Academia De Studii Economice

Facultatea de Comert
Monografia
turistica a
Suediei
Cuprins
1. Prezentarea succinta a Suediei
1.1 Caracteristici geografice
1.2 Forma de organizare administrativa
1.3 Dezvoltare economico-sociala
2. Prezentarea succinta a potentialului turistic
2.1 Atractii naturale
2.2 Antractii antropice
3. Analiza succinta a principalelor coordonate ale activitatii turistice
3.1 Infrastructura generala si specifica
3.2 Circulatia turistica internationala
3.3 Impactul turismului asupra PIB,PO,balanta de plati,mediu si cultura
4. Perspectivele/Dezvoltarea turismului
4.1 Organisme
4.2 Reglementari
4.3 trategii-obiective
5.Bibliora!ie
2
1.Prezentarea succinta a Suediei
Suedia "suedez# verige$ sau %eatul Suediei "!onungari"et verige$ &oaca un rol deosebit in
'uropa. (ara nu priveste catre trecutul in care era o mare putere la )area Baltica* ci cauta o linie de
mi&loc.
Suedia a reusit sa evite in mare parte con!lictele internationale ale secolului ++. (otusi* renumitul
,model suedez- al statului providential isi are limitele sale. Pe de alta parte* suedezii sunt pasionati
de noile te.noloii. Din acest motiv tara s/a trans!ormat intr/un adevarat lider in domeniul
te.noloiei in!ormatiei.
1.1Caracteristici geografice
Suedia are ranite cu 0orveia*1inlanda si )area Baltica. Coasta suediei are 2 422 3m lunime.
Are o supra!a # de 444.454 3m6. Capitala Suediei este Stoc3.olm.
(eritoriul tarii ocupa cea mai mare parte a Peninsulei Scandinavia* precum si numeroase insule din
)area Baltica*mai mari !iind 7otland"3 221 3m6$ si 8land"1 334 3m6$. Se distin trei mari reiuni9
0orrland*cea mai e:tinsa *are un relie! accidentat* mai inalt in vest"Alpii Scadinaviei*altitudinea
ma:ima v!. ;ebne3a&se 2 135 m$ si mai scund in est unde litoralul prezinta numeroase !iorduri.
Svealand cuprinde cele mai intinse campii ale tarii" <ppsala*=asota si 8staota$* care apar ca
e:tinse arii depresionare separate de coline. 7otaland*cea mai sudica reiune*include platoul
Smaland presarat cu lacuri*mlastini si campia valurita S3ane* cu soluri !ertile si peisa&e asemanatoare
Danemarcei invecinate.
Clima Suediei e relativ blanda in comparatie cu alte reiuni a!late la aceeasi latitudine . >idrora!ia
este reprezentata de numeroase rauri in eneral scurte "<me 455 3m* ?ule 452 3m$ * dar cu debite
boate si un potential eneretic ridicat "mai ales cele din 0orrland$ si cele circa 45 222 de lacuri*
unele de mari dimensiuni. 8 parte din lacuri i r@uri sunt leate Antre ele prin canale naviabile* mai
cunoscut !iind canalul 7ota* care traverseaz# partea de sud a Suediei i !ace le#tura Antre lacuri si
r@uri pe o distan # de 552 de 3ilometri* de la 7otebor la Stoc3.olm.
Bum#tate din supra!a a #rii este acoperit# de p#duri "mesteac#n* pin* molid$. )ai pu in de 12C
este teren aricol "cultivat cu ov#z* carto!i* secar#* s!ecl# de za.#r* r@u$. Dn partea nordic# i
central# a #rii e:ist# p#duri de coni!ere* An sud p#duri amestecate* iar An e:tremitatea sudic# p#dure
de !a i ste&ar. Dn zonele muntoase Analte se dezvolt# veeta ia de tundr# montana#. Dn !aun# se
remarc# ursul "prote&at de lee$* elanul* nev#stuica* .ermelina* p#s#rile de ap#. ':ist# 15 parcuri
naturale i E53 de rezerva ii de stat i alte rezerva ii care prote&eaz# !lora tipic# de tundr# sau taia*
!auna polar# sau de p#dure temperat#.
