Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Iasi

Specializarea: Economie si Afaceri Internationale

Managementul Afacerilor Internationale
Student: Prof. Coordonator:
Antici Liviu
Sistemul Monetar International
ST!CT!A:
". SISTEM!L M#$ETA I$TE$ATI#$ALE%
a. C#$FEI$TA M#$ETAA &E LA 'E$#(A
). C#$FEI$TA &E LA *ETT#$ +##&S
c. AC#&!L &E LA +AS,I$'T#$
d. C#$FEI$TA &E LA -AMAICA
.. F#$&!L M#$ETA I$TE$ATI#$AL SI #L!L ACEST!IA I$
F!C$TI#$AEA SMI
/. SISTEM!L M#$ETA I$TE$A0I#$AL ACT!AL
". SISTEM!L M#$ETA I$TE$ATI#$AL
".". C#$FEI$TA M#$ETAA I$TE$ATI#$ALA &E LA 'E$#(A 1ITALIA2
"3..4
Sub impulsul acestei dezvoltari, n anul 1922, la Genova (Italia), se organizeaza prima
Conferinta monetara internationala. Dezbaterile din cadrul acestei conerinte au ost orientate
in directia adoptarii unui nou etalon, etalonului aur-devize (Gold !"c#ange Standard), etalon
care sa reprezinte solutia iesirii din criza generata de desasurarea primului razboi mondial care
aectase sistemele monetare ale tarilor implicate n aceasta conlagratie. $ceasta recomandare a
%onerintei de la Genova a vut ca eect accentuarea luptei dintre &area 'ritanie si S($ in ceea
ce priveste detinerea suprematiei ca etalon) aur * lira sterlina sau aur * dolar.
"... C#$FEI$TA M#$ETAA SI FI$A$CIAA A $ATI!$IL# !$ITE
1*ETT#$ +##&S 5"3664
+roblema constituirii unui sistem monetar interna,ional a revenit n prim plan la %onerin,a
monetara si inanciara a -a,iunilor (nite des./urat. la 'retton 0oods (ntre 1 /i 22 iulie 1911).

+rincipiile care au stat la baza unc,ion.rii Sistemului &onetar Interna,ional au ost)
". ASI'!AEA STA*ILITATII ETAL#$!L!I M#$ETA
.. ASI'!AEA F!$CTI#$AII !$!I E'IM (AL!TA PE C!S!I &E
SC,IM* FI7E
/. STAT!T!L M#$E&EL# TAIL# PATICIPA$TE &I$ P!$CT &E (E&EE
AL C#$(ETI*ILITATII.
6. C#$STIT!EA E8E(EL# M#$ETAE #FICIALE
9. ASI'!AEA EC,ILI*!L!I E7TE$
2ealizarea acestor principii era supervizata de institutia creata cu acest prile3 4ondul &onetar
International.
&uta,iile structurale intervenite n anii 567 /i 587 n domeniile economic, politic sau social au
determinat sc#imb.ri cantitative /i calitative in planul activitatii inanciar9monetare
internationale, nenumarate iind articolele care au aratat de ce si cum a decazut Sistemul de la
'retton 0ood
Smithsonian Agreement

"./. A*A$&#$AEA SISTEM!L!I M#$ETA &E LA *ETT#$ +##&S in 19:8
prin conerinta de la ;ingston, <amaica care prevedea)
9 modificarea oficial a statutului aurului, prin aceasta abolindu-se fixitatea preurilor
pentru aur;
9 legalizarea principiului schimburilor flotante, n sensul c.)
9 statele membre ale 4&I erau obligate s. adopte politici macroeconomice care
s. conduc. la asigurarea stabilit.,ii pre,urilor=
9 reerin,a la aur, n ceea ce prive/te paritatea monetar., era eliminat.,
aran3amentele monetare generale viz>nd ie ata/area de DS?, ie de o alt.
moned.=
9 4&I era obligat s. supraveg#eze politicile valutare ale ,.rilor membre=
9 se impuneau aran3amente de sc#imb valutar stabile, dar a3ustabile=
9 mar3ele de luctua,ie erau stabilite la @A9 1,6B, acestea put>nd i modiicate n
unc,ie de evolu,iile economice, dar mai ales de dezec#ilibrele undamentale
din domeniul pl.,ilor.
