE.
Aceaste tipuri de fundatii se utilizeaza in vederea reducerii volumului de sapatura,
respective a volumului de beton. 8le se folosesc cand terenul bun de fundare se gasesc la
adancime relativ mare %peste ".00 m( sau cand zidurile trasmit la fundatii incarcarii mici. Acestea
sunt recomandate in cazul terenurilor cu tasari inelare si in zone de seismicitate mare %grad
seismic 3,9 si 4(.
Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate sunt alcatuite din blocuri de fundatie si
elemente de descarcare
5eazemele izolate se prevad din loc in loc de&a lungul zidurilor, la intersectia acestora, in
punctele unde sunt incarcari importante. Acestea au sectiunea tranversala de forma
dreptungiulara %cu sauf ara evazari ( sau cu trepte.
8lementele de descarcare sunt alcatuite din grinzi sau bolti * ele transmit incarcarile la
blocurile de fundatie, +a constructiile fara subsol, aceste elemente alcatuiesc si soclul peretelui.
FUNDATII SU! ZIDURI DESPARTITOARE
Aceste fundatii se realizeaza prin placa support a pardoselii parterului sau subsolului. 8le
se executa numai sub pereti despartitori neportanti, de cel mult /. cm grosime si de inaltimea
unui nivel.
FUNDATII SU! FORMA DE TALPI CONTINUE SU! ZIDURI
Aceste fundatii sunt utilizate cand structura de rezistenta este din pereti portanti din
zidarie de beton cand terenul de fundare nu se gaseste la adncime
,n general,fundatiile continue sub ziduri au forma sectiuni tranversale triungiulare
cu evazari sau in trepte.
,n cazul renurilor care pot prezenta tasaturi diferite, fundatia se armeaza.
Fun#atii ri$i#e #in %eton si&'(u) su% *i#uri+
a( dreptung'iulara* b( cu evazari* c( cu trepte* /.fundatie, ".zid portent 3.pardoseala* 0.strat&
suport* ..teren* :.izolatie 'idrofuga* 3. umplutura de pamant.
FUNDATII SU! FORMA DE RETELE DE ,RINZI
)and pentru transmiterea incarcarilor de la stalpi pe teren sau necesare suprafete mai
mari de rezemare, in locul talpilor dispuse dupa o singura directie se folosesc retele de grinzi.
6
;rinzile dispuse dupa o directie se incruciseaza cu grinzile dispuse dupa cealalta directie,
alcatuind un sistem cu o mare capacitate rezistenta si cu largi posibilitati de adaptare. +a
alcatuirea acestor fundatii este necesar sa se dea o mare atentie rezolvarii incrucisarilor, pentru a
se aglomerarea care creaza mari dificultati la betonare .

Fun#atii cu ta('ii continue incrucisate
/.talpa de fundatie * ".grinda de fundatie 3.stalp, 0.beton de egalizare

FUNDATIILE SU! FORMA DE RADIER ,ENERAL
)and latimea talpilor fundatiilor rezulta prea, mare se executa fundatii sub forma de
radier general ca se prezinta sub forma de plansee intoarse .-e obicei sunt folozite sub forma de
placa continua rezemata pe retele de grinzi si radierele reazama ca planseu tip ciuperca la care
placa continua reaza.a direct prin intermediul pitelerilor de stalpi.

Fun#atii ra#ier
7
a( cu placa dreapta * b( tip ciuperca * c( cu frinzi : /. placa %dala( de fundatie * ". strat de beton de
egalizare * 3. stalpi * 0. grinzi de fundatie * .. capitel.
FUNDATII DIRECTE PREFA!RICATE
,n prezent, realizarea monoloita a fundatiilor nu permite ca o participarea avanta#ele
executiei prefabricate a suprastucturilor sa poata fi folosita la totalitatate de aceea, in viitorul
apropiat se urmareste ca sa fie folosite fundatiile prefabricate.
,n practica au iceputsa fie introduce diverse sisteme de fundatii izolate sun fabricate sub
stalpi . Forma cea mai simpla de fundatie izolata prefabrivata este stalpi o constituie tipul de
fundatie&pa'ar realizat, dintr&o singura bucata. Astfel de fundatie se asaza in pozitia de proiect, in
sapatura realizata mecanizat, pe un strat de beton de egalizare. Aceste fundatii nu pot fi utilizate
decat de dimensiuni relativ reduse, penrtu care gabaritul de transport, iar greutatea nu depaseste
anumite limite determinate de utilizarea rationala a utila#elor pentru manioulare si monta#.
entru generalizarea si uniformizarea folosirii isolate prefabricate ele trebuie fragmentate
si apoi asamblate pe santier.
Fun#atie 're-a%ricata ti' 'ahar
a( sectiune b( plan, /,stalp ".pa'arul fundatiei 0.armatura talpii de fundatie . strat de beton de
egalizar
TE"NOLO,IA DE EXECUTARE A FUNDATIILOR DIRECTE DIN !ETON ARMAT
EXECUTAREA FUNDATIILOR DIN !ETON ARMAT TURNAT MONOLIT
rincipale te'nologi de executare a fundatiilor directe executate din beton se executa
operatii pregatitoare, betobarea fundatiilor, decofrarea si controlul executiei lucrarilor.
<peratiile pregatitoare constau in : verificarea sapaturilor gropilor de fundatie, a
cofra#elor %cand fundatiile sun turnate in cofra#e( si a armaturilor .
2apaturile sant verificate prin, controlarea amplasarii corecte a constructiei santului si
gropilor de fundatiei fata de axele principale ale constructiei in plan si adancimii de fundare,
precum si a peretilor sapaturilor nu trebuie sa prezinte surpari locale.
