Sunteți pe pagina 1din 42

Uniunea Europeana

UNIUNEA EUROPEAN
Capitolul 1
1.1.Istoric
In urma celui de-al doilea razboi mondial,Europa suferise mari pierderi
umane si materiale.Se confrunta cu o criza politica,morala si intelectuala,isi
pierduse prestigiul in lume,mai ales in raport cu S.U.A,care se afla intr-o perioada
de prosperitate economica.
La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial,Europa ajunsese divizata,in
ciuda atator elemente comune la care europenii tineau;divergentele intre statele
europene au contrubuit la alunecarea Europei in azboiul rece,iar ca urmare a
razboiului,mari puteri europene au ajuns pe loc secundar.Astfel se e!plica faptul
ca,pe de o parte ,tendintele spre unitatea europeana sunt impulsionate,in primul
rand,din interiorul acestor state."e de alta parte,aceste impulsuri vin din
profilierea comunismului dinspre asarit si din amenintarea americana.
UE ar fi trebuit de fapt sa fie cunoscuta drept #$omunitatiile Europene%,la
plural.Ea a inceput sub forma a trei organizatii distincte,dar totusi inrudite intre
ele%$omunitatea Europeana A $arbunelui si &telului'European $oal And Steal
$ommunit( sau E$S$)$E$&*,$omunitatea Europena a Energieie
Atomice'Euratom*si $omunitatea Economica Europena '$EE numita si "iata
$omuna*In practica,institutiile si politica acestora au devenit tot mai greu de
distins,proces confirmat de amendamentele successive aduse tratatului.
+upa razboi,unii oameni politici 'obert Sc,uman,-onrad Adenauer,.ean
/onnet si altii*au demonstrate ca,pentru a nu se mai repeta greselile
trecutului,este nevoie de o solidaritate europeana,care sa nu fie in contradictie cu
solidaritatea nationala si sa nu dauneze identitatii nationale.Asadar,alaturi de
identitatea natioanala,si nu in contradictie cu ea,apare identitatea
europeana,care va presupune o constiinta europeana.Ideologia nationalista a
sec al-0I0-lea urmeaza a fi inlocuita cu ideologia integrarii europene.Aceasta nu
inseamna respingerea valorii natinunii,ci asumarea unei realitati ca mai e!ista si
alte valori comparabile ca importanta."roblema practica ce isi astepta
solutionarea prin integrarea europeana era una a armonizarii intereselor statelor
nationale,a asigurarii dezvoltarii lor economice si ,concomitent,a evitarii
conflictelor dintre ele.In Europa integrata,patriotismul,adica dragostea fata de
2
propria tara se mentine si este insotit mai accentuat de toleranta si de solidaritate
cu alte tari.
1oua constructie a Europei unite a putut incepe numai in Europa
&ccidentala si numai dupa reconcilierea franco-germana.Ideea calauzitoare a lui
/onnet in acest sens este ca razboiul dintre 2ranta si 3ermania nu trebuie
niciodata sa mai tulbure politica si prosperitatea continentului.
+emersul pentru integrarea europeana s-a facut mai intai in plan
economic,unificarea politica ramanand obiectivul final.
"e fondul unei noi constructii europene,care s-a realizat in
etape,democratiile occidentale au parcurs mai multe stadii de dezvoltare.
"ana in anul 4567 s-a realizat refacerea economica postbelica."lanul
/ars,all,dublat de o puternica vointa de reconstructie,optiunea pentru economia
de piata,intr-o anumite masura rolul statului in economie,dar si imputernicirile
unei noi integrari europene au facut ca in anii 4567-4587 sa creasca ritmurile de
dezvoltare.S-au realizat progrese in automatica,cibernetica,in cercetarea
stiintifica si alte ramuri moderne,in timp ce vec,ile industii erau in recul,iar
populatia satelor cunostea un adevarat e!od spre marile aglomerari
urbane,devenite orase in miscare.
In 5 mai 4567, obert Sc,uman, ministrul de e!terne al 2rantei, inspirat
de .ean /onnet, propune planul ce va sta la baza $omunitatii Europene a
$arbunelui si &telului sau $E$& '9+eclaratia Sc,uman9* iar pe 4 aprilie 4564,
este semnat #:ratatul de la "aris% pentru constituirea $E$&, de catre ;elgia,
2ranta, 3ermania, Italia, Lu!emburg si &landa.
+ecenuil 4584-45<7 a adus o accentuare a procesului de concentrare a
industriei si a bancilor, sc,imbari in structura socio-profesionala si cresterea
calitatii vietii. Astfel, pe =6 martie 456< sunt semnate tratatele care instituie
$omunitatea Europeana a Energiei Atomice 'EUA:&/*, si $omunitatea
Economica Europeana '$EE* de catre cele sase tari - ;elgia, 2ranta, 3ermania,
Italia, Lu!emburg si &landa ,cunoscute sub numele de :ratatele de la oma care
au intrat in vigoare la 4 ianuarie 456>.Scopul $EE era inlaturarea progresiva a
barierelor vamale, libera circulatie a fortei de munca si a capitalului.
$ele trei comunitati' $E$&,$EE si EUA:&/* au ajuns cu timpul tot mai
de nedeosebit.:ratatul de fuziune din 4586 a dat tuturor o comisie si un consiliu
comune. "e de alta parte,UE a inregistrat o considerabila e!pansiune,ca numar
de membri odata cu intrarea egatului Unit,Irlandei si +anemarcei n 45<?,a
3reciei in 45>4,a Spaniei si "ortugaliei in 45>8,a Suediei,Austriei si 2inlandei in
455@.
+aca numarul de membrii a crescut,,jurisdictia politica a UE s-a #adancitA%
incluzand sistemul monetar european,monumentalul #"rogram al "ietei
Unice%,politica regionala si sociala precum si elemente de cooperare in materie
politica e!terna si in domeniul apararii.Acest proces de adancire a fost facilitat de
3
amendamente la tratate,cel mai recent fiind #:ratatul de la /aastic,t%'semnat in
4554,intrat in vigoare in noiembrie 455?*care a transformat oficial $EE in
U1IU1EA EU&"EA1A care-si propune e!tinderea procesului de integrare
pentru a realiza si o uniune politica a tarilor europene."entru aceasta a fost
necesara elaborarea unei legislatii europene,care a impus sc,imbari in legislatia
statelor membre sau a celor ce vor sa adere la UE.
/entinand obiectivul neclar #Euroentuziastii # si sustinatorii infocati ai
autonomiei nationale au fost de obicei capabili sa inc,eie compromisuri care sunt
socotite a fi in interesul tuturor.2aptul acesta propulseaza procesul de
integrare,in profida agitatiei,asa incat suntem martorii aparitiei unei UE ca o
entitate tot mai #asemanatoare unui stat%in sistemul international,ceea ce poate
duce la sc,imbarea conceptelor traditionale de suveranitate si de organizatie
internationala.
1.2.Obiective principale ale Uniunii Europene
/isiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele
membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avand drept suport
solidaritatea.
"rincipalele obiective suntA
promovarea progresului economic si social 'piata unica a fost instituita in
455?, iar moneda unica a fost lansata in 4555*;
sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala 'prin ajutor
umanitar pentru tarile nemembre, o politica e!terna si de securitate comuna,
implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul
organizatiilor internationale*;
sa instituie cetatenia europeana 'care nu inlocuieste cetatenia nationala
dar o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor
europeni*;
sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie 'legata de
functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor*;
sa e!iste si sa se consolideze in baza dreptului comunitar 'corpul
legislatiei adoptate de catre institutiile europene, impreuna cu tratatele
fondatoare*;
1.3.State membre ale UE
State fondatoareA
'4567*
3ermania,2ranta,;elgia,Italia, Lu!emburg, &landa.
'45<?*
4
/aria ;ritanie, Irlanda , +anemarca
'45>8*
"ortugalia, Spania
'4556*
2inlanda, Suedia, Austria
'45>4*3recia
'=77@*$ipru,Estonia,Letonia,Lituania,/alta,"olonia,epublica
$e,a,Slovacia,Slovenia,Ungaria
State in curs de aderare
;ulgaria,omania
State candidate
$roatia,:urcia,2osta epublica Iugoslava a /acedoniei
Capitolul 2
Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare
care a Bnceput in anul 4564, intre sase tari europene ';elgia, 3ermania, 2ranta,
Italia, Lu!emburg si &landa*.
+upa cincizeci de ani si cinci valuri de aderare '45<?A +anemarca, Irlanda
si egatul Unit; 45>4A 3recia; 45>8A Spania si "ortugalia; 4556A Austria, 2inlanda
si Suedia; =77@A $ipru, Estonia, Letonia, Lituania, /alta, "olonia, $e,ia,
Slovacia, Slovenia si Ungaria*, Uniunea Europeana are astazi =6 state membre.
$el de-al cincilea val se va inc,eia odata cu aderarea omaniei si ;ulgariei,
programata sa aiba loc la 4 ianuarie =77<.
:urcia si $roatia sunt tari candidate cu care negocierile de aderare tocmai au
inceput.
2.1.Obiectivul principal al Uniunii Europene
/isiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele
membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avand drept suport
solidaritatea.
"rincipalele obiective suntA
5
- promovarea progresului economic si social 'piata unica a fost instituita in
455?, iar moneda unica a fost lansata in 4555*;
- sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala 'prin ajutor
umanitar pentru tarile nemembre, o politica e!terna si de securitate comuna,
implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul
organizatiilor internationale*;
- sa instituie cetatenia europeana 'care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor
europeni*;
- sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie 'legata de functionarea
pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor*;
- sa e!iste si sa se consolideze in baza dreptului comunitar 'corpul legislatiei
adoptate de catre institutiile europene, impreuna cu tratatele fondatoare*;
2.2.Institutiile Uniunii Europene
Unicitatea constructiei europene se reflecta in primul rand in ar,itectura
institutionala. Statele accepta sa delege o parte din puterile lor suverane unor
institutii comune create prin tratatele fondatoare, cu modificarile succesive,
institutii al caror scop este sa asigure o participare democratica a Statelor
/embre la luarea de decizii.
In momentul actual functionarea Uniunii Europene se bazeaza pe cinci
institutiiA
4. "arlamentul European
=. $onsiliul Uniunii Europene
3. $onsiliul European
@. $omisia Europeana
6. $urtea de .ustitie a $omunitatilor Europene
6. $urtea Europeana de $onturi
E!istC, de asemenea urmCtoarele organisme principale A

&3A1IS/E 2I1A1$IAE
- ;anca $entrala Europeana
- ;anca Europeana de Investitii ';EI*
- 2ondul European de Investitii
&3A1IS/E $&1SUL:A:IDE
- $omitetul Economic si Social
- $omitetul egiunilor
"arlamentul European
"arlamentul European reprezinta, in viziunea :ratatului de la oma, din 456<,
9popoarele statelor reunite in cadrul Uniunii Europene9.
6
"rimele alegeri directe pentru "arlamentul European au avut loc in iunie 45<5.
1umarul de mandate este repartizat pe tari, in functie de marimea acestora.
EncepFnd cu =77@, ??> milioane de alegatori din cele =6 de state membre ale
Uniunii Europene isi aleg cei <?= de reprezentanti in "arlamentul European
'aceasta cifra a fost stabilita prin :ratatul de la 1isa, intrat in vigoare la 4
februarie =77?*.
Legitimat prin vot universal direct si ales pentru un mandat de 6 ani, "arlamentul
European si-a sporit continuu influenta si puterea prin intermediul unei serii de
tratate. Acestea, in mod special :ratatul de la /aastric,t din 455= si :ratatul de
la Amsterdam din 455<, au condus la transformarea "arlamentului European
dintr-un organism pur consultativ intr-un parlament cu puteri legislative similare
celor e!ercitate de parlamentele nationale.
"rin :ratatul de la 1isa, intrat in vigoare la 4 februarie =77?, s-a stabilit un numar
ma!im de <?= de membri ai "arlamentului.
"arlamentul European este singura institutie comunitara ale carei sedinte si
deliberari sunt publice. +ezbaterile, avizele si rezolutiile acestuia sunt publicate
in .urnalul &ficial al Uniunii Europene.
"resedintele reprezinta "arlamentul la evenimentele cu caracter oficial si in
relatiile internationale, prezideaza sesiunile plenare ale "arlamentului precum si
intalnirile ;iroului si ale $onferintei "resedintilor.
;iroul este organul de reglementare in ale carui atributii intra bugetul
"arlamentului si problemele administrative, organizatorice si de personal.
$onferinta "resedintilor reuneste "resedintele "arlamentului si presedintii
gruparilor politice si este organul politic al "arlamentului. $onferinta "resedintilor
stabileste ordinea de zi a sedintelor plenare, fi!eaza calendarul activitatilor
desfasurate de organismele parlamentare si stabileste competentele comisiilor si
delegatiilor parlamentare, precum si numarul membrilor acestora.
