Curs .nr.4.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA RISCUL DE TARA

Situatiile ce pot conduce la materializarea riscului de tara pot fi reprezentate de evenimente
precum cele care afecteaza profitabilitatea sau recuperarea investitiilor. In aceasta categorie pot fi
incluse nationalizarile, despagubirile sau restrictiile privind repatrierea profiturilor. Alte situatii
ce pot genera riscul de tara sunt reprezentate de: cresterea impozitelor, coruptia, un cadru
legislativ restrictiv pentru straini, etc. O serie de alti factori influenteza si ei riscul de tara. De la
factori demografici si ecucationali, la dinamica sectorului privat, politica de investii, sistemul
financiar-bancar si pana la datoria externa, toti acestia afecteaza situatia economica a tarii si pot
sta la baza riscului de tara. Multitudinea de factori care influenteaza nivelul riscului de tara se pot
grupa in factori de natura macroeconomic si factori de natura politica !interni "si externi#.
4.1. Clasificarea factorilor care influenteaza riscul e tara
$iscul de tara de afla sub incidenta mai multor elemente: economice, sociale si politice. %actorii
care influenteaza nivelul riscului de tara sunt grupati dup o serie de criterii astfel:
dupa natura lor: factori economici&factori noneconomici
dupa posibilitatile de previzionare: factori previzibili&factori imprevizibili
dupa intensitatea actiunii exercitate:factori dominant&factori secundari
dupa modul de actiune:factori sistematici&factori aleatori
dupa durata de exercitare a influentei: factori de durata&factori con'uncturali.
Factorii de natura economica se pot grupa la randul lor in: factori ai performantei economice
nationale, factori sectoriali, dimensiunea pietei interne, situatia financiara interna.
Factorii noneconomici includ forta de munca, ocuparea, soma'ul, veniturile populatiei si structura
consumului, cultura in general si cultura organizationala, mediul politic, cadrul legal,
administratia.
Acestia sunt factori interni, la care se pot adauga si cei externi, precum: alinierea la tratatele si
conventiile internationale, conflicte regionale sau zonale, atitudinea fata de investitorii straini.
(rupa factorilor noneconomici este cel mai dificil de evaluat ca o componenta a riscului de tara.
)venimentele politice pot stan'eni activitatea investitorilor, uneori in masura mai mare decat
factorii economici. Dintre cele mai importante evenimente politice se pot aminti: razboaiele,
actiunile teroriste, luptele separatiste, invazia unor trupe straine, revendicarile teritoriale, lupte cu
1
caracter religios etc.
Declansarea unor astfel de actiuni greu de gestionat de catre autoritati se induc efecte negative in
dimensionarea riscului de tara. *orporatiile straine incearca sa-si diminueze vulnerabilitatea in
fata factorilor de risc macroeconomic prin diferite procedee. +ot in cadrul factorilor de risc
macroeconomic se includ si cei de natura sociala, printre care mai importanti sunt: razboaie
civile, dispute interetnice, conflicte sociale cauzate de inegalitati ma'ore in distribuirea
veniturilor, greve generalizate ce pot paraliza functionarea mecanismului economic, revolte
sociale impotriva regimului politic etc.
4.!. Factori e risc e natura "acroecono"ic#.
,rincipalii factori din aceast categorie sunt:
Politica macroeconomica implica masurile si reperele pe care le stabileste statul si guvernul
pentru mersul economiei. Impactul masurilor macroeconomice difera in functie de tipul de tara.
In tarile in curs de dezvoltare masurile macroeconomice au un impact mult mai rapid si mai
puternic decat in tarile dezvoltate:
De exemplu, modificarile cursului de sc-imb sau ale politicii monetare conduc la sc-imbarea
mult mai rapida a preturilor intr-un mediu inflationist comparativ cu un nivel al inflatiei mai
scazut. o modificare a cursului de sc-imb indreptata pentru combaterea inflatiei poate conduce
rapid la cresterea importurilor si scaderea exporturilor si implicit la inrautatirea soldului balantei
comerciale si de plati externe.
Strategia comerciala vizeaza masurile referitoare la administrarea situatiei comerciale in
relatiile economice internationale pentru substituirea importurilor si promovarea exporturilor.