9 transformarea parial a FM !n organism de asisten"
.. F#$&!L M#$ETA I$TE$ATI#$AL SI P#8ITIA ACEST!IA I$ ELATII
M#$ETAE I$TE$ATI#$ALE
4ondul &onetar Interna,ional a luat nastere n urma $cordului de la 'retton 0oods, mai precis
la 29 decembrie 1916, cand 29 de tari au ratiicat statutul acestuia.4&I si9a inceput eectiv sa
unctioneze din 1 martie 191:.
4ormarea resurselor inanciare ale 4ondului are la baz., n principal, cota de participare aerent.
iec.rei ,.ri membre (1C6 de ,.ri membre), la aceasta ad.ug>ndu9se pl.,ile eectuate de acelea/i
,.ri. ?oate aceste pl.,i sunt determinate de m.rimea economic. a ,.rii /i de puterea economic. a
acesteia (merg>ndu9se pe principiul c. ,.rile mai puternice pl.tesc mai mult). %otele de
participare la constituirea resurselor 4&I se determin. ca procent din +I'9ul iec.rei ,.ri
membre.
%ota astel stabilit. este ormat. din)
9 .9: 9aur (p>n. n 19:9)= de la aceast. dat. locul aurului a ost preluat de DS? sau alte
valute orte.
9 ;9: 9 moneda na,ional..
%ota de participare a iec.rei ,.ri membre la constituirea resurselor 4&I eviden,iaz., mai departe
rela,iile inanciare /i administrative ce se pot stabili ntre aceasta (,ara membr.) /i 4ond.
Acordul de la +as<ington 1SMIT,S#$IA$ A'EEME$T4
Acordul de la +as<ington 1SMIT,S#$IA$ A'EEME$T4
ocurile petroliere;
accentuarea deficitului balanei comerciale
a SUA.
ocurile petroliere;
accentuarea deficitului balanei comerciale
a SUA.
S!SPE$&AEA
C#$(ETI*ILIT=0II !S& >$
A!
S!SPE$&AEA
C#$(ETI*ILIT=0II !S& >$
A!
a stabilit instaurarea unui sistem de pariti ajustabile sub forma tunelului
valutar;
marjele de fluctuaie a cursurilor valutare au fost stabilite la nivelul de +/
!"!#$ %coridorul de fluctuaie fiind astfel de &"#$'.
a stabilit instaurarea unui sistem de pariti ajustabile sub forma tunelului
valutar;
marjele de fluctuaie a cursurilor valutare au fost stabilite la nivelul de +/
!"!#$ %coridorul de fluctuaie fiind astfel de &"#$'.
$stel c., pe l>ng. subscrierea la constituirea resurselor 4&I, orice ,ar. membr. beneiciaz. de)
9 atribuirea unui numr de voturi care9i vor asigura ntr9o propor,ie mai mare sau mai mic.
dreptul de decizie=
9 acces la finanare * nivelul anual al inan,.rii situ>ndu9se ntre 177B din nivelul cotei /i
D77B cumulativ.
9 alocri gratuite de #S$, stabilite propor,ional cu nivelul cotei de participare la constituirea
resurselor ondului.
+ornind de aici, se poate airma c. 4ondul &onetar Interna,ional * principala institu,ie
coordonatoare a S&I, are drept obiective)
9 stabilirea si mentinerea unui sistem de sc#imb monetar international bazat pe cursuri
valutare stabile si, implicit, promovarea cooperarii monetare internationale=
9 asigurarea unctionarii comertului internationale pe ondul eliminarii oricaror restrictii=
9 apararea si promovarae e"pansiunii ec#ilibrate a comertului si a productiei, avand in
vedere, in acelasi timp, si asigurarea unui grad ridicat de ocupare a ortei de munca=
9 inan,area deicitelor temporare ale balan,elor de pl.,i ale ,.rilor membre=
9 coordonarea n plan guvernamental pentru adoptarea unei politici care s. conduc. la
ec#ilibrarea balan,elor de pl.,i=
9 acordarea de asisten,. te#nic. n plan valutar=
9 acordarea de credite pentru sus,inerea cursurilor valutare ale monedelor na,ionale=
9 realizarea unei supraveg#eri erme a politicilor valutare ale ,.rilor membre=
9 stabilirea unui sistem multilateral de pl.,i ntre ,.rile membre care s. elimine, pe c>t
posibil, restric,iile valutare care inluen,eaz. comer,ul interna,ional.
