a)Principiul de functionare Dupa cum indica normele,functia principala a unei surse de tip UPS (Uninterrupltibible Power Supply) este de a asigura continuitatea alimentarii ;pot fi indeplinite si alte functii,cu precadere de a ameliora calitatea tensiunii(frecventa,amplitudine,continut de armonici) furnizate consumatorilor sensibili. Sursele statice sunt constituite din trei subansamble principale !Un redresor comandat care transforma tensiunea alternativa in tensiune continua !" baterie de acumulatori(in general cu plumb) cu rolul de a stoca energia si de a o ceda instantaneu in caz de nevoie,pe parcursul unei durate de timp cuprinse intre # si $% minute !Un invertor static care converteste tensiunea continua intr&o tensiune alternativa perfect reglata si filtrata. Pentru sursele care depasesc '&()*+,aceste subansamble se completeaza cu dispozitivele urmatoare un contactor static care comanda sarcina in caz de suprasarcina sau defect al invertorului,un , by&pass - mecanic care sa permita izolarea completa a invertorului pentru operatiile de mentenanta. .a/oritatea sarcinilor sensibile de tip informatic sau electric sunt sarcini neliniare(deformante),adica curentul lor poate avea un important continut de armonici.0n plus, acest curent prezinta un factor de forma crescut(de la e la $,#) si un factor de putere mediu de la %,1# la %,2.
3oate aceste aspecte au fost luate in considerare la conceptia noilor invertoare gratie, in principal,aplicarii principiului modularii in latime a impulsurilor,P4..0nvertorul P4. reprezinta cea mai buna solutie impedanta de iesire este foarte redusa c5iar la frecvente mari iar distorsiunea tensiunii de iesire datorata curentilor nesinusoidali este negli/abila. b)Configuratii UPS aplicate in domeniul medical b1)Configuratia on-line (Clasa de sericiu !)
@ # ' ( $ # 1 7 2 < 9 0n aceasta configuratie (fig.00.$() sarcina este alimentata permanent din invertor,indiferent de parametrii sursei de alimentare de intrare.:and tensiunea de intrare este in afara tolerantelor predefinite ale UPS,alimentarea invertorului se face din bateria de acumulatori pe durata autonomiei acesteia sau pana cand tensiunea alternativa de intrare revine in tolerante. b.2)Configuratia $ off-line %(clasa de sericiu !&1') +re o raspandire mare in domeniul te5nicii electromedicale. Pentru modul de functionare;normal; sarcina este alimentata de la bara consumatorilor din clasa de serviciu '# ;cand tensiunea pe aceasta bara iese din tolerantele predefinite ale UPS,iar aceasta trece in modul de lucru Aenergie stocata;sarcina este transferata la iesirea invertorului alimentat din bateria de acumulatori,prin intermediul uni comutator rapid,electronic sau electromecanic. Practic,sursa in configuratie Aoff&line;ar trebui sa debiteze numai in intervalele de timp necesare pentru transferul sursei principale pe grupul electrogen,si invers.Pentru cazul defectarii grupului electrogen, sursa de tip UPS trebuie sa aiba o asemenea autonomie incat sa permita finalizarea procedurilor medicale pentru a nu se pune in pericol viata pacientului. Sunt raspandite doua topologiisursa de tip UPS in amonte fata de trnsformatoarele de separare(pentru puteri mai mari) conform fig.00.$$ si sursa de tip UPS in aval fata de transformatorul de separare (pentru puteri mai mici) conform fig.00.$7. 3' 3( 3$; 3'?3(?3$?((%B((%*
'.0ntrare c.a. din bara consumatori clasa de serviciu '# (.6edresor incarcare baterie de acumulatori $.0nvertorP4. >> "
? #
@ # ' ( # $ 7 1 9 U ( 2 < 7.Dioda blocare,tiristor sau comutator #.8aterie acumulatori 1.8loc monitorizare tolerante sursa intrare c.a. 9.:omutator UPS 2.3ransformatoare separare sisteme medicale tip 03 <.0esiri alimentare incaperi grupa (
=ig.00.$$ UPS in configuratie Aoff&line;cu topologia Ain amonte;
'.0ntrare c.a.din bara de consumatori clasa de serviciu '# (.3ransformator de separare ((%B((%* $.0esire alimentare incapere grupa ( =ig.00.$7. UPS in configuratie , off&line -cu topologia , in aval - b.))Configuratia $ in aspteptare pasia %(clasa de sericiu !&') UPS Aoff&line; ' ( $