+a cofra#e se verifica dimensiunile interioare %care trebuie sa corespunda cu cele ale
fundatiilor(, verticalitatea panourilor, etanseitatea %daca este cazul in modul de executie a
spri#inirilor, pentru a nu ceda la impingerea pamantului(
+a armaturi se verifica numarul de bare, diametrele, pozitiile, marca fierului %care trebuie
sa fie conform proiectului de executie(, aspectul lor exista %sa nu fie ruginite, deformate sau
murdare de noroi( si daca au fost deformate dupa montarea lor in cofra#e
,nainte de a incepe turnarea betonului, gropile de fundatie si cofra#ele se curata de
pamant, eventul de impuritati, asc'ii de lemn. 2e sapa /0..0 cm de pamant lasat nesapat, pana se
a#unge la cota prescrisa . )ofra#ele din panouri de lemn se uda cu ".3 ore inainte turnarea
cimentului, pentru ca astfel accestea absorb apa din beton. entru a preatntampina patrunderea
apelor in gropile de fundatie se amena#eaza santuri si taluzuri.
8
-e asemenea, se amena#eaza cai de acces pentru transportul betonului si al altor materiale. -aca
fundatiile se executa sub nivelul apelor subterane, se iau masuri speciale de evacuare aacestor
sau se aplica te'nologii speciale de betonare.
Fundatiile se betoneaza prin turnarea betonului in straturi de /.."0 cm grosime, atunci
cand se completaza manual, si de 30.00 cm, cand se vibreaza. ana la inaltimea de ".",. m,
betonul se toarna direct din roaba, tomberoanel, iar pentru inaltimi mai mari se prevad #g'eaburi
captusite cu tabla, burlane metalice, tuburi. -upa turnarea fiecarui strat se compacteaza betonul
manual sau cunvibratorul. )ompactarea manuala cu maiuri grele de lemn sau metal se aplica
numaila la fundatii din beton simplu, la care betoanele sant vartoase, urmarindu&se ca fiecare
lovitura cu maiul sa acopere#umatate din suprafata dloviturii precedente, iar betonarea sa se faca
pana la suprafata betonului apare laptele de ciment. ) ompactarea mecanica se ealizaza cu
previbratoare, care se introduce in masa betonului si se extrag in pozitie verticala.
<peratiile de turnare si compactare a straturilor se executa succesiv si continu, pana cand
se betoneaza intreaga fundatie, iar ultimul strat de beton se netezeste
-ecofrarea dundatiilor se executa dupa intarirea betonului. =ai intaii decofreaza fetele
laterale ale fundatiilor prin taierea sarmelor care leaga panourile opuse apoi se desfac spraiturile,
se inlatura montantii si c'ingile orizontale % cand exista(, se scot panourile de cofra# %cu ranga(.
)ontrolul executiei fundatiilor consta in verificarea aspectului exterior al betonului intarit, care
nu trebuie sa prezinte fisuri, goluri, zane segregate, iar muc'iile trebuie sa fie drepte si suprafete
plane.
Fundatii continue din beton simplu sub ziduri : )ele mai folosite fundatii continue din
veton simplu au sectiunea dreptung'iulara sau in trepte.
Fundatiile continue din beton simplu cu sectiune dreptunghiularafolosite la constructiile
fara subsol se realizeaz executand urmatoarele operatii :
1rasarea si executarea gropii de fundatie *
1urnarea si compactarea betonului in straturi in blocul de fundatie * betonul se toarna, de
obiceidirect, in groapa de fundatie, margini la partea superioara de scanduri de trasare ce
delimiteaza conturulfundatiilor si a#uta la saparea corecta a santurilor. Betoanarea se executa
continu fara intrerupere, iar in cazul in care este absolut necesar se intrerupe la 0.> pentru a
realiza o buna legatra cu betonul ce urmeaza de a fi turnat :
?ivelarea ultimului strat de beton *
8xecutarea cofra#ului necesar pentru turnarea betonului in soclul fundatiei. )ofar#ul se
realizaza prin panouri ce se monteaza de o parte si de cea lalta parte a fundatiei se spri#ina in
exterior cu sapraituri, iar in interior se vad distantieri din lemn, beton, material plastic.
1urnarea si compactarea betonului in soclul fundatiei in straturi in mod continu* se
niveleaza ultimo stra cu dreptarul spri#init pe panouri * cand acestea sant mai inalte, dreptarul se
reazama pe sipci de g'idare prinse la interior pe peretii cofra#ului*
-ecofrarea fetelor laterale ale cofra#elor soclului*
8xecutarea umpluturii pe inaltimeasoclului
9

Fa*e(e e.ecutarii -un#atii(or continue #in %eton si&'(u su% 'ereti
a( turnarea betonului in straturi* b( compactarea betonului* c( nivelarea fetei fundatiei.

Intreru'erea turnarii %etonu(ui

Co-ra/e 'entru turnarea %etonu(ui in soc(u
a( panouri de cofra# cu inaltimea egala cu a soclului
b( panouri de cofra# cu inaltimea mai mare decat a scolului
/. oanou de cofra# * ". montant 3. sprait * 0 tarus * .. sipca pentru g'idarea dreptarului
:. legatura cu sarma * 3. bloc de fundatie * 9 soclu.
Fundatiile continue in trepte, din beton simplu, la constructiile fara subsol, se realizaza in
urmatoarele faze te'nologice.
