Sunteți pe pagina 1din 17

Prezentarea n ansamblu a Romaniei

1.1. Aezarea geografic. Limite i vecini


Pozitia geografica a Romaniei in Europa
Stat situat in SE Europei Centrale, in nordul peninsulei Balcanice, pe Dunarea Inferioara,
cu iesire la Marea Neagra. Romania se intinde intre 43 3! "!! si 4# $%! "&!! latitudine
nordica si '" $%! 44!! si '( 4$! '4!! longitudine estica. )aralela 4% *la +umatatea distantei
dintre Ecuator si )olul Nord, tra-ersea.a Romania la " /m nord de capitala tarii si meridianul
'% longitudine estica *la +umatatea distantei intre Coasta 0ceanului 1tlantic si Muntii 2rali, se
intinde la (" /m -est de Bucuresti.
Granitele Romaniei
Romania se in-ecinea.a la nord si la est cu Repu3lica 2craina si, respecti-, cu Repu3lica
Moldo-a, la -est cu 2ngaria, la sud4-est cu Ser3ia, la sud cu Bulgaria si la sud4est cu Marea
Neagra. Doua treimi din frontiera este parcursa de rauri *Dunarea, )rutul, 5isa, si litoral *Marea
Neagra,, iar o treime este trasata pe pamant.
Natura a fost foarte generoasa cu Rom6nia, tara a carui relief nu este doar -ariat dar si
armonios distri3uit. Relieful este aran+at in trei mari eta+e, 3ine diferentiate7 cel mai inalt
repre.entat de Muntii Carpati, cel de mi+loc de Su3carpati si dealuri si podisuri, si cel mai +os
repre.entat de c6mpii, de -aile r6urilor si de Delta Dunarii. )rincipala caracteristica a reliefului
rom6nesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru.
Muntii se intind in forma de arc in partea centrala acoperind 3$8 din suprafata tarii, dealurile si
podisurile care pornesc in continuare ocupa 3&8, iar c6mpiile, ce se intind in sudul si in -estul
tarii, cam 338. )ornind din centru cu )odisul 5ransil-aniei *cu o altitudine de 4""4&""m, care e
incercuit ca de o coroana de Muntii Carpati *cu inaltimi ce depasesc '%"" de m, cel mai inalt
fiind -arful Moldo-eanu, '%44m, continuam cu dealurile care incing ca o curea muntii *ele nu
depasesc $""" de metri inaltime,.
9a est si la sud Carpatii se continua cu Su3carpatii, care au o gene.a similara cu a muntilor dar
inaltimi mai mici *$"""4%""m,, si la -est cu Dealurile de :est, care nu depasesc 3""44"" m
altitudine. In est si sud4est se intind doua platouri 4 )odisul Moldo-ei si )odisul Do3rogei cu
inaltimi intre 4"" si &"" de metri.
C6mpiile 4 -ec;i funduri de mari si lacuri 4 acopera apartea de sud si cea de -est a tarii si sunt
+oase si foarte plate. Intre Carpati si Dunare se afla C6mpia Rom6na, <gr6narul< tarii, iar in -estul
tarii se intinde C6mpia de :est, stra3atuta de multe r6uri. 1se.area in scari a reliefului duce la
aceeasi dispo.itie a climei, solului, -egetatiei si faunei si implicit a ase.arilor umane.
sus=
Rauri si 9acuri
Rurile
Reteaua de riuri are forma radiala, (#8 dintre r6uri i.-orand din Muntii Carpati si -arsandu4se,
direct sau prin intermediul altor r6uri, in Dunare. Dunarea, al doilea flu-iu ca lungime din
Europa *'#&" /m,, din care $"% /m pe teritoriul Rom6niei, se -arsa in Marea Neagra prin trei
3rate *C;ilia, Sulina, Sf6ntu >;eorg;e,, care formea.a o delta. )rincipalele r6uri sunt7 Mures
*&$ /m pe teritoriul Rom6niei,, )rut *4' /m pe teritoriul Rom6niei,, 0lt *&$% /m,, Siret *%%(
/m pe teritoriul Rom6niei,, Ialomita *4$ /m,, Somes *3& /m pe teritoriul Rom6niei,, 1rges
*3%" /m,.
Lacurile
E?ista in +ur de 3%"" de lacuri, dar doar ".(8 dintre ele au o suprafata ce depaseste $ /m patrat.
Cele mai importante sunt lacurile pro-enite din fostele lagune de pe malul Marii Negre *Ra.im
4'% /m patrati, Sinoe $$ /m patrati, si lacurile formate de4a lungul malurilor Dunarii *0ltenia
'' /m patrati, Brates '$ /m patrati,. 9acurile glaciare se int6lnesc in Muntii Carpati *9acul
Bucura, cu o suprafata de $",# ;a este cel mai mare dintre ele,. In afara de acestea mai e?ista
lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o inmaga.inea.a, cele mai
importante fiind cele de pe Dunare la )ortile de @ier II *4".""" ;a, si )ortile de @ier I *$".""" ;a,
dar cu un -olum de apa de '.4"" milioane metri cu3i 4 de trei ori mai mult decat la )ortile de @ier
II,, dar si cel de la St6nca4Costesti *%,("" ;a, pe )rut si de la I.-oru Muntelui pe r6ul Bica.
*3.$"" ;a,.
1pele cele mai importante ale Rom6niei sunt7
unrea! 1l doilea flu-iu din Europa ca dimensiuni Ai ca de3it*dupB :olga,, a-6nd '#&" de
/ilometri, dintre care $"%" /m se aflB Cn Rom6nia.SuprafaDa 3a.inului ;idrografic este de #$ mii
/ilometric pBtraDi. I.-orBAte din MunDii )Bdurea NeagrB. Sectorul inferior, de la Ba.iaA la -Brsare,
are $"% /m, dintre care $44 /m sunt parcurAi printr4un defileu , cu o porDiune numitB ,,Ca.aneEE.
DunBrea este un important drum flu-ial internaDional, curg6nd prin $" DBri *1ustria, Bulgaria,
CroaDia, >ermania, 2ngaria, Repu3lica Moldo-a, Slo-acia, Rom6nia, 2craina, Ser3ia, Ai are
afluenDi Cn alte Aapte DBri. 5rece prin patru capitale de stat7 :iena, Bratisla-a, Budapesta Ai
Belgrad.
Rul "ure! R6u, afluent al 5isei. 1l doilea r6u ca lungime din Rom6nia, dupB DunBre.1re #"3
/ilometri, din care &$ /ilometri, pe teritoriul Rom6niei. I.-orBAte din MunDii FBAmaA*CarpaDii
0rientali,, trece prin depresiunea >iurgeu, tra-ersea.B MunDii CBliman Ai >urg;iu*prin defileul
5opliDa4Deda, lung de %" de /ilometri,, strB3ate partea centralB a )odiAului 5ransil-aniei*trec6nd
prin oraAele, Reg;in, 56rgu4MureA, Iernut, 1iud,, intrB Cn C6mpia 1radului, trece prin municipiul
1rad Ai, la :est de oraAul NBdlac, face graniDB intre Rom6nia Ai 2ngaria*3$ de /ilometri, , dupB
care intrB Cn 2ngaria Ai se -arsB in 5isa. Numit Cn 1ntic;itate Maris sau Marisia.
