Curs 1:

Scurt Istoric

Ideiile de Uniune Europeana au existat inca din antichitate si o astfel de forma de a lega
statele europene a fost vazuta fie a se realiza intr-o maniera pasnica, fie chiar prin folosirea
fortei.
In toata aceasta istorie o sa intalnim mereu opozitia intre sustinatorii ideii de Europa
Federeala si suvenaristii sau nationalistii, altfel sus cei care au dorit sa pastreze suveranitatea
statelor.
Uniunea Europeana de astazi s-a creeat printr-un proces ireversibil de integrare care a
inceput prin instaurarea unei solidaritati de fapt.


Procesul de formare al Uniunii Europene intre cele 2 razboaie mondiale

1814 Saint Simon a gandit o comunitate europeana bazata pe o adunare parlamentara
(parlament european) format din reprezentantii statelor membre.
1849 Victor Hugo a vorbit la congresul de Pace de la paris despre necesitatea de a fi create
statele Unite ale europei
1926 un conte austriac, Coudenhove Kalergi a emis ideea unei Uniuni Pan-Europene, aceasta
urma sa functioneze dupa modelul SUA.
Aceste idei au fost preluate de catre politicianul francez, avocat de meserie, Aristide
Briand care in 1926 a primit Premiul Nobel pentru Pace si care in 1929 a propus sa se creeze o
Comunitate Europeana in cadrul Societati Natiunilor.
Toate aceste idei au fost oprite insa atat de Criza Economica din 1929, cat si de ajungerea
la putere in Italia si in Germania a partidelor nationaliste.


Procesul de formare al Uniunii Europene dupa razboaiele mondiale

Congresul din 1948 de la Haga un moment important datorat initiativei federalistilor
europeni si care au propus construirea unei Uniuni Europene a federalistilor. Printre figurile
marcante: Winston Churchill si Francois Mitterrand. Insa mesajul pentru europeni, un adevarat
angajament, a fost rostid de un scriitor elvetian pe nume Denis de Rougemond.
Un alt moment deosebit de important il constituie semnarea de la Strasbourg la 5 mai
1948 a tratatului de constituire a Consiliului Euorpei.
Inca din ianuare 1949 se instituise o cooperare intre Franta, Marea Britanie si statele
Beneluxului. Alaturi de acestea la Strasbourg ca semnatare ale tratatului se regasesc Italia,
Norvegia, Danemarca si Suedia, impreuna cu Irlanda. (10 tari semnatare, fondatoare, ale
Consiliului Europei)
In cadrul Consiliului Europei la 5 noiembrie 1950 a fost semnat Tratatul de la Roma
prin care s-a instituit CEDO (Conventia Europeana a Drepturilor Omului) care prevede drepturile
si libertatile fundamentale si apararea acestora, Curtea Euroapeana a Drepturilor Omului cu
sediul la Strasbourg.

Un prim esec este acela al Comunitatii Europene pentru Aparare 1950-1954.
Proiectul a fost oferit lui Planu Pleven, care din partea Frantei a trebuit sa pregateasca acest
proiect care prevedea constituirea unei armate comune a statelor membre care prevedea un
comandament supranational si renuntatra la armatele nationale. Alaturi a fost construit un priect
de comunitate politica a statelor Europene.
Chiar Franta care a initiat acest proiect a fost aceea care prin votul in parlamentul ei a
respins acest proiect.
Maurice Gverge (politician in 1950 Le mond) a asemuit acest proeiect cu Carul cu boi, a
pus carul inaintea boilor.

Discurs 1960 generalul De Gaulle - nu se poate face o armata comuna


Etapele Integrarii Europene - 5 etape

Etapa zonei de liber shimb libera circulatie a marfurilor intracomunitare, dar cu
mentinerea unor taxe vamale diferite la admiterea unor produse din afara zonei respective. S-a
dovedit a fi ineficienta pentru ca statele exportatoare cautau locul prin care puteau introduce un
anumit gen de marfuri printr-o anumita tara, marfa circuland apoi liber. (referat zone de liber
schimb)
Uniunea vamala in cadrul acestei trepte de integrare avem de aface cu tarife vamale
comune pentru marfurile transportate de state membre.
Piata comuna realizarea pietei comune. Cele 4 libertati: liberea circulatie a marfurilor,
libera circulatie a persoanelor, libera circulatie a serviciilor, libera circulatie a capitalurilor.
Uniunea economica si monetara a culminat cu infintarea Banicii Centrale Europene
(sediul la Frankfurt) si punerea in circulatie a monedei unice (Euro)
Uniunea politica