10
1rasarea si executarea gropilor de fundatie care au latimea maxima a blocului de
fundatie *
1urnarea si compactarea betonului in prima treapta a blocului de fundatie *
8xecutarea cofra#ului pentru urmatoarea treapta a fundatiei *
1urnarea si compactarea betonului in prima treapta a blocului de fundatie*
-ecofrarea partilor laterale ale fundatiei*
8xecutarea betonului in treptele urmatoare*
-ecofrarea fundatiilor*
Astuparea gropilor de fundatie in zonele unde sapaturile sant mai lungi decat
dimensiunile fundatiei*
8xecutarea 'idroizolatiilor orizontale si a zidariei peste fundatie.

Fa*e(e #e e.ecutare a unei -un#atii continue in tre'te
a( executarea gropii de fundatie b( turnarea si compactarea betonului in treptele blocului de
fundatie c( executarea cofra#ului pentru a doua treapta a fundatiei d( turnarea si compactarea
betonului in treapta a doua a blocului de fundatie e( executarea cofra#elor pentru treapta a treia a
fundatiei f( turnarea si compactarea betonului in a treia treapta a fundatiei g( executarea
umpluturii in #urul fundatiei '( executarea izolatiei 'idraulica orizontala :
/. teren natural ". prima treapta a fundatiei din beton simplu 3. panou 0. montant .. sparaituri :.
treapta a doua a fundatiei * 3. treapta a treia a fundatiei, 9. umplutura de pamant 4.izolatie/0.
perete.
Fundatii continue din beton simplu sub zidurile exterioare la constructiile cu subsol necesita
urmatoarele faze de executie :
8xecutarea sapaturii generale cu peretii verticali sau in taluz natural talpa fundatiei este
mai lata spre exterior decat peretele subsolului cu /. cm, pentru a se putea realiza zidaria de
protectie a 'idroizolatiei *
1urnarea si compactarea betonului in blocuri de fundatie *
8xecutarea 'idroizolatiei orizontale *
11
8xecutarea peretelui de subsol din zidarie de caramida, zidarie mixta dib beton simplu
sau armat, a planseului peste subsol si a placii subsolului *
8xecutarea 'idroizolatiei verticale si a zidariei de protectie.

Fa*e(e #e e.ecutare a unei -un#atoo continue su% *i#uri e.terioare in constructii(e cu
su%so(
a( executarea sapaturii in taluz natural : b( executarea gropii de fundatie* c( turnarea si
compactarea betonului din blocul de fundatie d( executarea izolatiei 'idrofuge orizonatale
e( executarea peretelui de subsol a planseului peste subsol si a placii pardoselii subsolului
f( executarea izolatiei 'idrofuge verticale a peretelui de protectie si a umpluturii
/. teren natural * ". banc'eta de lucru * 3. groapa de fundatie * 0.fundatie din beton simplu * ..
izolatie orizontala * :. perete de subsol * 3 planseu peste subsol *9.placa&suppot
a pardoselii subsolului * 4. pietris * /0. izolatie verticala * //. perete de protectie a 'idroizolatiei
verticale * /".umplutura * /3. nisip * /0. trotuar */.. dop de mastic din bitum * /:. soclu.

Fundatiile continue din beton simplu sub zidurile interioare la cladirilecu subsol se executa
in urmaoarele faze :
8xecutarea sapaturii generale *
2aparea santului continuu pentru fundatia zidului interior *
1urnarea si compactarea betonului in groapa de fundatie *
8xecutarea 'idroizolatiilor orizontale *
8xecutare peretelui interior al subsolului *
8xecutarea placii&subort a pardoselii subsolului pe un strat de pietris.

12
Fa*e(e #e e.ecutare a unei -un#atii continue #in %eton si&'(u su% *i#uri interioare (a
c(a#iri(e cu su%so(
a( executarea gropii de fundatie * b( turnarea si compactarea betonului de fundatie c( executarea
izolatiei orizontale * d( executarea peretelui interior al subsolului * e( executarea placii support a
pardoselii subsolului :
/. sapatura generala * ". groapa de fundatie * 3. fundatie * 0. izolatie 'idrofuga orizontala * ..
perete interior de subsol * :. placa&support a pardoselii subsolului * 3. pietris.
Fundatii continue din beton armat sub pereti. ,n cazulexecutarii fundatiilor sub pereti din
zidarie de caramida, fazele te'nologice sant urmatoarele :
1rasarea si saparea gropii de fundatie *
1urnarea betonului de egalizare *
Asteptarea pe stratul de beton de egalizare a armaturii sub forma de plasa din bare de
otel&beton si a armaturii invlinate. entru a realiza startul de acoperire cu beton a armaturilor, se
prevad %purici( intre stratul de egalizare si plasele din bare de otel&beton *
8xcutarea cofra#elor pentru realizarea panelor fundatiei *
1urnarea si vibrarea betonu@ui in fundatii*
-ecofrarea *
5ealizarea 'idroizolatiei orizontale sub zidaria de caramida*
8xecutarea peretelui de zidarie.
Executarea fundatiilor sub peretii din beto armat (diafragme) necesita urmatoarele faze
tr'nologice:
1rasarea si saparea gropii de fundatie*
1urnarea betonului direct in gropa de fundatie si compactarea acestuia pentru realizarea
blocului de fundatie *
=ontarea cofra#ului lateral pentru executatea talpii armate afundatiei *
=ontarea armaturii necesita si lasreamustatilor de legtura pentru pereti *
1urnarea si compactarea betonului in talpa fundatiei *
-ecofrarea partilor laterale dupa intarirea betonului.

