Unirea Principatelor Romne cunoscut ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 191

8) a avut loc la jumtatea secolului al XIX-lea i reprezint unificarea vechilor stat

e Moldova i ara Romneasc. Unirea este strns legat de personalitatea lui Alexandru Ioan
Cuza i de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 n Mold
ova i la 24 ianuarie 1859 n ara Romneasc. Totui, unirea a fost un proces complex, baza
t pe puternica apropiere cultural i economic ntre cele dou ri. Procesul a nceput n 18
odat cu realizarea uniunii vamale ntre Moldova i ara Romneasc, n timpul domniilor lui M
ihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodmntul rzboiului Crimeii a dus la u
n context european favorabil realizrii unirii. Votul popular favorabil unirii n am
bele ri, rezultat n urma unor Adunri Ad-hoc n 1857 a dus la Convenia de la Paris din 1
858, o nelegere ntre Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formal ntre
cele dou ri, cu guverne diferite i cu unele instituii comune. La nceputul anului urmto
r, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Mol
dovei i rii Romneti, aducndu-le ntr-o uniune personal. n 1862, cu ajutorul unionitil
cele dou ri, Cuza a unificat Parlamentul i Guvernul, realiznd unirea politic. Dup nl
rea sa de la putere n 1866, unirea a fost consolidat prin aducerea pe tron a princ
ipelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituia adoptat n acel an a denumi
t noul stat Romnia.
Ideea Unirii Moldovei i a rii Romneti, avansat nc din secolul al XVIII-lea a devenit,
p rzboiul Crimeii (1853 - 1856) o tem de prim plan a dezbaterii politice, att n cele
dou Principate, ct i pe plan internaional. Situaia extern se arta favorabil; nfrnger
iei i hegemonia politic a Franei ofereau un context prielnic punerii n practic a proi
ectului, cu att mai mult cu ct Napoleon al III-lea, mprat al francezilor, dorea un b
astion rsritean favorabil politicii sale, care s contrabalanseze expansiunea ruseas
c i s contribuie, alturi de Italia, la subminarea sau chiar destrmarea monarhiei aust
ro-ungare.