"arlamentul are trei functii esentialeA
4. Alaturi de $onsiliul Uniunii Europene, are atributii legislative, adica adopta
legislatia Uniunii 'regulamente, directive, decizii*. "articiparea sa la procesul
legislativ contribuie la garantarea legitimitatii democratice a te!telor adoptate;
=. Emparte autoritatea in domeniul bugetar cu $onsiliul Uniunii Europene, prin
urmare poate modifica c,eltuielile bugetare. In ultima instanta, adopta bugetul in
intregime;
?. E!ercita un control democratic asupra $omisiei. Aproba desemnarea
membrilor $omisiei si are dreptul de a cenzura $omisia. +e asemenea, e!ercita
un control politic asupra ansamblului institutiilor.
Sediul "arlamentului European este la Strasbourg, unde se tin sedintele o
saptamana in fiecare luna. Unele sedinte se tin la ;ru!elles, iar Secretariatul
3eneral se afla la Lu!emburg.
$onsiliul Uniunii Europene
7
In baza :ratatului de constituire a $omunitatii Europene, $onsiliul are
urmatoarele responsabilitatiA
- este organismul legislativ al $omunitatii; in rezolvarea unei game largi de
probleme comunitare isi e!ercita aceasta putere legislativa impreuna cu
"arlamentul European;
- coordoneaza politica economica generala a Statelor /embre;
- inc,eie, in numele $omunitatii, acordurile internationale dintre aceasta si unul
sau mai multe state sau organizatii internationale;
- impreuna cu "arlamentul European formeaza autoritatea bugetara care
adopta bugetul $omunitatii.
- adopta deciziile necesare pentru definirea si punerea in practica a politicii
e!terne si de securitate comuna, pe baza orientarilor generale trasate de
$onsiliul European;
- coordoneaza activitatile statelor membre si adopta masurile necesare cu
privire la cooperarea politieneasca si juridica in materie penala.
"resedintia $onsiliului este asigurata, prin rotatie, de fiecare dintre Statele
/embre, pe durata unui mandat de sase luni.
$onsiliul este asistat de catre un Secretariat 3eneral, care pregateste si asigura
buna functionare a lucrarilor $onsiliului la toate nivelurile.
$onsiliul European
$onsiliul European da Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii sale si ii defineste
orientarile politice generale9.
Spre deosebire de "arlamentul European, $onsiliu, $omisie, $urtea de .ustitie
si $urtea de $onturi, $onsiliul European nu este, din punct de vedere juridic, o
institutie a $omunitatii Europene. $u toate acestea, el joaca un rol esential in
toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene, fie dand un impuls Uniunii sau
definind orientarile politice generale, fie coordonand, arbitrand sau oferind solutii
in probleme dificile.
$onsiliul European reuneste sefii de state sau guverne ai celor =6 state membre
ale Uniunii Europene si "resedintele $omisiei Europene. 1u trebuie confundat
cu $onsiliul Europei 'care este un organism international* sau cu $onsiliul
Uniunii Europene 'care este format din ministri ai celor douazeci si cinci state
membre*.
Lucrarile $onsiliului European sunt gazduite de statul membru care asigura
presedintia $onsiliului si participa la viata politica si evolutia Uniunii Europene
prin intalniri organizate cel putin de doua ori pe an 'de obicei in lunile iunie si
decembrie*. Aceste lucrari se constituie intr-un eveniment importantA prezenta
intr-un oras european a celor douazeci si cinci reprezentanti investiti cu
legitimitate democratica incontestabila, insotiti de alti ministri si colaboratori
apropiati, constituie - de aproape douazeci si cinci de ani - un eveniment politic
8
asteptat cu mare interes.
+in =77= si in conformitate cu :ratatul de la 1isa, cel putin un $onsiliu European
per "resedintei se tine in ;ru!elles. +upa e!tinderea Uniunii se asteapta ca toate
intalnirile $onsiliului European sa aiba loc la ;ru!elles.
$omisia Europeana
$omisia indeplineste trei functii de bazaA
4. +reptul de initiativaA rolul sau de initiator al politicilor comunitare este unic. In
plus, $omisia functioneaza ca organ e!ecutiv al Uniunii Europene, veg,ind la
respectarea :ratatelor inc,eiate. Ea reprezinta interesul comun si in mare
masura, semnifica personalitatea Uniunii. "rincipala sa preocupare este aceea
de a apara interesele cetatenilor Europei. /embrii $omisiei sunt alesi din tarile
UE, insa fiecare dintre ei depune un juramant de independenta.
=. & alta functie a $omisiei este aceea de a veg,ea la respectarea tratatelor UE,
astfel incat legislatia UE sa fie corect aplicata de catre Statele /embre, iar toti
cetatenii si participantii la "iata Unica sa poata beneficia de conditiile unitare
asigurate.
?. $ea de-a treia functie a $omisiei este aceea de organ e!ecutiv al Uniunii,
avind responsabilitatea implementarii si coordonarii politicilor. Una dintre
atributiile sale e!ecutive consta in gestionarea bugetului anual al Uniunii si a
2ondurilor Structurale, al caror principal scop este de a elimina decalajele
economice dintre zonele mai bogate si cele mai sarace ale Uniunii.
$urtea de .ustitie a $omunitatilor Europene
$a orice sistem de drept veritabil, si cel al $omunitatii presupune e!istenta unor
garantii jurisdictionale ce trebuie sa intre in functiune in situatia contestarii sau
punerii in aplicare a legislatiei $omunitare.
$urtea de .ustitie, ca institutie jurisdictionala a $omunitatii, reprezinta coloana
vertebrala a acestui sistem de garantii. .udecatorii trebuie sa asigure
uniformitatea interpretarii si aplicarii dreptului comunitar in fiecare Stat /embru,
mentinerea sa ca sistem comunitar si aplicarea sa in mod identic tuturor celor
care i se supun in toate imprejurarile.
"entru indeplinirea acestui rol, $urtea de .ustitie are competenta de solutionare
a litigiilor in care se constituie ca parti state membre, institutii comunitare,
intreprinderi sau persoane fizice.
$urtea de .ustitie joaca un rol esential in cadrul sistemului institutional stabilit
prin :ratate.
In mod deosebit, $urtea are rolul de a mentine ec,ilibrul intre prerogativele
institutiilor comunitare pe de o parte si intre prerogativele conferite $omunitatii si
cele pastrate de statele membre pe de alta parte. In e!ercitarea atributiilor sale
9
de revizuire, $urtea este deseori c,emata sa ,otarasca in probleme de natura
constitutionala sau de importanta economica majora.
$urtea de .ustitie numara 46 judecatori si > avocati generali.
.udecatorii si avocatii generali sunt numiti de guvernele statelor membre de
comun acord, pentru un mandat de sase ani, cu posibilitatea de reinnoire. Ei sunt
alesi din randul juristilor de o incontestabila independenta si competenta
profesionala.
.udecatorii il aleg din randul lor pe "resedintele $urtii pentru un mandat de trei
ani ce poate fi reinnoit.
"resedintele conduce lucrarile $urtii si prezideaza audierile si dezbaterile.
Avocatii generali acorda asistenta $urtii in indeplinirea atributiilor sale,
prezentand in sedinte desc,ise, in conditii de completa impartialitate si
independenta, avize referitoare la spetele deduse curtii. Atributiile lor nu trebuie
confundate cu cele ale unui procuror sau ale unui asemenea alte oficialitati - fiind
vorba in acest caz de rolul $omisiei de a veg,ea asupra intereselor $omunitatii.
$urtea Europeana de $onturi
"otrivit :ratatului instituind $omunitatea Europeana, $urtea Europeana de
$onturi are ca principala atributie verificarea conturilor si a e!ecutiei bugetului
Uniunii Europene, cu dublul scop de a imbunatati gestionarea resurselor
financiare si informarea cetatenilor Europei cu privire la utilizarea fondurilor
publice de catre autoritatile cu responsabilitati de gestiune.
$urtea Europeana de $onturi este formata din =6 membri provenind din cele =6
State /embre si numiti pentru un mandat de 8 ani. /embrii $urtii de $onturi sunt
independenti si au e!perienta in domeniul auditarii finantelor publice. /embrii
$urtii isi aleg "resedintele pentru un mandat de ? ani. La $urtea de $onturi isi
desfasoara activitatea 667 de profesionisti de inalta clasa din cele =6 tari ale
Uniunii Europene, dintre care circa =67 sunt auditori.
Independenta $urtii Europene de $onturi in raport cu alte institutii $omunitare si
cu Statele /embre garanteaza obiectivitatea activitatii sale de audit. $urtea de
conturi are deplina libertate in ceea ce priveste organizarea si planificarea
activitatii sale de audit si publicarea rapoartelor.
9$onstiinta financiara9 a Uniunii $urtea de $onturi verifica daca incasarile si
c,eltuielile UE s-au efectuat legal si corect. Se pune un accent deosebit pe
corectitudinea gestionarii financiare, verificandu-se daca - si in ce masura au fost
atinse obiectivele propuse in materie de gestiune, precum si costurile aferente.
$urtea Europeana de $onturi garanteaza astfel cetatenilor europeni ca bugetul
UE a fost gestionat si e!ecutat corect si in modul cel mai eficient posibil.
&3A1IS/E 2I1A1$IAE
;anca $entrala Europeana
10
Sistemul European de ;anci $entrale 'SE;$* este compus din ;anca $entrala
Europeana ';$E* si toate celelalte banci centrale nationale ale celor =6 de State
/embre. :ermenul 9Eurosistem9 defineste ;anca $entral Europeana si bancile
centrale)nationale ale statelor care au aderat la zona Euro.
&biectivele acestui sistem suntA
- +efinirea si implementarea politicii monetare a zonei euro
- +erularea operatiunilor e!terne
- "astrarea si administrarea rezervelor Statelor /embre
- "romovarea unui sistem eficient de plati
Sistemul European de ;anci $entrale este guvernat de structurile de decizie ale
;$E, si anume $onsiliul +irector si $omitetul E!ecutiv. $onsiliul +irector este
compus din membrii $omitetului E!ecutiv si din guvernatorii bancilor centrale
nationale din statele zonei Euro. $omitetul E!ecutiv este compus din
"resedintele ;$E, Dice-"resedintele ei si alti patru membri, alesi dintre
profesionisti recunoscuti in domeniul monetar bancar. $onsiliul 3eneral este
compus din "resedintele si Dice-"resedintele ;$E, precum si din guvernatorii
bancilor centrale din cele =6 de State /embre ale UE.
;anca Europeana de Investitii ';EI*
Infiintata in temeiul :ratatului de la oma in anul 456>, ;anca Europeana de
Investitii ';EI* este institutia financiara a Uniunii Europene.
olul ;ancii Europene de Investitii este de a contribui la integrarea, dezvoltarea
ec,ilibrata si coeziunea economica si sociala a statelor membre.
"entru acest scop, ea colecteaza de pe pietele financiare, volume substantiale
de fonduri pe care le orienteaza, in conditii avantajoase, spre finantarea de
proiecte importante, conform obiectivelor Uniunii Europene.
In afara Uniunii Europene, ;EI implementeaza componentele financiare ale
acordurilor inc,eiate in cadrul politicilor de dezvoltare si cooperare ale UE.
Structura ;EIA
$onsiliul 3uvernatorilor este format din ministrii desemnati de fiecare dintre
Statele /embre, de regula /inistrii de 2inante. $onsiliul stabileste politicile de
creditare, aproba bilantul si raportul anual, autorizeaza operatiunile de finantare
in afara Uniunii si ia decizii cu privire la majorarile de capital. +e asemenea,
numeste membrii $onsiliului +irectorilor, ai $omitetului de /anagement si ai
$omitetului de Audit.
$onsiliul +irectorilor este compus din =8 de directori si 48 membri supleanti
numiti de catre $onsiliul 3uvernatorilor.
Statele membre desemneaza =6 de directori si 46 membri supleanti iar $omisia
Europeana este reprezentata printr-un director si un membru supleant. In acelasi
timp, $onsiliul poate coopta pana la 8 e!perti '? directori si ? supleanti*, fara
drept de vot.
$omitetul de /anagement, organ e!ecutiv colegial, controleaza toate
operatiunile curente; face recomandari +irectorilor cu privire la ,otararile pe care
urmeaza sa le adopte si raspunde de aplicarea acestora. "resedintele ;ancii
11
sau, in absenta sa, unul dintre Dice-"resedinti, conduce sedintele $omitetului de
/anagement.
Incepand cu 4 mai =77@, deciziile au fost luate cu o majoritate compusa din cel
putin o treime a membrilor cu drept de vot si reprezentand cel putin 67G din
capitalul subscris.