Substituirea importurilor presupune politici vamale tarifare si netarifare asupra produselor de
import care se considera ca se pot realiza si pe piata interna. ,oliticile de promovare a
exporturilor accentueaza cresterea exporturilor care de obicei se realizeaza prin mentinerea unui
curs de sc-imb competitiv si & sau prin acordarea de subventii pentru export.
Rolul si implicarea statului n economie. $emodelat sau c-iar de-a dreptul nou, statul
ramane ceea ce a fost dintotdeauna, un fascicule de functii si de puteri diferite, c-iar daca
mi'loacele s-au modificat si se modifica ne/ncetat.
O caracteristica esentiala a economiei de piata ca sistem real mixt este statul, 0agent economic1
care incearca sa reglementeze in mod democratic mecanismele economice de functionare
generala, sa codifice componentele tuturor unitatilor social 2 economice dintr-o tara, indiferent de
2
tipul si structura de proprietate.
In general, economia este o activitate dominata de interesele participantilor care pentru a nu se
a'unge la permanente tensiuni si la -aos, nu pot fi lasate sa se manifeste intamplator. Din
totdeauna s-au cautat solutii de compromis intre diferitele interese, acestea fiind monitorizate de
statul agent economic. Astfel, statul democratic se implica in mecanismele si structurile
economiei de piata atat in mod direct !ca proprietar de factori de productie, ca ac-izitor principal
al unor bunuri pe pietele particulare, ca intreprinzator public etc.#, cat si in mod indirect, ca
prestator de servicii sociale.
Se pot identifica mai multe tipuri de implicare a statului in economie, cum ar fi:
Sistemul de legi, impozite, reglementari financiare si stabilirea unitatii monetare.
Dezvoltarea totala sau partiala a infrastructurii de baza, cum ar fi soselele, caile ferate,
porturile, aeroporturile, educatia "si ocrotirea sanatatii.
,roiecte de anvergura pentru dezvoltarea si in infrastructura, ca mine, diguri, irigatii, planuri
de spri'inire a agriculturii, mari proiecte industriale.
,lanificare, exercitare de control asupra licentelor de import, noilor investitii in general sau
obiectivelor productiei, etc.
3anci cu capital de stat, deseori cu scopul de a directiona creditele spre anumite sectoare.
*a agent economic sub forma de regii cu capital de stat in industrie, agricultura si servicii.
In evaluarea riscului de tara, se are in vedere in ce masura implicarea statului in economie este
pozitiva sau devine ineficienta. Situatia este diferita de la tara la tara. Fiecare tara are
particularitatile ei (istorie, schimbari rapide etc.) dar semnalele ca un guvern promoveaza
masuri pentru reducerea controlului birocratic, limitarea coruptiei si imbunatatirea eficientei,
ameliorarea mediului de afaceri, prezinta interes deosebit in evaluarea riscului de tara.
Modul de formare a preturilor. Se au in vedere cele mai importante preturi in economie,
cum sunt: cursul de sc-imb, rata dobanzii, pretul de consum !cu deosebire al produselor
alimentare#, pretul inputurilor industriale, in special pretul energiei, care de cele mai multe ori
sunt controlate de guvern. Din punct de vedere analizei riscului de tara si a impactului pe care
acestea 4l au asupra investitiilor straine se urmareste modul de actiune al guvernelor controlul
asupra acestor preturi, rationalizari si subventii facute 4n scopuri precise.
*a urmare nu pot nu pot fi omise din analiz corelatii la nivel macroeconomic precum:
3
modificarea cursului de sc-imb si relatia cu activitatea de *omert exterior.
subventionarea produselor ago-alimentare si relatia cu exportul acestora si protectia sociala.
relatia dintre subventii, deficitul bugetar si inflatie.
relatia dintre rata dobanzii si investitii etc.