' 3ransformator ((%B(7*c.a. de tip SCD* (.3ransformator pentru redresor de tip SCD* $.6edresor comandat pentru incarcare baterie acumulatori 7.0nductanta de filtrare #.8aterie acumulatori 1.8loc monitorizare alimentare c.a. 9.:omutator transfer sarcina 2.Dampi (7* =ig.00.$#. UPS in configuratia , asteptare pasiva -
6 Eul S Eul UF PC $ ' ( 7 # 1 9 2 Ccran II.2.'. *asurari si teste recomandate pentru erificarea securitatii instalatiilor electrice medicale II.2.'.1.*asurarea impamantarilor a)*asurarea re+istentei pri+ei de pamant a cladirii& ,au-. Pe durata masurarii prizei, aceasta va fi separata de bara PC a cladirii si toti consumatorii vor fi deconectati ; rezistenta masurata trebuie sa fie mai mica decat 7G. a1)*asurarea la '!*+& cu transformator de adaptare si pic.eti au-iliari
3ransformatorul de adaptare $2%B'%% *ca are puterea Snom?1%%*+, cu prize secundare din '% in '% volti,conform figurii. 0n raport cu priza verificata, pic5etii auHiliari se dispun in linie la o distanta de cel putin (#m, sau in varfurile unui triung5i aproHimativ ec5ilateral cu latura de (#m. 0ntre un pic5et si priza se in/ecteaza cu curent de cel putin #+, iar intre priza si celalalt pic5et se masoara tensiunea, rezultand. Raux=Up[V]/Ip[A] Fig.II.36 Masurarea prizei de pamant la 50Hz, cu transformator de adaptare 6 + + * + S 3 0p 6auH 0p 6% (#m (#m a2) *asurarea cu generator e-terior de c.a. cu f / '!0+ si pic.eti au-iliari .etoda de masura presupune un aparat specializat si consta in in/ectarea unui curent alternativ constant in circuitul priza pamant&pic5et auHiliar I, si masurarea tensiunii dintre priza si alt pic5et. auHiliar J, configuratia figurii 00.$9 ; in mod similar cu formula 00.' valoarea rezistentei prizei de pamant corespunde raportului Raux=Umas/Iconstant. Pentru a se elimina influentele curentilor vagabonzi de #%Kz si a armonicilor acestora frecventa curentului in/ectat este '(2 Kz sau '$(Kz. +paratul contine doua blocuri independente, izolate gavalnic bocul generare curent constant ('% m+ ; 'm+ ; %,'m+) cu iesirirle Li si J impreuna cu blocul masura tensiune cu intrarile Lu si I.8locul pentru masurarea tensiunii contine un redresor sincron pentru re/ectia semnalelor parazite :lasa de precizie maHima acceptata este de #M si rezolutia de %,%'G. Fig II.37-Masurarea prizei de pamant cu aparat specializat 0p L0 LU J I 0p 6auH N(#m N(#m N(#m b)*asurarea conductorului de protectie P1 (intre bara P1 si pri+a de utili+are) Cste necesara procurarea unui conductor de masura fleHibil, cu o lungime si o sectiune potrivita. Printr&o metoda cat mai precisa se determina reistenta acestuia ,6 b1) *asurarea cu milio.mmetrul Se dispune mili5ommetrul in imediata apropiere a barei PC, iar capatul conductorului 6 se muta de la o priza la alta conform figurii 00.$2. Rpe=Rmas-R (00.($) bara PC poate fi, dupa caz, bara PC eta/, bara PC incapere grupa (, bara PC sistem medical 03, etc. 6pe trebuie sa fie cel mult %,'G. Fig II.38. Masurarei conductorului ! cu milio"metrul b2)*asurarea in curent alternati mO 8ara PC :onductor PC Priza 6D Fig II.3#. Masurarea conductorului ! in curent alternati$ Pentru a se simula comportarea in situatii de defect, se recurge la monta/ul din fig =ig 00.$<. 3ransformatorul ((%B1 *ca si S?'1%*+ are '% prize din %,# in %,#*. :urentul de masura se alege in /ur de ',# 0nom.priza, dar nu mai mult de (#+,avand si rolul de a elimina influenta rezistentelor de contact. Pentru aceasta configuratie de masura. Rpe=Umas/Imas-- R ( II.24) c)*asurarea legaturilor ec.ipotentiale c1)*asurarea legaturilor ec.ipotentiale principale Cste obligatorie efectuarea mai multor masuratori,si anume,intre bara de protectie PC referinta cladire si &fiecare retea metalica din cladire(apa rece,apa calda,termoficare,gaz,etc..) &fiecare bara PC cu eHceptia barelor PC pentru legaturile ec5ipotentiale suplimentare &prizele de pamant,adica cea auHiliara si cea prevazuta contra trasnetelor + + * + =aza Eul lucru 6D . P Fig.II.