Junimea Convorbiri literare/ Titu Maiorescu Societatea cultural-literar Junimea a fost nfiinat la Iai 1863, iar revista Convorbiri

i literare a aprut la 1 martie 1867. Momentul junimist. Initiaiva a aparinut unor tineri intelectuali cu studii serioase svrite n strintate: PETRE P CARP, VASILE POGOR, THEODOR ROSETTI, IACOB NEGRUZZI, TITU MAIORESCU cel din urm impunndu-se ca adevratul conducator al gruprii. ETAPE- Aceast grupare cultural cunoate 3 etape n activitatea ei: I. 1863 1874 cand activitatea s-a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei polemic in domeniul limbii, al literaturii si al culturii. Se promoveaza in aceasta perioada noi principii estetice ale gruprii. II. 1874 1885, se consolideaza o noua directie in literatura romana, prin aparitia operelor de maturitate ale lui Eminescu, Creanga Caragiale si Slavici. III. dupa 1885 Junimea impreuna cu revista Convorbiri literare se muta la Bucuresti. Activitatea junimistilor se canalizeaza in aeasta persoana catre preocupari universitare (caracter academic). In aceasta etapa junimistii se intereseaza de dezvoltare altor domenii ale vietii culturale, neabordate pana acum si anume filozofia, istoria si geografia. Ca urmare se publica primele studii de istorie (A.D. Xenopol Istoria romanilor in 14 volume) si de filozofie ( Vasile Conta). OBIECTIVE: -de la inceput activitatea Junimii a fost orientate spre problemele limbii, literaturii si culturii romane, principalele obiective fiind: -rspndirea spiritului critic ; -ncurajarea progresului literaturii naionale; -crearea i impunerea valorilor naionale; -susinerea originalitii culturii i literaturii romne. -lupta pentru unificarea limbii literare; -educarea publicului pentru receptarea culturii. Preocuparile Junimii s-au concretizat in 4 directii de activitate: a) Educarea publicului -se organizau prelectiuni populare pe teme variate. Efectul lor a fost educarea unui public apt sa inteleaga cultura ca factor de progres si moralitate, dar i pentru desvrirea retoricii junimist. b) Lupta pentru unificarea limbii romane literare Titu Maiorescu este semnatarul articolului Despre scrierea limbii romne: -ortografia limbii romne s fie fonetic; -nlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin; -scrierea etimologic trebuie, de asemenea, respins; -mbogatirea vocabularului sa se realizeze prin neologisme preluate din limbile romanice, pentru c sunt mai uor de asimilat; -calcurile lingvistice (adic recompunerea cu material romnesc a expresiilor specifice dintr-o alt limb ) trebuie evitate. -stricarea limbii prin agramatisme, inflatie verbala sau exprimare improprie.

Articolele n care Titu Maiorescu abordeaz probleme referitoare la limba romn sunt: Neologismele 1881, Lima romn n jurnalele din Austria 1868, Beia de cuvinte 1873, Oratori, retori i limbui 1902. c) Promovarea literaturii n original Titu Maiorescu publica articole cu caracter general de introducere in probleme de estetica, cele mai importante fiind: O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867, Comediile domnului Caragiale,Eminescu i poeziile lui,. 1. Comediile domnului Caragiale evideniaz dou probleme : - raportul art-realitate social : Maiorescu e de prere c arta se inspir din realitatea social, dar nu o copiaz, ci o transfigureaz artistic; - moralitatea n art : opera de art este moral prin valoarea ei i nu prin ideile moralizatoare pe care le conine ; singurul scop al artei este nlarea impersonal (catharsisul aristotelic); 2. Eminescu i poeziile lui - Maiorescu apreciaz c : Eminescu este om al timpului modern, cultura lui individual st la nivelul culturii europene In primul, el delimiteaza obiectivele si instrumentele de lucru ale artei, facand deosebirea dintre FORMA si FOND. Activitatea literara a Junimii s-a concretizat si in depistarea si sustinerea unor tineri scriitori publicati in paginile revistei Convorbiri literare. Prin ei s-a cristalizat o Directie noua:Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici d)Cultur- Combaterea Formelor fara fond Junimea a aspirat spre o cuprindere totala a problemei de cultura, adoptand o pozitie critica severa fata de oricare tendinta, ide sau fapta care ar fi putut compromite procesul de realizare a civilizatiei romanesti moderne. In situatia concreta a sec al XIX lea s-a produs o adevarata ruptur intre FORMA si FOND astfel incat formele au devenit realitati prost intocmite periculoase pentru viitorul civilizatiei si culturii romane. Atacul jurnalistilor impotriva modului construirii prin imprumut a starii de civilizatie moderna din tarile romane, a fost declansat in termenii cei mai duri in 1866 cand Titu Maiorescu publica studiul sau: In contra directiei de astazi in cultura romana Titu Maiorescu afirma ca o form fr fond e strictoare, ntruct nimiceste un mijloc de cultura.1 In istoria culturii si literaturii romane, junimismul a nsemnat: -spirit filosofic- nclinaia ctre idei generale ; - spirit oratoric- se pune accent pe arta discursului ; - gustul clasic i academic- se leag de vocaia pedagogic i universitar a lui Maiorescu - ironia- deviza junimitilor era : Intr cine vrea, iese cine poate ! - spiritul critic inceputul functionarii sigure si la obiect a spiritului critic Junimea a contribuit la : -instaurarea unui inalt nivel de exigenta fata de intelectualul roman. -victoria ideii de valoare estetica -dezvoltarea gustului artistic