$omitetul de Audit verifica operatiunile si contabilitatea ;ancii, pe baza activitatii
desfasurate atat de organele interne de control si audit cat si de auditorii e!terni
2ondul European de Investitii
2ondul European de Investitii 'EI2* este o institutie europeana in a carei
competenta intra sprijinirea aparitiei, cresterii si dezvoltarii intreprinderilor mici si
mijlocii. 2ondul intervine in principal cu capital de risc si instrumente de garantare
provenind fie din fonduri proprii, fie de la ;anca Europeana de Investitii sau
Uniunea Europeana, in baza mandatelor acordate.
2EI este un parteneriat public privat.
+in structura tripartita a actionariatului sau fac parte ;anca Europeana de
Investitii, Uniunea Europeana reprezentata de $omisia Europeana si un numar
de banci si institutii financiare europene. Activitatea EI2 este complementara
celei a actionarului sau majoritar, ;anca Europeana de Investitii.
$onform Art. = din statutul sau, 2ondul European de Investitii contribuie la
realizarea obiectivelor comunitare; in mod special isi propune sa contribuie la
dezvoltarea unei societati bazate pe cunoastere, a!ata pe inovatie, crestere
economica si ocuparea corespunzatoare a fortei de munca, pe promovarea
liberei initiative, pe dezvoltare regionala si coeziune.
EI2 actioneaza independent, pe baze comerciale, in conditii de piata. In
conformitate cu Art. =@ al statutului sau, 2ondul urmareste obtinerea de venituri
pentru actionarii sai.
&3A1IS/E $&1SUL:A:IDE
$omitetul Economic si Social
$omitetul Economic si Social este un organism non-politic care ofera
reprezentantilor grupurilor de interese socio-profesionale europene si altora, o
platforma formala pentru e!primarea punctelor de vedere cu privire la problemele
Uniunii Europene. &piniile $ES sunt trimise institutiilor importante, $onsiliului,
$omisiei Europene si "arlamentului European. Are deci un rol c,eie de jucat in
procesul decizional al Uniunii Europene.
$omitetul Economic si Social a fost creat prin :ratatele de la oma din 456<
pentru a implica grupurile de interese in crearea "ietei $omune si pentru a oferi
suportul institutional necesar $omisiei Europene si $onsiliului de /inistri, pentru
a fi la curent cu problemele Uniunii Europene.
Actul Unic European '45>8*, :ratatul de la /aastric,t '455=, :ratatul de la
Amsterdam '455<* si :ratatul de la 1isa '=777* au intarit rolul $omitetului
Economic si Social.
12
$ei ?4< membri ai $ES fac parte din grupurile de interes, economice si sociale
din Uniunea Europeana.
/embrii sunt propusi de catre guvernele nationale si numiti de catre $onsiliul
Uniunii Europene pentru un mandat de @ ani, care poate fi reinnoit. Ei apartin
unuia din cele trei grupuri, angajatori, angajati si interese diverse.
3ermania, 2ranta, Italia si /area ;ritanie au =@ de membri fiecare, Spania si
"olonia au =4 de membri, ;elgia, 3recia si &landa, "ortugalia, Austria, Suedia,
epublica $e,a si Hungari au cate 4= membri, +anemarca, Irlanda, 2inlanda,
Lituania si Slovacia cate 5, Estonia, Letonia si Slovenia cate <, Lu!emburg si
$ipru 8, iar /alta 6.
Sarcina membrilor $ES este sa ofere opinii cu privire la subiecte de interes
european, $onsiliului, $omisiei Europene si "arlamentului European.
$onsultarea $ES de catre $omisie sau $onsiliu este obligatorie in anumite
cazuri; in altele este optionala. $ES poate, totusi, adopta deasemenea opinii din
proprie initiativa. Actul Unic European si :ratatul de la /aastric,t au e!tins aria
de subiecte necesita opinia $ES, in particular noile politici 'politica regionala si
de mediu*.
:ratatul de la Amsterdam a e!tins si mai mult aria de subiecte care sunt supuse
opiniei $ES, si permite sa fie consultat de catre "arlamentul European..
In ultimii ani, $omitetul Economic si Social si-a consolidat rolul in cadrul Uniunii
Europene si a depasit limitele impuse de :ratate. El functioneaza ca un forum
pentru "iata Unica si a organizat, cu sprijinul altor organisme europene, o serie
de evenimente pentru a apropia Uniunea Europeana de cetateni.
$omitetul egiunilor
Infiintarea $omitetului egiunilor '$* prin :ratatul de la /aastric,t a raspuns
cererii formulate de autoritatile locale si regionale de a fi reprezentate in Uniunea
Europeana.
In prezent, $omitetul egiunilor este un organism complementar celor trei
institutii $omunitare '$onsiliul, $omisia, "arlamentul*. In sistemul institutional
comunitar $omitetul si-a castigat un loc bine definit datorita e!perientei politice a
membrilor sai la diferite niveluri locale si a cunoasterii aprofundate a problematicii
regionale si locale.
$ joaca un rol important in procesul de integrare europeana. Unul din
principalele sale obiective il reprezinta consolidarea coeziunii economice si
sociale a statelor membre.
$ are, ca si consecinta a e!tinderii, pana la ?@@ de membri si un numar egal de
membri supleanti, numiti pentru o perioada de patru ani de catre $onsiliul Uniunii
Europene, care isi desfasoara activitatea in e!clusivitate pe baza propunerilor
venite din partea statelor membre. /andatul membrilor poate fi reinnoit.
$ este un organism independent. /embrii sai nu se supun nici unor instructiuni
obligatorii. Ei actioneaza complet independent pentru indeplinirea atributiilor
specifice, urmarind interesul general al Uniunii Europene.
$omitetul egiunilor reprezinta o 9punte9 de legatura intre institutiile europene si
regiunile, comunele si orasele Uniunii Europene. /embrii $ detin mandate
13
'administrative* pe plan regional sau local, nu functioneaza permanent la
;ru!elles si ca urmare mentin constant legatura cu cetatenii. Se reunesc de cinci
ori pe an in sesiune plenara, ocazie cu care adopta recomandarile facute pe
baza datelor furnizate de diversele comisii.
2.3.Simboluri europene
Steaul A
Steagul, cu cele 4= stele, asezate in cerc, pe un fond albastru, inseamna
unitatea si identitatea popoarelor Europei. $ercul reprezinta solidaritatea si
armonia, iar stelele, in numar de 4=, reprezinta perfectiunea 'si nu numarul
statelor membre UE cum s-ar putea crede*.
Istoria steagului incepe in 4566. Intai, el a fost folosit de $onsiliul Europei,
organizatie internationala aparatoare a drepturilor omului si valorilor culturale
europene. In anul 45>6, statele membre UE l-au adoptat ca steag al
$omunitatilor Europene '$EE*, incepand cu 45>8 el este utilizat de catre toate
institutiile Uniunii Europene.
Imnul
:ot $onsiliul Europei a fost cel care a decis, in 45<=, ca #&da bucuriei% 'ultima
parte a Simfoniei a I0-a de ;eet,oven* sa devina imnul sau, iar in 45>6, Statele
/embre UE l-au adoptat, si ele, ca imn oficial al Uniunii Europene.
Alegerea acestei melodii ca imn subliniaza aspiratia spre valorile comune,
unitatea in diversitate si idealurile de libertate, pace si solidaritate care stau la
baza Uniunii Europene.
14
9Unita in diversitate9
Unita in diversitate9 este deviza Uniunii Europene. A fost folosita pentru prima
data in =777 'cu apro!imatie* si a fost pentru prima data mentionata oficial in
:ratatul de instituire a unei $onstitutii pentru Europa, inc,eiat in =77@. Articolul I
I > enumera simbolurile UE. Semnificatia devizei este ca, prin Uniunea
Europeana, europenii isi unesc eforturile pentru a lucra impreuna pentru
mentinerea pacii si pentru prosperitate, si ca numeroasele culturi, traditii si limbi
diferite care coe!ista in Europa sunt un atu pentru continentul nostru. +eviza
apare in cele =7 de limbi oficiale in postere publicate cu ocazia zilei de 5 mai,
Jiua Europei.
/oneda unica I euro
La originea conceptului de moneda unica se afla tratatele care stau la baza
Uniunii Europene. :ratatul de la oma '456<* declara ca piata comuna este unul
dintre obiectivele $omunitatii Europene ce va contribui la o #uniune mai stransa
intre popoarele Europei%. :ratatul Uniunii Europene '455= - /aastric,t* introduce
Uniunea Economica si /onetara si pune bazele monedei unice. Iar in decembrie
4556, $onsiliul European de la /adrid decide ca moneda unica sa poarte
15
numele de #euro%.
Incepand cu 4 ianuarie =77=, Euro a intrat propriu-zis in circulatie si in
buzunarele cetatenilor europeni. In acel moment, doar 4= din cele 46 state
membre au adoptat-o, ulterior li s-a alaturat 3recia. Euro a devenit un simbol al
Uniunii Europene. /onedele si bancnotele nationale ale statelor din Jona Euro
au fost scoase din circulatie pe => februarie =77=.
eprezentarea grafica a monedei unice a fost inspirata de litera greceasca
epsilon, ea trebuind sa faca legatura atat cu leaganul civilizatiei si democratiei
europene, cat si cu prima litera din cuvantul #Europa%. $ele doua linii paralele din
simbolul grafic sunt un indicator al stabilitatii euro.
Jiua Europei - 5 mai
Jiua de 5 mai 4567 a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi
Uniunea Europeana.
In acea zi, la "aris, /inistrul de E!terne al 2rantei, obert Sc,uman, a citit presei
internationale o declaratie prin care c,ema 2ranta, 3ermania si celelalte popoare
ale Europei sa isi uneasca productiile de otel si carbune, ca #prima fundatie
concreta a unei federatii europene%.
"ropunerea lui avea ca scop crearea unei comunitati in cadrul careia membrii sa
isi puna sub control comun productia de otel si carbune I ca baza a puterii lor
militare -, in scopul evitarii izbucnirii unui nou razboi. :arile carora li se adresa in
primul rand aceasta provocare I 2ranta si 3ermania I fusesera in razboi timp de
aproape 477 de ani, iar cel de-al doilea razboi mondial aproape ca le distrusese.
In 45>6, cand proiectul constructiei europene era deja clar conturat, cele zece
state membre care formau la acea data $omunitatea Europeana, au ,otarat ca
ziua de 5 mai sa devina Jiua Europei.
16
Capitolul 3
A!erarea Romaniei
3.1.Criteriile !e a!erare
La $onsiliul European de la $open,aga din 455? Uniunea a facut un pas decisiv
catre e!tindere, convenind ca #statele asociate din Europa centrala si de est sa
devina membri ai Uniunii europene daca o cerere este formulata in acest sens %.
"rin urmare, e!tinderea era mai degraba o c,estiune de timp. In ce priveste
planificarea, $onsiliul European a ,otarat ca # aderarea sa aiba loc de indata ce
tarille asociate au capacitatea sa duca la indeplinire obligatiile de stat membru
prin satisfacerea conditiilor economice si politice stabilite.% :ot cu aceasta ocazie
au fost formulate criteriile de aderare, cunoscute sub numele de 9criteriile de la
$open,aga9.
$onsiliul European de la $open,aga '455?*
"entru a deveni stat membru, o tara candidata trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditiiA
K Institutii stabile care sa garanteze democratia, statul de drept, respectarea
drepturilor omului si protectia minoritatilor;
K & economie de piata functionala, precum si capacitatea de a face fata
presiunilor concurentiale din piata interna
K $apacitatea de a-si asuma obligatiile de stat membru, inclusiv adeziunea la
obiectivele politice, economice si monetare ale Uniunii Europene
3.2."espre neocierile !e a!erare
Ce se negociaza?
Una dintre conditiile necesare pentru ca omania sa adere la Uniunea
Europeana este sa adopte si sa puna in practica legislatia europeana. Legislatia
europeana 'denumita acLuis comunitar* este impartita in ?4 de domenii 'care fac
obiectul asa-numitelor capitole de negociere*.
2iecare capitol este 9desc,is spre negociere% in momentul in care Uniunea Europeana considera ca omania a
ajuns la un nivel minim de adoptare a legislatiei europene din domeniu. "rocesul de negociere se refera la adoptarea de
catre omania a unor reglementari similare celor europene si prezentarea unui program detaliat al adoptarii intregului
acLuis din domeniu.
+upa ce se ajunge la o pozitie comuna, a Uniunii Europene si omaniei,
capitolul este considerat a fi 9inc,is provizoriu%. 1ici un capitol de negociere nu este considerat a fi definitiv
Bnc,is pana in momentul in care toate cele ?4 de capitole sunt finalizate. Ultimul capitol care se negociaza si care se
inc,ide este capitolul ?4 - +iverse care cuprinde reglementarile care nu pot fi incluse in nici unul dintre celelalte ?7.
