EXPLORAREA FUNCTIONALA RESPIRATORIE

Testele functionale respiratorii se clasifica in functie de mecanismul fundamental pe care il

investi!ea"a# astfel e$istand%
& TESTE ALE 'ENTILATIEI PUL(ONARE
& TESTE ALE PERFU)IEI SAN*UINE PUL(ONARE
& TESTE ALE SC+I(,ULUI *A)OS PUL(ONAR IN REPAUS SI LA EFORT
& TESTE ALE RE*LARII RESPIRATIEI
-. TESTELE 'ENTILATIEI PUL(ONARE
a/ determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice
0/ determinarea de0itelor ventilatorii fortate
c/ determinarea proprietatilor mecanice ale plamanilor
d/ evaluarea distri0utiei intrapulmonare a aerului ventilat

a. 'OLU(ELE PUL(ONARE STATICE se determina prin spirometrie# te!nica dilutiei a"ului
pt. CRF si pletismorafia pt evaluarea volumului de a" intratoracic. Alte te!nici& te!nica
respiratiei unice cu a"ot sau !eliu# determinarea radioloica a volumelor pulmonare.
'ol. pulmonare statice sunt determinate prin metode in care velocitatea flu$ului de aer nu 1oaca rol2
Volumul curent ('T/ 3 vol de aer in!alat sau e$pirat cu fiecare ciclu respirator2 varia"a cu postura#
efortul# repausul.
Volumul inspirator de rezerva 4'IR/ 3 vol ma$im de aer care poate fi inspirat pornind de la nivelul
po"itiei end&inspiratorii a 'T
Volumul expirator de rezerva 4'ER/ 3 vol ma$im de aer care poate fi e$pirat dupa e$pirarea 'T#
adica CRF
Volumul rezidual ('R/ 3 vol de a" care ramane in plamani la sfarsitul unei e$piratii ma$ima. Este
calculat prin'R3CRF&'ER sau'R3CP T &C'
Capacitatea inspiratorie 4CI/ 3 vol ma$ de aer care poate fi in!alat pornind de la nivelul po"itiei end&
e$piratorii 4CRF/2 CI3'T5'IR
Capacitatea vitala4C'/ 3 volumul cuprins intre inspiratia ma$ima si e$pir ma$im# deci
cuprinde'T5'IR5'ER
Capacitatea vitala fortata 4C'F/3 vol de aer e$pirat in timpul unei e$piratii fortate care urmea"a unei
inspiratii ma$ime fortate.
Capacitatea reziduala fortata 4CRF/3 volumul de aer care ramane in plamani la sfarsitul unei e$piratii
linistite2CRF3'ER5'R. Este determinata prin te!nica dilutiei !eliului sau a"otului# pletismorafic.
Volumul de gaz toracic 4'*T/ 3 volumul de aer din torace la orice moment si la orice nivel al
compresiei toracice2 se masoara prin metoda pletismorafica# cel mai des este determinat la nivelul
CRF.
Capacitatea pulmonara totala (CPT/ 3 volumul de aer din plamani la sfarsitul unei inspiratii
ma$ime2se poate calcula%CPT3 'R5 C '2
CPT3CRF5CI. (etoda de masurare a CPT tre0uie mentionata dilutia a"ului sau pletismorafic
b. DEBITELE VETIL!T"#II $"#T!TE evaluea"a performanta pompei de aer si depind de
proprietatile mecanice ale aparatului toracopulmonar# forta de contractie a musculaturii ventilatorii si de
refle$ele pulmonare.
-
Volumul expirator maxim intr%o secunda (VE&'( 3 volumul ma$im de aer e$pirat in prima
secunda a e$piratiei fortate2 se poate determina vol ma$im e$pul"at si la 6#7 sec.VE& )*+* )*,+ - sau .
sec de la inceputul e$piratiei. La tineri fumatori determinarea VE& - sau VE&. ar surprinde procesele
o0structive din cai aerifere periferice.
#aportul VE&'x/))0CV($"1I2B( importanta deose0ita pentru evidentierea o0structiei 0ronsice.