Prioritati n investitii. ,e cat de important, pe atat de riscanta este situatia cand nu se face o
selectare a investitiilor care sa tina cont de dimensionarea capacitatilor de resurse si de efecte. *u
deosebire, tarile 5n curs de dezvoltare !ca tari gazda# au tendinta de a realiza proiecte de
anvergura care, dupa terminare, folosesc putina forta de munca si pot depinde 5n cea mai mare
parte de importuri. Desigur ca 5n timpul realizarii acestor investitii este antrenata multa forta de
munca cu efecte benefice 5n sporirea produsului intern brut, 4nsa se c-eltuiesc sume importante 5n
valuta care contribuie la cresterea datoriei externe. ,e parcursul executiei unor proiecte de
investitii pot sa apara dificultati financiar-valutare care determina 4ncetinirea sau c-iar stagnarea
temporara si implicit sporirea costurilor acestora. )ficienta investitiilor straine directe sta la baza
tuturor analizelor privind riscul de tara. Din punct de vedere al riscului de tara, eficienta
investitiilor straine directe are 4n vedere pe de o parte analiza performantelor economice ale
fiecarui proiect iar, pe de alta parte, aprecierea con'uncturii macroeconomice.
Structura financiara. ,lasamentele financiare antreneaza de regula transferuri mari de
fonduri. ,entru a se asigura aceasta mobilizare de fonduri este necesara si o structura financiara
care sa serveasca dezvoltarii durabile 4n tara gazda. Sursele pentru investitii sunt economiile
private, economiile guvernamentale si cele straine a caror structura depinde de nivelul de
dezvoltare a fiecarei tari. )ste cert ca pentru a realiza un nivel optim al ratei investitiilor,
respectiv 67-879 din produsul intern brut, accentul trebuie pus pe economiile interne. :a analiza
riscului de tara, din punctul de vedere al structurii financiare, se mai are 4n vedere ca institutiile
financiare sa fie puternice, capabile sa reduca la minim riscul crizelor financiare. De asemenea,
sistemul financiar trebuie sa aiba capacitatea de a 4ncura'a concurenta si eficienta institutiilor
financiare.
4.$. Factori e risc e natura %olitica
A) Factorii politici interni
Analiza acestor factori are 5n vedere mecanismele democratice, regimurile politice sau cele de
guvernare. Se definesc uzual ca tipuri de guvernare:
Democratie alternativ care are drept trasaturi fundamentale:
4
un guvern & executiv sa nu fie 5n functie mai mult de doua legislaturi succesive.
alegeri libere si corecte pentru legislativ si executiv, determinate de constitutie.
prezenta activa a mai multe partide politice si o opozitie viabila.
dovada verificarilor si a balantei dintre executiv, legislativ si 'ustitie.
existenta unei 'ustitii independente.
protectia libertatilor persoanei prin prevederi constitutionale sau alte garanti legale.
Democratie dominanta. +rasaturile fundamentale ale democratiei dominate sunt:
un guvern & executiv care sa fie 5n serviciu mai mult de doua legislaturi succesive.
alegeri libere si corecte pentru legislativ si executiv, determinate de constitutie.
prezenta activa a mai multe partide politice.
dovada verificarilor si a balantei dintre executiv, legislativ si 'ustitie.
dovada unei 'ustitii independente.
dovada protectiei libertatilor persoanei.
De facto un partid stat. +rasaturile esentiale ale unei astfel de guvernari sunt:
un guvern & executiv care sa fie 5n serviciu mai mult de doua legislaturi succesive, sau
unde sistemul politic & electoral este intentionat sau distorsionat astfel 5ncat sa asigure dominatia
unei guvernari particulare.
administrarea reglementarii alegerilor ca si determinarea de constitutie sau de lege.
dovada restrictiilor asupra partidelor politice care nu se afla la guvernare, stan'enirea
liderilor sau sustinatorilor partidelor politice care nu se afla la guvernare, impedimentele create si
obstacolele provocate numai de partidele politice care nu sunt la guvernare, frauda electorala, etc.
De iure un partid stat. Identificarea trasaturii unui partid stat de iure este:
cerinta constitutionala este aceea sa existe numai un partid de guvernamant.
nevoia existentei catorva recunoasteri legale ale opozitiei politice.
Autarhie. +rasaturile unei guvernari autar-ice sunt:
conducerea unui stat de catre o singura persoana, nelipsita de existenta catorva
privilegii, putere militara serioasa sau drept mostenit.
5ntr-o autar-ie, conducerea puternica face pe plac 5n cateva procese ;uasi-democratice.
In cele mai multe forme dezvoltate, acestea permit partide politice competente si alegeri regulate,
5
dreptul electoral !de vot#, fundamental. Intr-un ansamblu cu puteri legislative restrictive
!apropiere de tipurile de guvernare de iure sau de facto a unui partid de stat#. +otusi, trasatura
definitorie este ca seful guvernului, conducerea este subiect de alegeri 5n care oponentii politici
sunt permisi si li se permite sa se manifeste !sa se opuna#.