17
+e asemenea, atata timp cat nu se inc,eie negocierile pentru toate capitole,
oricare dintre acestea poate fi redesc,is.
1egocierile se considera a fi finalizate numai in momentul in care au fost
negociate si inc,ise toate cele ?4 de capitole.
$and au inceput negocierileM
+in partea Uniunii Europene, $omisia Europeana este cea care a fost
insarcinata de Statele /embre UE sa se ocupe de negocieri. $u alte cuvinte,
omania negociaza cu $omisia Europeana, in calitatea sa de reprezentant al
Statelor /embre UE. +e obicei, la inceputul fiecarei "resedintii UE 'adica, o data
martie 1998
Negocierile de aderare au inceut! in
martie 1998! cu sase tari candidate"
#ngaria! $olonia! %stonia! Ce&ia! 'lo(enia
si Ciru.
decem)rie 1999
*a 13 octom)rie 1999! Comisia a
recomandat 'tatelor +em)re #% sa
inceaa negocierile si cu ,omania!
'lo(acia! *etonia! *ituania! -ulgaria si
+alta. .ceasta rounere a /ost aro)ata
o/icial de catre 'tatele +em)re la
Consiliul %uroean de la 0elsin1i! din 12
decem)rie 1999. ,omania a inceut
negocierile de aderare! in mod o/icial! in
/e)ruarie 2000.
18
la sase luni*, $onsiliul de /inistri al Uniunii anunta care sunt domeniile care
urmeaza sa fie discutate, in perioada urmatoare, cu tarile candidate.
+in partea omaniei, 3uvernul a stabilit ca institutiile care coordoneaza procesul
de negociere sunt /inisterul Integrarii Europene si +elegatia de 1egociere a
Aderarii omaniei la Uniunea Europeana .
$um se desfasoara negocierileM
Asa cum prevede procedura stabilita in 455< de catre $onsiliul Uniunii Europene,
negocierile au loc in cadrul asa-numitelor $onferintelor de aderare. La acestea
participa delegatiile de negociere din partea Uniunii si tarii candidate 'omania*.
Aceste intalniri pot avea loc la nivel ministerial sau la nivel de negociatori sefi.
Aceeasi procedura stabileste ca, la fiecare sase luni, are loc cel putin o
conferinta la nivel de ministrii si una la nivel de negociatori sefi 'in decursul unei
"resedintii a $onsiliului UE*. "e parcursul acestor intalniri, se discuta despre
progresele realizate de omania in adoptarea si punerea in practica a acLuis-ului
pentru capitolele care sunt in curs de negociere. +aca pentru un anumit capitol
se considera ca omania a atins un nivel minim de punere in practica a acLuis-
ului sau indeplinire a angajamentelor asumate, capitolul poate fi provizoriu inc,is.
+ocumentele omaniei
"rin +ocumentele de pozitie, omania prezinta stadiul atins in domeniul adoptarii si punerii in practica a legislatiei
europene, precum si calendarul continuarii procesului de armonizare legislativa cu acLuis-ul comunitar.
:ot prin documentul de pozitie, omania poate cere Nperioade de tranzitie%
'amanarea pentru o perioada limitata a aplicarii unei anumite prevederi* sau
Nderogari% 'nepunerea in practica a anumitor reglementari pe teritoriul omaniei*,
pe care apoi le negociaza cu Uniunea Europena.
3.3.Parteneriatul Uniunea Europeana # Romania
Scurt istoric al relatiilor dintre omania si Uniunea Europeana$
455?
- 4 februarie - omania semneaza Acordul European 'Acordul european instituie
o asociere intre omania, pe de o parte, si $omunitatile Europene si Statele
/embre ale acestora, pe de alta parte*;
- /ai - se incepe aplicarea prevederilor comerciale din Acordul European, prin
intermediul unui Acord Interimar;
4556
- 4 februarie - intra in vigoare Acordul European;
- Iunie - omania depune cererea de aderare la Uniunea Europeana;
19
455<
- Iulie - $omisia Europeana adopta Agenda =777, care include &pinia asupra
cererii de aderare a omaniei la Uniunea Europeana;
455>
- /artie - Uniunea Europeana lanseaza, in mod oficial, procesul de e!tindere; -
1oiembrie - $omisia Europeana publica primele aporturi de :ara privind
procesul de aderare al omaniei 'si al tuturor celorlalte tari candidate* la Uniunea
Europeana;
4555
- Iunie - omania adopta "lanul 1ational de Aderare la Uniunea Europeana;
- 1oiembrie - $omisia Europeana publica cel de-al doilea aport de :ara privind
progresele omaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana;
- +ecembrie - la HelsinOi, $onsiliul European decide inceperea negocierilor cu
sase tari candidate, printre care si omania;
=777
- 2ebruarie - in cadrul reuniunii $onsiliului UE pentru Afaceri 3enerale, dedicata
lansarii $onferintei Interguvernamentale, are loc desc,iderea oficiala a
negocierilor de aderare a omaniei;
- /artie - omania adopta Strategia Economica pe :ermen /ediu 'SE:/* si o
prezinta in cadrul reuniunii $onsiliului de Asociere omania - Uniunea
Europeana;
- In primul semestru al anului 'in timpul "resedintiei "ortug,eze a UE* se desc,id
spre negociere 6 capitoleA Intreprinderi mici si mijlocii '$ap 48*, Stiinta si
cercetare '$ap 4<*, Educatie si formare profesionala '$ap 4>*, elatii e!terne
'$ap =8* si "olitica e!terna si de securitate comuna '$ap =<*, care sunt si
inc,ise provizoriu;
- /ai - 3uvernul omaniei adopta "rogramul 1ational de Aderare la Uniunea
Europeana 'actualizat*, precum si "lanul de Actiune si $adrul /acroeconomic,
complementare SE:/;
- =@ octombrie - in timpul "resedintiei 2ranceze a UE - au fost desc,ise =
capitole de negociere Statistica '$ap 4=* si $ultura si audiovizual '$ap =7*;
- > noiembrie - se publica al treilea aport de :ara asupra progreselor
inregistrate de omania in pregatirea pentru aderare;
- 4@ noiembrie - sunt desc,ise inca = noi capitole de negociereA :elecomunicatii
si te,nologia informatiei 'cap. 45* si "olitica in domeniul concurentei 'cap. 8*.
"ana la sfarsitul anului este inc,is un singur capitol - Statistica;
- +ecembrie - $onsiliul European de la 1isa adopta pozitia comuna a Uniunii
Europene privind reformele institutionale necesare e!tinderii. $onsiliul
evidentiaza ca, odata cu intrarea in vigoare a :ratatului de la 1isa si cu reforma
institutionala aferenta, Uniunea Europeana va putea primi ca noi state membre
acelea dintre tarile candidate care vor fi pregatite la sfarsitul anului =77=
20
=774
- Ianuarie - iunieA in timpul "resedintiei suedeze a UE* sunt desc,ise spre
negociere 6 noi capitoleA +reptul societatilor comerciale '$ap 6*; "escuitul '$ap
>*; Uniunea vamala '$ap =6*; Libera circulatie a capitalului '$ap @* si "olitica in
domeniul transporturilor '$ap =6*. Un singur capitol este inc,is pe durata acestei
presedintiiA "escuitul;
- 4? noiembrie - al patrulea aport de :ara este publicat;
- noiembrie - $omisie prezinta o editie revizuita a "arteneriatului pentru Aderare
cu omania; - 4@-46 decembrie - $onsiliul European de la LaeOen
nominalizeaza, pentru prima data, tarile candidate susceptibile sa Bnc,eie
negocierile de aderare pana la sfarsitul anului =77=. Jece dintre tarile candidate
sunt nominalizate, cu e!ceptia omaniei si ;ulgariei;
- iunie - decembrie 'in timpul "resedintiei ;elgiene a UE* - alte trei capitole sunt
desc,iseA $ap 47 - Impozitare, $ap 4? - "olitici sociale si de ocupare a fortei de
munca si $ap =? - "rotectia consumatorilor si a sanatatii. +oua capitole sunt
inc,iseA $ap 6 - +reptul societatilor comerciale si $ap =? - "rotectia
consumatorilor si a sanatatii;
- +ecembrie - numarul capitolelor de negociere inc,ise de catre omania ajunge
la 5;
=77=
- ianuarie - mai 'in timpul "resedintiei Spaniole a UE* - sunt dec,ise 5 capitoleA
$ap 4 - Libera circulatie a marfurilor, $ap = - Libera circulatie a persoanelor, $ap
44 - Uniunea Economica si /onetara, $ap 4@ - Energie, $ap =4 - "olitica
regionala si de coordonare a instrumentelor structurale, $ap == - "rotectia
mediului, $ap =@ - .ustitie si afaceri interne, $ap => - $ontrol financiar si $ap ?7
- Institutii. :rei capitole sunt inc,iseA $ap 4? - "olitica sociala si de ocupare a
fortei de munca, $ap 44 - Uniunea Economica si /onetara si $ap ?7 - Institutii;
- 5 octombrie - $omisia Europeana publica al cincilea aport de :ara;
- 4? noiembrie - $omisia adopta cate o 92oaie de parcurs9 pentru omania si
;ulgaria;
- =7 noiembrie - "arlamentul European ia in considerare data de 4 ianuarie =77<
ca data tinta pentru aderarea omaniei la Uniunea Europeana;
- 4= - 4? decembrie - $onsiliul European de la $open,aga decide asupra
aderarii a 47 noi state membre si adopta foile de parcurs pentru omFnia si
;ulgaria;
- iunie - decembrie 'in timpul "resedintiei +aneze a UE* - sunt desc,ise ultimele
@ capitole de negociereA $ap 46 - "olitica industriala, $ap < - Agricultura, $ap ? -
Libera circulatie a serviciilor si $ap =5 - "revederi financiar-bugetare. :ot in
cursul acestei presedintii sunt inc,ise @ capitoleA $ap 46 - "olitica industriala,
$ap 45 - :elecomunicatii si te,nologia informatiei, $ap =7 - $ultura si
audiovizual si $ap =6 - Uniunea vamala;
=77?
- =8 martie - $omisia Europeana prezinta editia revizuita a "arteneriatului de
Aderare cu omania;
21
- ianuarie - mai 'in timpul "resedintiei Elene a UE* - sunt inc,ise trei capitoleA
$ap 4 - Libera circulatie a marfurilor, $ap @ - Libera circulatie a capitalurilor si
$ap 47 - Impozitarea;
- 6 noiembrie - este dat publicitatii aportul de :ara privind progresele omaniei
in procesul de aderare;
- iunie - decembrie 'in timpul "resedintiei Italiene a UE* - sunt inc,ise inca trei
capitoleA $ap = - Libera circulatie a persoanelor, $ap 5 - "olitica in domeniul
transporturilor si $ap => - $ontrol financiar;
- decembrie - din cele ?7 de capitole, == sunt inc,ise provizoriu.
=77@
- ianuarie-iunie - 'in timpul "resedintiei Irlandeze a UE* alte trei capitole de
negociere au fost inc,iseA $ap < - Agricultura, $ap 4@ - Energie si $ap =5 -
"revederi financiare si bugetare.
- ?7 iunie - la finalul "resedintiei Irlandeze a UE, =6 din ?7 de capitole de
negociere au fost inc,ise.
- 4< decembrie - la $onsiliul European de la ;ru!elles, omFnia a primit
confirmarea politicP a Bnc,eierii negocierilor de aderare la Uniunea EuropeanP.
omFniei i se recomandP sP continue reformele si sP implementeze
angajamentele referitoare la acLuis-ul comunitar, Bn special Bn domeniileA .ustitie
si afaceri interne, $oncurentP si /ediu. Uniunea EuropeanP va continua
monitorizarea pregPtirilor de aderare si considerP cP omFnia va fi capabilP sP-si
asume obligatiile de membru de la 4 ianuarie =77<. +e asemenea, $onsiliul
European recomandP semnarea :ratatului de aderare comun pentru omFnia si
;ulgaria Bn aprilie =776, dupP primirea avizului "arlamentului European, si
aderarea efectivP la 4 ianuarie =77<.
=776
-4? aprilie, "arlamentul European a dat unda verde aderarii omaniei si ;ulgariei
la Uniunea Europeana. $u @5< voturi pentru, 5? impotriva si <4 de abtineri, a fost
adoptata rezolutia referitoare la aderarea omaniei la Uniunea Europeana in
=77<.
-=6 aprilie, in cadrul unei ceremonii oficiale, desfasurate la Abatia de 1eumunster
din Lu!emburg, presedintele omaniei, :raian ;asescu, a semnat :ratatul de
Aderare la Uniunea Europeana ca si primul ministru al ;ulgariei, Simeon de
Sa!a $oburg, alaturi de reprezentantii celor =6 de state membre.