%0. Monta& masura legaturi ec"ipotentiale principale 6ezistentele pot fi masurate pe portiuni ;de eHemplu,bara PC referinta cladire&bara PC parter&baraPC eta/ '&s.a.m.d. "rice rezistenta masurata,fie ea partiala sau totala trebuie sa fie mai mica decat !&!' 2. Pentru monta/ul de masura din figura 00.7%. s&au considerat urmatoarele notatii U'&tensiunea masurata cu circuitul de masurare desc5is U(&tensiunea masurata cu circuitul de masurare inc5is 0&curentul de masura cuprins intre # si (#+ 3&transformator ((%B1*ca,S?'1%*+ cu '% prize din %,# in %,#*. 6&rezistenta conductorului calibrat,lung, de masura +tunci 6mas? (U'&U()B0& 6 F%,%#G (00.(#) c2)*asurarea legaturilor ec.ipotentiale suplimentare Se desfasoara in interiorul incaperilor din grupa ( intre suprafetel;e metalice accesibile si bara PC pentru legaturi ec5ipotentiale suplimentare..asura se realizeaza cu milio5metrul iar valorile detinute trebuie sa fie mai mici decat %,(G. * + 6D Eul lucru =aza 3 8ara PC referinta cladire Degatura ec5ipotentiala principala 8ara PC oarecare II.2.'.2. *asurarea re+istentei buclei de defect 0n cazul configurartie 3E&:&S,valoarea acestei rezistente rezulta conform formulei 00.#. Pentru masurarea acesteia se recurge la un aparat dedicat ;in figura 00.7'.a se reprezinta principiul de masura, iar in fig.007'.b sc5ema simplificata a aparatului. a) b) Fig.II.%'Masurarea (uclei de defect Pentru o pozitie a comutatorului Q,se masoara cu voltmetrul tensiunea Ugol iar pentru cealalta pozitie tensiunea Usarc. +tunci ; 6bucla?(Ugol&Usarc)B0sarc?(Ugol&Usarc)6masBUsarc (00.(1) sau 6bucla?6mas(UgolBUsarc&') ( 00.(9) 0n cadrul aparatului dedicat,rolul comutatorului Q este /ucat de catre un tiristor sau triac.Desi curentul de masura este mare (0sarcR(%+) intrucat de regula 6mas?'%G.durata masurarii se limiteaza la ( perioade(7%ms).:omanda tiristorului se realizeaza prin intermediul unui bloc electronic.:omutatrea rezistentei nu se face pe toata unda de tensiune, ci numai pe o portiune a ei(intre '(%Ssi '2%S).3ensiunile,cea la gol si cea de sarcina sunt esantionate,memorate,se face diferenta lor,apoi un divizor imparte diferenta la Usarc si se afiseaza numeric rezultatul. :lasa de precizie maHima acceptata este de #M si rezolutia %,%'G. Pe parcursul masurarii, curentul important faza&PC va provoca declansarea tuturor dispozitivelor de protectie diferentiala situate in amonte fata de punctul de masura ;din acest motiv aceste dispozitive vor fi temporar suntate. Ugol U sarcina PC Eul lucru =aza Q 8loc electronic comanda =aza PC 0ntrucat temperatura rezistentelor implicate pe durata unui scurtcircuit faza&PC nu este cunoscuta,pentru aprecierea curentului imitial de scurtcircuit se recurge la o corectie prin cresterea cu #%M a rezistentei buclei.+tunci ;
0sc.monofazat minim?( )B',#6bucla (00.(2) 3abelul 00.'$. contine valorile maHime acceptate pentru rezistenta buclei de defect functie de tipul si curentul nominal al sigurantelor de protectie. :urent nominal siguranta (+) 6ezistenta maHima bucla defect Sigurante fuzibile Sigurante automate '% #,$$ $,7 '# $,7$ (,( (% ',2# ',9' $% ',( ','7 $( '.%< ',%9 7% %,21 %,21 7# %,1( & :u a/utorul aparatului pentru masurarea rezistentei buclei de defect se poate masura si impedantei retelei ;in acest caz,o borna se leaga la conductorul tensiunii de faza,iar cealalta la conductorul nulului de lucru(in loc de conductorul PC).*aloarea masurata trebuie sa se incadreze in domeniul (%,'&%,#)G. II.2.'.).3estarea dispo+itielor de protectie diferentiala 3estul de functionare se actioneaza tasta de verificare montata pe carcasa dispozitivului,iar acesta trebuie sa declanseze. 3estul de incercare ( dispozitivul de protectie diferentiala trebuie sa declanseze pentru 0def?'T0Un in maH %,$ sec. 3estul de incercare $ dispozitivul nu trebuie sa declanseze pentru 0def?