Scaderea FO semnifica incetinirea flu$ului de aer 3 semn primordial de o0structie 0ronsica
Debitul mediu expirator maxim intre -+ si ,+3 din capacitatea vitala (&&E$1 $E$-+%,+0CV(
Curba flux%volum expiratorie se o0tine cu pneumota!oraful preva"ut cu interator de volum#
pletismorafic
Debitul expirator maxim de varf (2E$( 4 valoarea cea mai mare a flu$ului de aer ce poate fi enerat
in cursul unei e$piratii ma$ime si fortate care incepe din po"itia inspiratorie ma$ima2 se retine valoarea
ma$ima de flu$ care poate fi mentinuta -6msec.
Explorarea functionala a aparatului respirator urmareste
& 8eterminarea modului in care aparatul respirator satisface nevoile oranismului in stare de
reapus sau in conditiile unei supraincarari functionale
& 8eterminarea patoeniei insuficientei respiratorii si a formei acesteia
& Sta0ilirea capacitatii de munca a pacientului
8intre mecanismele functiei respiratorii cea mai frecvent e$plorata este ventilatia #care repre"inta
circulatia aerului prin caile respiratorii superioare si palmani. 'entilatia este apreciata prin numeroase
teste 4 volume si capacitate pulmonare #de0ite ventilatorii etc./
(etodele curente de e$plorare sunt spirometria #spirorafia #spiroerorafia .
'itua5ii care interfereaz6 cu testarea func5iei pulmonare
& 8urerea toracic9 sau a0dominal9 de orice cau"9
& 8urerea oral9 sau facial9 e$acer0at9 de piesa 0ucal9
& Incontinen:a de efort
& Starea confu"iv9 sau demen:a
!ctivit65i care este de preferat s6 fie evitate 7nainte de testarea func5iei pulmonare
& Fumatul cu cel pu:in - or9 ;nainte de testare
& Consumul de alcool cu cel pu:in < ore ;nainte de testare
& Reali"area de efort fi"ic important cu cel pu:in =6 minute ;nainte de testare
& Purtarea de !aine care ;mpiedic9 e$pansiunea toracelui>a0domenului
& Consumul unei mese importante cu cel pu:in ? ore ;nainte de testare
'2I#"&ET#I!
Definitie % 'pirometria este un test simplu ce m9soar9 cantitatea aer pe care o persoan9 o poate
inspira sau e$pira ;ntr&o unitate de timp.
Spirometrul este un aparat folosit s9 m9soare c@t de eficient Ai c@t de rapid pl9m@nii pot fi
e$pansiona:i sau oli:i de aer.
Spirometrul este alcatuit dintr&un cilindru radat# comunicand cu e$teriorul printr&un tu0 de cauciuc#
prin care sufla pacientul. Cilindrul radat este cufundat intr&un cilindru mai mare plin cu apa. Aerul
e$pirat face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei# putandu&se citi direct pe el volumul de aer.
Spirorama este o cur09 volum B timp. Cur0a flu$ B volum este o alternativ9 ce ofer9 aceleaAi
informa:ii.
?
O0iectivul% evaluarea functiei ventilatorii%C'#C'F#'E(S si alte flu$urilor e$piratorii fortate#
ventilatia voluntara ma$ima 4(''/# PEF# ((EF# FIF76C# FIFm$4PIF/.
IDIC!TII8
detectarea pre"entei>a0sentei disfunctiei4 o0structive sau restrictive/ suerata de anamne"a sau e$
clinic# de alte teste dianostice radiorafia toracica# a"ele sanuine2
cuantificarea unei 0oli pulmonare cunoscute2
evaluarea in timp a functiei pulmonare sau a tratamentului
evaluarea efectelor potentiale sau a raspunsului la no$e profesionale sau de mediu2
evaluarea riscului interventiilor c!iruricale cunoscute ca afectand functia pulmonara
4 preoperator/
evaluarea alterarii si>sau disa0ilitatii % e$.recuperarea functionala respiratorie# motive leale#
militare.