3.%.&ratatul !e a!erare a 'ulariei si Romaniei la Uniunea Europeana
:ratatul de aderare este compus din cateva parti. +ocumentul general este
tratatul 9scurt9 referitor la aderarea epublicii bulgare si a omaniei la Uniunea
Europeana. /ajoritatea conditiilor si a acordurilor referitoare la aderare se
regasesc in "rotocolul de aderare si in ane!ele acestuia, toate fiind parte
integrala din :ratat.
"rotocolul de aderare va fi ane!at $onstitutiei. $a ane!a a :ratatului apare si
22
Actul privind conditiile de aderare si ane!ele acestuia. Actul intra in vigoare
numai in cazul in care $onstitutia nu este in vigoare la data aderarii. $ontinutul
este identic, in punctele esentiale, cu cel din "rotocolul de aderare. In momentul
in care $onstitutia intra in vigoare, "rotocolul de aderare va inlocui Actul privind
conditiile de aderare.
+e asemenea, partile semnatare ale :ratatului de aderare au semnat la =6
aprilie =776.
Actul final.
Actul final consemneaza rezultatul negocierilor de aderare, inclusiv orice
declaratie facuta de partile semnatare. Sunt prevazute in acest Act final acorduri
pentru perioada pana la aderare.
3.(.Raportul !e monitori)are 2**(
Scurta prezentare
aportul de monitorizare a fost dat publicitatii pe =6 octombrie =776 si inlocuieste
aportul de :ara care era realizat anual, pe perioada in care s-au desfasurat
negocierile de aderare. aportul de monitorizare evalueaza progresele facute de
o tara in curs de aderare pe plan politic si economic 'conform criteriilor de la
$open,aga*, capacitatatea de a-si asuma obligatiile care ii revin ca membru UE
'conform aLuis-ului comunitar*, gradul de transpunere a acLuis-ului comunitar in
legislatia nationala.
aportul reprezinta o analiza obiectiva, te,nica a progreselor inregistrate de
statul respectiv. In decembrie =776 datele prezentate in raport au fost analizate
in cadrul reuniunii la nivel inalt a sefilor de Stat si de 3uvern de la ;ru!elles.
aportul face parte din procesul de monitorizare a evolutiilor inregistrate de
omania in pregatirea aderarii, proces care include A
- Dizite ale reprezentantilor $omisiei Europene in omania si misiuni de 9peer
revieQ9;
- apoarte de monitorizare, realizate de autoritatile romane, centrale si locale si
de $omisia Europeana;
- $omitete de asociere omania-UE si sub-comitete;
- $onsultari te,nice;
- Sistem de avertizare timpurie 'pentru a semnala ramanerile in urma, pentru a
preveni aplicarea clauzelor de salvgardare*;
- "re-notificarea legislatiei;
23
- "re-consultari 'discutii cu $omisia Europeana inainte de luarea unei decizii
importante privind acLuis-ul comunitar*
$onsiliul European a subliniat in ultimul aport de :ara 'din octombrie =77@* ca
;ulgaria si omania trebuie sa acorde o atentie speciala imbunatatirii capacitatii
juridice si administrative in vederea aderarii in =77<.
3.+.Raportul !e monitori)are 2**+
'curta rezentare
1egocierile de aderare cu omania s-au inc,eiat cu succes in decembrie =77@.
:ratatul de Aderare a fost semnat in aprilie =776. omania si 4@ state membre l-
au ratificat deja. :ratatul prevede aderarea la 4 ianuarie =77<, in cazul in care
$onsiliul nu decide, la recomandarea $omisiei, ca aceasta sa fie amanata pana
la 4 ianuarie =77>.
+upa inc,eierea negocierilor, Uniunea Europeana a ,otarat ca va continua sa
monitorizeze indeaproape pregatirile si realizarile omaniei si ca, in acest scop,
$omisia va continua sa prezinte rapoarte anuale asupra progresului omaniei
spre aderare, insotite de recomandari, daca este cazul.
$omisia si-a prezentat primul raport de acest fel in octombrie =776. Acest raport
a aratat ca omania era deja intr-un stadiu avansat in pregatirea pentru aderare.
+e asemenea, a identificat o serie de domenii in care erau necesare eforturi
suplimentare pentru a desavarsi pregatirile. $omisia a ,otarat sa isi intensifice
activitatile de monitorizare si sa prezinte un nou raport in primavara anului =778.
Acest raport e!amineaza pregatirile omaniei pentru aderare, concentrandu-se
asupra domeniilor in care sunt necesare mai multe progrese conform celor trei
criterii de aderare de la $open,aga.
"rin urmare, raportul contine trei parti principaleA
K "rima parte evalueaza aspecte politice in care se considera ca sunt necesare
mai multe progrese;
K "artea a doua evalueaza aspecte economice in care se considera ca sunt
necesare mai multe progrese;
K "artea a treia evalueaza situatia omaniei in ceea ce priveste conditiile si
angajamentele asumate prin negocierile de aderare.
3.,.Rapoarte !e tara 1--./2**%
"entru a evalua progresul realizat de fiecare tara, in pregatirea pentru aderare,
$omisia Europeana redacteaza apoarte Anuale '"eriodice* si le inainteaza
$onsiliului pentru a fi adoptate decizii in ce priveste negocierile de aderare sau
e!tinderea lor la alte tari candidate, in baza criteriilor de aderare.
24
"rimul set de apoarte "eriodice a fost inaintat $onsiliului Uniunii Europene in
noiembrie 455>. +e atunci, in fiecare an $omisia Europeana redacteaza un set
complet de apoarte "eriodice, anual, cu privire la tarile candidate
3...Sectoare
Aceasta sectiune include scurte prezentari ale domeniilor care beneficiaza de
asistenta din partea Uniunii Europene. La descrierea fiecarui sector este atasata
fisa de sector corespunzatoare
4. Agricultura
=. $ercetare
?. $oncurenta
@. $ultura si audiovizual
6. +ezvoltare regionala
8. +reptul societatilor comerciale
<. Educatie
>. Energie
5. 2inante publice
47. Infrastructura
44. Intreprinderi
4=. .ustitie si afaceri interne
4?. Libera circulatie a marfurilor
4@. "olitica vamala
46. "rivatizare si politica industriala
48. "roprietate intelectuala
4<. "rotectia consumatorului
4>. "rotectia copilului
45. "rotectia mediului
=7. eforma administratiei publice
=4. oma
==. Sanatate publica
=?. Sectorul social
=@. Societate civila
=6. Statistica
=8. :elecomunicatii
=<. :ransport
Agricultura
+escriere "entru a deveni o tara cu agricultura competitiva, omania trebuie mai
ales sa progreseze in adoptarea standardelor europene din acest sector si din
industria alimentara. In perioada de pre-aderare, tara respectiva trebuie sa
introduca gradual sc,imbarile necesare.
25
Agricultura reprezinta cel mai voluminos capitol de negociere. AcLuis-ul
comunitar din domeniul agriculturii este cel mai e!tins si reprezinta apro!imativ
@7G din legislatia Uniunii Europene. +in aceasta cauza, efortul in directia
armonizarii legislative din acest sector este considerabil. In cadrul pregatirilor
pentru aderare, o atentie deosebita va fi acordata capacitatii statului candidat de
a implementa si consolida acLuis-ul.
Uniunea Europeana este in prezent principalul partener comercial al omaniei in
productia agro-alimentara. In urma primei runde de negocieri #double zero%
'implementata din iulie =777*, >@G din importurile in Uniunea Europeana dinspre
omania si @?G din e!porturile din omania beneficiaza de eliminarea ta!elor
vamale sau de reducerea acestora. &biectivele de atins sunt urmatoareleA
e!tinderea procesului de liberalizare la sectoare care beneficiaza de sprijin
national substantial, precum cerealele, lactatele, carnea de vita si de oaie.
Ja,arul a fost e!clus.
$ercetare
+escriere $apacitatea de punere in practica se refera mai putin la aplicarea si
punerea in vigoare a prevederilor legale, cat la e!istenta conditiilor necesare
pentru o participare eficienta la activitatile din cadrul "rogramelor $adru.
Aceste conditii inseamna, printre alteleA e!istenta infrastructurilor necesare,
functionarea eficienta a institutiilor implicate si a legaturilor dintre ele, pregatirea
profesionala a cercetatorilor si capacitatea lor de a colabora, etc. In plus,
institutiile de stat si particulare trebuie sa poata furniza volumul necesar de
fonduri pentru asigurarea participarii.
omania participa la "rogramul $adru 8, principalul instrument al Uniunii
Europene de promovare si finantare a cercetarii in Europa in perioada =77=-
=778.
"$8 are doua parti distincteA
A. "rogramul-cadru 8 pentru cercetare, dezvoltare te,nologica si activitati
e!perimentale, structurat pe trei capitole a!ate pe urmatoarele activitati specificeA
I. $oncentrarea si integrarea cercetarii comunitare;
II. Structurarea Jonei Europene de $ercetare 'EA*;
III. $onsolidarea bazelor Jonei Europene de $ercetare.
;. "rogramul-cadru Euratom destinat activitatilor de cercetare si instruire in
sectorul nuclear.
$oncurenta
"olitica in domeniul concurentei se concentreaza pe patru domenii principale de
activitateA
- eliminarea acordurilor intre firme, care au ca efect diminuarea concurentei, si a
abuzurilor de pozitie dominanta 'de e!. acorduri de stabilire a preturilor intre
firme concurente*;
- controlul fuziunilor intre firme 'de e!. fuziunea a doua mari grupuri, care are ca
26
rezultat dominatia acestora asupra pietei; orice concentrare, incepand de la un
anumit nivel, trebuie supusa aprobarii $omisiei*;
Aspectele mentionate mai sus sunt cunoscute si sub denumirea comuna de
#reglementari antitrust%
- liberalizarea sectoarelor economice monopoliste 'de e!. telecomunicatiile,
gazele si electricitatea, transportul feroviar*. In toate aceste domenii se aplica o
politica de liberalizare treptata.
- monitorizarea ajutoarelor acordate de catre stat 'de e!. interzicerea acordarii de
catre stat a unor subventii pentru mentinerea in activitate a unei firme in cazul in
care nu e!ista perspective de reabilitare a situatiei acesteia. :otusi, unele tipuri
de asistenta pot fi considerate compatibile cu obiectivele "ietei unice, daca sunt
indeplinite anumite criterii, a caror indeplinire este analizata de $omisie de la caz
la caz I intreprinderi mici si mijlocii sau sprijin regional etc*.
"rin Acordul de Asociere, omania s-a angajat sa adopte si sa aplice o politica
concurentiala bazata pe aceleasi principii cu cele inscrise in :ratatul privind
Uniunea Europeana. Aceasta e!igenta este prezentata in detaliu in regulile de
implementare aprobate de catre $onsiliul de Asociere.
$ultura si audiovisual
Inainte de 45>5, toate institutiile culturale si de arta din omania depindeau
e!clusiv de bugetul statului, fiind astfel afectate de lipsa unor surse
corespunzatoare de finantare si de rigiditatea generata de managementul
centralizat. Lipsa fondurilor alocate de guvern sectorului culturii s-a perpetuat si
dupa 45>5, datorita faptului ca omania a pornit pe drumul tranzitiei catre o
economie de piata. Acest lucru a necesitat un sprijin concentrat in directia
masurilor economice, punandu-se mai putin accentul pe sustinerea dezvoltarii
sectorului cultural, care a fost nevoit sa invete sa se ajute singur.
In acest conte!t caracterizat de sc,imbari politice si de o mai mare interactiune
cu Uniunea Europeana si cu mediul international, institutiile culturale si artistice
s-au confruntat cu o mai mare nevoie de independenta si de sc,imbare a
mentalitatii, mai ales in ce priveste aplicarea noilor te,nici de management si
marOeting precum si identificarea surselor alternative de finantare, care asigura
atat profitabilitatea cat si dezvoltarea activitatilor culturale.
3uvernul omaniei a raspuns acestor necesitati prin adoptarea unei strategii pe
termen lung, menita sa descentralizeze managementul si sa lase finantarea
culturii si artelor, cel putin partial, pe seama operatorilor independenti.
In acest conte!t, /inisterul $ulturii va aplica o serie de masuri de reforma pentru
a intari institutiile artistice si culturale si a reduce dependenta acestora de
sectorul public. Scopul acestor masuri de reforma este dubluA
- alinierea la cele mai bune practici UE si la sistemele de reglementare si
finantare 'de e!emplu in domeniul televiziunii si al presei in general, unde
standardele te,nologice, de productie si distributie vor fi supuse unor sc,imbari
fundamentale odata cu aderarea*;
- dezvoltarea unor relatii puternice si de durata intre institutiile culturale si
artistice din omania si din tarile Uniunii Europene.