%,#T0Un 0Un este curentul nominal de declansare 3estele de incercare ' si ( se realizeaza cu un aparat dedicat pentru testarea dispozitivelor de protectie diferentiala,care urmeaza sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime &sa permita incercarea dispozitivelor pentru toate valorile standardizate ale curentilor nominali de declansare, adica 1 ;'% ;$% ;'%% ;$%% si #%%m+. &sa nu aplice curentul de defect simulat pentru mai mult de ( sec. &curentii aplicati sa se incadreze intr&o clasa de precizie de '%M,iar timpul de declansare sa fie masurat cu o precizie de maHim #M si cu o rezolutie de ' msec. II.2.'.4.*asurarea i+olatiilor .ego5metrul utilizat pentru masuratorile de izolatie trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici !:el putin doua tensiuni nominale de masura (#%*c.c. si #%%*c.c. !Sa poata debita 'm+ pe sarcinile admisibile minime (#%)G pentru Unom?(#%*c.c. si #%%)G pentru Unom?#%%*c.c. !Sa poata descarca,dupa masura,orice capacitate pana la #V=. !:lasa de precizie maHima admisa sa fie #M a)*asurarea re+istentelor de i+olatie intre conductoarele retelei de alimentare Se eHecuta in toate tablourile electrice care contin sistemul trifazat in configuratie 3E&:&S, din aval spre amonte,in raport cu sursa principala de energie. 0nainte de masuratori,se aduc la indeplinire,in ordinea specificata,urmatoarele operatii !Se avertizeaza personalul medical utilizator !Se scot sigurantele fuzibile sau se deconecteaza intrerupatorii !Se desface coneHiunea nulului de lucru (fig.00.7(.a) !Se verifica absenta tensiunii !Se deconecteaza toti consumatorii Se efectueaza masurarea rezistentelor de izolatie,astfel
Fig.II.%).Monta&e de masura pentru izolatiile conductoarelor retelelor de alimentare '.S 0ntre conductoarele tensiunilor de linie si nulul de protectie conform fig.00.7(.b. (.S 0ntre nulul de lucru si nulul de protectie,conform fig.007(.c. $.S 0ntre conductoarele tensiunilor de linie,doua cate doua,conform fig.00.7(.d 7.S0ntre conductoarele tensiunilor de linie si conductorul nulului de lucru,conform fig.00.7(.e. Pentru tensiunile nominale de linie pana in #%%*,se masoara cu un megometru cu tensiunea nominala de #%%*c.c.,iar toate valorile masurate trebuie sa respecte conditia,6iz N %,#.G. 6 S 3 Eul lucru PC 6 S 3 Eul lucru . G . G PC 6 S 3 Eul lucru PC . G . G . G . G . G 6 S 3 Eul PC . G . G . G Eul 3 S 6 PC a) b) c) e) d) Daca o valoare masurata este mai mica,se opresc masuratorile si se remediaza defectul. Dupa terminarea masuratorilor,se revine la starea initiala. !Se reface coneHiunea nulului de lucru !Se reamplaseaza sigurantele sau se reanclanseaza intrerupatorul. !Se reconecteaza consumatorii b)*asuri aplicate transformatorului de separare din sistemul medical de tip I3 b1)*asurarea re+istentelor de i+olatie .onta/ul de masura este reprezentat in fig.00.7$. Fig.II.%3.Monta& masura rezistente izolatie trensformator de separare de tip I* 3ensiunea nominala de incercare este #%%*c.c. iar valorile masurate trebuie sa respecte conditia,6iz N (.G. b2)*asurarea crentului de scurgere al transformtorului +cest curent se datoreaza capacitatii parazite intre primar si secundar..onta/ul de masura este reprezentat in fig.00.77. . G . G PC Ccran Fig.II.%%.Monta& masura curent scurgere transformator de separare Se masoara curentul prin miliampermetru pentru ambele pozitii ale comutatorului Q.+tunci 0scurg.?(0mas.'W0mas.()B( (00.(<.) Cste necesar ca 0scurg.X 'm+ II.2.'.'.*asurarea tensiunilor de atingere Prin intermediul unui voltmetru numeric cu impedanta mare de intrare se vor masura tensiunile intre suprafetele conductoare accesibile din vecinatatea pacientului si conductorul PC, precum si tensiunile intre aceste suprafete,doua cate doua.Pe parcursul masuratorilor dintr&o incapere din grupa ' sau (, toate aparatele electromedicale vor fi pornite. Pentru incaperile din grupa (,tensiunea de atingere maHim admisa este de '%%m*,iar pentru cele din grupa ',este de '*. II&2.'