Rul #isa! Este un afluent al DunBrii, a-6nd (&" de /ilometri. I.-orBAte din CarpaDii
)BduroAi*2craina,, formea.B, pe &' de /ilometri, graniDa dintre Rom6nia Ai 2craina, strB3ate
apoi. Estul C6mpiei )anonice Ai confluea.B cu DunBrea Cn Ser3ia, Cn amonte de Belgrad.
1fluenDii principali sunt7 SomeA, CriA, MureA*din Rom6nia,. IrigaDii.
Rul Prut7 9ung de (%3 /m, i.-orBAte din CarpaDii )BduroAi din 2craina, de unde curge spre est,
mare parte din curs fiind apoi pe direcDia sud4est. Se -arsB Cn DunBre l6ngB Reni, la est de oraAul
>alaDi. @ormea.B graniDa Cntre Rom6nia Ai Repu3lica Moldo-a. Gn perioada inter3elicB, r6ul era
na-iga3il p6nB la 2ng;eni, CnsB Cn perioada comunistB na-igaDia pe r6u a fost treptat a3andonatB
de catre romani, Aenalul nemaifiind CntreDinut decat pe parte Repu3licii Moldo-a pana la 9eo-a.
1re insa un de3it mic *de peste doua ori si +umatate mai mic decat Siretul,. )rincipalul afluent pe
partea dreaptB este Hi+ia cu afluenDii Ba;lui Ai BaAeu. E?istB pe )rut amena+Bri ;idroenergetice *la
Stanca4CosteAti, reali.ate CmpreunB cu 2RSS. 1l doile rCu ca lungime care curge pe teritoriul
Romaniei.
Rul $iret! I.-orBAte Cn CarpaDii de nord pe teritoriul 2crainei de a.i, Cn Buco-ina de Nord.
)arcurge "& /m Ai se -arsB Cn DunBre, l6ngB >alaDi. Dintre afluenDii flu-iului, pe teritoriul
Romaniei, are cel mai mare 3a.in ;idrografic din DarB. @iind rCul intern cu cel mai mare de3it de
pe teritoriul Romaniei 4 cu un de3it mediu multianual de peste ''% mcIs la -arsare. )rincipalii
afluenDi ai Siretului sunt7 pe partea dreaptB, Sucea-a, Moldo-a, BistriDa, 5rotuA, )utna Ai Bu.BuJ
pe partea st6ngB, B6rlad. )e cursul sBu, au fost reali.ate Cn perioada comunistB mai multe 3ara+e
Ai lacuri de acumulare, reduc6nd, nu elimin6nd, pericolul de inundaDii *cele mai recente au fost Cn
anul '""%,. )rincipalele oraAe de pe sau din apropierea cursului sBu sunt7 Siret, )aAcani, Roman,
BacBu, 1d+ud Ai >alaDi.
Clima
Clima Rom6niei este temperat4continentalB, cu precipitaDii relati- reduse Ai cu diferenDe mari
Cntre anotimpuri.
:ara este un anotimp cBlduros, care durea.B de la sf6rAitul lui mai la +umBtatea lui septem3rie Cn
c6mpiile din Sud Ai :est. Gn sudul Rom6niei e?istB peste '% de .ile <tropicale< *cu temperaturi
peste 3", c;iar 3% C, Ai peste (" de .ile de -arB *cu temperaturi peste '%43" C,. 5emperatura
ma?imB a3solutB din Rom6nia este de K44.% grade C, Ai s4a Cnregistrat la Ion Sion, l6ngB BrBila,
la data de $"."#.$(%$. 1desea, -ara apar furtuni puternice cu cantitBDi mari de precipitaDii. De
notat cB Cn .onele montane din Nord Ai Centru -ara este un anotimp temperat, cu puDine .ile
tropicale sau de -arB, Ai cu nopDi rBcoroase.
5oamna este un anotimp mai scurt, de tran.iDie, cu perioade lungi de uscBciune altern6nd cu
perioade de ploi. Gn a doua parte a lunii octom3rie -in primele Cng;eDuri, iar Cn noiem3rie primele
ninsori. Gn c6mpii, acestea se manifestB adesea mai t6r.iu dec6t Cn restul DBrii.
Iarna este un anotimp friguros, Cn care masele de aer rece -enite din Est aduc temperaturi de p6nB
la 4'" C sau c;iar su3 *recordul este de 43#,%, la Bod, l6ngB BraAo-, Cnregistrat la data de
'%."$.$(4',. LBpada nu este a3undentB comparati- cu alte state europene, at6t datoritB lipsei de
precipitaDii c6t Ai datoritB creAterilor frec-ente de temperaturB. Gn Sud Ai :est cu precBdere, stratul
de .BpadB se topeAte Ai reface de c6te-a ori Cn decursul unei ierni.
)rimB-ara este un alt anotimp de tran.iDie, relati- scurt. 5emperatura creAte cu repe.iciune,
Cng;eDurile dispBr6nd Cn luna aprilie.
5emperatura medie anualB -aria.B de la $$ C Cn lunca DunBrii, la & C Cn Farg;ita. 5emperatura
medie a lunii iulie -aria.B Cntre '& C Ai $# C tot Cn funcDie de regiune. Gn ianuarie, aceste
temperaturi -aria.B de la " C *la BBile Ferculane sau la Mangalia, la 4 & C *Cn depresiuni,.
)recipitaDiile sunt moderate. De la insuficienta cantitate de 4"" mm din Do3rogea la %"" mm Cn
C6mpia Rom6nB Ai p6nB la &"" mm Cn cea de :est. 0datB cu altitudinea, precipitaDiile cresc,
depBAind pe alocuri $""" mm pe an. 9a altitudini mai mari de $#"" m, precipitatiile au o -aloare
de $"""4$'"" mmIan. Media anualB a precipitaDiilor, urm6nd scBderea treptatB a influenDelor
oceanice Ai mediteraneene, scade uAor de la -est la est. Media anualB a precipitaDiilor cB.ute
*calculate pe Cntreg teritoriul, este de &3 mm anual, cu -alori sensi3il mai ridicate Cn .onele
montane *$.""" 4 $.4"" mmIan, Ai progresi- mai scB.ute spre est, Cn Baragan fiind %"" mmIan,
iar Cn Do3rogea Ai Delta DunBrii co3or6nd p6nB la 4"" mmIan.