Fa*e(e #e e.ecutare a unei -un#atii continue su% 'ereti #e %eton ar&at 0#ia-ra$&e1
a( executarea gropii de fundatie * b( turnarea si compactarea betonului in blocul fundatiei
c( montarea cofra#elor pentru talpa fundatiei* d( montarea armaturii pentru talpa fundatiei si
mustatile de legatura * e( turnarea si vibrarea betonului in talpa fundatiei* f( decofrarea talpii,
inceperea executiei proiectului:
/.groapa de fundatie * ". bloc de fundatie * 3. panou cofra# * 0.montant * ..sparait * :.tarus
3.armaturi * 9.armaturi tranversale * 4.armaturi longitudinale * /0. mustati de legatura * //. talpa
fundatiei * /". armatura orizontala pentru diafragme * /3. armatura verticala pentru diafragme *
/0. cofra# pentru diafragme.
13
Fundatii sub ziduri cu descarcari pe reazeme isolate. 1e'nologia de constructie a acestor
tipuri de fundatii cuprinde urmatoarele faze:
2epararea gropilor de fundatie %reazeme isolate(*
)ompactarea betonului in blocurile de fundatie
5ealizarea stratului de pietris de 9./0cm grosime intre reazemele isolate*
1urnareabetonuluide egalizare pentru stratul de pietris, pe care s&a asezat in prealabil
'artie cde ambala# sau 'artie @raft*
=ontarea panourilor laterale de cofra# pentru grinda de descarcare*
=ontarea armaturii necesare pentru grinda de descarcare *
1urnarea si compactarea betonului in grinda de descarcare *
-ecofrarea partilor laterale ale grinzii de descarcare *
8xecutarea 'idroizolatiei orizontale, a umpluturilor si a stratului filtrat *
8xecutarea zidariei si a placii&suport a pardoseli.

Fa*e(e #e e.ecutie a unei -un#atii cu #escarcari 'e rea*e&e i*o(ate
a(saparea gropilor de fundatie la distante + intre ele * b(turnarea si compactarea betonului
c(executarea stratului de pietris si a betonului de egalizare d(montarea panourilor laterale ale
cofra#elorgrinzilor de descarcare e( montarea armaturilor in grindade descarcare f( turnarea si
vibrarea betonului in grinda de descarcare g(decofrarea partilor laterale ale grinzii, executarea
'idroizolatiei orizontale sub peretele, executarea umpluturii a peretelui placii&support a
pardoselii * /.gropi pentru reazemele izolate *".reazemele izolate * 3 pietris * 0.beton de egalizare
..panou de cofra# *:.montant *3.sprait *9.tarus.4.armatura de grinda de incarcare /0. grinda de
descarcare * //.'idroizolati orizontala /".perete */3. umplutura * /0.pietris./..placa pardoseala *
/:.nisip */3.trotuar * /9 dop de bitum.
PROTECTIA MUNCII
a(. & /( rotectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
14
"( ?ormele de protectie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem unitar de
masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.
3( Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru imbunatatirea
conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic, precum si masuri adecvate pentru munca
femeilor si a tinerilor.
b(. & /( revederile prezentei legi se aplica tuturor persoanelor #uridice si fizice la care activitatea
se desfasoara cu personal anga#at pe baza de contract individual de munca sau in alte conditii
prevazute de lege.
"( ,n sensul prezentei legi, prin persoane #uridice si fizice se intelege: agentii economici din
sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe
teritoriul 5omaniei* autoritatile si institutiile publice, precum si agentii economici romani care
efectueaza lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari in baza unor conventii internationale
sau contracte bilaterale* asociatiile, fundatiile si organizatiile nonprofit, respectiv membrii
asociatiilor familiale constituite cu respectarea prevederilor legale, persoanele fizice autorizate sa
desfasoare activitati independente si persoanele fizice care anga#eaza personal prin inc'eierea
unui contract individual de munca sau prin inc'eierea unei conventii civile de prestari de servicii,
potrivit legii.
c(. & ?ormele de protectie a muncii se aplica salariatilor, membrilor cooperatori, persoanelor
anga#ate cu conventii civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice, precum si
ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.
d(. & /( =inisterul =uncii si rotectiei 2ociale"( si =inisterul 2anatatii3(, prin organele lor de
specialitate centrale si teritoriale, organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de protectie
a muncii.
"( =inisterul Apararii ?ationale, =inisterul de ,nterne si =inisterul Austitiei & -irectia generala a
penitenciarelor, =inisterul Finantelor/( & ;arda financiara, precum si 2erviciul 5oman de
,nformatii, 2erviciul de ,nformatii 8xterne, 2erviciul de 1elecomunicatii 2peciale si 2erviciul de
rotectie si aza organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de protectie a muncii din
unitatile proprii, prin organele acestor ministere si servicii, pe baza prevederilor prezentei legi
/( )onform 6otararii ;uvernului nr. /9 din 0 ianuarie "00/, publicata in =onitorul <ficial al
5omaniei, artea ,, nr. /" din /0 ianuarie "00/, noua denumire a =inisterului Finantelor este
B=inisterul Finantelor ubliceB.
"( )onform 6otararii ;uvernului nr. 0 din 0 ianuarie "00/, publicata in =onitorul <ficial al
5omaniei, artea ,, nr. 4 din 4 ianuarie "00/, noua denumire a =inisterului =uncii si rotectiei
2ociale este B=inisterul =uncii si 2olidaritatii 2ocialeB.
3( )onform 6otararii ;uvernului nr. "" din 0 ianuarie "00/, publicata in =onitorul <ficial al
5omaniei, artea ,, nr. /: din /0 ianuarie "00/, noua denumire a =inisterului 2anatatii este
B=inisterul 2anatatii si FamilieiB.