Comunitaeta Europeana a Carbunelui si Otelului ( CECO )

Tratatul de la Paris semnat la 18 aprilie 1951, state fondatoare: Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda, Luxemburg.
Singura dintre cele 3 comunitati care a fost instituita pentru o perioada determinata ( 50
ani). A intrat in vigoare in iulie 1952, a luat sfarsit in iulie 2002. Atributiile, bugetul a fost
preluat de Comunitatea Europeana (CE).
Un sistem institutional unic care va sta la baza a ceea ce este astazi in Uniunea
Europeana.
A aparul on Inalta Autoritate a Carbunelui si Otelului. Prin creerea acesteia statele
membre au fost de acord sa confere atributele sale unei institutii supranationale.
A insemnat un plan dezvoltat de Jean Monet (ministrul de externe al Frantei) si Robert
Shuman (ministrul de externe).
Discursul lui Robert Schuman 9 mai 1950, pronuntat in Salonul Orologiului din Orsay:
arata ca Europa nu va fi construida dintr-o data ci print-o uniune din ce in ce mai stransa intre
statele si popoarele Europene, uniune bazata pe o solidaritate de fapt.
Consiliul Ministrilor CECO institutie clasica, fac parte ministrii ai statelor membre ale
CECO.
Adunare Parlamentara CECO reprezentantii alesi indirect dintre membrii parlamentelor
statelor membre.
Curtea de justitie a CECO o insatnta care sa vegheze la respecatrea legilor, regulilor.
Ultimele 3 institutii comune pt toate cele 3 comunitati.


In 1957 se semneaza si de la 15 ian 1958 intra in vigoare Tratatul de la Roma

Sunt creeate Comunitatea Europeana a Energiei Atomice ( CEEA ) si Comunitatea
Economica Europeana (CEE)
Semnatare aceleasi 6 state.
Un tratat sectorial care constituie CEEA care urmareste utilizarea energiei atomice in
scopuri pasnice si o comunitate cu o sfera generala in materie economica CEE.
Sunt pe durata nedeterminata.
Fiecare dintre ele a avut ca institutie creeata cate o comisie, omoloaga CECO. Au avut
aceeasi adunare parlamentara cu Parlamentul European.


Curs 2
Extinderile succesive ale Uniunii Europene

Prima extindere dupa consiliul European Summitu de la Haga 1969 s-au purtat
discutii pentru extinderea Uniunii Europeana cu incepere din 1.1.1973: Marea Britanie,
Irlanda, Danemarca.
Norvegia a fost admisa, dar consultati prin referendum norvegienii au respins aderarea.
1981 intrarea Grecia in UE;
1986 Portugalia, Spania;
1.1.1995 Austria, Suedia, Finlanda;
1.5.2004 Letonia, Estonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Cipru,
Malta;
1.1.2007 Romania, Bulgaria.


Documente care au venit sa modifice tratate initiale care au condus la integrarea
europeana

Actul Unic European (AUE) semnat in 1986, intat in vigoare in 1987. Ce aduce nou:
AUE institutionalizeaza Consiliul European al sefilor de state si de guverne. Aceasta formatiune
incepuse de fapt sa functioneze inca din 1974, cand primul summit a avut loc la Paris si de atunci
sefii de state si de guverne s-au intalnit de mai multe ori de o maniera aleatorie.
AUE este cel care oficializaeaza aceste intalniri, fixand in art 2 atat componenta
Consiliului European, din care fac parte de drept sefii de state si de guverne si presedintele
Comisiei Europene, si se mai arata ca acest Consiuliu European se va intruni de cel putin 4 ori pe
an, fiind cel care da impulsurile necesare integrarii europene si fixeaza orientarile politice ale
comunitatiilor.
Prin AUE a fost instituit dublul grad de jurisdictie in Comunitatile Europene, prin
infiintarea TPI (Tribunalul de Prima Instanta), cu sediul la Luxemburg, caruia i-au fost oferite
anumite competente de judecata urmand ca solutiile pronuntate sa fie atacate cu recurs la Curtea
de la Luxemburg.
Prin AUE se stabileste dezideratul de a se construi o piata comuna, sau Marea Piata, care
trebuia desavarsita pana in 1992, si care are urmatoarea definitie: un spatiu fara frontiere interne
in care sa actioneze cele 4 libertati.
Se acorda puteri sporite Parlamentului European.
O serie de noi domenii trec la modalitatea de vot cu majoritate, de la cea cu unanimitate.