%egetatia
)adurile, care in antic;itate si e-ul mediu acopereau aproape intreaga suprafata a
Rom6niei *e?cept6nd sud4estul tarii,, au facut loc treptat terenurilor agricole. In .ilele noastre
padurile ocupa '&,'8 *&.3&&.""" ;a, din suprafata tarii, const6nd in paduri de fag *in +ur de '
milioane ;a,, de ste+ar *$,$ milioane ;a,, paduri de conifere *$,( milioane ;a,. Se mai int6lnesc si
alte specii precum carpen, plop, frasin, tei. )asunile alpine acopera arii e?tinse la altitudini ce
depasesc $.#"" m si sunt folosite in principal pentru cresterea oilor. )este 4"".""" ;a *&,38 din
suprafata totala, sunt afectate in mod -i.i3il *au de-enit aride, de poluarea cu compusi sulfurici
sau cu alti compusi pro-eniti din emisiile industriale.
&auna
@auna Rom6niei a fost si este inca una din cele mai 3ogate si -ariate din Europa,
contin6nd specii rare sau c;iar unice pe continent. Capra neagra, ursul 3run,ursul 3run cer3ul
carpatin, lupul, r6sul, +derul, cocosul de munte sunt specii ce populea.a muntii, iepurii, -ulpile,
mistretii, caprioarele, pot6rnic;ile, pitpalacii sunt int6lniti pe dealuri si in .ona de c6mpie. Delta
Dunarii cu o arie de %."%" /m patrati *din care 4,34" /m patrati pe teritoriul Rom6niei, ram6ne
sanctuarul pasarilor sal3atice si a pestilor *crap, stiuca, salau, somn, etc.,. Sturionii *de la care se
o3tine ca-iarul, pot fi gasiti pe cursul inferior al Dunarii iar delfinii, ;eringii, calutii de mare,
c;efalii in Marea Neagra.Capra Neagra )escuitul intensi- si cresterea poluarii *la care s4a
adaugat si 3racona+ul in ultimii ani, au diminuat semnificati- cantitatea de peste in ultimele doua
decenii. E?tinderea .onelor populate a redus li3ertatea de miscare a animalelor si resursele de
-6natoare au sca.ut cu $"4'"8 in ultimii ani.
)rotectia mediului
)reocuparile pentru protectia mediului natural s4au facut resimtite inca de la sf6rsitul
secolului al MIM4lea, c6nd s4a facut tran.itia de la atitudinea de admirare pasi-a a frumusetilor
naturii la cea acti-a de actionare pentru protectia ei si de pre-enire a e?ploatarii a3u.i-e a
3ogatiilor naturale. )rima lege pentru protectia mediului *9egea pentru )rotectia Monumentelor
Naturii, a fost adoptata in $(3" si, un an mai t6r.iu, a luat fiinta Comisia penru )rotectia
Monumentelor
Lim3rulNaturii care functionea.a si asta.i su3 patrona+ul 1cademiei Rom6niei. 1ceasta
lege a fost urmata de multe alte reglementari, dar 9egea de protectie a mediului a fost efecti-
adoptata a3ia in $(3. In pre.ent sunt in +ur de &3" de .one prote+ate in Rom6nia, acoperind o
suprafata totala de $.'"".""" ;a. In afara de acestea e?ista trei re.er-atii ale 3iosferei, $4 parcuri
nationale si 3&' re.er-atii naturale. )arcul National Rete.at *care a luat fiinta in $(3%,, )arcul
National Rodna *care a luat fiinta in $((", si Delta Dunarii *re.er-atie infiintata in $(3#, au fost
incluse de 2NESC0 in cadrul re.er-atiilor 3iosferei, pe lista proprie de monumente ale naturii
prote+ate.
Populatia
9a $ ianuarie $((# Rom6nia a-ea o populatie de ''.%'&."(& * aproape de cea din
:ene.uela sau din Malaiesia,, situ6ndu4se pe locul 43 in lume si pe locul $3 in Europa din acest
punct de -edere. In mediu ur3an traiesc $'.3#.""" locuitori ceea ce inseamna un procent de
%%,"8 din populatia totala a tarii, iar in cel rural $".$3(.""" locuitori, adica 4%,"8. )opulatia pe
se?e7 3ar3ati $$."'.""" *4(8, si femei $$.4((.""" *%$8,. '4 de orase au peste $"".""" de mii
de locuitoriJ in ele traiesc ."".""" locuitori, care repre.inta %&8 din populatia ur3ana.
)rincipalele orase in raport cu numarul de locuitori sunt7 Bucuresti *',"3',""",, Iasi *34(,""",,
Constanta *344,""",, Clu+4Napoca *333,""",, >alati *33',""",, 5imisoara *3',""",, Braso-
*3$&,""",, Craio-a *3$4,""",, )loiesti *'%3,""", si Braila *'34,""",. Cresterea populatiei *dupa
anii de recensamant,7 #.&"".""" *$#%(,J $'.('3.&"" *$($',J $4.'#".'( *$(3",J $%.#'.&'4
*$(4#,J $.4#(.4%" *$(%&,J $(.$"3.$&3 *$(&&,J '$.%%(.($" *$(,, ''.#$"."3% *$((',. Numarul
ma?im de locuitori a fost atins in $(#( 4 '3.$%$.%&4. 1sta.i in +ur de # milioane de rom6ni
traiesc in afara granitelor tarii.
Densitatea *$((#,7 (4.% locI/m patrat, aproape aceeasi cu cea din 1ustria sau din
Slo-enia, pe locul 4 in lume si '& in Europa.
Rata natalitatii7 $",% 8"J rata mortalitatii $3,'8". Sporul natural7 4 ',8". Sporul natural
negati- a fost inregistrat inca din $((' si a a-ut ca re.ultat diminuarea populatiei tarii. Se
inregistrea.a &,% casatorii si $,%4 di-orturi in medie la mia de locuitori. *date din $((,
Speranta de -iata *$((44$((&,7 &(,"% ani. &%,3" ani pentru 3ar3ati si 3,"( ani pentru
femei. &(,#4 ani in .ona ur3ana, &,(( ani in cea rurala.
Structura pe -6rste *$ ianuarie $((#,7 "4$4 ani 4 $(,'8, $%4%( ani 4 &',38, &" ani si peste
4 $#,38.
Structura etnica In conformitate cu recensamantul din data de ianuarie $((' populatia
Rom6niei era ''.#$"."3% din care '".4"#.%4' *#(,48, rom6ni si '.4"$.4(3 *$",&8, minoritati
etnice. Din totalul de minoritati etnice $.&'4.(%( *,$8 din totalul populatiei Rom6niei,
mag;iariJ 4"$."# *$,8, romiJ $$(.4&' *",%8, germaniJ &%.&4 *",38, ucrainieniJ #.(%%
*","48, e-rei.
Emigrarea Intre $((" si $((& '%%."34 de cetateni romani au emigrat, dintre care ((.$%
etnici germani. In $((", (&.('( persoane au emigrat si in $((& 4 '$.%'&. In aceeasi perioada
'.(4# persoane s4au repatriat.