3( )ercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si
autorizarea, din punct de vedere al protectiei muncii, a unitatilor din subordinea ministerelor si
serviciilor mentionate la alin. %"( se efectueaza de organele proprii.
e( /( =inisterul =uncii si rotectiei 2ociale emite norme generale, normative si alte reglementari
de interes national privind securitatea muncii si alte domenii ale protectiei muncii, potrivit legii,
pentru toate unitatile, coordoneaza programul de elaborare a normelor specifice pe activitati si
avizeaza normele, standardele si orice alte reglementari, initiate de alte organe, care contin
prevederi sau au efect in acest domeniu, in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor
profesionale.
"( ?ormele generale de protectie a muncii cuprind reguli si masuri aplicabile in intreaga
economie nationala.
3( -omeniile pentru care se elaboreaza normele generale de protectie a muncii sunt cuprinse in
anexa nr. / la prezenta lege.
15
0( )omisia ?ationala pentru )ontrolul Activitatilor ?ucleare elaboreaza norme specifice
activitatilor nucleare si exercita controlul cu privire la respectarea acestora.
.( Activitatile din economia nationala pentru care se elaboreaza norme specifice de securitate a
muncii sunt cuprinse in anexa nr. " la prezenta lege.
:( ersoanele #uridice si fizice sunt obligate sa elaboreze instructiuni proprii de aplicare a
normelor de protectie a muncii, in functie de particularitatile proceselor de munca.
f(. &/( =inisterul 2anatatii emite norme obligatorii privind igiena muncii si avizeaza standarde si
acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sanatatea salariatilor la locul de munca.
"( -omeniile pentru care se elaboreaza normele de igiena a muncii sunt cuprinse in anexa nr. / la
prezenta lege.
g(. & /( )ontractele colective de munca ce se inc'eie la nivelul unitatilor, grupurilor de unitati,
ramurilor de activitati, precum si la nivel national vor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la
protectia muncii, in conformitate cu prevederile prezentei legi, a caror aplicare sa asigure
prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
"( ,n contractele individuale de munca, in conventiile civile, cu exceptia celor care au drept
obiect activitati casnice, precum si in contractele de scolarizare vor fi stipulate clauze privind
protectia muncii, stabilindu&se si raspunderea partilor.
3( )onventiile internationale si contractele bilaterale inc'eiate de persoane #uridice romane cu
parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor
cuprinde clauze privind protectia muncii.
'(. & /( ,n regulamentele privind organizarea si functionarea persoanelor #uridice vor fi stabilite
obligatii si raspunderi in domeniul protectiei muncii, in conformitate cu prevederile prezentei
legi.
"( ,n functie de natura, complexitatea si riscurile specifice activitatii desfasurate, precum si de
numarul salariatilor, persoanele #uridice vor stabili personalul cu atributii in domeniul protectiei
muncii sau, dupa caz, vor organiza compartimente de protectie a muncii.
i(. & /( -esfasurarea activitatilor de productie sau a prestatiilor de servicii este conditionata de
obtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al protectiei muncii, emisa de
inspectoratele teritoriale de munca, cu exceptia activitatilor desfasurate de unitatile din
subordinea organelor si a serviciilor prevazute la art. 0 alin. %"(.
"( ersoanele #uridice si persoanele fizice au obligatia sa confirme anual la inspectoratul
teritorial de munca faptul ca se pastreaza conditiile initiale pentru care s&a eliberat autorizatia de
functionare din punct de vedere al protectiei muncii.
#(. & )'eltuielile aferente realizarii masurilor de protectie a muncii vor fi suportate de la capitolul
BAlte c'eltuieli de exploatareB ale persoanelor #uridice si persoanelor fizice, precum si din
sumele prevazute cu aceasta destinatie in bugetele institutiilor publice sau, dupa caz, din
fondurile de investitii.
l(. & /( Activitatile de interes national in domeniul protectiei muncii si sursele de acoperire a
c'eltuielilor necesare in vederea realizarii acestora se aproba de catre ;uvern, la propunerea
=inisterului =uncii si rotectiei 2ociale.
"( Activitatile de cercetare stiintifica in domeniul protectiei muncii, de interes national, se
finanteaza din fondurile prevazute pentru acestea, potrivit legii

FUNDATII
16
17
Constructii Case - Materiale de Constructii
Constructii case, materiale de constructii, amenajari interioare pentru casa mea. Construieste si
modernieaa casa si !radina ta. "n#ormatii despre lucrari de constructii, te$nolo!ii de e%ecutie,
constructii di&erse, reparatii, moderniari, pre!atirea documentatiei pentru case, lucrari
e%terioare. 'e asemenea aici !asiti ar$i&ate detalii despre sisteme de aer conditionat, as#alt,
(eton, tamplarie, #inisaje, constructii metalice, oerte mo(ila.
Constructii-casata.blogspot.com este un (lo! cu in#ormatii utile despre casa si !radina ta,
amenajari interioare si e%terioare, reparatii. 'e asemenea !asiti detalii despre materiale de
constructii si te$nolo!ii de constructii speci#ice pentru casa si !radina.
Turnarea Betoanelor
) armaturi, auto(etoniere, (ene, (etoane, co#raje, turnare
Pre$atirea e.ecutiei (ucrari(or se face in conformitate cu
prevederile din dosarul te'nologic si fisa te'nologica a lucrarilor. <rganizarea lucrarilor se face
in conformitate cu prevederile din proiectul de organizare de santier .
,n mod obligatoriu se va organiza un minim de cai de acces necesare pentru transportul
betonului, precum si pentru accesul utila#elor de ridicat. 1rasarea lucrarilor se face in
conformitate cu planurile din detaliile de executie, predarea amplasamentului de catre beneficiar
si proiectant catre constructor facindu&se in baza unui proces & verbal semnat de cele trei parti.