C"T#!IDIC!TII8
D !emo pt i " i a#
D pne umotora$ul#
D 0oli cardio&vasculare insta0ile#
D anevrismul 4cere0ral# aorta/#
D c!irurie oculara recenta#
D interventii c!iruricale a0dominale sau toracice recente.
Limite%
spirometria depinde de efort#
necesita inteleerea si motivarea su0iect
unii pacienti nu pot reali"a panta descendenta a cur0ei
CRF determinata prin dilutia a"ului poate su0estima o0structia si air trappin# iar pletismorafia
poate supraestima CRF la pacientii cu o0structie 0ronsica severa sau cu 0ron!ospasm indus
Se efectuea"a in%
E la0orator e$plorare functionala respiratorie#
E la patul 0olnavului acut sau su0acut#
E locul de munca si>sau acasa#
Escreenin pu0lic
C"&2LIC!TII8
pneumotora$#
!ipertensiune i&craniana#
sincopa# ameteli#
durere toracica#
tuse paro$istica#
desaturare in o$ien#
0ron!ospasm#
contaminare cu ermeni nosocomial
E$ECT9!#E! '2I#"&ET#IEI
8e notat ;nainte de efectuarea testului
=
& (edica:ia in!alatorie administrat9 ;nainte de testare% 'entolin# ,erotec# Serevent# Spiriva# ,ecloforte#
Fli$otide# Seretide# SFm0icort
& (edica:ia oral9 administrat9 ;nainte de testare% T!eo SR# T!eotard# (iofilin# (etoprolol
2regatirea pacientului
& fizica
pacientul nu va manca copios inainte de procedura
nu va 0ea 0auturi acidulate#si oleAte ve"ica urinar9 ;nainte de test2
pacientul va purta im0racaminte le1era #sa nu strana
nu va fuma <&G ore inainte #
se va nota de asemenea reutatea pacientului si in9l:imea % m9surat9 f9r9 ;nc9l:9minte# cu
picioarele apropiate# capul drept
Spirometria se efectuea"9 optim cu pacientul Ae"@nd.
% psi:ica & Tre0uie calmat9 an$ietatea pacientului leat9 de e$ecutarea corect9 a testului. E$plicarea cu
r90dare a te!nicii# acompaniate eventual de o demonstra:ie este folositoare.
Frecvent pentru dianosticul astmului spirometria se repet9 dup9 in!alarea unui 0ron!odilatator
cu ac:iune rapid9 4test de 0ron!odilata:ie/ sau dup9 in!alarea de concentra:ii cresc@nde dintr&o su0stan:9
ce ;nc!ide 4contract9/ 0ron!iile Ai reproduce astfel simptomele astmului 4test de provocare la metacolin9
sau in!alarea de aerosoli salini concentra:i/. Hn alte ca"uri pute:i fi ruat s9 face:i spirometrie ;nainte Ai
dup9 efort controlat pe 0icicleta medicinal9>covor rulant
&ateriale necesare
& aparat B spirometru
& Piese 0ucale
& piesa pentru pensat nasul
& Scaun
& Recipient cu solutie de"infectanta pentru piesele 0ucale folosite
&odalitatea corect6 de testare
& Se ;ntrea09 pacientul despre fumat# simptome curente# medica:ie administrat9 recent
& (9surarea reut9:ii Ai ;n9l:imii pacientului
& E$plicarea testului Ai demonstrarea procedurii corecte
& pacientul este ruat sa respire calm>rela$at si complet
& 8in motive de siuran:9# testarea se face de preferin:9 ;n po"i:ie Ae"@nd9 B pacientul va prelua
in mana tu0ul aparatului
& se ataAea"a clipul na"al ruand pacientul sa asculte comen"ile asistentei
& Se introduce piesa 0ucal9 ;n ur9# av@nd ri19 ca 0u"ele s9 fie lipite ;n 1urul tu0ului# pacientul
respirand linistit =6&<6 secunde #doar pe ura prin piesa 0ucala
& Pacientul efectuea"9 o inspira:ie ma$imal9 # apoi
& Pacientul sufl9 cu putere ma$im9 prin tu0# e$pir@nd tot aerul din pl9m@ni& va e$pira Iat@t de
puternic Ai at@t de rapid# ;nc@t s9&Ai simt9 pl9m@nii complet oli:i de aerJ# pau"a s9 dure"e ma$im -&?