Criza scaunului gol se datoreaza modului diferit in care Franta a apreciat modalitatea
de a vota stabilirea preturilor agricole si nu a vrut sa cedeze asupra dreptului de veto.
Neintelegerea a dus la un semestru intreg in care in a doua parte a anului 1965 reprezentantii
Frantei in institutiile europene nu s-au mai prezentant.
Si aceasta criza s-a rezolvat prin Summitul de la Luxemburg. S-a stabilit ca votul se va
face cu majoritate calificata in orice domeniu, inafara de acele chestiuni care tin de interesul
national al unuia dintre statele membre care intr-o atare situatie poate sa opuna dreptul de veto.


Tratatul de la Maastricht
Maastricht olanda s-au pus bazele TUE (tratatul uniunii europene) TUE conduce spre
o uniune politica, urmatorul pas dupa uniunea economica. Semnarea acestuia a avut loc in 1992,
dar din cauza unor state (Fr si Danemarca) ce s-au opus semnarii a intrat in vigoare in
01.11.1993
Noutatile aduse de TUE nu sunt foarte rigide, dar cetatenii Fr si Dn au fost suspiciosi,
ratificarea fiind la mustata, cu toate ca ideea a apartinut initial Frantei.
TUE este fundamental. Aduce o noua impartire arhitectonica UE: cea pe 3 piloni/pilieri/coloane.
Prima coloana:
Este formata din cele 3 comunitati: CEE, CEEA si CECO. In aceasta prima coloana actiona
legislatia comunitara. Statele care faceau parte din acest pilon au renuntat la anumite atribute ale
suveranitatii, ajungandu-se la o comuatizare (activ de sefasoara dupa regulile comunitare)
A doua coloana: se referea la politica externa si de securitate comuna (in alte documente
ulterioare)
PESAC= (Politica Extern i de Securitate si Aparare Comun) o alta treapta de aplicare a
legislatiei europene. Reprezinta o politica comuna, adica aveau un grad de coperare, insa nu ca la
pilonul 1.
A treia coloana JAI (Cooperarea n domeniul justiiei i afacerilor interne, JAI) se
referea la cooperarea in materie de justitie si afaceri europene. Statele isi tin asupra lor atributele
suveranitatii mai mult decat in celalalte 2 cazuri. Politica in diverse domenii raman atributul
fiecarui stat.
Prin TUE se institue cetatenia europeana = cetatenia orcarei persoane care este
cetateanul unui stat membru. Aceasta cetatenie nu o exclude pe cea a statelor membre, ea vine in
completarea ei. Acordarea cetateniilor de catre statele membre ramane sa fie guvernata de
legislatia nationala a statului respectiv.
Atributele conferite de cetatenia europeana:
- Dr la libera circulatie acesta implica si dr de stabilire in vederea exercitarii unei
activitati salariala/liberala; dr de a iesi si a intra in propria tara; posibilitatea de a ramane in tara
unde ai lucrat dupa incheierea activitatii; acest drept se extinde si asupra familiei si rudelor;
singurele restrictionari se fac din motive de securitate, ordine sau sanatate publica (ex: hooligans
la meciuri inafara MB)
- Confera dreptul de a alege si de a fi ales in statul de resedinta pentru cetatenii europeni
resortisanti ai unui alt stat membru in aceleasi conditii ca si pentru proprii conationali. Ei pot fi si
alegatori si candidati.
In cazul alegerilor locale cetateanul european provenit din alt stat are dreptul sa fie ales si
sa voteze pentru structurile adimistrativ locale din statul unde isi are rezidenta. Exceptiile
urmaresc apararea ununi interes national, de exemplu in Luxemburg sunt impuse anumite
conditii de participare la alegerile locale: pt a fi pe lista de electori trebuie sa fi locuit cel putin 5
ani in Luxembrug (adica sa ai o locuinta, sa platesti impozite si sa nu fi incalcat legea). Pentru a
fi ales trebuie sa fi locuit cel putin 10 ani in acest stat.
Pentru alegerile in Parlametul European la care cetatenii europeni pot alege sau pot
candida in statul de origine sau in statul unde isi au resedinta trebuie sa indeplineasca anumite
conditii pentru a alege/a fi ales in ambele state (conditii de varsta, cazier judiciar, etc.).
- Confera o protectie diplomatica si consulara cetatenilor europeni din partea orcarei
misiuni diplomatice sau consulare a altui stat membru. Acest drept se materializeaza cand
cetateanul european are nevoie de protectie intr-o tara in care tara sa proprie nu are misiuni
diplomatice. In acest caz, serviciu consular e obligat sa il indrume (i se va oferi un act de
identitate de unica folosinta pentru a se putea intoarce acasa in cazul pierderii actului de
identitate, etc.).
- Da dreptul de a te adresa/sesiza institutii europene (Parlamentul european, consiliile
europei, etc.), drept ce este insotit de obligatia acestor institutii de a raspunde sesizarii.
- Dreptul de informare (se realizeaza de institutiile europene despre politiciile conduse,
actele remise, etc.).
TUE aduce nou:
Inserarea necesitatii creeri unei uniuni economice si monetare, uniune economica ce se
bazeaza pe regulile pietei comune. Uniunea monetara vizeaza trecerea la moneda unica prin
aparitia unei institutii monetare europene ce a precedat BCE. Aceasta s-a cladit pe o politica
monetara comuna, sisteme de banci centrale, iar in 1998 a intrat in circulatie euro , acesta
aparand material in ianuarie 2002.
Tratatul de la Maastricht face sa creasca prerogativele parlamentului european si prin
acest tratat parlamentul este chemat sa participe cu dr egale alaturi de consiliul UE la actul de
legiferare prin ceea ce se numeste procedura codeciziei. In cadrul acestei proceduri actele
adoptate in procesul codeciziei se semneaza de presedintele parlamentului european si de
presedintele consiliului de ministrii. In procedura de codecizie spre deosebire de procedura de
avizare si cooperare, parl european are forta de a respinge o propunere de adoptare a unui act
normativ.