,nainte de a se incepe turnarea betonului trebuie sa se efectueze o serie de lucrari pregatitoare,
care au drept scop verificarea exactitatii executiei cofra#elor si armaturilor si a montarii lor
conform planului proiectului.
*a co,ra-e se 'eri,ica
.exactitatea pozitiei axelor*
.concordanta dintre cotele din proiect si cotele cofra#ului montat: exactitatea pozitiei axelor
stilpilor, nervurilor, grinzilor si reazemelor* corespondenta dimensiunilor din proiect cu cele de
pe teren* orizontalitatea fundului grinzilor nervurilor si placilor si a verticalitatii stilpilor*
.etanseitatea cofra#ului si astuparea crapaturilor sau spatiilor dintre scinduri sipci, 'irtie de sac,
carton asfaltat, etc. buna lor inc'idere si rigidizare*
.montarea exacta a cutiilor si dopurilor pentru goluri, precum si diblurilor*
.stabilitatea sustinerii cofra#ului %respectiv esafoda#ul( distributia popilor la distante
corespunzatoare, verticalitatea popilor,siguranta rezemarii popilor, siguranta fixarii peretilor
laterali ai grinzilor si nervurilor, calotarea stilpilor, contravintuirea popilor,etc.
*a armaturi se 'eri,ica:
.exactitatea asezarii barelor,numarul si diametrul lor in conformitate cu prevederile proiectului*
.existenta distantierilor pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton
.indreptarea barelor indoite sau deplasate
.curatirea barelor de murdarie,rugina,etc.
18
%on&itiile imuse betonului
*etoanele turnate cu (ena pot a&ea lucra(ilitatea cuprinsa la inter&alul +3, sau +3,+4 -.3
sau.3,.4 con# /0 012,991, tasarea pentru .3,.4 &a #i de1002320 mm.
4eri#icarea calitatii (etonului turnat se #ace con#orm normati& /0 012,99.
Clasa de (eton prescrisa este C 16,20 cu impermea(ilitate 510,8 respecti& C20,25 con#./0
012. 'imensiunea ma%. a !ranulei de a!re!ate &a #i de 16 mm. si se &a utilia plati#iant,
!arantat cu a!rement te$nic si certi#icat de calitate. Compoitia (etonului este cea sta(ilita prin
reteta de preparare ane%ata preentei pentru care s-au e#ectuat pro(e preliminare de catre
la(orator de incercari materiale autoriat de "CM*. Cantitatea de plasti#iant &a #i de 0.5 l.,100
6!. ciment. 7cest plasti#iant este reducator de apa, antrenor de aer, creste !radul de
impermea(ilitate dar si intirietor de pria si este li&rat in solutie !ata preparata.
"n aceasta situatie pentru a nu intiria pria se recomanda utiliarea aditi&ilor cu aceleasi calitati
dar care nu intirie pria. 8eteta nu se modi#ica din punt de &edere al !ranulometriei a!re!atelor
iar proportia de aditi& &a #i de 1-1.5 l. la 100 6!.ciment.
Cimentul u#iliat &a #i de tip "" 32.58 cu care s-au e#ectuat pro(ele preliminare.
5entru toate materialele ce se pun in opera se &a respecta #rec&enta de incercari impusa de
/0-012,1999 7ne%a 4".1.
7&ind in &edere importanta lucrarii se &or recolta pro(e atit la statia de (etoane cit si la locul de
punere in opera dupa cum urmeaa9
/tatia &e betoane
a1Ciment pentru lotul ce se &a utilia
-:tarea de conse&are
-.impul de pria con#.:80/ 196-3
-8eistentele mecanice la 2-71 si 28 de ile con#.:80/ 196-1
-:e &or prele&a contrapro(e care se &or pastra 45 de ile
(17!re!ate
-;ranuloitatea sorturilor si continutul de impuritati con#orm :.7: 4606,80
-<miditatea a!re!atelor se &a controla ilnic si ori de cite ori este necesar.
c17diti&
-:e &or e%amina datele inscrise in certi#icatu de calitate emis de #urnior.
d1*eton proaspat
-:e determina consistenta (etonului con#orm :.7: 1759,88
-:e &a masura temperatura (etonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 !rd.C.
e1*eton intarit
-:e &or recolta ilnic pro(e pentru determinarea reistentei la 28 de ile si a !radului de
impermea(ilitate-cite 6 epru&ete1
*ocul &e unere in oera
a1*eton proaspat
-:e &or e%amina documentele de insotire si se &a &eri#ica consistenta la &iecare transport con#.
:.7: 1759,88
-:e &a &eri#ica temperatura (etonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 !rd.C.
(1*eton intarit
-:e &or recolta pro(e ilnic pentru &eri#icarea reistentei si a !radului de impermea(ilitate la 28
de ile -cite 6 epru&ete1
0ransortul betonului
*etonul &a #i preparat in statie de (etoane cu amestec #ortat,durata de amestecare #ind de 45
19
sec.de la introducerea ultimului component.
'urata de incarcare nu &a depasi 20 de minute iar transportul se &a #ace cu autoa!itatoare.
'urata ma%ima de transport cu a!itatoare &a #i pentru cimentul de clasa 32.5 in #unctie de
temperatura (etonului dupa cu urmeaa9
10
o
C=30
o
C>50 minute
t=10
o
C>70 minute
+a locul de turnare (etonul se &a pune imediat in opera in cel mai scurt timp, neadmitindu-se
depasirea duratei ma%ime de transport si modi#icarea consistentei.
Conditiile de transport nu tre(uie sa modi#ice compoitia si caracteristicile (etonului #a(ricat
-este necesar ca mijloacele de transport sa #ie etanse si iolate #ata de ploaie,arsita sau in!$et1.