27
+ezvoltare regionala
In perioada =777-=778, va avea loc o crestere semnificativa a nivelului finantarii
din partea Uniunii Europene pentru omania, prin programele "HAE, Ispa si
Sapard. In plus, omania va beneficia si de alte surse de finantare din partea
Institutiilor 2inanciare Internationale 'I2I* sau de acorduri bilaterale cu Statele
/embre.
Asadar, se impune ca autoritatile romane sa-si intareasca capacitatea
administrativa, pentru a utiliza eficient acest sprijin financiar, intr-un mod care sa
garanteze un impact ma!im in ceea ce priveste reducerea diferentelor regionale
si intra-regionale.
+iferentele regionale apar mai ales la nivelul sub-regiunilor, in special intre
judete, orase sau comune. .udetele care se confrunta cu cele mai dificile
probleme sunt cele afectate de procesul de restructurare. +in acest motiv,
asistenta financiara se concentreaza asupra acestor zone prioritare, prin proiecte
de investitii destinate revitalizarii economiilor locale si crearii de locuri de munca
pentru someri.
"e langa sprijinirea investitiilor, se va oferi sprijin pentru dezvoltarea institutionala
la nivel national si regional, pentru intarirea institutiilor care se ocupa de
administrarea sc,emelor de asistenta.

+reptul societatilor comerciale
Acest sector include mai multe sub-sectoareA
4. +reptul Societatilor $omerciale
$a parte a Acordului de Asociere, omania trebuie sa-si armonizeze legislatia
din acest domeniu cu cea a Uniunii Europene 'articolul <7*.
=. $ontabilitatea si auditul
Acordul de Asociere stabileste cooperarea intre parti in vederea adoptarii unui
sistem de contabilitate compatibil cu standardele europene si a dezvoltarii unor
sisteme romanesti eficiente de audit, fondate pe metodele si procedurile
comunitare standard 'articolul >6*.
?. "roprietatea intelectuala si industriala
omania s-a angajat sa continue imbunatatirea sistemului de protectie a
drepturilor de proprietate intelectuala, industriala si comerciala, pentru a asigura,
pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea in vigoare a Acordului
'4556*, un nivel de protectie similar cu cel e!istent in cadrul Uniunii.
omania s-a angajat, de asemenea, sa ia masurile necesare pentru a asigura
accesul nediscriminatoriu al persoanelor fizice si juridice din statele membre UE
la tribunalele competente si organele administrative in vederea apararii
drepturilor individuale si a drepturilor de proprietate, inclusiv a celor privind
proprietatea intelectuala, industriala si comerciala 'articolul 446*.
Asistenta din partea Uniunii Europene a demarat in 455=, cand &SI/ a
beneficiat de programul ",are I"".
28
Educatie
"rocesul de tranzitie a omaniei catre o economie de piata presupune o serie de
provocari pentru sistemul romanesc de invatamant, care trebuie sa fie supus
unor sc,imbari structurale la toate nivelele.
Acestea sunt legate de urmatoarele obiective strategiceA
- Asigurarea educatiei elementare pentru toti, cu un accent special asupra
reintegrarii celor care au renuntat temporar la studii si a grupurilor vulnerabile,
inclusiv persoane cu nevoi speciale;
- +ezvoltarea educatiei in zonele rurale in vederea asigurarii accesului egal la
nivele superioare de educatie;
- +ezvoltarea invatamantului prescolar, inclusiv introducerea unui an de
invatamant prescolar obligatoriu;
- Adaptarea programelor la un ciclu e!tins de invatamant obligatoriu de la opt la
noua ani, incepand cu anul scolar =77?-=77@;
- Adaptarea continutului programelor de pregatire profesionala cu aspiratiile
individuale si cu cerintele pietei de munca;
- "romovarea utilizarii te,nologiei informationale si asigurarea accesului la
internet in invatamantul preuniversitar;
- $rearea unui sistem coerent de pregatire permanenta a directorilor din
invatamant si a personalului didactic din cadrul invatamantului preuniversitar;
- Intarirea rolului universitatilor in promovarea dimensiunii europene a
invatamantului si consolidarea managementului academic si administrativ in
institutiile de invatamant superior, in conte!tul autonomiei universitare.
Energie In sectorul energetic, tarile candidate trebuie in principal saA
- stabileasca o politica energetica de ansamblu, cu un calendar precis de
restructurare a sectorului;
- se pregateasca pentru functionarea corespunzatoare pe piata interna a energiei
'prin punerea in practica a directivelor privitoare la gaze naturale si electricitate,
la electricitatea produsa din surse reinnoibile de energie, etc*;
- imbunatateasca retelele energetice in scopul crearii unei adevarate piete la
standarde europene;
- se pregateasca pentru situatii de criza, in principal prin constituirea stocurilor de
rezerva 'de petrol* pentru 57 de zile;
- abordeze consecintele sociale, regionale si aspectele de protectie a mediului
legate de restructurarea minelor;
- utilizeze mai eficient energia si sa acorde o pondere mai mare in bilantul lor
energetic utilizarii surselor reinnoibile de energie cum ar fi energia eoliana,
,idroenergia, energia solara si de biomasa;
- imbunatateasca siguranta centralelor lor nucleare, astfel incat energia electrica
sa fie produsa la un inalt nivel de siguranta nucleara;
- se asigure ca deseurile nucleare sunt manipulate in mod responsabil si sa se
pregateasca pentru aplicarea regulilor de protectie Euratom privitoare la
materialele nucleare.
2inante publice
29
Aderarea omaniei la Uniunea Europeana ca membru cu drepturi depline
presupune, printre altele, reforma finantelor publice. In aceste conditii, este
necesara restructurarea si reorganizarea acestora pentru a spori eficienta
structurilor e!istente, precum si crearea unui nou cadru legislativ, in conformitate
cu cerintele Uniunii Europene.
Sectorul 2inantelor "ublice include urmatoarele domeniiA
- impozitare;
- control financiar;
- prevederi financiare si bugetare.
Infrastructura
Uniunea Europeana sprijina proiecte de infrastuctura in omania, in principal prin
programul Ispa.
Ispa a demarat la 4 ianuarie =777 si finanteaza de proiecte in domeniul
infrastructurii de transport si de mediu.
Intreprinderi
Sectorul intreprinderilor mici si mijlocii 'I//* reprezinta un sector c,eie pentru
generarea cresterii economice si pentru o dezvoltare economica durabila si
continua.
I//-urile contribuie la crearea unui important numar de locuri de munca,
absorbind o parte din forta de munca devenita disponibila ca urmare a
restructurarii economiei; ele pot genera, prin mobilitatea si fle!ibilitatea care le
sunt specifice, un impact puternic asupra procesului de adaptare a productiei la
cerintele pietei.
Sprijinul acordat dezvoltarii acestui sector reprezinta un instrument important
pentru relansarea economiei romanesti.
.ustitie si afaceri interne
Sectorul .ustitie si Afaceri Interne include urmatoarele domeniiA
- sistemul judiciar;
- protectia datelor;
- politica vizelor;
- frontiera e!terna, Sc,engen, migratia si azilul;
- cooperarea fortelor de politie si lupta impotriva crimei organizate;
- lupta impotriva terorismului;
- lupta impotriva fraudei si a coruptiei;
- drogurile;
- spalarea banilor;
- cooperarea in domeniul vamal;
- cooperarea judiciara;
- drepturile omului.
30
Libera circulatie a marfurilor
Unul dintre fundamentele pietei interne, libera circulatie a marfurilor presupune
un cadru de reglementare comun, care sa asigure ca marfurile pot circula fara
restrictii dintr-o parte a Uniunii in alta, la fel ca in interiorul unui singur stat. +e
aceea, pentru o larga categorie de bunuri, este nevoie de un set comun de
standarde te,nice de baza, de certificarea produselor si definirea metrologica la
nivelul UE, precum si de o recunoastere reciproca a standardelor nationale.
"entru statele candidate, aceasta inseamna nu numai adoptarea normelor
Uniunii, ci si crearea capacitatii administrative pentru aplicarea legislatiei
adoptate.
egulile care guverneaza aceste aspecte pot fi impartite in doua categoriiA
- cele privind produse pentru care nu e!ista standarde armonizate;
- cele privind produse pentru care au fost adoptate standarde armonizate.
Acordul European stabileste o serie de obligatii pentru omania in acest
domeniu, cum ar fi armonizarea legislatiei nationale cu acLuis-ul comunitar in
ceea ce priveste reglementarile vamale, normele si standardele te,nice. +in
acest punct de vedere, Acordul European prevede eliminarea treptata a ta!elor
vamale aplicate comertului dintre omania si Uniune, precum si a oricaror tarife
cu efect similar sau a oricaror masuri care ar putea impune restrictii cantitative
asupra e!porturilor.
"ana acum, omania a inregistrat progrese in acest domeniu, in special in ceea
ce priveste transpunerea legislatiei, insa procesul de aliniere la acLuis trebuie sa
continue.
"olitica vamala
"olitica vamala reprezinta un element esential al "ietei unice cu cele patru
libertati fundamentale pe care aceasta le include. $rearea, dezvoltarea si
punerea in aplicare a unei "iete unice se pot face numai in cadrul unei Uniuni
vamale in care reglementari comune sunt aplicate in mod uniform la frontierele
e!terioare.
$rearea unei administratii a vamilor moderna si eficienta este una dintre
prioritatile majore ale negocierilor de aderare, o conditie esentiala pentru tarile
candidate fiind ca acestea sa asigure dupa aderare un control eficient al
frontierelor e!terioare ale Uniunii Europene. In aceasta perspectiva, omania
trebuie sa dobandeasca e!perienta necesara rolului sau de mentinere a
securitatii la granitele Uniunii.
+upa cum se afirma si in aportul de :ara din =77?A 9/ai trebuie acordata
atentie pentru finalizarea adoptarii legislatiei vamale comunitare si pentru
pregatirea aplicarii sistemului informatic compatibil cu cel comunitar si asigurarea
inter-operabilitatii acestora. Eforturi suplimentare sunt necesare in vederea
combaterii coruptiei in administratia vamala si pregatirea prealabila pentru
aplicarea masurilor care vor fi introduse in momentul aderarii.9
31
"rivatizare si politica industriala
"entru a putea evolua in conditiile concurentiale ale pietei Uniunii, industria
statelor candidate trebuie sa atinga un anumit grad de competitivitate inainte de
momentul aderarii. Aceste state trebuie sa dovedeasca faptul ca aplica o politica
desc,isa, care favorizeaza concurenta, in conformitate cu articolul 46< 'fost art.
4?7* al :ratatului $E.
$ooperarea dintre UE si tarile candidate in domeniul cooperarii industriale, al
investitiilor, al standardizarii industriale si al evaluarii conformitatii, dupa cum se
stipuleaza in Acordurile de Asociere, este de asemenea un indicator important al
progresului pe calea aderarii.
"roprietate intelectuala
omania s-a angajat sa continue imbunatatirea sistemului de protectie a
drepturilor de proprietate intelectuala, industriala si comerciala, pentru a asigura,
pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea in vigoare a Acordului
'4556*, un nivel de protectie similar cu cel e!istent in cadrul Uniunii.
omania s-a angajat, de asemenea, sa ia masurile necesare pentru a asigura
accesul nediscriminatoriu al persoanelor fizice si juridice din statele membre UE
la tribunalele competente si organele administrative in vederea apararii
drepturilor individuale si a drepturilor de proprietate, inclusiv a celor privind
proprietatea intelectuala, industriala si comerciala 'articolul 446*.
La ora actuala, mai sunt inca de transpus aspecte importante ale acLuis-uluiA
protectia bazelor de date, drepturile artistilor privind recomercializarea, protectia
anumitor aspecte ale dreptului de autor in societatea informationala 'in special,
reproducerea si comunicarea catre public, protectia masurilor te,nologice si a
drepturilor de management al informatiei*, protectia referitoare la emisia prin
satelit si la transmisia prin cablu.
"irateria si contrafacerea reprezinta inca probleme serioase in omania, iar
combaterea lor trebuie sa fie in continuare o prioritate. $apacitatea
administrativa de implementare a legislatiei reprezinta inca o provocare majora
pentru omania. 2oarte important este, in acest sens, controlul la frontiere,
precum si coordonarea activitatii autoritatilor competente 'vami, politie si
judecatorii
"rotectia consumatorului
La nivelul UE, urmatoarele domenii sunt incluse in "olitica pentru protectia
consumatorilorA publicitatea inselatoare, responsabilitatea producatorilor privind
produsele cu defecte, vanzarea la domiciliu, creditele de consum, imitatiile
periculoase, pac,ete turistice si tururi de vacanta, termeni necorespunzatori in
contractele consumatorilor, contracte privind proprietatea imobiliara in regim de
indiviziune pe timp limitat, vanzarea la distanta, publicitatea comparativa, garantii
pentru vanzarea bunurilor de consum si actiuni de incetare a practicilor ilicite in
32
scopul protejarii intereselor consumatorilor, reprezentarea consumatorilor.