'apitala
Bucuresti municipiu a-and populatia de '."3'.""" *$((#,. Situat in sudul tarii, in Campia
Romana *altitudine #% m,, orasul datea.a din secolul al $44lea si este atestat pentru prima data in
$4%( ca resedinta a domnitorului :lad 5epes. Capitala :ala;iei intre secolele $ si $( si a
Romaniei din anul $#&'.
1eroporturi si porturi
1eroporturi7 Cel mai important aeroport international este Bucuresti40topeni *desc;is in
$(",, situat la $# /m de Bucuresti *el a preluat .3orurile e?terne de la -ec;iul aeroport ci-il de
la Baneasa,. $% orase au aeroporturi7 Constanta 4 Mi;ail Nogalniceanu, 5imisoara, 1rad, Si3iu,
Sucea-a *toate si pentru trafic international,, Bacau, Baia Mare, Caranse3es, Clu+4Napoca,
Craio-a, Iasi, 0radea, Satu Mare, 56rgu Mures, 5ulcea.
)orturi7 Cel mai mare port rom6nesc si de asemenea cel mai mare port la Marea Neagra,
cu un trafic de peste #" milioane de tone pe an si care poate primi -apoare de peste $%".""" dOt
este Constanta *ridicat pe locul -ec;ii cetati 5omis, fondata de greci in secolul al :I4lea i.e.n.,.
1lte porturi la Marea Neagra sunt Mangalia * -ec;ea colonie greaca Callatis, dat6nd tot din
secolul al :I4lea i.e.n., si Sulina. )rincipalele porturi la Dunare, multe din ele dat6nd inca din
-remea romana, sunt7 0rso-a, Dro3eta45urnu Se-erin, 5urnu Magurele, >iurgiu, 0ltenita,
Calaras, Cerna-oda. 5rei porturi 4 Braila, >alati si 5ulcea 4 sunt atat porturi flu-iale cat si porturi
maritime, put6nd primi na-e de peste %"" dOt si cu un pesca+ de m.
Port 'onstanta
Canalul Dunare4Marea Neagra7 Construit intre $(% si $(#4, canalul leaga Dunarea *la
sud de orasul Cerna-oda, cu Marea Neagra *la 1gigea, la sud de Constanta, si scurtea.a drumul
spre Constanta cu aproape 4"" /m. Canalul, care poate fi utili.at in am3ele sensuri, are o
lungime de &4,' /m, o latime intre $$" si $4" de metri si o ad6ncime intre si #,% metri, si poate
primi na-e cu un pesca+ de p6na la %,% metri. 0data cu desc;iderea pentru trafic in $((' a
canalului Main Dunare de pe teritoriul >ermaniei a fost reali.ata legatura directa intre Marea
Neagra si Marea Nordului *intre porturile Constanta si Rotterdam,.
$
OOO.g;idromania.roIdespre4romania.p;p
'apitolul ((
1
OOO.g;idromania.roIdespre4romania.p;p
Analiza ofertei turistice la nivelul Romaniei
5urismul rural repre.intB un segment important al sectorului turistic rom6nesc, fiind Cn
continuB de.-oltare Cn ultimii douB.eci de ani. Identificarea modalitBDilor de de.-oltare a
acestuia sector de-ine foarte importantB Ai mai ales necesarB pe fondul multitudinilor de
pro3leme cu care se confruntB acest sector Ai care CmpiedicB de.-oltarea acestuia la ade-Bratul
sBu potenDial. 1stfel, Cn ceea ce pri-eAte turismul rural, Rom6nia pre.intB o multitudine de
pro3leme datorate Cn special deficienDelor Cn asigurarea unei promo-Bri Ai -alorificBri eficiente a
potenDialului turistic din .onele rurale, precum7 lipsa produselor turistice integrate, promo-area
insuficientB a arealelor turistice rurale ca destinaDii turistice, sla3a pu3licitate a e-enimentelor
rurale tradiDionale, sla3a calitate a facilitBDilor de primire a turiAtilor, interesul redus pentru
e-enimentele culturale locale, insta3ilitatea cadrului instituDional cu responsa3ilitBDi Cn
de.-oltarea strategiilor Ai politicilor de turism rural, lipsa cooperBrii Cn sector, insuficienta
informare a turiAtilor, infrastructura nede.-oltatB, mai ales Cn ceea ce pri-eAte transportul,
comunicaDiile Ai ser-iciile, gradul redus de ocupare a structurilor de ca.are, de.-oltarea
insuficientB a Cntreprinderilor mici Ai mi+locii din sectorul ser-iciilor suport, etc.
GnDelegerea modului Cn care diferiDi factori locali pot concura la asigurarea promo-Brii Ai
-alorificBrii turismului rural repre.intB un element important Cn re.ol-area acestor pro3leme,
a3ordarea Ai studierea aprofundatB a acestora permiD6nd identificarea de soluDii -ia3ile pentru
creAterea gradului de -alorificare a potenDialului turismului rural.
Gn acest conte?t, te.a de doctorat a a-ut drept scop identificarea unor soluDii de
-alorificare Ai promo-are superioarB a turismului rural care sB permitB scoaterea Cn e-idenDB a
potenDialului turistic regional, a-6nd ca studiu de ca. Regiunea >eograficB a 0lteniei. SoluDiile
urmBrite prin pre.enta te.B pleacB de la premi.a cB turismul rural poate fi planificat, organi.at Ai
de.-oltat eficient Cn cadrul produselor comple?e compacte de tip destinaDie turisticB, iar demersul
nostru s4a concentrat spre demonstrarea factorilor ce permit acestor structuri asigurarea
-alorificBrii potenDialului turistic Ai implicit promo-area acestuia.
03iecti-ele principale studiate Cn pre.enta te.B de doctorat -in sB rBspundB scopului
sta3ilit prin7 identificarea cadrului legislati-, politic Ai strategic naDional Ai regional pri-ind
turismul ruralJ anali.a gradului de -alorificare a turismului rural din Regiunea Sud4:est 0ltenia
pornind de la potenDial turistic de de.-oltare al .onelor ruraleJ proiectarea de destinaDii turistice #
care sB asigure -alorificarea Ai promo-area eficientB a turismului rural *sta3ilirea criteriilor de
grupare a .onelor cu potenDial turistic Cn destinaDii turisticeJ delimitarea spaDial4geograficB a
destinaDiilor turistice prin metode statistice de grupareJ caracteri.area principalelor elemente de
asigurare a competiti-itBDii destinaDiilor turistice proiectateJ identificarea factorilor cu influenDB
asupra promo-Brii Ai -alorificBrii turismului Cn destinaDiile proiectateJ proiectarea mBsurilor de
inter-enDie necesare creAterii potenDialului turistic al destinaDiilor proiectate Cn scopul asigurBrii
unei -alorificBri Ai promo-Bri eficiente a turismului rural,.