Suedia este boat# An p#duri de coni!ere* An minereu de !ier* cupru* zinc* aur* arint* plumb*
Fol!ram* uraniu i alte minereuri* dar nu are z#c#minte de petrol i c#rbune* dispune Ans# de enerie
.idroelectric#. Cele mai importante rezerve de !ier se a!l# An nordul Andep#rtat i sunt Andeosebi
3
e:portate. Dntinsele p#duri de coni!ere ale Suediei* Antr/o bun# combina ie cu !oioasele* servesc la
aprovizionarea unei industrii e:trem de dezvoltate9 atere* celuloz#* .@rtie i produse !inite pe baz#
de lemn. Suedia este un important !urnizor de .@rtie i produse lemnoase pe pie ele interna ionale.
Dn 144E* e:portul produselor industriei !orestiere s/a ridicat la 41 miliarde coroane suedeze.
1.2 Forma de organizare administrativa
Suedia este o monar.ie constitu ional#. Parlamentul este unicameral. Primul ministru i
parlamentul "Ri"sdag$ cu 344 membri sunt ale i pentru perioade de patru ani* prin vot direct i
reprezentare propor ional#.
Gn prezent Suedia este impartita An 21 de comitate "lHn$. Gn !iecare comitat e:ista un
birou administrativ"lHnsstIrelse$ numit de uvern si un consiliu "landstin$ ales. 1iecare comitat
este mai departe divizat in comune"3ommuner$* in total* An 2224 e:istand un num#r de 242 pe tot
teritoriul Suediei. Gn mod traditional Suedia este impartita in trei reiuni istorice "landsdelar$9
7Jtaland* Svealand* 0orrland. Cea de a patra reiune istorica a Suediei a !ost pana An 1K24
Lsterland*actuala 1inlanda. Pana la re!orma administrativa intreprinsa An anul 1534 de A:el
8:enstierna* Suedia era divizata An 25 de reiuni "lands3ap$
%ee "din 14E5$ este Carl 7usta! al +=G/lea* care indeplineste astazi numai !unctii ceremoniale* in
calitate de Se! al Statului. (oate !unctiile politice ale reelui au !ost trans!erate Purtatorului de
Cuvant al Parlamentului. Carl +=G 7ustav al Suediei* al carui nume complet este Carl 7usta! 1ol3e
>ubertus "nascut pe 32 aprilie 1445$* este !iul lui 7ustav Adol! al Suediei "1425/144E$ si al SIbillei
de Sa:e/Cobur/7ot.a "142K/14E2$M este nepotul direct al %eelui 7ustav =G Adol! al Suediei. Carl
+=G 7ustav al Suediei s/a casatorit cu Silvia Sommerlat. pe 14 iunie 14E5* avand trei copii9
1. Printesa =ictoria* Ducesa de =HsterJtland "n. 14EE$ / mostenitoarea Coroanei Suedeze
2. Printul Carl P.ilip* Duce de =Hrmland "n. 14E4$
3. Printesa )adeleine* Ducesa de >Hlsinland si 7Hstri3land "n. 14K2$.
Sistemul politic este unul parlamentar* cu reprezentare proportional# pe liste de partid. (imp de
peste 52 de ani Partidul Social Democrat Suedez "veriges socialdemo"ratis"a arbetareparti
"Partidul Social Democrat al ?ucratorilor din Suedia$* cunoscut popular ca ocialdemo"raterna sau
AP$ au dominat sistemul politic* uvernand An total timp de 4E de ani* cu numai 3 intreruperi "14E5/
14K2* 1441/1444 i 2225/$ din 1452 pana astazi.
Partidele de dreapta* la uvernare din 2225* sunt rupate Antr/o alian # " Allians f#r verige /
NAlian a pentru SuediaN$ si sunt cunoscute popular ca NPartide bur.ezeN / Borgerliga partier* acest
termen neavand An niciun !el conotatii neative. Acestea sunt NPartidul )oderatN "$oderata
samlingspartiet* pop. $oderaterna sau NmN$* de orientare liberal/conservatoareM NPartidul Popular
?iberalN "Fol"partiet liberalerna* pop. Fol"partiet sau fp$* de orientare liberala cu elemente social/
liberaleM Partidul de Centru "Centerpartiet* sau c$ de orientare centrist/arara* cu elemente liberale si
NCre tin/DemocratiiN " !ristdemocraterna sau "d$.