Punerea in oera a betonului
Turnarea betonului se va face toate pregatirile necesare.
Betonul se va pune in opera cu bene cu deschidere laterala si jgheaburi.
Incarcarea benelor se face direct din mijlocul de transport,autobetoniere;
Incarcarea benelor din mijlocul de transport se face asezind alaturat cite doua sau mai multe
bene, situate in raza de actiune a macaralei, pe teren nivelat in prealabil intr-un loc accesibil
mijloacelor de transport.
Inainte de incarcarea benei cu beton:
- verifica starea de curatenie a benei
-verifica clapeta de inchidere a gurii de descarcare care trebuie sa fie inchisa.
Dupa incarcarea benei cu beton:
- semnalizeaza coborirea cirligului macaralei
- leaga bena in cirlig
- semnalizeaza ridicarea benei
idicarea benei de la sol se va face lent,pina ajunge in pozitia verticala, pentru a evita
deversarea betonului.
!anevrarea benelor la locul de punere in opera a betonului se face de doi muncitori dintr-o
pozitie laterala benei.
Descarcarea betonului din bena se face prin retinerea dispozitivului de inchidere de la pozitia
inchis la deschis.
Dupa golirea completa a benei:
- se aduce clapeta de inchidere la pozitia "inchis"
- se semnalizeaza ridicarea benei de la punctul de lucru
- se coboara bena la locul de incarcare
#sezarea benei la sol se face lent pentru a se evita indoirea saniei.
Dupa fiecare schimb sau la terminarea turnarii,bena se va spala cu un jet de apa sub
presiune.$aptaminal sau ori de cite ori este nevoie se va verifica functionarea angrenajelor si
lagarelor sistemului de inchidere al clapetei.$e vor curata si se vor unge cu unsoare
consistenta.
In cazul in care se depune beton pe peretii interiori ai benei,acestia se vor curata cu spaclu si cu
dalta.
Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea betonului,se
introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta cu
lopata.%u se va lovi bena cu obiecte dure.
&alitatea si caracteristicile betonului vor fi intocmai cu conditiile impuse de caietele de sarcini
elaborate de proiectant.
'entru turnarea betonului in fundatii se apropie bena cit mai mult de nivelul de
20
turnare.&antitatea de beton se toarna intr-un singur loc sau se pozitioneaza in functie de
volumul lucrarii.
'entru turnarea betoanelor in stilpi, pereti, grinzi, se apropie cit mai mult jgheabul benei de
cofrajul elementului si se descarca betonul in cantitati corespunzatoare indicatiilor tehnologice
deplasind bena in lungul elementului (pereti, grinzi).
In cazul benelor cu furtun,acesta se introduce in cofraj astfel ca sa se reduca cit mai mult
inaltimea de cadere a betonului.
'entru turnarea placilor se apropie bena de nivelul de turnare si se descarca betonul in mod
fractionat in cantitati mici,deplasind bena cu ajutorul macaralei astfel incit sa se acopere placa
sau tronsonul de placa ce trebuie turnat.
Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea betonului,se
introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta cu
lopata.
%u se va lovi bena cu obiecte dure.
0ransortul betonului entru turnarea cu bena
.ransportul (etonului pentru turnare cu (ena se poate #ace cu9
- auto(asculante
- autoa!itatoare
- auto(etoniere
*etonul &a #i preparat in statie de (etoane cu amestec #ortat,durata de amestecare #ind de 45
sec.de la introducerea ultimului component.
'urata de incarcare nu &a depasi 20 de minute iar transportul se &a #ace cu
autoa!itatoare,(asculante in #unctie de cerinte.
'urata ma%ima de transport cu a!itatoare &a #i pentru cimentul de clasa 32.5 in #unctie de
temperatura (etonului dupa cu urmeaa9
10
o
C=30
o
C 50 minute
t=10
o
C 70 minute
"n or!aniarea transportului (etonului cu auto(etoniere se pot e&identia doua sisteme -in
#unctie de capacitatea de transport1.
1.- cu autobetoniere de 5,0 mc - in acest ca este rational ca descarcarea (etonului sa se #aca
la mai multe puncte de lucru.
2.- cu autobetoniera de 3,2 mc - in acest ca este rational ca descarcarea sa se #aca inte!ral
la un sin!ur punct de lucru.
?peratiile te$nolo!ice la punctul de lucru se &or #ace ast#el9
-se descarca in doua (ene -0,8 mc1 jumatate de cantitatea de (eton
-se toarna in o(iect continutul celor doua (ene -in acest timp auto(etoniera stationeaa in
santier si mala%eaa (etonul ramas in to(a1
-se descarca restul de (eton in aceleasi (ene
0ste necesara sincroniarea comenilor pentru (eton la punctele de lucru care primesc (eton
de la aceeasi (etoniera.
*ste indicata dotarea autobetonierelor cu aparate de emisie-receptie pentru mentinerea legaturii
permanente cu statia de betoane si santiere.
In cazul transportului betonului cu autobetoniere sau autobasculante trebuie sa se tina seama
de urmatoarele conditii:
-transportul amestecului proaspat trebuie facut in minimum de timp,ca in acest interval sa nu
21
inceapa priza cimentului
-drumurile pe care urmeaza a se face transportul trebuie sa fie de calitate buna pentru evitarea
socurilor,zguduiturilor,etc.
-conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile betonului fabricat
(este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie,arsita sau inghet).
+tilajul care are rol preponderent in stabilirea productivitatii turnarii betonului este macaraua.