'
Analiza ofertei turistice la nivelul Romaniei
'.$ Resurse turistice naturale
Regiunea )or*+Est
%ulcanii )oroiosi din +udetul Bu.au, repre.inta cratere in miniatura, care se formea.a cu
a+utorul ga.elor naturale pro-enind de la mai mult de 3"""m adancime, contactul cu pan.a
2
http://www.usamv.ro/fisiere/
freatica si solul argilos de la suprafata formea.a mici conuri care scot o pasta fluida de culoare
gri, cenusie. 1cesti -ulcani noroiosi se intind pe circa 3" ;a si repre.inta un fenomen unic in
Romania, deasemene este rar intalnit in lume.
5uristii sunt impresionati de peisa+ul ciudat pe care il ofera, asta si datorita plantelor
deose3ite care s4au adaptat salinitatii din +ur, iar daca te apropii de un asemenea -ulcan poti au.i
acel namol care 3ol3oroseste din adancuri.
3
Regiunea 'entru
Lacul $fanta Ana este singurul lac de origine -ulcanica din Romania, situat la o
altitudine de (4& metri in masi-ul Ciumatul Mare, aproape de 5usnad. 9acul a luat nastere pe
fundul craterului unui -ulcan stins, denumit Ciomatu din masi-ul -ulcanic )uciosu.
Lona aceasta a fost declarata re.er-atie naturala. 9anga lac se afla mlastina Mo;os,
deose3it de frumoasa, dar si periculoasa, care poate fi -i.itata numai cu a+utorul unui g;id. E?ista
doua rute de acces catre lac7 pornind din localitatea Bi?ad, +udetul Co-asna sau prin 5argu
Secuiesc45uria4Bal-anPos4Sfanta 1na.
9acul este considerat cel mai curat din Romania, dar si din lume datorita apei distilate,
care insa nu este pota3ila din lipsa sarurilor minerale *minerali.area fiind de ",""'8,.
9acul si4a capatat numele datorita legendelor locale. )rima legenda face referire la o
tanara, 1na, care, o3ligata de parinti sa se marite din interes, a fugit in seara nuntii si s4a aruncat
in acest lac, disparand cu totul.
1 doua face referire la ri-alitatea dintre doi frati7 cel care locuia in cetatea de pe acest loc
a -rut sa ii demonstre.e celuilalt ca are o caleasca mai impo.anta si ca sa a+unga la el a in;amat
mai multe fecioare din popor la calesca.
1cestea nu au putut sa se urneasca din loc din cau.a greutatii, moti- pentru care 3ar3atul
a inceput sa le 3iciuiasca cu furie. 2na dintre fete, 1na, s4a rugat si l4a 3lestemat, iar ruga ei s4a
implinit. Imediat s4a pornit o furtuna puternica, cu fulgere si tunete, cutremure, iar cetatea si
fratele tiran s4au scufundat in flacari. In locul cetatii, lacrimile fetelor au format un lac al3astru si
linistit.
'asca*a ,alea este una din cele mai impresionante cascade din Romania si datorita
5ransfagarasanului, soseaua de (' de /m, care serpuieste muntii @agaras cu directia Muntenia,
a+ungand pana la '"4" m. Dupa ce 5ransfagarasanul te lasa la $'"" de m, la Cascada Balea, lasa4
te coplesit de apa ce se pra-aleste intr4un ropot pret de %"4&" de metri.
Cascada Balea denumita si 2rlatoarea Balei este situata intre -arfurile Moldo-eanu si
Negoiu, pe cursul paraului Balea si se a+unge pe un traseu turistic de ma?im $ ora dus4intors
urmand marca+ele cu punct rosu
Regiunea $u*+%est
Petera "uierii *sau Muierilor, este situatB Cn +udeDul >or+, Cn localitatea Baia de @ier.
Qi4a cBpBtat acest nume Cn -remurile Cn care 3Br3aDii plecau la rB.3oi, iar femeile Ai copiii, rBmaAi
fBrB apBrare, se adBposteau Cn aceastB peAterB, pentru a nu fi descoperiDi de duAmani.
)eAtera este lungB de circa 3.&"" de metri Ai este formatB din 4 ni-ele. Eta+ul re.er-at
turiAtilor se aflB la 4" de metri CnBlDime Ai este lung de %3 de metri. )eAtera Muierii, RsculptatBS
de r6ul >al3enul, cuprinde mai multe CncBperi Ai formaDiuni spectaculoase, toate completate de
grupuri uimitoare de stalactite Ai stalagmite.
3
http://www.informator.md/ro/atractii-turistice/romania/all/all/86-vulcanii_noroiosi/?types6
Pestera Liliecilor se afla la doar % /m de Moeciu, in partea de nord4-est a platformei
Bran, la o altitudine de apro?imati- $""" m.
)estera s4a format ca urmare a fenomenului de ero.iune a muntelui calcaros si are in
componenta sa pestera Mica si pestera Mare care se afla la o distanta de $$ m una de cealalta.
)estera Mica are o lungime de #," m si o latime la intrarea de %," m. Sedimentul are o
grosime de apro?imati- ",%" m spre fundalul pesterii si cca. "," m spre intrarea acesteia.
)estera Mare sau )estera 9iliecilor este formata dintr4o singura galerie principala lunga de $&'
m.
)estera 9iliecilor este o pestera usor de -i.itat, are o lungime de 3"m din care $"(m de
galerie acti-a si o deni-elare de $" m. 1ccesul in pestera se face printr4un culoar ingust dupa
care se a+unge intr4o grota, nu foarte mare, cu podea ascendenta.
Regiunea )or*+%est
Petera -rilor
1 fost descoperitB Cn $(%, iar de atunci a de-enit una dintre principalele destinaDii
turistice ale MunDilor 1puseni Ai una dintre cele mai -i.itate peAteri din Dara noastrB. )eAtera
2rAilor se aflB Cn +udeDul Bi;or, l6ngB localitatea C;iAcBu, comuna )ietroasa, la o altitudine de
4#' de metri.
Numele peAterii -ine de la numeroasele fosile de <urAi de ca-ernB< descoperite acolo,
fiind un loc de adBpost pentru aceste animale, acum $%.""" de ani.
)eAtera 2rAilor este lungB de peste $.%"" de metri, Ai este compusB din galerii aflate pe
douB ni-ele. >aleria superioarB, lungB de 4## de metri, poate fi -i.itatB de turiAti, iar cea de4a
doua, lungB de %'$ de metri este re.er-atB specialiAtilor.
4
... Resurse turistice antropice
Regiunea )or*+Est
'etatea $uceava *Cetatea de Scaun a Suce-ei, este situata pe un platou inalt, in partea de
est a orasului, restaurata in ultimii ani, este o ctitorie a -oie-odului )etru I Musat, mentionata
pentru prima oara intr4un document din anul $3##J construita din piatra, a fost intarita ulterior de
Stefan cel Mare cu .iduri de peste $" m si o grosime de aproape 4 m.
9a $ mai $&"" ostasii lui Mi;ai :itea.ul au intrat fara lupta in Cetatea Sucea-a, inc;eind
astfel actul I al unirii celor 3 tari romanesti.