Aleerile sunt deosebit de importante pentru suedezi* participarea politic# !iind considerat# !oarte
importanta"peste 32C sunt membri An diverse partide si peste K2C sunt membri An diverse sindicate$.
?a aleerile leislative si locale "oranizate la !iecare 4 ani$* peste K2C din aleatori sunt prezen i la
vot* !oarte multi participand anterior An oranizarea campaniei electorale si An realizarea plat!ormelor
politice. Participarea la vot si dezbaterile civilizate sunt considerate de ma&oritatea cetatenilor ca
!iind esentiale pentru democratie* incalcarea reulilor sau a civilizatiei discutiilor !iind privita ca un
est puternic nedemocratic si reprobabil. )ai mult* viata politica nu se limiteaza numai la aleerile
NmariN / An Suedia se oranizeaza aleeri si la niveluri mai mici* precum aleeri bisericesti "in !iecare
4
paro.ie$ sau aleeri universitare "in care pro!esorii si studentii voteaz# pentru aleerea conducerii*
senatului si consiliilor$* An care participa tot cele E partide mari.
1.3 Dezvoltare economico-sociala

Populatia
Suedeza este limba nationala "dar nu o!iciala$ a Suediei* si este vorbita de ma&oritatea populatiei.
Suedeza apartine ramurei limbilor ermanice de nord* !iind !oarte asemanatoare cu daneza si
norveiana* dar di!era din punct de vedere al pronuntiei si al ortora!iei. 0orveienii intele suedeza
cu un pic de di!icultate iar danezii mai reu decat norveienii. Gn impre&urimile orasului )almJ "care
este !oarte apropiat de Copen.aa* capitala Danemarcei$ este Anreistrata zona cu cea mai mare
inteliibilitate mutuala* loc An care populatia intelee ambele limbi cu usurinta !ara a avea studii.
Gn Suedia e:ista cinci limbi care sunt cunoscute drept limbi minoritare in aceast# tara "!inlandeza*
meHn3ieli* sami* romani si indis$. Desi este vorbita de catre ma&oritatea populatiei* suedeza nu este
limba o!iciala An Suedia.

Caracteristicile populatiei
Con!orm unui recensamant din 2212* populatia totala a Suediei a !ost estimata la 4.34E.K44 de
locuitori. Con!orm unor statistici publicate de catre aentia uvernamentala tatistis"a centralb%r&n*
praul de nou# milioane a !ost atins pentru prima data An istoria t#rii An auust 2224. Densitatea
populatiei este de doar 22*5/3m6* si e:ista o di!erent# clara An !avoarea sudului tarii. Apro:imativ
K5C din populatie locuieste An zone urbane. Capitala* Stoc3.olm* are apro:imativ K22.222 de
locuitori "1*3 milioane cu tot cu aria urbana* 2 milioane cu aria metropolitana$. Al doilea si al treilea
oras ca marime sunt 7ot.enbur si )almJ* respectiv.
Economie
?a inceputul secolului ++* Suedia era o tara preponderent arara si una dintre cele mai sarace
natiuni europene. Boatele sale resurse interne "minereu de !ier* material lemnos si putere
.idraulica$* au permis o industrializare rapida* care a trans!ormat Suedia intr/un modern stat al
bunastarii.
Suedia este o ara industrial/arara dezvoltata* cu o puternica industrie e:tractiva* siderurica* a
metaluriei ne!eroase* iar constructiile navale au o mare dezvoltare "la )almo si 7otebor$.
Cea mai importanta ramura industriala este constructia de masini "autove.icule* motoare diesel*
aeronave* ambarcatiuni* ec.ipamente electrice$ cu centrele principale la9 Stoc3.olm* 7otebor*
=asteras$. Suedia ocup# locul 4 pe lob An industria mobilei* locul 5 in produc ia de c.erestea si
locul E la placi alomerate si !ibrolemnoase.
Stoc3.olmul reprezinta un important centru industrial si comercial al Suediei "industrie
constructoare de masini* electrote.nica* santiere navale* industrie polira!ica* c.imica* usoara*
pielarie i alimentar#$. <na dintre cele mai !avorabile dezvolt#ri au cunoscut sectoarele de Analt#
te.noloie* precum telecomunicatiile si industria !armaceutica* orientate catre e:port. PGB/ul Suediei
este 3E1*5 de miliarde O.