In cadrul procesului de e!tindere, importanta armonizarii legislatiei cu acLuis-ul
din acest domeniu a fost recunoscuta prima oara la $onsiliul European de la
$open,aga din 455?. Acordul de Asociere, care poate fi considerat prima etapa
a procesului de aderare, recunoaste, de asemenea, necesitatea armonizarii
normelor privind protectia consumatorilor.
"ana acum, omania a inregistrat progrese relativ lente in alinierea legislativa.
$u toate acestea, s-au inregistrat progrese in domeniul activitatilor de
supraveg,ere a pietei si coordonarea activitatilor de control intre autoritatile
competente
"rotectia copilului
Incepand cu 4556, cand omania si-a depus candidatura pentru a adera la
Uniunea Europeana, sistemul de protectie a copilului a devenit un subiect
important in conte!tul aderarii omaniei, datorita faptului ca respectarea
drepturilor copilului este unul dintre criteriile politice pentru integrarea europeana.
In acelasi timp, $onventia &1U asupra +repturilor $opilului, pe care omania a
ratificat-o in 4557, face parte din acLuis-ul comunitar, in cadrul capitolului de
negociere referitor la .ustitie si Afaceri Interne.
Uniunea Europeana a sprijinit si continua sa sprijine procesul de reforma. In
perioada 4557-=777, asistenta primita din partea UE a depasit 477 de milioane
Euro, fiind impartita in doua categoriiA
- Ajutor umanitar in valoare de apro!imativ 87 de milioane Euro
- eforma sistemului de protectie a copilului in valoare de apro!imativ @7 de
milioane Euro.
eforma a demarat in 455< si a condus la descentralizarea sistemului
administrativ de protectie a copilului. +e asemenea, scopul acestei reforme a fost
acela de a preveni abandonul si de a crea servicii alternative, precumA centre de
ocrotire de tip familial, centre de ingrijire de zi, centre de consiliere, retele de
asistenti maternali, etc. "ana in prezent, s-au inregistrat progrese semnificative,
ca de e!empluA
- 3uvernul si-a indeplinit obligatia de a oferi fondurile necesare sectorului
protectiei copilului din omania;
- esponsabilitatile legate de institutii au fost transferate autoritatilor locale.
In mai =777, a fost adoptata o Strategie 1ationala pentru eforma Sistemului de
"rotectie a $opilului, care stabileste liniile directoare pentru reformarea
sistemului e!istent; principalul scop al strategiei este acela de a diminua
substantial numarul copiilor institutionalizati si de a preveni abandonul.
"rotectia mediului
$a multe alte tari est-europene, omania a mostenit din regimul comunist grave
probleme de mediu, cauzate de politica industriala bazata pe productivitate
ridicata, care nu a tinut cont de impactul asupra mediului si sanatatii oamenilor.
33
$ele mai grave probleme se intalnesc in urmatoarele sectoareA calitatea apei,
gestionarea deseurilor si poluarea aerului si a solului.
In noul conte!t al negocierilor de aderare a omaniei la Uniunea Europeana,
alinierea la standardele Uniunii Europene de protectie a mediului a devenit o
prioritate importanta si una dintre cele mai mari provocari ale procesului de
aderare. "rocesul de aliniere la standardele UE in domeniul protectiei mediului
include doua componenteA
- apro!imarea legislativa;
- reforma institutionala care necesita dezvoltarea unui mecanism institutional
corespunzator capabil sa aplice si sa monitorizeze implementarea acLuis-ului.
eforma administratiei publice
eforma administratiei publice romanesti este una dintre principalele provocari
cu care se confrunta omania la ora actuala. $omisia Europeana, asa cum a
afirmat in aportul anual de tara =77?, a subliniat constant importanta si urgenta
#unei reforme structurale complete a administratiei publice romanesti%.
Slabiciunea administratiei publice romanesti reprezinta un motiv de ingrijorare nu
numai din punct de vedere al modului de aplicare a acLuis-ului, ci si din punct de
vedere al modului de administrare a fondurilor structurale din momentul in care
omania va deveni membru al Uniunii
oma
$onform criteriului politic de aderare formulat la summit-ul Uniunii Europene din
455?, tarile candidate la integrarea europeana trebuie sa asigure stabilitatea
institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului si
respectul pentru minoritati. Situatia minoritatilor, precum romii, este deosebit de
importanta in acest conte!t. "rogresul omaniei in acest domeniu este
neuniform.
Au e!istat evolutii pozitive in ceea ce priveste tratamentul aplicat minoritatilor
lingvistice si a fost adoptata o strategie guvernamentala pentru imbunatatirea
situatiei romilor. $u toate acestea, raman multe de facut in domeniul
discriminarii, accesului la educatie si la alte servicii publice.
Indeplinirea criteriului economic de aderare implica diminuarea diferentelor de
dezvoltare e!istente intre minoritatea romilor si populatia majoritara, prin
cresterea numarului de programe care sprijina dezvoltarea comunitatilor din
zonele locuite de romi.
In acest conte!t, Uniunea Europeana a sprijinit si continua sa sprijine finantarea
de programe ce urmaresc imbunatatirea situatiei romilor
Sanatate publica
La inceputul anului 4557, omania se confrunta cu o rata a mortalitatii in crestere
si cu raspandirea bolilor ne-contagioase, in special a celor legate de stilul de
viata si de mediu. Aceasta situatie era agravata de dezec,ilibrele structurale din
34
serviciile sanitare, care erau mai degraba curative si spitalizate, decat preventive
si localizate. Alocarea resurselor era efectuata intr-un mod ineficient si inec,itabil
ceea ce a condus la declinul din sistemul de finantare in acest sector.
Alte dificultati erau cauzate de supraspecializarea personalului, conceptul de
medic generalist fiind aproape ine!istent in primul set de reforme. $apacitatea de
gestionare a sistemului sanitar era subdezvoltata. "rivatizarea si liberalizarea
sectorului farmaceutic se desfasura in afara unui cadru legal coerent si intr-un
mod necontrolat, periclitand accesul populatiei la medicamente.
3uvernul roman a initiat un program de reforme al sectorului sanitar care are la
baza urmatorul principiuA serviciile de sanatate trebuie sa fie un bun comun,
accesibil tuturor cetatenilor omaniei, indiferent de posibilitatile materiale si
avand la baza accesul liber si ec,ilibrat la serviciile sanitare.
"rincipalul obiectiv al reformei este sa imbunatateasca starea de sanatate a
populatiei prin reducerea numarului de boli usor de prevenit, a frecventei si
gravitatii bolilor, asigurandA
- accesul egal la serviciile de sanatate;
- contributii generale la finantarea sistemului sanitar;
- posibilitatea alegerii libere a medicilor de catre pacienti si a pacientilor de catre
medici;
- servicii sanitare eficiente;
- o corelare intre finantarea sectorului si nivelul de dezvoltare economica;
- imbunatatirea capacitatii /inisterului Sanatatii si 2amiliei in dezvoltarea politicii
de sanatate prin reducerea interventiei sale directe in administrarea directa a
anumitor activitati si institutii
Sectorul social
Sectorul social este unul dintre cele mai afectate de procesul de tranzitie de la o
economie centralizata la o economie de piata. "rofunda restructurare economica
a avut un impact social sever, materializat inA somaj, e!cludere sociala, saracie.
2iecare dintre aceste efecte trebuie tratat si combatut in mod corespunzator.
Sectorul social si al ocuparii fortei de munca acopera mai multe domeniiA
- ocuparea fortei de munca;
- incluziune sociala;
- protectie sociala 'asigurari sociale si asistenta sociala*;
- legislatia muncii;
- dialog social;
- egalitatea de sanse;
- sanatatea si siguranta la locul de munca;
- protectia persoanelor cu dizabilitati.
Societate civila
1evoia continua de a sprjini &13-urile constituie o prioritate in cadrul procesului
de pre-aderare, inclusa in "arteneriatul de Aderare dintre omania si Uniunea
35
Europeana.
"entru a indeplini criteriile de la $open,aga, statele candidate la Uniunea
Europeana trebuie sa adopte oficial principii precum statul de drept, drepturile
omului si respectul pentru protejarea minoritatilor nationale. $riteriile de la
$open,aga implica de asemenea aplicarea acestor principii si stabilirea cadrului
institutional necesar pentru a le sustine.
+ezvoltarea unei societati democratice este legata de aparitia si dezvoltarea unei
societati civile desc,ise, in special de dezvoltarea &13-urilor care pot raspunde
cerintelor cetatenilor printr-o implicare activa si prin activitati de informare. In mod
obisnuit, multe elemente ale acLuis-ului se bazeaza pe e!istenta unor &13-uri
prospere si active 'cum ar fi grupurile pentru protectia consumatorului sau a
mediului, sau asociatiile de protectie sociala sau medicala*, in absenta carora
acLuis-ul nu ar beneficia de suportul public necesar si nu ar putea fi implementat
in totalitate.
Statistica
In procesul de pre-aderare, armonizarea sistemului statistic romanesc cu cel al
Uniunii Europene devine un element din ce in ce mai important. Statistica este
indispensabila factorilor de decizie, indiferent de nivelul la care acestia
actioneazaA elaborare, implementare sau monitorizare de politici. +atele statistice
trebuie sa fie impartiale si de incredere, astfel incat sa permita comparatii intre
tari si regiuni. Statisticile Uniunii Europene se bazeaza pe standarde uniforme,
rezultatele obtinute fiind astfel obiective.
:elecomunicatii
Adoptarea legislatiei care sa creeze cadrul de reglementare in domeniu a
reprezentat un pas major in indeplinirea obiectivului asumat de omania de a
realiza o aliniere deplina a legislatiei in acest domeniu cu cea comunitara.
Legislatia adoptata se refera la procedurile de autorizare pentru retelele de
comunicare electronica si servicii, la alocarea resurselor de numerotare si la
administrarea spectrului de frecvente radio.
Autoritatea 1ationala de eglementare in $omunicatii 'A1$* are competente
de reglementare a tarifelor si de supraveg,ere a pietei. In mod practic, ea
furnizeaza cadrul de promovare a competitiei pe piata comunicatiilor electronice.
"entru o mai buna reglementare a pietei si un control mai eficient asupra
actorilor foarte puternici, A1$ a stabilit noua piete de telecomunicatii iasupra
carora care isi e!ercita rolul de autoritate de reglementare
:ransport
Uniunea Europeana a inceput sa sprijine sectorul transporturilor din omania in
455@, obiectivele programelor UE fiind reabilitarea drumurilor in conte!tul
etelelor :ranseuropene, refacerea sistemului de cai ferate si imbunatatirea
facilitatilor de tranzit la punctele vamale si in "ortul $onstanta.
36
E!ista trei tipuri de programe finantate de Uniunea EuropeanaA
- "rogramele ",are multi-tara, care includ cateva sau toate tarile beneficiare
",are 'numite :E$E*. Aceste programe au drept scop '4* eliminarea blocajelor
la punctele de frontiera in :E$E, la punctele situate de-a lungul principalelor
coridoare transeuropene si in "ortul $onstanta si '=* reabilitarea infrastructurii
transporturilor in vederea integrarii retelelor romanesti de transport in cadrul
etelelor :ranseuropene.
- "rogramele ",are national, destinate numai transporturilor din omania.
- "rogramul Ispa
3...Capitole !e neociere
Un capitol de negociere se refera la un anumit domeniu din legislatia europeana. E!ista ?4 de capitole pe care fiecare
tara candidata trebuie sa le discute cu Uniunea Europeana, ele reprezentand ceea ce este cunoscut sub numele generic
acLuis comunitar.
"rin negocieri se urmareste ca legislatia din tara candidata sa fie armonizata cu
cea europeana, adica fiecare cetatean roman sa aiba aceleasi drepturi si obligatii
ca si cei din Uniunea Europeana. In cursul negocierilor, tara candidata 'sau c,iar
Uniunea Europeana* poate sa ceara perioade de tranzitie 'amanarea pentru o perioada limitata a
aplicarii unei anumite prevederi* sau derogari 'neaplicarea anumitor reglementari pe teritoriul sau*.