,peratiile care determina tipul de folosire al macaralei sunt urmatoarele:
-prinderea benei in cirligul macaralei
-ridicarea benei pe primii metri de inaltime
-deplasarea pe verticala cu bena in cirlig (la suprastructuri)
-deplasarea pe orizontala a benei si rotirea bratului
-coborirea benei pina la apropierea punctului de turnare a betonului
-turnarea betonului
-ridicarea benei
-manevre pentru pozitionarea benei
-dezlegarea benei din cirligul macaralei
0e1nologia turnarii betonului cu autobetoniera
2omeniul &e utili)are:
"n anumite conditii,turnarea (etonului se &a #ace direct din auto(etoniera9
- pentru lucrari de #undatii
- pardoseli
- plat#orma
- iduri de sprijin
- lucrari su(terane
0iuri &e autobetoniere ,olosite si ,abricate la noi in tara:
- auto(etoniere 12 7*1 - cap.3,2 mc
- auto(etoniere 19 7*4 - cap.5,5 mc
- auto(etoniere 19 7*5 - cap.6,0 mc
"n caul turnarii (etonului direct din auto(etoniera ca utilaj au%iliar se &or #olosi
j!$ea(uri,conducte,etc.pentru lucrarile de adincime.
5re!atirea lucrarilor conditiile impuse (etonului-lucra(ilitate,&eri#icarea
calitatii1,transportul,controlul calitatii lucrarilor la turnarea (etonului,masurile /.: si 5:" sunt
aceleasi cu cele pre&aute in caul te$nolo!iei turnarii (etonului cu (ena.
%omactarea betonului
&ompactarea betonului se va face mecanic cu vibratoare de interior pervibratoare, durata
optima de vibrare fiind de --./ sec. 0ibrarea se considera terminata atunci cind:
-betonul nu se mai taseaza
-nu mai apar bule de aer la suprafata betonului
-suprafata devine orizontala si lucioasa
1rosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca .23 din lungimea
buteliei, iar la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda --4- cm. in stratul
anterior compactat.
Distanta ma5ima intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 4,/m in cazul de fata
butelia se va introduce la mijlocul panoului si stinga-dreapta la o distanta de ./ cm. fata de
montant.Butelia se va introduce pe verticala si nu inclinat si se va avea in vedere ca racirea
22
acesteia se face in beton,fapt pentru care la schimbarea zonei se va opri functionarea
convertizorului.
0ratarea betonului &ua turnare
Dupa turnare betonul trebuie protejat impotriva urmatorilor factori:
-uscari premature datorita radiatiilor solare si avintului
-antrenarea pastei de ciment datorita ploilor
-diferentelor de temperatura din interiorul betonului
-temperaturi scazute sau inghetului
-eventuale socuri si vibratii care ar diminua aderenta la armatura
'rincipalele metode de protectie sint:
-mentinerea cofrajelor(nu este cazul decit la interior)
-acoperirea cu materiale de protectie,mentinute in stare umeda
-stropirea periodica cu apa
-aplicarea de pelicule protectoare
'urata de tratare depinde de conditiile de mediu,calitatea amestecului de (eton si a!resi&itatea
mediului."n #unctie de acesti #actori con#./0 012,1999 &ariaa intre 1 si 14 ile.
5ostare mai nou@ 5ostare mai &ec$e 5a!ina de pornire
Persoane interesate
Constructii Case - Materiale de Constructii
- Clase (etoane
- Cod de practica pentru producerea (etonului - indicati& C5 012,1 - 2007
- Montarea pla#oanelor #alse
- :#aturi pentru amenajarea (ucatariei
- .repte din caramida
- Montare elemente din *C7
- Mortare de idarii si tencuieli
- +ucrari de sapaturi la constructii
- 7s#alt pentru strai peste (eton
- :istem de aer conditionat central
- .rasarea constructiilor ci&ile si industriale
- 0%ecutarea idariilor din piatra naturala
- 5anouri de tip ri!ips pentru pereti
- 5lacaje cu #aianta la constructii
- "n&elitori la constructii
- "nstalatii sanitare
- Caramii din sticla
- .urnarea (etoanelor
- Montarea si 0%ecutarea Constructiilor Metalice
- +ucrari de Aidarie si Compartimentari
- 7rmaturile la 0lementele de Constructii
Archives
2008 -221
23
Live Traffic Feed
Recent Readers
Bome
Constructii Case
Constructii
Materiale de Constructii
To search,
Parteneri
Politica de confidentialitate
,nformatii despre ;oogle si coo@ie&ul -ouble)lic@ -A51:
;oo!le, ca un #urnior tert, #oloseste coo6ie-uri pentru a di#ua anunturi pe acest site.
<tiliarea modulului coo6ie '78. de catre ;oo!le #ace posi(ila di#uarea de anunturi catre
utiliatorii site-ului pe (aa accesarii de catre acestia a site-ului de #ata si a altor site-uri de pe
"nternet.
<tiliatorii pot renunta la utiliarea modulului coo6ie '78., consultand politica de
con#identialitate a retelelor de pu(licitate si de continut ;oo!le.
<tili@m companii de pu(licitate terte pentru a di#ua anunturi cand &iitati site-ul nostru Ce(.
7ceste companii pot #olosi in#ormatiile -e%cluand numele, adresa, adresa e-mail sau numarul
de tele#on1 cu pri&ire la &iitele d&s. pe acest site sau pe altele, cu scopul de a #urnia reclame
despre (unuri si ser&icii care &-ar putea interesa. 'aca doriti in#ormatii suplimentare despre
aceste practici si pentru a cunoaste optiunile cu pri&ire la posi(ilitatea de a nu permite utiliarea
acestor in#ormatii de catre aceste companii, #aceti cli6 aici.