5
2.Prezentarea succinta a potentialului turistic
Suedia este locul cel mai potrivit pentru turistii care pot !ace drumetii in padure in zone salbatice.
Spectacolul soarelui in mi&locul noptii din timpul lunilor de vara in nordul Suediei este !ara eal.
Pentru un plus de amuzament* turistii pot lua parte la un e:ercitiu de orientare cu o .arta si busola*
incericand sa aseasca drumul spre o zona necunoascuta.
Suedia o!era insa si multe atractii culturale. <nele asezari ale vi3inilor au !ost declarate de
<0'SC8 Patrimoniu Cultural )ondial* iar orasele mari ale Suediei sunt pline de minunatii
ar.itectonice* de un mare interes istoric.

2.1 Atractii naturale
Suedia are o retea densa de carari de munte e:trem de bine marcate. ':ista si cabane in care se pot
adaposti turistii daca traseul ales dureaza mai multe zile. Garna* sc.iorii apreciaza in mod deosebit
partiile care par sa nu se mai s!arseasca. 8 alta activitate pre!erata iarna e plimbarea prin padurile
inapezite* cu sanii cu motor sau trase de cai. Gn nordul si centrul Suediei se aseste* in eneral*
zapada permanent din !ebruarie pana la s!arsitul lunii aprilie. Cu un strop de noroc* turistii pot vedea
luminile nordului sau c.iar un elan* ,reele padurilor-. Con!orm unor statistici o!iciale*in Suedia mai
e:ista 422 222 de elani. Gn unele zone se oranizeaza c.iar ,sa!ari- cu elani. Gn nord se pot intalni si
reni* desi mare parte se asesc in turmele domesticite ale samilor.
2.2 Antractii antropice
0umeroase orase* in special Stoc3.olm si ;almar se asesc pe coasta sud/estica avand
impunatoare castele si biserici datand din 'vul )ediu. Drumurile publice si transporturile cum ar !i
caile !erate si autobuzele leaa centrele oraselor de suburbii. Gn plus* Stoc3.olm are o puternica retea
de metrou. Gn Suedia e:ista patru mari biblioteci/centre de cercetare9 Biblioteca %eala din Stoc3.olm
si bibliotecile universitare din 7Jtebor* ?und si <ppsala. Biblioteca %eala* !ondata in 1522* are o
vasta colectie de manuscrise suedeze. Cea mai vec.e universitate* cea din <ppsala a !ost !ondata in 14EE.
Biserica suedeza este o Biserica evan.elica/lut.erana* evan.elisti lut.erani !iind
in proportie de 44C iar restul sunt romano/catolici. Scriitorul Auust Strindber a devenit cel mai
in!luent scriitor din literatura suedeza ale carui nuvele si piese de teatru s/au &ucat in anii 1K22 si la inceputul anilor
1422. (ot aici intalnim una dintre cele mai marcante !iuri ale stiintei contemporane si anume suedezul Al!red
0obel / inventatorul dinamitei.
Dintre !estivalurile anuale amintim 1estivalul de Bazz din Stoc3.olm / este unul dintre cele mai
vec.i !estivaluri din Suedia si are loc la S3epps.olmen in !iecare an* in auust*
1estivalul Stoc3.olm Pride este cel mai mare eveniment de acest !el din tarile nordice si are loc in
ultima saptamana din iulie a !iecarui an. Se inc.eie intotdeauna cu o parada* iar in anul 2225 s/a inreistrat o
participare de 32 mii de oameni care au alcatuit parada* si aproape 352 de mii de spectatori.
Cursa Vasa
6
Cea mai renumita competitie sportiva nationala este cursa =asa* cel mai vec.i concurs de sc.i/!ond din lume* cu
cel mai mare numar de participanti. Gn !iecare an* in prima duminica din martie* peste 15 222 de concurenti iau parte
la competitie. Cam 2 222 sunt din alte tari. Cursa =asa s/a tinut pentru prima oara in 1422 si s/a des!asurat pe K4 3m
in provincia Dalarna din centrul Suediei* de la )ora la Salen. Sc.iorii mer pe urmele reelui 7ustav G 'rei3sson
=asa* sub a carui domnie Suedia si/a obtinut independenta . in 1521 el a sc.iat din )ora pana la Salen incericand
ast!el sa/i mobilizeze pe locuitori impotriva ocupatiei daneze. Cei mai buni sc.iori parcur traseul in mai putin de
patru ore . )ulti spectatori calatoresc pana acolo sa vada pe viu un adevarat spectacol de sc.i* evenimentul !iind
urmarit si la televizor de circa 2*5 milioane de suedezi.