.4.Periodicitatea testelor si masuratorilor 3oate testele si masuratorile referitoare la securitatea instalatiilor electrice medicale vor fi documentate si inregistrate in programul de mentenanta preventiva. 0ntervalele de timp recomandate intre aceste teste si masuratori sunt prezentate in tabelul urmator. ( ' Eul =aza m + Ccran PC ' ( Q Er. criteriu 3est sau masurare Periodicitatea (luni) ' Pornire la gol a grupului electrogen ' ( =unctionare grup electrogen in sarcina timp de 1% min '( $ 3estare releu supraveg5ere izolatie sistem medical 03 '( 7 .asurare rezistenta bucla de defect '( # 3estare dispozitiv protectie diferentiala '( 1 .asurare priza de pamant cladire(auHiliara) $1 9 .asurare conductor protectie PC $1 2 .asurare rezistenta legatura ec5ipotentiala $1 < .asurari aplicate unui transformator de separare $1 '% .asurare tensiuni atingere $1 '' .asurare rezistente izolatie intre conductoarele retelei de alimentare 1% II.).S1CU,I35315 161C3,IC5 5 1C0IP5*173168, *19IC561 II.).1.Introducere II.).1.1.Clase si tipuri de ec.ipamente electromedicale Un astfel de ec5ipament este categorizat in functie de metoda de protectie impotriva socului electric,folosita.Pentru ec5ipamentele alimentate de la retea eHista doua nivele,si anume protectia , de baza - si cea , suplimentara -. a)1c.ipamente din clasa I Practica de baza pentru orice piesa a ec5ipamentului este izolatia intre partile sub tensiune si orice suprafata accesibila, cum ar fi carcasa metalica.Protectia suplimentara o reprezinta legarea carcasei la pamant sau la nul ;in cazul defectarii izolatiei principale un curent important sw va scurge la pamant si va deconecta aparatul. 3rebuie sa eHiste sigurante fuzibile si pe nul si pe faza pentru ca sa fie indiferenta introducerea stec5erului in priza.Pentru a recunoaste clasa 0,trebuie cautat pe spatele aparatului simbolul , Pamant de protectie -.
b)1c.ipamente din clasa II. 0n acest caz protectia impotriva socului electric este asigurata de izolatia dubla sau izolatia intarita.0zolatia de baza este asigurata de un prim strat de izolatie ;protectia suplimentara este asigurata de catre un al doilea stratde izolatie.0zolatia intarita este definita in standarde ca fiind o izolatie intr&un singur strat care asigura acelasi grad de protectie precum izolatia dubla.Simbolul pentru aceasta clasa este alcatuit din doua patrate concentrice. . Cc5ipamentele din aceasta clasa nu se leaga la , pamantul de protectie - ci doar la , pamantul functional -(pentru eliminarea interferentelor e&magnetice). c)1c.ipamente din clasa III Protectia impotriva socului electric este asigurata prin alimentarea cu tensiune redusa,prin transformatoare speciale sau cu baterii.:and s&au prezentat SCD*,PCD*, =CD*, s&au prezentat si simbolizarile specifice.Daca eHista vreo legatura cu reteaua de alimentare(((%*ca,#%Kz),cum ar fi un bloc de incarcare baterii,securitatea va fi testata ca pentru clasa 0 sau 00. Cste interesant de semnalat ca ultimele standarde referitoare la ec5ipamentele electromedicale nu recunosc clasa000 daca limitarea de tensiune nu este suficienta pentru a asigura securitatea pacientului.
d)3ipuri de ec.ipamente 6atiunea pentru eHistenta tipurilor de ec5ipamente este aceea ca diferite parti ale ec5ipamentelor medicale au diferite arii de aplicare si asfel, diferite cerinte pentru securitatea electrica. 3abelul 00 . '$ 3ip Simbol Definire 8 Cc5ipamentul manifesta un grad adecvat de protectie contra socurilor electrice,in special privind curentul admisibil de scurgere si fiabilitatea coneHiunii pamantului de protectie(daca eHista. 8= +paratul de tip 8,avand parte sau parti aplicate de tip = (flotante,izolate fata de pamant. := +parat avand parti aplicate flotante,de tip =,producand un grad de protectie superior aparatelor de tip8= vizand in particular curentii de scurgere admisibili,pentru aplicatii directe pe cord. +parat de tip 8= prote/at contra efectelor defibrilarii. +parat de tip := prote/at contra efectelor defibrilarii.