Tratatul de la Amsterdam
A fost semnat in 1997 si a intrat in vigoare in 1999. Prin el s-a comunitarizat acordul de la
Schengen. In aceasta notiune intra Tratatul de la Schengen din 1985 cat si conventia de punere in
aplicare din 1995. Pana la acest tratat, acordul de la schengen a functionat intr-un alt pilon, si
dupa acesta trece in pilonul 1.
Noutati aduse de Tratatul de la Amsterdam: se abordeaza politica referitoare la azil, imigratie si
politica de a se crea un spatiu de libertate, securitate si justitie.
Alte prevederi ale tratatului : politica de asigurari sociale, lupta impotriva somajului si crearea de
locuri de munca. Creste competentele parl european, apare functia de inalt reprezentant pentru
PESC (unul dintre vicepresedintii comisiei europene).

Tratatul de la Nissa decembrie 2000
Este rezultatul celui mai lung summit din istoria comisiei europene. Este considerat un semiesec.
Este rezultatul unui moment in care statele membre ue au realizat ca cei ce doreau aderarea nu
erau pregatiti si nici ue nu era pregatita, impunanduse nevoia instituirii unei reforme profunde
pentru ca UE sa functioneze cu aproximativ 30 de state membre.
Rolul acestui tratat a fost adoptarea unei declaratii cu privire la viitorul UE, de a proroga
discutiile despre viitorul europei la o conferinta interguvernamentala si semnarea Cartei
Europene a dr fundamentale elaborata prin activitatea unei conventii intre anii 1999 si 2000.
Prin acest tratat se modifica nr comisarilor europeni, parlamentarilor, modalitatea de vot, apare
pentru prima data referiri la instituirea unui presedinte UE si transformarea inalutului
reptrezentant PESC in ministru de externe si se discuta modalitati de restructurare a tratatelor de
pana atunci.