B)Factorii politici care au impact semnificativ asupra investitiilor straine directe si care se au
4n vedere la analiza riscului politic pot fi grupati astfel:
Structura grupurilor sociale. $olul grupurilor sociale, proportiile si forta lor politica
difera de la tara la tara. (rupurile sociale care se pot regasi 5n fiecare tara 5n diferite combinatii
sunt: micii proprietari din mediul rural. muncitorii din mediul rural. oamenii de afaceri. clasa
mi'locie din mediul urban. clasa muncitoare din mediul urban cu locuri de munca asigurate.
muncitorii din mediul urban anga'ati temporar & cei care lucreaza 5n economia subterana.
functionarii guvernamentali. studentii.
Institutiile care 5n general, sunt: institutiile constitutionale !parlamentul, presedentia#.
institutiile si serviciile guvernamentale !birocratia#. armata. biserica. sindicatele. banca centrala.
ersonalitatile marcante 2 care au capacitatea de a influenta riscul de tara.
!ecanismele de control, cum sunt: spri'inul popular. coruptia. represiunea. influenta
opozitiei. cresterea economica.
,entru fiecare tara apar probleme specifice care descriu structura politica fundamentala si care
presupun alternativa posibila pentru aceasta structura. ,rintre acestea pot fi: existenta unui lider
fara succesor evident. presiuni 5n favoarea democratiei. guverne fara putere. conflicte 5ntre
valorile moderne si cele traditionale. stari excesive de coruptie. frecventa mare a sc-imbarii
guvernelor. inegalitatea veniturilor, etc.
C) Factori politici externi
In general, tarile nu pot ramane izolate de efectele evenimentelor ce se petrec 5n 'urul lor sau ale
celor cu arie de raspandire 5n 5ntreaga lume. %actorii politici care se au 5n vedere si prezinta
importanta pentru aprecierea riscului de tara se grupeaza astfel:
Factorii care vizeaza instabilitatea politica "n zona. Declansarea unui razboi, modificarea
frontierelor, loviturile de stat sustinute din exterior nu afecteaza numai tarile unde acestea au loc,
6
ci efectele acestora se propaga negativ pe o arie mare 5n zona, incluzand si tarile vecine care nu se
afla 5n conflict.
#arile cu importanta strategica (geopolitica#. <izeaza tarile care au o pozitie strategica din
punct de vedere militar, resurse minerale de o importanta deosebita. Aceste tari 'oaca un rol
-otarator 5n zona.
Apartenenta la grupari politice. *alitatea de membru al O)*D sau al =niunii )uropene
permite accesul la resurse financiare si asistenta financiara. In alte conditii nu ar putea beneficia
de accesul la aceste resurse.
Instabilitatea economica din e$terior. Multe tari au legaturi economice, comerciale si de
cooperare puternice. Daca 5n cadrul uneia dintre aceste tari au loc perturbari economice serioase,
dereglari, crize, etc., cu certitudine efectele acestora se rasfrang si asupra celorlalte tari
independente.
4.4.Ti%uri e "eii econo"ice
>n literatura de specialitate sunt cunoscute trei tipuri de medii economice caracterizate
prin grade diferite ale posiilit!"ilor de anticipare:
!ediul economic cert sau teoretic, prezint o singur stare a condi?iilor obiective @i ca
atare, probabilitatea manifestrii este egal cu unitatea. <ariantele de realizare a obiectivelor sunt
cunoscute, iar variabilele cu care se opereaz sunt controlabile @i prin urmare pot fi previzionate.
!ediul economic probabilistic, caracterizat prin stabilitate, permite un grad ridicat de
anticipare a evolu?iei diferitelor stri ale condi?iilor obiective @i deci, variantele de realizare sunt
controlabile cu o probabilitate relativ ridicat.
!ediul economic aleatoriu, nu permite un grad satisfctor de anticipare a evolu?iei
strilor condi?iilor obiective. ,rin urmare, deciziile se pot fundamenta la modul cel mai general,
aplicarea lor fiind determinat de starea mediului economic la un moment dat.