Smaland-Imparatia de sticla si leaganul Vilei Villekulla
Smaland este un oras sudic cu un peisa& !ermecator* cu zone intinse presarate cu lacuri*paduri si smarcuri. ?ocul e
renumit mai ales ca leaanul industriei suedeze de sticlarie* in!iintata in secolul +=GGG de imirantii din Boemia.
Datorita nenumaratelor ateliere de sticlarie* reiunii dintre 0Ibro si =a:&o i se spune ,Gmparatia de sticla- . Gn
anumite ateliere vizitatorii ii pot vedea pe mesterii sticlari la treaba * !olosind inca unelte si metode traditionale.
8 atractie deosebita a acestei reini este parcul de distractii ,?umea lui Astrid ?indren- situat la marinea
localitatii =immerbI* parcul o!era tuturor amatorilor* tineri si batrani* ocazia sa patrunda in =illa =ille3ulla si sa vada
1erma Copiilor din Satul 7alaios.
Principalele atractii turistice
P Centrul istoric al orasului Stoc3.olm* ce contine o colectie de cladiri istorice si stradute pietruite.
Strazile principale* 8sterlanatan and =asterlanatan* sunt zone pietonale cu o multime de
maazine si ateliere.
P )ereti cu !eribotul spre insula D&urarden* pentru a vizita )uzeul 0ordic* Casa Qaldemarsudde*
in care a locuit artistul Prince 'uen pana in 144E si ?il&evalc.s ;onst.all.
P )uzeul de Gstorie* ce contine colectii preistorice si arta medievala. )uzeul 0ational adaposteste
colectiile nationale de arta !rumoasa.
P )uzeul =asa contine un vas de razboi vec.i de 352 de ani* recuperat din portul Stoc3.olm in 1451.
P =izitati al doilea oras al Suediei* 7otebor* patria masinilor =olvo. Descoperiti traditia
marinareasca a orasului la )uzeul )aritim "S&o!artsmuseet$ si in zona 0ordstaden ;ron.uset* unde
se a!la )uzeul 8rasului.
P )almo/Atractiile includ Castelul )almo.us si biserica St Petri. )ai vizitati muzeele ;onst.allen
si %ooseum* care adapostesc colectii de arta* si cladirea zarie/nori (urnin (orso.
P Gn larul Suediei* 7otland si 8land sunt cele mai mari insule ale tarii. Pe 7otland se a!la pesterile
?ummelunda si un oras medieval* ;attlundsard..
P Gn S3ane* veti asi orasul medieval ?und* cu catedrala din secolul +GG si ceasul astronomic din
secolul +G=. Aproape de )almo* intre Danemarca si Suedia* se a!la cel mai lun pod din lume cu o
sinura travee / podul 8rsund.
P %eiunea lacurilor consta in mai multe lacuri intinse* campii spatii mari abundand de viata
salbatica.
P Serviti o bautura la Barul de 7.eata Absolut si dormiti in paturile de .eata din >otelul de 7.eata
din satul Bu33as&arvi* ?aponia. Acest .otel se reconstruieste in !iecare iarna.
P Gn Bo33mo33 ii puteti intalni pe localnicii laponi* puteti admira colectiile de arta si cultura ale
acestui popor. Si in Ar&eplo se a!la un muzeu lapon interesant.
P 8 e:cursie cu barca din Stoc3.olm spre Palatul Drottnin.olm* unde (eatrul a !ost pastrat in !orma
sa oriinala din secolul +=GGG. Spectacolele care au loc aici !olosesc costume si instrumente vec.i*
autentice.
P Pe timpul verii pro!itati de sutele de 3ilometri de pla&a ale Suediei* in special pe coasta de vest. Aici
si in zona lacurilor* e:ista numeroase centre de sc.i nautic si Findsur!in.