secunde B cur0a inscrisa va fi C' reala
& Se va ;ncura1a permanent pacientul s9 e$pire puternic Ai prelunit & ;n limita re"ona0ilului
& s9 respire din nou rela$at
& apoi se solicita pacientului sa e$ecute o inspiratie ma$ima urmata de o e$piratie fortata ma$ima& se
masoara cantitatea de aer e$pirat in prima secunda & aceasta repre"inta 'E(S&ul
E$pirul tre0uie s9 continue p@n9 c@nd nu mai e$ist9 aer de respirat# ceea ce# ;n ca"urile severe de
,POC poate dura -7 secunde sau mai mult.
Ca la orice test# re"ultatele spirometriei pot fi validate numai dac9 e$pirul a fost corect efectuat.
Tre0uie efectuate cel pu:in = m9sur9tori f9r9 s9 e$iste diferen:e mai mari de ?66 ml. sau 7C ;ntre dou9
<
valori ale FE'- sau F'C. Se utili"ea"9 valoarea cea mai mare a FE'- sau F'C c!iar dac9 nu sunt de la
aceeaAi e$plorare. Raportul FE'->F'C se calculea"9 de pe cur0a cu valorile FE'- sau F'C cele mai
mari.
Testele ce produc tuse sau dureri toracice nu sunt corespun"9toare Ai nu vor fi luate ;n
considerare.
Validarea manevrei
& Inspira:ia tre0uie s9 fie complet9# ma$imal9
& E$pira:ia tre0uie s9 ;nceap9 f9r9 e"it9ri sau start fals
& 8urata minim9 a e$pira:ia for:at9 prin tu0 tre0uie s9 fie de minim G secunde
& Accesul de tuse ;n prima secund9 invalidea"9 testul
& F9r9 e"it9ri ;n timpul manevrei care cau"ea"9 ;ntreruperea flu$ului de aer
& F9r9 scurerea aerului pe l@n9 piesa 0ucal9
& Pacientul nu mai poate continua e$pira:ia

Validarea test6rii func5iei pulmonare
& O0iectivul este o0:inerea a minim = manevre e$piratorii accepta0ile din punct de vedere te!nic
& Se vor efectua minim = repet9ri ale manevrei de e$pira:ie for:at9# p@n9 la ma$im K manevre
& 8up9 efectuarea a minim = manevre e$piratorii accepta0ile te!nic# se va verific9 dac9 cele mai
mari dou9 valori at@t pentru F'C c@t Ai pentru FE'- au o diferen:9 mai mic9 de 6#-7 l
& 8ac9 da# atunci testarea se consider9 ;nc!eiat9
& 8ac9 nu# atunci se continu9 efectuarea de manevre suplimentare# p@n9 se o0:in dou9 valori cu o
diferen:9 mai mic9 de 6#-7 l# dar nu mai mult de K manevre
& Testarea se ;nc!eie Ai prematur dac9 pacientul nu mai poate continua
otarea rezultatelor testului
& Aparatul folosit selectea"9 automat manevra cea mai 0un9 4(-/.
& Se notea"9 cele mai mari valori o0:inute ale F'C 43 capacitatea vital9 sau C'/ Ai FE'- 43
volumul ma$im e$pirator ;n prima secund9 sau 'E(S/ c!iar dac9 aceste valori nu provin de la aceeaAi
manevr9 e$piratorie. Pe fiAa imprimat9# aparatul ;nreistrea"9 automat aceste valori ca Ai ,est F'C Ai
,est FE'-.
& 8ac9 cele dou9 valori ma$ime 4F'C Ai FE'-/ nu provin de la aceeaAi manevr9# calcularea IP, se
face manual prin formula IP,34FE'->F'C/ L-66. 8ac9 valorile ma$ime provin de la aceeaAi manevr9#
atunci calculul IP, este reali"at automat de c9tre aparat.