Aceast idee va fi contrazis mai trziu, de ctre Eugen Lovinescu, cel care consider c modernizarea culturii i literaturii romne nu se poate produce dect ca urmare a imitaiei ;i ulterior a sincronizrii cu forme culturale i literare superioare.

O cercetare critic asupra poeziei romne de la 1867 Titu Maiorescu- vol. Critice
Articolul conine: 1) condiiunea material a poeziei 2) condiiunea ideal a poeziei 1) -Titu Maiorescu pornete de la o disociere de factur hegelian ntre tiin si art, tiina exprimnd adevrul, iar arta exprimnd frumosul. - a doua disociere cu care opereaz Titu Maiorescu are drept criteriu materialul folosit in diferite arte i se face diferena ntre poezie si celelalte arte (pictura=culorile, sculptur=piatr; poezia nu are material specific pentru ca de fapt cuvntul este element constitutiv al comunicrii si apoi cel care st la baza produsului poetic) cuvntul poetic trebuie sa ndeplineasc o condiie: s trezeasc in fantezia cititorului imagini sensibile. mijloace de sensibilizare: alegerea cuvntului cel mai puin abstract. Ex: simt durere VS durerea m cuprinde, m sgeat etc adjective si adverbe folosite ca epitete ornante Ex: Achil cel grabnic, Diomet cel bun la strigt etc. personificarea obiectelor nemictoare Ex: luna doarme linitit metafora, comparaiunea, tropul n genere(comparaiile trebuie s fie juste i noi) trop =figur de stil 2)- Ideea sau obiectul exprimat n poezie este totdeauna un simmnt sau o pasiune, niciodat o cugetare exclusiv intelectual sau care se ine de trmul tiinific, fie in teorie, fie in aplicare practic. - poezia trebuie sa fie accesibil; - alte consideraii cu privire la poezie: poezia= un noble inutilit (Mm de Stael); un produs de lux al vieii intelectuale - apoi discut despre caliti ideale ale poeziei: s prezinte o micare abundent a ideilor: poezia s nu se nvrt n jurul aceleai idei s nu aib cuvinte multe pentru gndiri puine construirea poeziei pe baza gradaiei ascendente (s existe un punct culminant) poezia trebuie s evite folosirea diminutivelor i a numelor proprii (acestea sunt permise doar in poezia istoric) Concluzii: 1) Condiiunea material explic : Determinarea cuvintelor; epitete, personificri, comparaii (acestea trebuie s ndeplineasc dou condiii: s fie juste i s fie noi) Regula negativ: c poezia trebuie s se fereasc de noiunile abstracte. 2) Condiiunea ideal explic: Micarea reprezentrilor, mrirea obiectului i dezvoltarea gradat spre culminare Regula negativ: c poezia trebuie s se fereasc de obiecte ale simplei refleciuni Scopul declarat al articolului nu a fost acela de a produce poei, ci : a) de a ndemna pe cei cu talent s se perfecioneze n arta lor deteptndu-le atenia asupra multor particulariti importante pe care le-ar fi trecut cu vederea. b) ofer publicului un etalon, o msur mai sigur de a deosebi adevrul de eroare i frumosul de urt.