7
P Suedia are peste 422 de terenuri de ol!. <nul dintre acestea* situat la nord de Cercul Arctic*
bene!iciaza de lumina solara non/stop pe timpul lunilor de vara.
3. Analiza succinta a principalelor coordonate ale activitatii
turistice

3.1 Infrastructura generala si specifica
Miloace de ca!are
<nitatile de cazare din mediul rural sunt in eneral cabane din lemn* vopsite in diverse culori* care
con!era unui turist con!ortul de care acesta are nevoie spri&inind mediul totodata. Gata cateva dintre
mi&loacele de cazare* ecoloice din toate punctele de vedere* mai neconventionale9
/ Cel mai primitiv ,.otel- al Suediei il reprezinta acesta colectie de 12 colibe* mici dar destul de
con!ortabile situate intr/o padure de lan# !rumosul lac S3Hrs&Jn. Acest spatiu reprezinta un re!uiu
pentru liniste* pace* odi.na si rela:are. Aceste colibe sunt in totalitate eco* neavand enerie electrica
si sunt situate la 2 ore distanta de capitala Stoc3.olm. (ari!ul este de 252S';/persoana /noapte *
valabil atat individual cat si pentru rupuri.
/ 8 alta unitate de cazare asemanatoare cu precedenta se numeste (ipi si se di!erentiaza de celelalte
mi&loace de cazare de tip campin prin libertatea si aventura care o con!era. Se adreseaza
cuplurilor*rupurilor de prieteni* !amiliilor cu copii etc. Gn !iecare seara se poate ati cina la !oc An
aer liber. Paturile sunt con!ectionate din creni de brad si sunt acoperite cu piei de reni. De asemenea
este inclusa o barca cu vasle care poate !i !olosita An timp liber pentru a e:plora lacul sau a mere la
pescuit iar padurile din &ur o!era posibilit#ti minunate pentru drumetii. Pretul este de R 225 lire/(ipi
"ma: 5 pers$.
/ >otelul de .eata din satul Bu33as&arvi este renumit in lume pentru maiestria cu care a !ost creat.
Camerele sunt construite bineinteles din .eata. 8biectele de decor*sculpturile sunt si ele
din .eata sau zapada . Desi este !oarte !ri in >otelul de 7.eata*turistii vin mereu*!ie din
curiozitate*!ie din placere. Gntreul .otel este realizat din .eata procurata din raul (orne. Pana si
pa.arele din bar sunt realizate tot din .eata. >otelul are peste K2 de camere*o receptie*un
bar si o biserica. Ar.itectura .otelului este unica si se sc.imba anual. Practic in !iecare an
.otelul de .eata este reproiectat si construit din nou.
"ransporturi
)area ma&oritate a transporturilor in si din Suedia se !ac pe mare. ':ista linii maritime cu leaturi
rapide care leaa porturile suedeze de cele din 7ermania* 8landa* )area BritanieM transporturile
!eroviare si rutriere* asistate de !eriboturi* sunt de asemenea* !oarte utilizate.
?iniile maritime sunt deservite de porturi bine dotate. ':ista !acilitati e:celente de depozitare ce
asiura conditii propice pentru produse aricole si orice alte mar!uri* in conditii de umiditate si
temperatura controlate* inclusiv depozite !riori!ice "conelatoare$. Distribuitorii interni dispun
de retele e!iciente si dotari ce asiura transportarea mar!urilor in cel mai departat colt al tarii in cel
mai scurt timp.
Conditii pri#ind traficul auto
8
Gn Suedia circulatia auto se e!ectueaza pe partea dreaptasi este obliatoriu ca !arurile sa !ie aprinse
in permanenta "!aza de int@lnire$. Drumurile publice* autostrazile sunt marcate corespunzator
normelor internationale rutiere. 'ste obliatorie purtarea centurii de siuranta de catre conducatorul
autove.iculului "so!erul a!lat la volan$* precum si de toti ceilalti pasaeri din autove.icul. ?imite de
viteza9 intre 32 / 52 3m/. in oraseM intre E2 / 42 3m/. in a!ara oraselorM 112 3m/. pe
autostrazi.Cauciucurile de iarna sunt obliatorii in perioada 1 noiembrie / 32 aprilie. Parcarea se !ace
numai in locurile special amena&ate si numai in intervalul de timp mentionat.