.... ACTI(ITATEA F#$&!L!I M#$ETA I$TE$ATI#$AL
A. #PEATI!$I C!E$TE:
5 TE,$ICA TA'EIL#
9 TA$SA E8E(EI
*. ASITE$TA FI$A$CIAA
En ceea ce prive/te asisten,a inanciar. propriu9zis. a 4ondului, pentru a putea analiza
componentele politicii de asisten,. inanciar., 4&I ace distinc,ie clar. ntre natura deicitelor
balan,ei de pl.,i)
9 din punct de vedere al perioadei de maniestare) temporare sau durabile (reversibile sau
ireversibile)=
9 din punct de vedere al caracterului acestora) structurale sau con3uncturale.
Se eviden,iaz. dou. cazuri importante de inan,are a deicitelor de balan,. de pl.,i)
9 deicitele con3uncturale ce impun utilizarea de programe de stabilizare=
9 deicitele structurale /i programele de a3ustare.
ST!CT!A ASISTE$0EI FI$A$CIAE A FMI
Fondul Monetar Interna?ional realizeaz. programe de inan,are Acreditare pe termen scurt /i
lung prin intermediul unor)
9 &ecanisme ordinare,
9 &ecanisme speciale,
9 $3utor de urgen,.,
9 4acilit.,i n avoarea ,.rilor cu probleme.
.: %&'M(% #& )(%S #& S)*M+
!volutia istorica a sistemului monetar international a demonstrat ca alegerea regimului optim de
rata de sc#imb s9a dovedit a ai o problema care inca nu a ost rezolvata la nivelul economiei
mondiale. %onorm aprecierilor 4&I, evolutiile regimurilor valutare de dupa 19:7 (vezi 'ubula
F ItGer92obe H2772I) s9au cantonat in doua directii)
- tari ce au adoptat cursuri valutare lotante (in crestere incepand din 19:7)=
- tari care au adoptat un regim valutar bazat pe ancorarea monedei.
$ceasta era structurarea 4&I dupa abandonarea S&I de la 'retton 0oods.
4&I evidentiiaza, in prezent trei grupe mari de regimuri de curs de sc#imb)
$. 2egimuri bazate pe cursuri valutare i"e (asa numitele) HARD PEGS REGIMES);
'. 2egimuri bazate pe cursuri valutare lotante (FLOATING REGIMES);
%. 2egimuri intermediare (I-?!2&!DI$?! 2!GI&!S) (ce reprezinta, in apt o
combinatie a primelor doua).
A. E'IM!I (AL!TAE *A8ATE PE C!S!I FI7E
1. regimurile valutare ce nu dispun de un emitent de
moneda distinct, individual)
regimuri valutare bazate pe moneda altui
stat (dolarizarea, spre e"emplu)=
uniunile monetare.
2. aran3amentele de orma consiliului monetar.
*. E'IM!I (AL!TAE *A8ATE PE C!S!I (AL!TAE FL#TA$TE
* free floating
9 managed free floating
C. E'IM!I (AL!TAE I$TEME&IAE:
1) flotarea controlata stricta a cursului valutar (o valuta sau un cos de valute)%
2) ancorarea valutara (sot peg)=
a4 ancorarea fi@a conventionala (conventional i"ed pets)
)4 craAling pegs
c4 )anda orizontala de variatie (#orizontal band)
d4 craAling )and
*i)liografie
Sursa) 'ubula $, JtGer92obe, I. (2772) * ?#e evolution o e"c#ange rate regimes since 1997)
!vidence rom de acto policies, I&4, 0+ 166.
KKK.ziare.comAarticoleAsistem@monetar@international
#ttp)AAKKK.univat#.roApdAlicentaL2712A%ursL&oneda.pd