Sistemul de fortificatii construit in Moldo-a la sfarsitul secolului al Ml:4lea, in momentul
aparitiei pericolului otoman, cuprindea, in scopuri de aparare, intarituri de pamant si lemn,
dispuse in +urul unor ase.ari, puncte fortificate aflate in centrul unor localitati sau pe principalele
artere ele legatura dintre acestea *fortificatii ale curtilor domnesti si manastiresti, precum si cetati
de importanta strategica, situate fie la ;otare, pe linia Nistrului, fie in interior in .ona apropiata,
su3carpatica,.
!
http://www.informator.md/ro/atractii-turistice/romania/all/all/pa"e-2/?re"ions#types6
Intre aceste intarituri, Cetatea Sucea-a, una dintre cele mai cunoscute pana in pre.ent, s4a
3ucurat de faima deose3ita de4a lungul timpului. Identificandu4se cu gloria militara si cu idealul
de independenta, Cetatea de Scaun a Suce-ei a a-ut o istorie nu numai 3ogata in e-enimente si
fapte de lupta, ci a insemnat adesea si principalul element de re.istenta al intregii Moldo-e
impotri-a celor ce doreau sa o supuna.
1sta.i, comple?ul de ar;itectura Cetatea Sucea-a, resedinta -oie-odala a Moldo-ei,
sugerea.a -i.itatorilor imaginea -ietii Suce-ei medie-ale.
Descopera acum mai multe despre Romania turistica, Cetati Romania si principalele
atractii turistice
Regiunea 'entru
'etatea Rasnov
Situata pe drumul Braso-4Rucar4Campulung, Cetatea Rasno- este una din cele mai 3ine
pastrate cetati taranesti din 5ransil-ania. Cetatea Rasno- s4a numit <Cetate 5araneasca< deoarece
principala ocupatie a constructorilor era agricutura. Cetatile taranesti au facut parte dint4un
sistem de aparare al localitatilor transil-anene e?puse in-a.iilor.
%
'astelul /uniazilor
Castelul Funia.ilor a fost ridicat in secolul M: de catre Iancu de Funedoara, pe locul
unei -ec;i intarituri, pe o stanca la picioarele careia curge paraul Llasti.
Este o constructie impunatoare, cu acoperisuri inalte si di-ers colorate, cu turnuri si
turnulete, ferestre si 3alcoane impodo3ite cu dantelara pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat si
transformat in mu.eu.
@iind una dintre cele mai mari si -estite proprietati ale lui Iancu de Funedoara, castelul
cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El de-ine astfel o somptuoasa locuinta, nu
numai un punct strategic intarit.
Cu trecerea anilor, di-ersii stapani ai castelului i4au modificat infatisarea, im3ogatindu4l
cu turnuri, sali si camere de onoare.
&
'astelul Peles este unul dintre cele mai impo.ante monumente din Europa secolului
MIM, construit pe -remea regelui Carol I al Romaniei *$#&& 4 $($4,. 0 data cu acesta, au mai
fost construite castelul )elisor, Corpul de >arda, Economatul, Casa de :anatoare @oisor,
>ra+durile, :ila Sipot si 2.ina Electrica *primul castel electrificat din Europa,.
Castelul )eles a mai fost inaltat cu un eta+ dupa amena+arile din $("", iar in forma actuala
se intinde pe o suprafata de 3'"" mp. 1re peste 3" de 3ai si $&" de camerecare adapostesc o
colectie deose3ita de ta3louri si de arme, peste 4""" de piese europene si orientale, cele mai
pretioase fiind armurile germane din secolele M:I 4 M:II si o armura completa pentru cal si
ca-aler, unica in Romania.
$
http://www.informator.md/ro/atractii-turistice/romania/all/all/%3-cetatea_rasnov_/?
pa"e2#types1&2&3&!&$&%&8&2'&(&11&12&1'&1!&1$
6
http://www.informator.md/ro/atractii-turistice/romania/all/all/83-castelul_hunia)ilor/?
pa"e2#types1&2&3&!&$&%&8&2'&(&11&12&1'&1!&1$
Castelul )eles are fantani si -ase ornamentale din marmura de Carrara si sapte terase
decorate cu statui din piatra.
Castelului )eles i4au fost amena+ate in $("34$("& salile de arme, sala de consilii, 3ogata
in intarsii. Sala @lorentina sau Marele Salon este decorata in stilul neorenasterii italiene, iar Sala
de teatru in stilul lui 9udo-ic MI:, cu &" de locuri si lo+a regala. Sala de mu.ica dinCastelul
)eles este mo3ilata din darurile oferite de ma;ara+a;ul de Napurtala si era folosita ca salon de
serate mu.icale, din dorinta reginei Elisa3eta. Sala Maura a fost construita dupa influente
;ispano4maure de catre ar;itectul C;arles 9ecompte du NouP.

'astelul ,ran denumit si castelul racula este unul dintre cele mai pretioase -estigii
istorice din 5ransil-ania. Daca peretii monumentului ar -or3i, ne4ar putea destainui secole intregi
de istorie, -eacuri de legenda si po-esti cum nu s4au mai au.it.
Cea mai repre.entati-a legenda a 5ransil-aniei 4 cea a lui Dracula sau a lui :lad 5epes,
se leaga si de castelul Bran. 1ceasta ni4l infatisea.a pe :lad 5epes 4 domnitor in 5ara
Romanesca in secolul M: 4 drept un soi de -ampir, ce se ;raneste cu sangele si carnea
dusmanilor. 1ceste amanunte au constituit deliciul multor documentare, filme sau au fost folosite
ca strategie de promo-are a .onei. In realitate, acesta era doar un domnitor necrutator cu
dusmanii, carora le aplica pedeapsa e?trema 4 trasul in teapa. S4a presupus ca asa .isul Dracula a
locuit in Castelul Bran, insa nu s4au gasit niciun fel de do-e.i care sa ateste lucrul acesta.
Castelul ramane insa un -estigiu autentic, situat in pasul Rucar4Bran, la 3" /m de
municipiul Braso-. Este amplasat strategic, pe marginea unei stanci inalte, pentru a spori
-i.i3ilitatea asupra .onei.
Castelul Dracula era initial o fortificatie de forma patrulatera neregulata, a caror turnuri
au fost construite mult mai tar.iu. Cetatea a fost donata reginei Maria a Romaniei in $('", care a
amena+at4o si a transformat4o intr4un -erita3il castel, ramas mostenire fiicei sale, principesa
Ileana.
In $(4#, a reintrat in proprietatea statului roman, deoarece familia regala a fost e?pul.ata.
In $(# au fost incepute o serie de lucrari in -ederea restaurarii si amena+arii ca mu.eu, iar recent
Castelul Bran a fost restituit urmasilor principesei Ileana. 1cestia l4au remo3ilat cu piese din
colectia personala, astfel ca asta.i -i.itatorii pot admira e?ponate ce reproduc si reflecta
atmosfera regala de la castel.