3.2 Circulatia turistica internationala
Suedia se incadreaza pe locul 9
/22 in !unctie de PGB/ul de 455*K4K miliarde O
/K5 dupa populatie avand 4*42K*254 "2.14C din populatia lumii$
/55 dupa supra!ata * avand 452.245 3m6 "2*32C din total$
/155 dupa densitatea populatiei avand supra!ata 444.454 3m6"locuitori 4.221.EE4 * ?oc./3m6 22*2$
3.3 Impactul turismului asupra PIB,PO,balanta de plati,mediu si cultura
(urismul aduce anual veniturile de circa 4miliarde O. Balanta comerciala este e:cedentara"S15*5
miliarde O * 2222$* principii parteneri !iind tarile <' "55C din e:port si 5EC la import$. Suedia are o
mare datorie e:terna"51 miliarde O$* iar balanta de plati este de!icitara.
4. Perspectivele/Dezvoltarea turismului
4.1 Organisme
/<niunea 'uropeana 1445
/8ranizatia 0atiunilor <nite 1445
/Consiliul 0ordic 1445
4.2 Reglementari
$eglementari #amale
%eulamentul vamal suedez contine relementari similare cu ale celorlalte tari membre ale <niunii
'uropene. ?imitele cantitative pentru anumite produse sunt9 222 bucati tiariM 1 litru bauturi
alcooliceM 52 par!umuri.
Conditii de intrare si regim de sedere
Conditiile de intrare in Suedia sunt cele prevazute de sistemul de relementari care uverneaza
admisia in spatiul Sc.enen "statele membre ale spatiului Sc.enen sunt urmatoarele9 Austria*
9
Belia* Danemarca* 1inlanda* 1ranta* 7ermania* 7recia* Gtalia* ?u:embour* 8landa* Portualia*
Spania* Suedia* Gslanda si 0orveia$. Aceste conditii sunt urmatoarele9
/detinerea unui pasaport/carte de identitate valabile "valabilitatea pasaportului/cartii de
identitate trebuie sa depaseasca cu cel putin trei luni data inc.eierii calatoriei$M
/ detinerea vizei valabile aplicata in pasaport* in cazul deplasarilor pentru care este necesara vizaM
/ absenta unei interdictii de intrare in spatiul Sc.enen "aceasta poate !i veri!icata de autoritatile de
!rontiera prin consultarea Sistemului Gn!ormatic S.enen$.
Avand in vedere ca autoritatile suedeze nu recunosc cartile de identitate romanesti drept documente
de calatorie pentru intrarea* calatoria si parasirea teritoriului Suediei* cetatenii romani pot calatori in
aceasta tara numai cu pasaportul.
4.3 trategii-obiective
7uvernul suedez adopta o noua strateie de dezvoltare cu %epublica )oldova
8 noua strateie de cooperare pentru perioada 2211/2214* aprobata pe 1E !ebruarie 2211 de catre
uvernul suedez sta la baza cooperarii dintre Suedia si %epublica )oldova. 8biectivul eneral al
cooper#rii pentru dezvoltare dintre Suedia Ti %epublica )oldova pe termen lun reprezint#
interarea %epublicii )oldova An <niunea 'uropean#* precum Ti apropierea de valorile acesteia.
8biectivul cooper#rii pentru dezvoltare An 'uropa de 'st este democraUia consolidat#* dezvoltarea
durabil# Ti ec.itabil#* precum Ti alinierea cu <' Ti valorile acesteia. Cooperarea pentru dezvoltare cu
%epublica )oldova va contribui* ast!el* la realizarea obiectivului Politicii Suediei privind
Dezvoltarea 7lobal#9 de a contribui la o dezvoltare lobal# durabil# Ti ec.itabil# An baza perspectivei
drepturilor omului i din perspectiva p#turilor vulnerabile.
10
5.Bibliora!ie
.ttp9//FFF.sFedenabroad.com/PaeVVVV115E53.asp:
.ttp9//ro.Fi3ipedia.or/Fi3i/Suedia
)area enciclopedie/Statele lumii "1inanciarul$
'nciclopedia statelor lumii 2224
11