& Ceilal:i indici 4FEF?7&M7 Ai PEF/ se vor nota de la manevra cea mai 0un9 4(-/
2robe farmacodinamice
7
Acestea urmaresc depistarea unor tul0urari in motricitatea peretilor ar0orelui 0ronsic.Sunt folosite
#in special #pentru dianosticarea formelor latente de astm 0ronsic .
&ateriale necesare % spiroraf#su0stanta 0ron!oconstrictoare sau 0ron!odilatatoare #trusa de urenta
Testul bronhoconstrictor se reali"ea" cu acetilcolina -C# !istamina-C6#administrate su0 forma de
aerosoli.
Testul bronhodilatator se e$ecuta cu ventoline #sal0utaml#0erotec administrate tot prin aerosoli.
Preatirea pacientului ca pentru spirorama
Efectuarea testului bron:odilatator0bron:oconstrictor
& Nu se va administra 'entolin sau ,erotec cu < ore ;nainte de testare
& Nu se vor administra Serevent# Seretide# Spiriva# T!eo SR# T!eotard sau (iofilin cu -? ore
;nainte de testare
& Se va efectua testarea func:iei respiratorii# dup9 indica:iile de mai sus4 inreistrarea 'E(S/
& Se administrea"9 medica:ia 0ron!odilatatoare 4'entolin/>0ron!oconstrictoare folosind un spacer
& 8up9 -6&-7 minute# se repet9 testarea func:iei respiratorii
Atentie % testul 0ron!oconstrictor se face foarte prudent B posi0il declansarea unei cri"e dispneice
4 administrare de 0ron!odilatatoare/
Interpretare
& In ca"ul testului 0ronoconstrictor #testul este po"itiv daca 'E(S scade cu ami mult de -6C&-7C
fata de valoarea initiala 2 0onavii asmatici raspund po"itiv acestei pro0e2 la acestia 'E(S scade
cu peste ?6C
& In ca"ul testului 0ron!odilatator #testul este po"itiv daca 'E(S&ul creste cu peste -6C 2 la
asmatici crste cu peste ?6C .
G
ITE#2#ET!#E! TE'TEL"# VETIL!T"#II
'C!DE#E! CV%semnalea"a diminuarea posi0ilitatii de a creste amplitudinea ventilatiei cand apar
solicitari suplimentare# dar nu repre"inta scaderea re"ervelor ventilatorii.
Scaderea C' semnifica sindrom restrictiv daca se insoteste de scaderea CPT2 scaderea C' apare si
in sindrom o0structiv# dar CPT este normala sau crescuta si este cu atat mai mica cu cat este mai mare
inflatia pulmonara.
& 0oli neuromusculare
& afectiuni toracice si e$tratoracice
& pleurale%revarsate lic!idiene#pa!ipleurita#pneumotora$
& pulmonare%suprimare parenc!im pulmonar functional sau cresterea reculului elastic pulmonar
V"L9&9L #E;ID9!L este considerat anormal cand depaseste valoarea de referinta cu 6#GMl la
0ar0ati si 6#7Ml la femei
Cresterea 'R N>3 -K6C repre"inta crestere moderata# iar O-K6C este severe2 semnifica !iperinflatie
care apare prin steno"a intrinseca a cailor aerifere cu diam N?mm# sau prin scaderea reculului elastic
pulmonar.
Cresterea 'R se asocia"a cu scaderea 'E(S si a de0itelor ma$ime instantanee. Raportul 'R>CPT
crescut OK#P 0 si P#G f a fost considerat semn de !iperinflatie# dar se intalneste si in ca"ul imo0ili"arii
unor
spatii alveolare desc!ise ca in ca" de pa!ipleurita# toracoplastie# deformari toracice 4scaderea C' fara
modificarea marimii 'R/
Scaderea 'R apare in % fi0ro"e interstitiale difu"e# atelecta"ie# e$ere"e pulmonare.
Capacitatea reziduala functionala 4CRF/ crescuta cu peste 6#KPl pt 0ar0ati si 6#K? l pt femei peste
valoarea pre"isa traduce alterarea ec!ili0rului dintre forta de retractie elastica a peretelui toracic 4care
tinde sa dilate cutia toracica/ si reculul elastic pulmonar 4care are tendinta de a micsora volumul
pulmonar/. Cresterea CRF insoteste cresterea 'R.