#
'.3Cultura El-eDiei 4 elemente definitorii
Cultura Rom6niei este ansam3lul de -alori materiale i spirituale produse pe teritoriul
Rom6niei. Rom6nia are o culturB unicB, care este produsul geografiei i e-olu iei sale istorice
distincte.
%
http://www.informator.md/ro/atractii-turistice/romania/all/all/8!
castelul_peles/?pa"e2#types1&2&3&!&$&%&8&2'&(&11&12&1'&1!&1$
8
http://www.informator.md/ro/atractii-turistice/romania/all/all/8$-_castelul_*ran/?
pa"e2#types1&2&3&!&$&%&8&2'&(&11&12&1'&1!&1$
Este fundamental definitB ca fiind un punct de Cnt6lnire a trei regiuni7 Europa CentralB,
Europa de Est i Europa de Sud4Est, dar nu poate fi cu ade-Brat inclusB Cn nici una dintre ele.
Identitatea rom6neascB a fost formatB pe un su3strat din amestecul elementelor dacice si romane,
cu multe alte influen e. Gn antic;itate i Cn e-ul mediu, cele mai importante influen e au fost din
partea popoarelor sla-e care au migrat Cn spa iul carpato4dunBrean i care s4au format Cn
-ecinBtatea ei 4 Cn Bulgaria, Ser3ia, 2craina, )olonia i Rusia, a grecilor din Imperiului Bi.antin
i mai apoi, su3 protec ie turcB, din @anar, a Imperiului 0toman, de la mag;iari, precum i de la
germanii care trBiesc Cn 5ransil-ania.
Cultura modernB rom6nB a apBrut i s4a de.-oltat Cn ultimii apro?imati- '%" ani su3 o
puternicB influen B din partea culturilor din -estul Europei, Cn special, cultura france.B i
germanB. In plus, su3 influen a tradi iei 3i.antine i sla-one, rom6nii sunt, de asemenea,
singurul popor cre tin ortodo? dintre popoarele latine.
0 contri3u ie la identitatea sau la cultura rom6neascB au mai adus Cn di-erse perioade i
alte comunitB i etnice mai mici sau mai mari, sta3ilite Cn cursul secolelor pe teritoriul rom6nesc,
ca de pildB, Cn -ec;ime cumanii, mai t6r.iu romii, e-reii, armenii etc., de asemenea repre.entan i
repatria i ai ramurii arom6ne a rom6nilor.
&olclor
@olclorul rom6nesc repre.intB totalitatea crea iilor culturii spirituale rom6ne ti. Sintagma
se referB la produc iile etniilor -or3itoare de lim3a rom6nB Cn toate dialectele ei *ma+oritar
dacorom6n, dar i arom6n, meglenorom6n i istrorom6n,, semnalate Cn interiorul grani elor
rom6ne ti. 2rmBrind firul istoriei, folclorul din Rom6nilor include i crea iile atri3uite etniilor
premergBtoare popula iei rom6ne ti *traco4daci i presupu ii proto4rom6ni, Cn situa ia Cn care nu
e?istB i.-oare istorice care sB ateste o popula ie la nord de DunBre Cn E-ul Mediu timpuriu, p6nB
Cn mileniul doi al erei cre tine
"itologie romneasc
Rom6nii au a-ut din toate timpurile, o multitudine de o3iceiuri, 3asme i poeme
referitoare la dragoste, credin B, regi, prin ese, i -rB+itoare. Etnologi ti, poe ii, scriitorii i
istorici au Cncercat de secole sB colec ione.e i sB pBstre.e 3asmele, poemele, 3aladele i au
Cncercat sB descrie c6t mai 3ine posi3il o3iceiurile i tradi iile legate de diferite e-enimente din
an. 5radi ii legate de perioade fi?e din an sunt colindele 4 de CrBciun, sorco-a 4 de 1nul Nou sau
mBr i orul, o3icei legat de -enirea primB-erii sBr3BtoritB pe $ martie. 1lte o3iceiuri presupuse a
a-ea origini pre4cre tine, ca )aparuda, ritualul de e-ocare a ploii -ara, sau teatrul folcloric cu
mB ti sau 2rsul i Capra din iarnB.
)ro3a3il cel mai mare colec ionar de 3asme din folclor a fost nu-elistul i po-estitorul
Ion CreangB , care, printr4un lim3a+ foarte pitoresc, a dat -ia a unor po-e ti acum clasice ca
Farap 1l3 sau @ata 3a3ei i fata mosului. De asemenea poetul :asile 1lecsandri a pu3licat cea
mai de succes -ariantB a 3aladei Miori a, un poem trist, filo.ofic, centrat Cn +urul unei intrigi
simple7 complotul a doi cio3ani de a4l omorC pe un al treilea din cau.a in-idei ce i4o poartB pe
starea materialB. 1lt editor prolific de 3asme preluate din folclor a fost )etre Ispirescu, care, Cn
secolul MIM a pu3licat un numBr impresionant de -olume con in6nd un numBr larg de nu-ele
scurte i 3asme din mitologie. Ele sunt centrate Cn +urul unor persona+e populare asemeni lui @Bt4
@rumos, prin esa Ileana Cos6n.eana, mon trii Lmeu sau CBpcBun, dragonul Balaur sau creaturi
fantastice ca 3una L6nB i malefica Muma )Bdurii.
,uctria tra*i ional
BucBtBria rom6neascB este denumirea pe care o poartB re.ultatul sinteti.Brii, Cn timp, a
gusturilor i o3iceiurilor gastronomice specifice poporului rom6n. Ea este di-ersB, cuprinde
nenumBrate o3iceiuri i tradi ii culinare, m6ncBruri specifice, CmpreunB cu o3iceiuri pro-enite
prin intersectarea culturii gastronomice cu tradi ii ale altor popoare, cu care poporul rom6n a
intrat Cn contact de4a lungul istoriei. BucBtBria rom6neascB cuprinde at6t 3ucate de .i cu .i c6t i
preparate speciale de sBr3Btoare. )oporul rom6n fiind cre tin CncB de la Cnceputurile formBrii
sale, BucBtBria rom6neascB cuprinde numeroase 3ucate de pra.nic r6nduite Cn func ie de
anotimpul i sBr3Btoarea pomenitB. Bucatele rom6ne ti sunt alcBtuite at6t din legume, cereale,
uleiuri -egetale, lapte, produse lactate c6t i din carne i su3produse din carne. 2n loc aparte Cn
BucBtBria rom6neascB Cl au dulciurile, plBcintele, dulce urile.
(
Rom6nii au fost dintotdeauna un Tpopor m6ncBtor de lapteS, lucru demonstrat Ai de
ocupaDia sa de 3a.B7 creAterea animalelor, alBturi de agriculturB.
