CURENTE LITERARE

(realism, romantism, simbolism, tradiionalism)

1. Una dintre trsturile definitorii ale simbolismului este respingerea prozaismului.Aceasta se refer la:
a. situarea liricii deasupra prozei;
b. adoptarea frazelor, uzitarea mai rar propoziiilor;
c. respingerea prosopopeelor, ele fiind nlocuite de ethopee;
d. refuzul banalului, al cotidianului;

2. Muzicalitatea formal adoptat de simboliti se refer la:
a. aezarea unui instrument muzical n fiecare strof;
b. instrumentele muzicale, devenite simboluri;
c. cultivarea refrenului;
d. asonane i aliteraii.
.Adepi ai aceleiai doctrine estetice ca i Bacovia au fost:
a. Alexandru Macedonski, Jean Moras, Denis Diderot;
b. Arthur Rimbaud, Oscar Wilde, Charles Baudelaire;
c. Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu;
d. Jules Laforgue, Friederich Schlegel, Alexandru Macedonski;
Ce scriitor devine autorul manifestului literar al simbolismului?
a) Jean Moras;
b) Pierre Beaumarchais;
c) Jules Laforgue;
d) Alfred de Vigny.
. Care este caracteristica direciei pseudosimboliste, una dintre etapele constitutive ale simbolismului romnesc?
a) cultivarea, la nivelul poeziei, a unei predispoziii pentru strile vagi;
b) mbinarea coninutului cu formele simboliste;
c) abordarea temei citadine, maniera n care orasul este tratat trdnd un spaiu vesel, plin de energie;
d) promovarea unei poezii bazate pe muzic, imagine, culoare.
e) Versul bacovian Primvara - o pictur parfumat cu vibrri de violet evideniaz urmtoarea trstur
simbolist:
a. spleenul;
b. muzicalitatea;
c. sinestezia simurilor;
d. antiteza;
e. folosirea metaforei coalescente (in praesentia).
f) Articolul Introducie, semnat de Mihail Koglniceanu, este considerat :
a) manifestul clasicismului romnesc;
b) manifestul romantismului romnesc;
c) manifestul realismului romnesc;
d) manifestul umanismului romnesc;
e) manifestul modernismului romnesc.
Selectai varianta n care nu se menioneaz o trstur/ trsturi a/ ale romantismului:
a) antiteza;
b) personajul excepional care acioneaz n mprejurri excepionale;
c) nclinaia ctre extreme;
d) rigoare, armonie, sobrietate, echilibru al formei;
e) cultivarea grotescului i a straniului.