III.).1.2.Curenti de scurgere 0ntrucat nu eHista izolatie perfecta,respectiv rezistenta infinita,valorile curentilor de scurgere depind de &tensiunea cea mai mare la care se afla un conductor &reactanta capacitiva intre conductor si pamant &rezistenta intre conductor si pamant. :urentii care se scurg de la,sau intre conductori,in mod normaal izolati fata de pamant sau intre ei,sunt redusi ca valoare.3otusi,intrucat nivelul acestora care poate produce efecte adverse(mai ales in cazul microsocului electric) este de asemenea redus,asemenea curenti trebuie substantial minimizati printr&o proiectare ingri/ita. :urentii de scurgere au,deci,doua componente capacitiva si si rezistiva.:omponenta capacitiva rezulta din capacitatea distribuita dintre doua conductoare sau intre un conductor si carcasa metalica ;o capacitate de (#%%p= la #%Kz si ((%*c.a. produce o reactanta capacitiva de aproHimativ %,2.O si un curent de scurgere de '9#Y+. Z Z :omponenta rezistiva rezulta din rezistenta izolatiei care acopera conductoarele de forta si infasurarea primara a transformatorului de alimentare. :urentul de scurgere la pamant este curentul care in mod noemal parcurge conductorul de protectie PC.De eHemplu,un ec5ipament e&medical la care transformatorul de alimentare are un ecran legat la pamant ;curentul mai mare parcurge traseul faza&impedanta capacitiva(capacitate parazita intre infasurarea primara si ecran)&carcasa&conductor PC&pamant.:urentul care s&ar scurge printr&o persoana care atinge atinge carcasa devine periculos numai daca se intrerupe conductorul PC ;este necesar ca impedanta intre infasurarea primara si carcasa sa fie cat mai mare.
Curentul de scurgere prin carcasa este curentul care, in utilizare normala,se scurge de la portiuni de carcasa sau alte parti accesibile(eHceptie partile aplicate) catre operator sau pacient printr&o legatura conductoare eHterioara alta decat conductorul de protectie PC. =aza Eul i PC
Curentul de scurgere prin pacient CHista doua situatii .:urentul se scurge din interiorul ec5ipamentului,prin partile aplicate&pacient pamant. =aza Eul i PC + i + i i =aza Eul PC i 3ip 8 + doua situatie,desi rara,corespunde cazului cand pacientul este in contact neintentionat cu o sursa eHterioara de tensiune,iar curentul se stabileste prin circuitul pol sursa nelegat la pamant,pacient,parti aplicate&pamant. =aza Eul PC i 3ip8=,:= Curentul au-iliar de pacient este definit ca orice curent,altul decat acela desemnat sa produca un efect fiziologic,care in mod normal se scurge intre parti individuale aplicate si pacient.Spre deosebire de curentii anterior acesta nu tinde sa se scurga la pamant. :1.).*icrosocul electric .icrosocul electric sau socul cardiac este definit ca un curent de valoare redusa('%&'%%Y+) care trece direct spre inima printr&un ac sau cateter dispus intr&o vena sau artera,prin suntarea pielii care reprezinta o rezistenta relativ mare. De fapt periculoasa este densitatea de curent prin inima mai mare de 7,$Y+Bmm[.6ezistenta corpului omenesc este concentrata in piele iar venele si arterele constituie traseele preferate ale curentului electric. :and eHista un contact mana&picior sau mana&mana,numai o parte redusa din curentul total traverseaza inima pacientului.Daca in cazul macrosocului este necesar un curent total de defect de 9%&7%%m+ pentru a se atinge densitatea de curent periculoasa,pentu microsoc acesta scade pana la '%&'%%Y+.*aloarea curentului total periculos devine comparabila cu valorile curentilor de scurgere care din acest motiv devin importanti pentru electrosecuritate. II.).2.3estarea securitatii electrice pentru ec.ipamentele electromedicale II.).2.1. $ ;ilo+ofia primului defect %.Conditii de testare si pregatire $ ;ilo+ofia primului defect % =aza Eul PC i \ \ \ U +paritia unei tensiuni eHterne Defectul sau defectarea electrica trebuie evitat pe cat posibil intrucat genereaza pericol(5azard) pentru operator si pentru pacient ;eHista situatii limita cand pericolul persista dar aparatul continua sa functioneze.Se poate incerca urmatoarea clasificare a defectelor electrice a)defecte evidente pentru operator sunt vizibile,evidente(parti mecanice compromise,zone arse,izolatii compromise) b)defecte evidente numai pentru operatorul interesat sunt acelea relevabile