$"
"ncruri specifice romne ti *e 'rciun
SBr3Btoarea Na terii Domnului Iisus Fristos sau CrBciunul, repre.intB pentru poporul
rom6n *Cn special cel Cre tin 0rtodo?, un prile+ de mare 3ucurie. DupB postul CrBciunului,
perioadB de Cnfr6nare at6t trupeascB c6t i spiritualB, de.legarea la m6ncarea de dulce aduce dupB
sine numeroase o3iceiuri i un potpuriu de preparate din carne de porc i dulciuri de sBr3Btoare.
5Bierea porcului se face Cn .iua de Ignat. Din carne de porc, pentru pra.nicul CrBciunului, se
preparB slBninB, c6rna i, carta3o i, to3B, sarmale, fripturB de porc, cior3B de oase. Dulciurile care
sf6r esc masa de sBr3Btoare, sau cu care sunt omeni i oaspe ii care calcB pragul casei i
colindBtorii, sunt7 co.onacul, plBcinta i lipiile. 5oate aceste preparate pre.intB di-ersificBri Cn
func ie de .ona etnograficB i sunt Cnso ite de 3Buturi specifice fiecBrei .one7 uicB, palincB,
di-erse -inuri.
$$
"ncruri specifice romne ti *e Pa ti
Masa tradi ionalB pentru )a ti este alcBtuitB la cre tinii rom6ni din7 dro3 de miel, cior3B
de miel, fripturB de miel, ca dulciuri se mBn6ncB co.onacul cu di-erse umpluturi i pasca cu
3r6n.B. 1lBturi de aceste 3ucate se pregBtesc ouB ro ii. 5radi ia popularB spune cB, la rBstignirea
lui Iisus Fristos, Maica Domnului a adus un co cu ouB pe care a -rut sB le dea pa.nicilor.
1ce tia au refu.at darul, 3at+ocorindu49 i mai mult pe Iisus. )l6ng6nd Cn ;o;ote, Maica
Domnului a lBsat co ul la picioarele RBstignitului. S6ngele, iroind din trup, a Cmpestri at ouBle.
2it6ndu4se la ele, Iisus Fristos a optit cB din acea .i to i cre tinii -or -opsi ouB ro ii. Gn felul
acesta, ouBle ro ii au de-enit un sim3ol al Cn-ierii.
$'
(
http://ro.wi+ipedia.or"/wi+i/,ultura_-om.,3./2niei01olclor
1'
2edicul 3on ,laudian afirma& 4n lucrarea 5/limenta6ia poporului rom7n8 91(3(:
11
ro.wi+ipedia.or"/wi+i/2.,3./2nc.,!.83ruri_specifice_rom.,3./2ne.,8.((ti_de_,r
.,!.83ciun
,auturi
BogB ia dealurilor i colinelor rom6ne ti aduce dupB sine recolte 3ogate de struguri i
fructe precum7 merele, prunele, cire ele, caisele, piersicile, corcodu ele, -i inele. Gn Rom6nia
e?istB numeroase institu ii speciali.ate Cn o3 inerea -inurilor naturale i a 3Buturilor din fructe.
1cestea Cnso esc adeseori 3ogB ia meselor, mai ales Cn .ilele de sBr3Btoare. 2na dintre cele mai
importante 3ButurB este -inul, Rom6nia a-6nd o 3ogatB tradi ie Cn prepararea lui. Rom6nia este al
nouBlea mare producBtor mondial de -inuri, iar recent pia a de e?port a Cnceput sB creascB. Se
produc o mare gamB de soiuri locale *@eteascB, >rasB, 5am6ioasB, dar i uni-ersale *Riesling,
Merlot, Sau-ignon 3lanc, Ca3ernet Sau-ignon, C;ardonnaP, Muscat 0ttonel,. Berea este i ea
consumatB cu plBcere de cBtre rom6ni, Cnso ind adeseori alimente din 3ucBtBria tradi ionalB
germanB sau rom6neascB. 0 altB 3ButurB preferatB de rom6ni este uica *rac;iul de prune,
pBlinca, o3 inute prin distilare,, Rom6nia fiind al doilea mare producBtor mondial de prune.
$3
0biceiuri
CrBciunul este una dintre cele mai importante sBr3Btori religioase ale rom6nilor,
repre.ent6nd un prile+ de 3ucurie Ai de liniAte sufleteascB, dar Ai o .i Cn care familiile se reunesc,
copii se 3ucurB de cadourile MoAului, iar o atmosferB de sBr3Btoare Ai de 3unB-oie Cn-Bluie
cBminul fiecBruia.
Gn 1rdeal, entu.iasmul cu care localnicii fac pregBtirile de sBr3Btori este intens. GncB din
.iua Sf6ntului Nicolae, sBr3Btorit Cn & decem3rie, fetele se adunB Cn grup Ai frBm6ntB plBcintele
pe care le ung cu ou, iar la ora ( seara, c6nd -in Ai 3BieDii, se Cncinge o petrecere Cn spiritul
sBr3Btorilor.
Cu c6te-a .ile Cnaintea Cnceperii ciclului .ilelor Tfesti-eS, Cn mediul rural are loc
sacrificarea porcului, Cn .iua de Ignat, '" decem3rie. DupB studiul etnografilor, acest act ritualic
al sacrificBrii unui animal marc;ea.B trecerea de la timpul profan cotidian la timpul sacru
sBr3Btoresc, delimitea.B momentul de Cnceput al duratei sBr3BtoreAti, purificB Ai solemni.ea.B
timpul, cre6nd cadrul spiritual pentru reali.area contactului imaginar cu di-initatea, pentru
captarea forDelor 3enefice supreme.
De sBr3Btori, ardelencele se Cntrec pe ele Cn a gBti pentru ca 3ucatele tradiDionale sB fie c6t
mai gustoase Ai mai spectaculoase. DupB perioada postului CrBciunului, de.legarea la m6ncarea
de dulce aduce dupB sine numeroase preparate din carne de porc Ai dulciuri de sBr3Btoare. De pe
masa de sBr3Btori nu tre3uie sB lipseascB su3 nici o formB sarmalele Cn foi de -iDB sau de -ar.B,
to3B, c6rnaDii, calta3osul, piftia Ai co.onacul. )e l6ngB aceste 3unBtBDi gospodinele au Cnceput sB
adauge pe masB Ai salata de 3oeuf, care a de-enit Ai ea o reDetB culinarB tradiDionalB.
$4
12
ro.wi+ipedia.or"/wi+i/2.,3./2nc.,!.83ruri_specifice_rom.,3./2ne.,8.((ti_de_;a
.,8.((ti
13
http://ro.wi+ipedia.or"/wi+i/<uc.,!.83t.,!.83ria_rom.,3./2neasc.,!.83
1!
http://*i*lioteca.re"ielive.ro/referate/turism/traditii-culinare-romanesti-industria-alimentara
16!18'.html
Capitolul III
1nali.a cererii turistice Cn Romania
3.$ 5urismul Ai ariile prote+ate
=arta ariilor prote>ate de interes national din -omania&?ursa : www.rosilva.ro
1$
http://www.rosilva.ro/articole/pre)entare_"enerala__p_18!.htm