Curs 4:

Summitul de la Laeken (marginea Bruxellesului) s-au intalnit sefii de state si guverne si
s-au hotarat unde va avea loc urmatoarea extindere a UE, si negocierile cu Turcia. S-a mai
definitivat ideea referitoare la Conventia pt Viitorul Europei.

Conventia pt viitorul Europei este o adunare de personalitati, de specialisti, adunare
formata din 105 conventionali, membrii ai Conventiei. Aceasta Conventie a fost croita dupa
modelul aceleia care in 99-2000 a redactat Charta Europeana a Drepturilor Fundamentale. In
fruntea ei a fost numit ca presedinte un Valery Jiscar Destaing (fost presedinte al Frantei) iar ca
vicepresedinti au fost numiti doi premieri, Dehaiene si un fost jurist italian Juliano Amatto.
Aceasta conventie era formata din reprezentati din toate mediile europene.
Conventia a dat nastere proiectului de constitutie europeana, care a fost esuat. Mai intai
au fost ascultate parerile tuturor reprezentantilor iar apoi a fost redactat un document.
au participat reprezentanti ai parlamentului European, reprezentantii comitetului regiunilor,
Comisiei Europene si Curtii de Justitie de la Luxemburg, etc.
S-a realizat si o conventie tanara din 105 reprezentanti, formata din tineri dar si
reprezentanti din Statele canditate, conventie creata pt viitorul Europei. A participat si Adrian
Severin. S-au facut dezbateri cu privire la valorile crestine, dar s-au abandonat datorita
varietatilor de nationalitati. S-au facut dezbateri cu privire la simbolurile (moneda, steagul,
imnul, deviza uniti in diversitate) si valorile societatii.
De la inceput de cand s-a pornit aceasta Conventie, nu s-a gandit elaborarea unei
Constitutii pt Europa, ci doar sa se adune niste idei benefice pt integrarea UE. In aceasta
Constitutie in titlul II a fost integrata Charta Europeana a Drepturilor si Libertatilor fundamentale
(semnata la Nisa in Dec. 2000). Constitutia a fost prezentata in vara lui 2003 la Salonic si
semnata de toate statele membre dar si cele viitoare, intrate la 1 mai 2010 plus Romania,
Bulgaria si Turcia.
Esecul proiectului Const Europene prin cele 2 referenduumuri negative. Problematica a
fost preluata de Sarcozi si Merkel ??, a fost realizat summitul de la Lisabona iar in dec 2007 s-a
semnat acest tratat care a intrat in vig in ian 2009, intrand in vigoare cu greu.
Prin tratatul de la Lisabona capata forma obligatorie si Charta Europeana a Drepturilor si
Libertatilor fundamentale, de data aceasta nemai fiind integrate una in alta.
Pri tratatul de la Lisabona UE capata personalitate juridica (semneaza acte in nume
propriu, poate sta si poate fi chemata in justitie, etc). In acest tratat de consfiinteste presedintele
UE care este ales pt un mandat de 2 ani jumatate care poate fi ales o singura data. Prin acest
tratat, in ziua de astazi mai avem TUE (tratatul UE) si TFUE (tratatul de functionare a UE). In
partea a2a a acestui tratat sunt inscrise toate institutiile, organizarea, functionarea si toate aceste
proceduri pe baza carora functioneaza UE.

Capitolul II Institutiile Uniunii Europene
Sistemul institutional al UE este un sistem unic, integrat bazat pe scheletul institutional al celor 3
comunitati.
sunt 2 institutii comune: adunarea parlamentara (parlamentul comunitatilor si UE) si Curtea de
Justitie de la Luxemburg.
Prin tratatul de fuziune de la 1955 de la Brux s-a trecut la o Comisie Europeana unica si la un
Consiliu de Ministrii Unic
In prezent conform tratatului de la Lisabona, sistemul institutional este format din 7 institutii
alaturi de care functioneaza organe si organisme auxiliare precum si agentii ale UE (ex.
Europolul reuniunea politiilor din statele Europene)