printr&o inspectie senzoriala atenta conectori rupti,taieturi pe conductoarele de alimentare,descarcari audibile in interiorul aparatului sau pe contactele stec5er priza cu contactele mama prea largi,miros de izolatie arsa,miros de c5imicale varsate pe sau in aparat,conductoare de alimentare incalzite etc... c)defecte ascunse si pentru cel mai atent operator pot apare pe durata functionarii normale(strapungerea unei izolatii interne,intrruperea unui pamant de protectie,functionarea eronata a unei alarme etc..). + se cuantifica posibilitatea diverselor pericole eHistente este un demers dificil datorita multitudinii variabilelor implicate si din acest motiv se adopta , filozofia primului defect - :onditiile de prim defect sunt realizate cand un defect afecteaza o singura masura de protectie impotriva pericolelor privind securitatea aparatului sau in prezenta unei singure conditii anormale eHterioare aparatului(conf.S6 CE 1%1%'). , =ilozofia primului defect - implica urmatoarele ipoteze &nici o conditie de prim defect nu trbuie sa prezinte pericol &fiabilitatea aparatului este cu atat mai mare cu cat probabilitatea unei conditii de prim defect este mai mica &probabilitatea de a avea doua prime defecte este atat de redusa incat riscul implicat este considerat acceptabil. Urmatoarele conditii de prim defect fac obiectul unor cerinte si incercari specifice (conform S6 CE 1%1%'&') a)0ntruperea conductorului de protectie b)0ntreruperea unuia dintre conductoarele de alimentare c)Prezenta unei tensiune eHterioare pe o parte aplicata de 3ip =. d)Prezenta unei tensiuni eHterioare la o intrare sau iesire de semnal. +paratia urmatoarelor fenomene este considerata putin probabila a)Strapungerea electrica totala a unei izolatii duble. b)Strapungerea electrica a unei izolatii intarite. c)0ntreruperea unui conductor de protectie fiH instalat in mod permanent :and sunt intacte toate mi/loacele de protectie impotriva pericolelor privind securitatea electrica,se spune ca ec5ipamentul se afla in Aconditii normale;(:E). Conditii de testare !+paratul trebuie testat in anumite conditii de umiditate si temperatura. !3ensiunea de test trebuie sa fie egala cu ''%M din cea mai mare tensiune de retea posibila(adica ','# ]',']Unom?','#]',']((%?(9#*c.a.).Din acest motiv este necesar un transformator de izolare cu prize sau un transformator de izolare alimentat prin autotransformator.3esterele pentru securitate electrica eHistente pe piata pot alimenta aparate cu un consum pana la '1+.Puterea transformatorului este cuprinsa intre 7 si# )*+. !CHista teste la care aparatul nu este alimentat si teste la care este in functiune.0ntre punerea sub tensiune si inceperea testelor trebuie sa eHiste o intarziere. !Pentru curentii de pacient(de scurgere si auHiliar),trebuie sa eHiste posibilitatea masurarii pentru doua forme de unda,c.c. sau c.a. !3oate partile aplicate trebuie verificate inclusiv cele constituite dintr&un material izolant ;acestea vor fi puse in contactul cel mai intim cu un corp conductor,legat electric la monta/ul de masura.Pentru un aparat avand mai multe parti aplicate de acest tip,ele vor fi diferentiate pentru a se putea masura curentii auHiliari corespnzatori. !3estele care trebuie efectuate primele sunt cele care nu necesita alimentarea aparatului. Pregatirea testarii !Cste imperativ sa se identifice corect clasa si tipul aparatului care urmeaza sa fie testat.Pentru aparatele din clasa 0,marcarea prin simbol nu este obligatorie,si este necesar sa se verifice prezenta unei puneri la pamant.Pentru aparatele din clasa 00,marcarea prin simbol este obligatorie si nici o parte nu trebuie legata la pamant. !Pentru aparatele de tip 8 cu parti aplicate electrice (de eHemplu monitor C)^),electrodul de referinte trebuie legat la pamant.Pentru tipurile 8= si :=,circuitul de pacient este izolat fata de pamant.