. In momentul in care toate cele ?4 de capitole sunt inc,ise, se considera ca tara
candidata a adoptat in totalitate acLuis-ul comunitar si are iinstitutiile necesare
pentru aplicarea lui, conditii necesare pentru aderarea la Uniunea Europeana
4. Libera circulatie a marfurilor
=. Libera circulatie a persoanelor
?. Libera circulatie a serviciilor
@. Libera circulatie a capitalului
6. +reptul societatilor comerciale
8. "olitica in domeniul concurentei
<. Agricultura
>. "escuitul
5. "olitica in domeniul transporturilor
47. Impozitare
44. Uniune economica si monetara
4=. Statistica
4?. "olitici sociale si ocuparea fortei de munca
4@. Energie
46. "olitica industriala
48. Intreprinderile mici si mijlocii
4<. Stiinta si cercetarea
4>. Educatie, formare profesionala si tineret
45. :elecomunicatii si te,nologia informatiilor
=7. $ultura si politica in domeniul audiovizualului
=4. "olitica regionala si coordonarea instrumentelor structurale
==. "rotectia mediului inconjurator
37
=?. "rotectia consumatorilor si a sanatatii
=@. .ustitie si afaceri interne
=6. Uniune vamala
=8. elatii e!terne
=<. "olitica e!terna si de securitate comuna
=>. $ontrol financiar
=5. +ispozitii financiare si bugetare
?7. Institutii
?4. +iverse
3.-.Euro/mituri
/it R o idee falsa inradacinata in constiinta colectiva
Euro-mit R idei despre Uniunea Europeana si aderarea omaniei la UE care nu
corespund realitatii, dar sunt ve,iculate frecvent
Libera circulatie a persoanelor
Euro-mitA omanii nu vor putea munci in Uniunea Europeana dupa aderare
ealitateA omania a acceptat perioada de tranzitie =S?S= cu conditia reciprocitatii; in statele care vor solicita
aceasta perioada, se poate si munci pe baza unor acorduri bilaterale
Libertatea de circulatie a marfurilor, serviciilor, capitalului
Euro-mitA $oncurenta sporita va scoate de pe piata firmele romanesti
ealitateA de la inc,eierea Acordului de asociere barierele in calea #libertatilor% sunt eliminate treptat; competitivitatea
firmelor romanesti si pozitia lor pe "iata Interna se consolideaza; piata e!tinsa, de aproape 677 de mil. consumatori
inseamna noi oportunitati S calitate crescuta pentru consumatori
Libera circulatie a capitalului
Euro-mitA Strainii cu bani ne vor cumpara tara
ealitateA Si in prezent, persoanele juridice pot cumpara terenuri pentru investitii
"ersoanele fizice - perioada de tranzitie pana in =74@ pentru terenuri in
e!travilan si =74= pentru a doua resedinta 'restrictii la cumparare* 'e!ceptie liber
profesionistii si agricultorii, daca folosesc terenul pentru afaceri
$oncurenta
Euro-mitA UE interzice ajutoarele de stat, ceea ce va conduce la falimentul economiei romanesti
ealitateA Ajutoarele de stat vor putea fi acordate in continuare dupa =77<, urmarindu-se respectarea stricta a
criteriilor si intensitatilor de acordare a ajutoarelor de stat 'ajutoare pentru dezvoltare regionala, protectia mediului, salvare
si restructurare, instruirea angajatilor si ocuparea fortei de munca, cercetare si dezvoltare etc.*
Agricultura
Euro-mitA 1egocierile la capitolul Agricultura sunt inc,eiate in dezavantajul omaniei
ealitateA La capitolul agricultura, omania a obtinut apro!imativ @.<=4 miliarde euro pentru perioada =77< - =775
'?.5=4 miliarde euro pentru mecanismele "oliticii Agricole $omune si dezvoltare rurala*, iar circa 7.> miliarde euro -
estimati pentru proiecte finantate din fonduri structurale '2E&3A &rientare*.
Strategia de negociere s-a concentrat peA dezvoltare rurala, suprafata cultivabila
pentru cereale, cresterea animalelor, sectorul viti-vinicol, agro-industrie
'prelucrarea za,arului si laptelui*
38
Euro-mitA 2ermele de subzistenta vor disparea dupa aderarea omaniei la Uniunea Europeana
ealitateA "olitica Agricola $omuna nu este destinata gospodariilor de subzistenta 'produc pentru consumul propriu*,
ci fermelor care produc pentru piata. "A$ acorda subventii pentru ca fermele de semi-subzistenta 'consum propriu S
vanzare* sa devina viabile
Aproape ? miliarde euro sunt destinati dezvoltarii rurale care stimuleaza
dezvoltarea fermelor de subzistenta.
Euro-mitA Uniunea Europeana va transforma milioane de agricultori in someri
ealitateA
In "olitica Agricola $omuna, nu e!ista limitari ale numarului de persoane care
pot munci in domeniul agricol
Scaderea continua a numarul de oameni angajati in agricultura in Europa s-a
datorat nevoii de rentabilizare a sectorului; in plus, aceasta reducere depinde
strict de strategiile si obiectivele avute in vedere de fiecare stat membru UE
Euro-mitA Aderarea la Uniunea Europeana va face sa dispara zaibarul si capsunica
ealitateA In negocieri, s-a obtinut recunoasterea intregii suprafete de vie. Uniunea Europeana interzic doar anumite
tipuri de de vii ,ibride. omania a obtinut in negocieri ca numai ?7.777 ,a sa fie inlocuiti.
Inlocuirea se va face pana la sfarsitul anului =746. Diile ,ibride plantate pe
suprafete mai mici de 7.4 ,a nu trebuie inlocuite, daca se produce pentru
consumul familial si nu pentru comercializare.
Euro-mitA Animalele o vor duce mai bine ca oamenii, datorita cerintelor UE
ealitateA Uniunea Europeana acorda atentie ingrijirii animalelor pentru a obtine productii de calitate
:aierea animalelor pentru larg consum prevede asomarea acestora si
respectarea conditiilor de igiena 'taiere in abatoare*; pentru consum propriu - se
pot taia prin metode traditionale pana la data aderarii la UE
:aierea porcului de $raciun si a mielului de "aste nu vor disparea, dar vor trebui
sa tina cont de normele de ingrijire a animalelor
Euro-mitA UE ne spune cand si cum ne putem taia copacii din curte
ealitateA 2iecare proprietar poate decide daca si cum isi taie un copac in curtea proprie. E!ceptie fac monumentele
naturii 'e!. :eiul lui Eminescu*
"entru domeniul public, decid autoritatile locale sau centrale
Euro-mitA In Uniunea Europeana, animalele au cercei si pasapoarte, la fel ca oamenii
ealitateA $rotalierea este o metoda de identificare si de urmarire a starii de sanatate si a traseului animalului -
pentru siguranta alimentara a consumatorilor
Identificarea electronica - doar pentru cai, dar probabil UE va e!tinde si la alte
animale
2ara acestea, agricultorii romani nu vor putea primi subventii de la Uniunea
Europeana.
"asapoartele sunt necesare pentru cabaline si pentru e!port
Euro-mitA 1u ne vom mai putea vinde produsele traditionale romanesti pe piata UE
ealitateA In negocieri, omania a obtinut recunoasterea si protectia denumirilor de origine si geografice pentru mai
multe tipuri de bauturi 'palinca, tuica, ,orinca, turt*, pentru iaurt, cas, cascaval, magiun, carnati, placinta, covrigi etc.
S-a obtinut derogare de la normele sanitar-veterinare pentru producerea prin
39
mijloace traditionale pentru aproape 87 de tipuri de branza si produse lactate de
vaca, oaie, capra si bivolita, produse prin te,nologii traditionale.
Alte marci romanesti mai pot fi inregistrate pana la data aderarii.
Euro-mitA Dom inc,ide toate abatoarele si fabricile de lapte
ealitateA In Uniunea Europeana se acorda atentie deosebita sigurantei alimentare, pentru protectia consumatorilor.
"entru abatoare si fabrici de lapte omania a obtinut perioade de tranzitie de ? ani pentru mai multe unitati de taiere si
procesare a carnii rosii, a carnii de pasare, a centrelor de colectare si a celor de standardizare a laptelui si a calitatii
laptelui crud obtinut. :oate unitatile vor trebui insa sa respecte, de la data aderarii, conditiile de igiena cerute de UE,
tocmai pentru a proteja consumatorii
Impozitarea
Euro-mitA Dom plati alcoolul pentru consum propriu la acelasi pret cu cel din magazin
ealitateA In Uniunea Europeana, pentru a descuraja consumul de alcool, se percepe acelasi nivel al accizelor pentru
alcool, indiferent daca este pentru consumul propriu sau comercializare. omania a obtinut in negocieri o derogare, dupa
data aderariiA plata a 67G din acciza pentru 67 l bauturi spirtoase ) gospodarie ) an pentru alcoolul produs din fructe,
destinat autoconsumului
Euro-mitA +upa aderarea la UE, romanii nu vor mai putea bea tuica preparata de ei
ealitateA omanii isi vor putea prepara tuica, insa trebuie sa se inregistreze legal si sa indeplineasca standardele de
igiena si protectie a consumatorului Acestea sunt masuri pentru a impiedica producerea alcoolului pe piata neagra
Euro-mitA Aderarea la Uniunea Europeana va creste preturile, prin marirea :DA
ealitateA In urma negocierii cap. Impozitare, preturile la multe produse de baza, inclusiv alimente sau medicamente,
au scazut, prin introducerea cotei reduse de :DA, stabilita de omania la 5G
Uniunea Economica si /onetara
Euro-mitA +in =77<, moneda nationala va fi euro
ealitateA Aderarea la UE nu presupune trecerea automata la euro. Aceasta moneda va fi adoptata dupa cativa ani
de la aderare, numai dupa indeplinirea criteriilor de convergenta de la /aastric,t 'inflatie, deficit bugetar, rata dobanzii
etc.* In aceasta perioada, omania, ca si noii membri, va fi monitorizata strict privind indeplinirea acestor criterii.
"olitici regionale si utilizarea fondurilor structurale
Euro-mitA "ericolul de scindare a omaniei datorita implementarii politicii de dezvoltare regionala
ealitateA "olitica regionala a UE se bazeaza pe criterii strict economice si nu are nici o legatura cu aspecte etnice,
nationaliste etc. Aceasta se bazeaza pe solidaritatea financiara intre statele membre, astfel incat regiunile si grupurile
sociale mai putin prospere sa primeasca fonduri comunitare care, adaugate resurselor proprii, sa le permita dezvoltarea
unor proiecte care sa contribuie la cresterea economica si recuperarea decalajelor dintre regiuni.
"revederi financiare si bugetare
Euro-mitA omania va plati la bugetul UE mai mult decat va primi
ealitateA omania este in postura de beneficiar net al fondurilor comunitare.
omania va primi, in perioada =77<-=775, fonduri de la bugetul Uniunii
Europene, pentru agricultura, pentru actiuni structurale si pentru programe
comunitare, in valoare de apro!imativ 44 miliarde euro in angajamente, din care
plati efective, apro!imativ 8 miliarde euro 'platile se fac pe masura derularii
proiectelor*
omania va contribui la bugetul UE cu apro!imativ >77 de milioane euro si va
primi, in medie, = miliarde anual 'conform pac,etului financiar*
$riteriul economic
40
Euro-mitA dupa aderare, omania va deveni piata de desfacere pentru UE
ealitateA conform Acordului de Asociere '4556*, barierele de tip tarifar aplicate flu!urilor comerciale din UE vor fi
reduse treptat, pana la eliminare, pana in =77<.
In ultima perioada competitivitatea produselor romanesti pe "iata Interna a UE a
crescut constant 'UE-=6 este principalul partener de sc,imb al omaniei - <=G
din sc,imburile comerciale, iar volumul e!porturilor a crescut constant
Cuprins
Uniunea Europeana
Capitolul 10000000000000000000000000000
Istoric000000000000000000000000000000.
Obiective principale ale Uniunii Europene0000000000000.
State membre ale UE00000000000000000000000.
Capitolul 20000000000000000000000000000
Obiectivul principal al Uniunii Europene00000000000000.
Institutiile Uniunii Europene00000000000000000000
Simboluri europene00000000000000000000000...
Capitolul 30000000000000000000000000000
Criterii !e a!erare000000000000000000000000..
"espre neocierile !e a!erare000000000000000000...
Parteneriatul Uniunea Europeana/Romania000000000000...
&ratatul !e a!erare a 'ulariei si Romaniei la Uniunea Europeana00
Raportul !e monitori)are 2**(000000000000000000...
Raportul !e monitori)are 2**+000000000000000000...
Raportul !e tara 1--./2**%00000000000000000000.
Sectoare00000000000000000000000000000
Capitole !e neociere0000000000000000000000...
Euromituri0000000000000000000000000000
Cuprins00000000000000000000000000000.
2
2
%
%
(
(
+
1%
1,
1,
1,
1-
22
23
2%
2%
2(
3,
3.
%2
41
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
42