Debitele ventilatorii.
VE&' este anormal daca valoarea actuala este mai mica cu 6#K< l 40/ si 6#G?l 4f/ decat valoarea pre"isa.
&ecanismele scaderii VE&'8
& inustarea cailor aeriene care determina cresterea re"istentei la flu$ in conducte2 cresterea RaQ
este invers proportionala cu suprafata de sectiune a conductelor2
& diminuarea presiunii motrice care provoaca e$pul"ia aerului din alveole2 forta motrice are ?
componente reculul elastic si forta de contractie a m.e$piratorii accesorii2 diminuarea uneia
dintre componente provoaca reducerea 'E(S2 importanta este reducerea reculului elastic2
& scaderea volumului pulmonar# care are aceleasi mecanisme ca reducerea C'.
FO4IP,/. Scaderea 'E(S este e$primata si in raport de C'# e$primare f.importanta pentru ca permite
discriminarea tipurilor de tul0urare ventilatorie. Scaderea FO cu peste --#M40/si -6#M4f/ arata ca scaderea
'E(S se datorea"a unui mecanism o0structiv2 scaderea 'E(S# dar cu FO in limite normale
caracteri"ea"a tul0urarea restrictiva a ventilatiei
8e0itele medii e$piratorii ma$ime 4FEF ?7&M7#FEF76&M7/ sunt folosite pentru dianosticul precoce
al sindr.o0structiv distal deoarece releva cusensi0ilitate mai mare decat 'E(S si FO inustarea cailor
aeriene mici 4de0itele medii e$piratorii ma$ime evaluea"a curerea aerului prin conductele aerifere la
volume pulmonare medii si mici# deci conditii in care flu$ul de aer nu depinde deloc sau numai in mica
masura de forta musculatorii ventilatorii# ci de re"istenta periferica la flu$ si de reculul
M
elastic pulmonar. 8e0itele medii ventilatorii nu permit diferentierea intre o0structia intrinseca a CA si
diminuarea reculului elastic.
8e0itele e$piratorii ma$ime instantanee 4PEF# (EF76# (EF?7CPT/ masurate pe cur0a flu$&
volum inscrisa in e$piratie ma$ima si fortata.
PEF depinde in mare masura de cooperarea pacientului# contractia musculaturii ventilatorii si de
RaQ in CA mari# iar (EF76 si (EF ?7 depind in primul rand de re"istenta opusa la flu$ul de aer in
conductele aerifere mici si de reculul elastic
Ventilatia maxima(Vmx/evaluata in clinica prin metoda indirecta 4'E(S$=6/ aprecia"a
performanta ma$ima a pompei toraco&pulmonare.
Scaderea 'm$ evaluea"a masura in care este pertur0ata cinetica pompei3disfunctia ventilatorie si nu
releva neaparat si alterarea proprietatilor mecanice 4dinamica pompei/ care sunt evidentiate de testele
de mecanica toracopulmonara.
Bateria de teste ventilatorii in investigatia de rutina8
& C' si 'E(S#
& calcularea FO si a 'm$ indir.
(odificarea acestor indici se pot rupa in = tipuri de disfunctie ventilatorie%
& RESTRICTI'A% C' si 'm$ indir sca"ute# FO normal 4 8'R/
& O,STRUCTI'A% 'm$ indir si FO sca"ute# C' normal48'O/
& (IXTA% C'# FO si 'm$ indir sca"ute48'(/
8aca e$plorarea ventilatorie cuprinde si determinarea 'R cu calcularea CPT# un numar aprecia0il
de 0onavi cu 8'( au in realitate 8'O pura deoarece scaderea C' nu repre"inta decat e$presia
cresterii 'R. 8eci# dianosticul de 8'( impune demonstrarea reducerii CPT.
In a0senta marimii 'R si a CPT nu se poate afirma predominenta componentei restrictive sau
o0structive in cadrul 8'( deoarece FO poate apare mai mare decat cel real din cau"a scaderii foarte
accentuate a C' datorita !iperinflatiei.
K