+3CE30C,izolarea poate masca ruperea (intruperea) unui conductor derivatie. !Pe toata durata testelor aparatul trebuie plasat pe un suport izolant. !Pentru a se putea efectua testele in cele mai bune conditii,este necesar sa se procure sau sa se produca anumite scule specializate care sa permita legarea anumitor parti aplicate la monta/ele de testare (de eHemplu deget metalic pentru monitoarele Sp"(,cilindru metalic pentru bransardele monitoarelor PE0 etc..) I*P8,3573 <<<< .ulte teste de securitate se realizeaza in conditii de prim defect,care diminueaza protectia impotriva socului electric.0n cazul masurarii curentului de scurgere cu tensiunea de retea suprapusa pe partile aplicate,se introduce un 5azard(pericol) important. Eici un ec5ipament sau parti ale acestuia nu trebuie atinse pe parcursul testarii.Kazardul(pericolul) potential creste cand se folosesc testere automate sau semiautomate si cand tensiunile periculoase pot apare pe ec5ipament in orice moment si fara avertizare. II.).2.2.9ispo+itiul pentru masurarea curentilor de scurgere(*9) Dispozitivul de masurat definit in standardul 0C: 1%1%'&' este alcatuit din doua parti.Una este un voltmetru cu o impedanta de intrare de cel putin '.O si cu o caracteristica de plata,de la c.c. la '.z.0nstrumentul trebuie sa indice valoarea efectiva a tensiunii pe impedanta de masura,iar eroarea nu trebuie sa depaseasca _
Fig.II.%5 +ispoziti$ul de masurat curenti de scurgere si caracteristica sa de frec$enta + doua parte este prezentata in fig.00.7# ;circuitul prezinta o rezistenta de aproHimativ '%%%O iar caracteristica de frecventa ia in considerare comportarea corpului uman si riscul de fibrilatie ventriculara care este cel mai mare intre '% si (%%Kz,scazand usor spre '%%%Kz si,brusc,la frecvente mai mari. =I=6I8>,5;I1 partea a II-a `'P Kasl,+ &,,Die vorsc5rift massige CleQtro&0nstallation 4o5nungsbau ^ewerbe 0ndustriebb CHpert *erlag &'<<< . :' '% '%% '%%% '%%[ '%%c '%%%[ (%
% &(% &7% &1% ( % l o g I ( f ) B I ( f ? ' % ) .D I 6' 6( * 6'?'%QO_#M 6(?'QO_'M
:'?%,%'#Y=_#M `(P .uller,6 &,,*C.&Kandbuc5 Sc5utzmassna5men gegenzu5o5eH 8eru5spannungen in Eiederspannungsanlagenbb *C8 *erlag 3ec5niQ 8erlin '<29. `$P Kof5einz,4 &,,Sc5utztec5nicQ mit 0solationuberwac5ungbb *CD&*erlag 8erlin und "ffenbac5 '<<#. `7P Pietrareanu,C d,,+genda electricianuluibb Cditura 3e5nica 8ucuresti '<21. `#P *asilac5e,^ &,,Sisteme de protectie impotriva tensiunilor accidentalebb Cditura 3e5nica 8ucuresti '<2%. +rticole din revista ,,Der CleQtromeister und Deutsc5es CleQro5andwerQbb `1P 6udolp5,4 &,,Sc5utzleiter Sc5utzmassna5men Potentialausgleic5 und Crdungbb nr.#B2< p.$'7&$'2. `9P *ogt,D &,,Kauptpontialausgleic5 und Iusatzlic5er Potentialausgleic5bb nr.($B'<<( p.'<2$&'<<% nr.(7B'<<( p.('%7&(''(. `2P *ogt,D &,,Prufung der Sc5utzmassna5men mit =0&Sc5utzeinric5tungenbb nr.(B'<<% p.29&<%. `<P!!! &,,Cntwurf einer Unterric5tsleQtion fur das 8erufsfeld CleQtrotec5niQbb nr.'9B'<2# p.'(%'&'(%1. `'%P 8iegelmeier,^ &,,SeleQtivitat bei =e5lerstrom&sc5ultzeinric5tungenbb nr.2B'<2# p.#'$&#'1. `''P Sc5erbaum,6 & ,,=e5lerstrom&Sc5utzsc5alter und&Sc5utzsc5alterbb Sc5reyder,D nr.9B'<2$ p.$1<&$9'. `'(P 6osc5,K &,,Cinsatz von =e5lerstrom&Sc5utzsc5altern im genullten Eetzbb nr.'B'<2$ p.$$&$1. `'$4eissenstein,4 &,,Da protection differentielle et la securitebb $C,nr.727B'<2( p.(#&(2. `'7P4eissenstein,4&,,D6 et prise de terre il est preferable de mesurer la boucle de defautbb $C,nr.#%$B'<27 p.(#&(#. `'#P !!! &,,D0E *DC %9#' 3eil ' 0nstandsetzung,+nderung und Prufung von medizinisc5en eleQtrisc5en ^eratenbb `'1P !!! &,,0C: 1'##2&(&'#B'<<<Particular refuirements for isolating transformers for t5e supply of medical locationsbb `'9P !!! &,,0C: 1'##9&2,,0nsulation monitoring devices for 03 systemsbb `'2P !!! &,,E=P+ << &,,Standard for Kealt5care =acilitiesbb (%%( Cdition `'<P !!! &,,0C:&1%$17&9&9'%B(%%(Clectrical installations of buildings. 6efuirements for special installations&.edical locations. `(%P !!! &,,0C: $17&7&7'B'<12Protection against electric s5ocQbb `('P !!! &,,CE 1%#(<Specification for degrees of protection provided by enclosuresbb ` P !!! &,,.edical Clectrical 0nstallation ^uidance Eotes&.C0^aEbbgune (%%# version '. 5ttpBBwww.devices.m5ra.gov.uQ. ` P gullien,=; &,,:3 '92&De sc5ema 03(h neutre isole) des liaisson h la terre en Keritier,0 83bb 5ttpBBwww.sc5neider&electric.com ` P^atine,^ &,,:3 '72&Distribution electrifue h 5aute disponibilitebb 5ttpBBwww.sc5neider&electric.com ` P35omasset,^ &,,:3 '1'&Permutation automatifue des alimentations dans les reseauH K3 et 83bb 5ttpBBwww.sc5neider&electric.com ` P Kazel,3 &,,:3 '<1&^eneration electrifue integree auH sites industriels et bitiments commerciauHbb