Consiliul European adunare a sefilor de state si de guverne din statele membre
au fost pareri conform carora consiliul european nu este o institutie.
Parerea majoritatii este aceea ca avem de-a face cu o institutie, cea mai importanta de altfel care
pune in miscare integrarea si orientarile viitoare ale UE.
La nivel inalt, sefii de state si guverne s-au intalnit de o maniera aleatorie fara un anumit
program si fara atributii clare.
Dupa summitul din 1964 de la Paris s-a hotarat sa se intalneasca de cel putin 2 ori pe an.
Institutionalizarea acestui consiliu a avut loc prin actul unic european semnat in 1986 intrat in
vig in 1987. in art 2 se arata atat componenta cat si atributiile consiliului european. Este scris
faptul ca din cons european fac parte sefii de state si guverne si presedintele Comisiei Europene
care face parte de drept din Consiliul European. Se creioneaza anumite atributii prin faptul ca
acest consiliu urmareste strategia pt viitorul UE.
Aceste intalniri aveau ca loc de desfasurare capitalele sau chiar un oras stabilit din tara care
detinea presedentia semestriala rotativa a UE. (summit la Laeken, Sevilla, Nissa, Mastricht)
S-a stabilit ca reuniunile cons european au loc numai la Bruxelles sau in orice loc unde ar hotari
sefii de state si de guverne.
Lucrarile din summit dureaza 1 zi si jumatate chiar si 2 zile. La aceste lucrari sefii de state si de
guverne pot fi insotiti de ministrii de externe. In sala respectiva nu pot avea acces nici presa, nici
altcineva, decat o categorie de functionari care se numesc antici (de la Massimo Anticii, primul
presedinte al acestui corp de functionari), ies de o maniera periodica pt a aduce celor de afara
(functionari din echipele participante dar si reprezentanti ai mass media), vesti de la ce s-a
intamplat inauntru. Anual una dintre statele europene detine presedentia summitului (si tari
puternice, mari si cele mai putin puternice, sau mici)

Organizarea, functionarea, atributiile Consiliului European
se lucreaza pe baza unui vot care trebuie sa fie cu unanimitate, existand insa si acea institutie a
abtinerii constructive (state care sa se abtina de la un anumit proiect fara a impiedica mersul
inainte al celorlaltor state) dupa cum exista si dreptul de veto, unele dintre state opunandu-se
proiectului care nu poate sa treaca mai departe
toate aceste hotarari ale cons european sunt lipsite de forta oblig, trebuie traspuse in legislatia
europeana
de catre consiliul ministriilor de catre parlamentul european.

Curs 5:
Comisia Europeana

Este institutia revolutionara, aceea care a produs schimbarea in peisajul institutional
international. In1952 cand a intrat in vigoare ....., precursoarea Comisiei Europene.
Prin Tratatul de fuziune a fost instituita o sg comisie pt cele 3 comunitati. Specificitatea acestei
institutii de la mom la care a fost create este caeea ca membrii ei trebuiesa uite nationalitatea pe
care o au si sa urmareasca interesul comunitatilor si a UE mai presus de cat interesul statelor din
care provin.
Dupa intrarea noastra in UE am avut si noi un comisar, Leonard Orban, iar apoi pe
Dacian Ciolos care este comisarul pt agricultura.
UE este create pe abandon de suveranitate si transmiterea unor attribute ale puterii de stat
conferite la Comisia Europeana de la Bruxelles.
Cand UE numara 15 state, Comisia Europeana era formata din 20 de comisari. Marile
state 2 comisari, celelate cate unul.
La Nisa si Lisabona divergente in ceea ce priveste numarul de cate doi comisari din
partea statelor mai puternice.
Se prevede ca dincolo de nr de 27 de state in UE acest numar sa scada pana la 2/3 din nr
statelor membre (nr. de comisari). Tarile care nu vor avea comisari sa aiba prin rotatie cate un
comisar la un anumit mom dat.
S-a stabilit ca aceasta comisie sa nu depaseasca nr de 15 comisari in viitor, inclusiv
presedintele.