$ealitatea economic consacr manifestarea mediului probabilistic, caracteristic ?rilor cu
o economie dezvoltat @i a mediului aleatoriu specific ?rilor 4n dezvoltare. Mediul economic cert
este o crea?ie teoretic care permite demonstrarea unor concepte care au 4ns aplicabilitate
practic. %undamentarea deciziei, pe baza nivelului de probabilitate posibil, trebuie privit ca un
proces complex @i continuu format din mai multe etape:
culegerea @i prelucrarea informa?iei.
7
anticiparea evolu?iei viitoare.
identificarea variantelor posibile de dezvoltare din care este selectat cea optim.
implementarea deciziei prin realizarea unor obiective intermediare.
controlul aplica?iei @i introducerea corec?iilor necesare pentru atingerea scopului
propus.
Implementarea deciziei trebuie s se caracterizeze prin flexibilitate, situa?ie dictat de
manifestarea mai multor stri de evolu?ie a mediului economic @i de probabilitatea subunitar de
realizare a fiecrei variante. Strategia de dezvoltare selectat apare ca optim 4n momentul
adoptrii. ulterior, mediul economic poate deveni favorabil uneia din alternativele abandonate. >n
aceste condi?ii, calculul costului de oportunitate 4ntre varianta selectat @i variantele la care s-a
renun?at permite introducerea de corec?ii cu consecin?e favorabile asupra rezultatelor.
Caseta nr.1. CARACTERISTICILE &EDIILOR ECONO&ICE REALE
A. +ipul de mediu Proailistic % permite un grad
relativ ridicat de anticipare a
evolu?iei fenomenului
economico-financiar.
Aleatoriu caracterizat prin sc-imbri
bru@te, imprevizibile a mediului
economic.
8
6. Management ,erformant, cu calificarea @i
experien?a necesar
:ipsa de experien? @i imposibilita-
tea previzionrii, face ca un 4ntre-
prinztor s se bazeze pe intui?ie.
8. ,ia?a financiar ,osibilit?i de procurare facile @i
diverse a fondurilor necesare @i o
bun protec?ie 4mpotriva
riscurilor.
>n lipsa unei pie?e financiare
dezvoltate, resursa principal de
finan?are o constituie creditul bancar
care comport costuri mari.
B.%orma de
proprietate
,reponderent privat, ceea ce
stimuleaz ini?iativa @i asumarea
deciziei. ,ozi?ia statului este
egal cu cea a oricrui alt agent
economic.
>nc ma'oritar public, iar statul s-a
dovedit din totdeauna un
administrator neperformant.
C. Informa?ia Distribuit relativ uniform @i
accesibil tuturor celor interesa?i.
)ste de natur privilegiat @i
beneficiaz de aceasta un numr
restr/ns de persoane.
D. Aparatul te-nico-
productiv
,erformant care asigur un bun
raport calitate&costuri.
=zat moral @i fizic 4ntr-un procent
ridicat, ceea ce presupune costuri
ridicate @i calitate slab.
E. Mentalitatea Se manifest ini?iativ @i
concentrarea efortului 4n direc?ia
realizrii obiectivelor propuse.
*oncep?ia despre munc este
distorsionat @i se a@teapt
solu?ionarea problemelor pe cale
administrativ.
F. Moralitate *orectitudine 4n afaceri, respect
fa? de proprietate. Mediul
economic sanc?ioneaz prompt
abaterile de la etic 4n afaceri.
Gerespectarea anga'amentelor fa?
de parteneri @i folosirea unor pozi?ii
de?inute 4n administra?ie pentru
ob?inerea de facilit?i economico-
financiare.
H. Administra?ia )ficient @i stimulatoare pentru
mediul de afaceri.
(reoaie @i corupt, perceput ca
ostil liberei ini?iative.
A7. Sistemul fiscal Se bazeaz pe principiul c o
fiscalitate ridicat face s dispar
interesul pentru munc.
>mpovrtor pentru o economie de
pia? 4n formare @i inec-itabil 4n
execu?ie.
AA. ,ia?a de
desfacere
Dezvoltat, caracterizat printr-o
concuren? acerb.
Men?inerea @i dezvoltarea
segmentului de pia? reprezint
principala preocupare a firmei.
*oncuren?a 4n formare afectat de
slaba putere de cumprare a
popula?iei @i de interven?ia
politicului.
9