Evolutia dpv. organizatoric
Comisarii sunt propusi de statele membre. Initial ei erau numiti de care consiliul
European al sefilor de state si de guverne de comun accord.
Odata cu tratatul de la Maastricht, procedura reluata in proiectul de Constitutie europeana
si care se gaseste astazi in tratatul de la Lisabona, Comisia Europeana se constituie dupa cum
urmeaza: mai intai este desmnat presedintele comisiei europene. Sefii de state si de guverne
ajung la un consens la cine ajunge presedintele Comisiei. Aceasta persoana este supusa unui vot
din partea PE.- aviz favorabil .
In continuare acest presedinte isi formeaza o echipa de comisari din propunerile facute de statele
membre. Aceasta echipa va fi supusa votului de investitura in bloc al PE.PE, dupa discutiile pe
comisii cu acesti potentiali comisari poate respinge pe unul din ei, iar daca unul este respins va
cadea toata Comisia. Rocco Butilione a fost ales de pe lista Italiei, dar s-a luat de homosexuali,
de anumite probl de religie etc. Acesta a fost inlocuit cu Franco Frattini.
Mandatul comisarilor europeni este de 5 ani.Sediul Comisiei Europene este la Bruxelles.
Ex in care cum a crescut rolul PE / rol de exceptie in numirea Comisiei Europene. Prin
votul lor pot respinge
Comisia Santer suspiciuni de nepotism si de frauda, comisara din partea Frantei Edith
Cressondate de folosire a unor fonduri europene in neregula, nepotism

Atributii:
Principala atributie este aceea de- gardian al tratatelor- vegheaza la respectarea legisl
europene poate sesiza institutia care s-a abatut de la buna respectare a legisl si poate sesiza si
Curtea de la Luxemburg.
A doua atributie o perioada f lunga de timp Comisia a detinut monopolul initiativei
legislative. Ea a fost o mare parte din aceasta constructie europeana singura care putea sa
propuna legiferarea intr-un anumit domeniu. Ex a fost nevoie sa se reglementeze statutul cailor
de rasa.
Ulterior si parlamentele nationale pot cere comisiei sa inainteze un anumit proiect spre
legiferare.
Astazi putem spune ca initiativa nu apartine doar acesteia.
Comisia este cea care negociaza intrarea unui nou stat in UE. Comisarii sunt cei care
negociaza pe anumite domenii: justitie, invatamant, sanatate etc.
Atributie deosebita in ceea ce priveste acordarea fondurilor europene, fonduri
nerambursabile acordate statelor candidate si statelor membre.
Comisia europeana un adevarat executiv.


Consiliul de Ministri al UE
Consiliul este o institutie traditionala, este o institutie aparuta odata cu cele trei
comunitati, initial era distincta pt cele trei comunitati, ulterior a fost un sg consiliu.
El se reuneste in diferite formatiuni.
Ex: consiliul ministrilor agriculuturii,
JAI pt justitie, vize , imigratie, extradare, cooperare
Consiliul pt economie si finante ECOFIN
Uneori au fost si consilii JUMBO in care erau mai multi ministri.
Ca reprezentare , in consiliul ministrilor trebuie sa participle reprezentanti cu rang de
ministru care sa aiba puterea, calitatea de a angaja statul pe care in reprezinta. Sunt anumite state
din UE care sunt state federale si atunci la anumite sedinte poate sa participe ministrul dintr-un
anumit land de ex.Acel ministru trebuie sa poata angaja intregul stat.
Conform Tratatului de la Lisabona s-a micsorat nr formatiunilor sub care se poate intruni
acest consiliu. Rol important consiliul afaceri generale ministri de externe ai statelor membre.

Spre deosebire de structura interna a statelor membre in UE Consiliul Ministrilor a fost
legislatorul, el a fost cel care a adoptat intreaga legisl europeana, in cea mai mare parte a
timpului de unul singur. Apoi i s-a alaturat si PE.
Modalitatea de vot in cadrul consiliului ministrilor difera dupa material in care trebuie sa
se adopte legislatia. Daca initial votul in maj domeniilor era cu unanimitate, raportul s-a inversat,
iar in prezent in foarte putine domenii se mai voteaza cu unanimitate.
Exista procedura abtinerii constructive, cand unul dintre ministri nu doreste sa isi
angajeze tara in proiectul respectiv, dar nu se opune acelui proiect. ! se intra in procedura numita
a cooperarii intarite.
Celelalte tari, intelegand sa acepte acel proiect si dupa caz legisla sa le fie sau nu
aplicabila.
Regula generala votul cu majoritate calificata.
Pt a se ajunge la maj calificata fiecare tara are o ponderatie a votului sau.
Ex.initial in acest joc al ponderatiei votului se luau hot cu 62 de voturi din 87. Prin compromisul
de la Ioanina, presedintia greaca a obt o minoritate de blocaj de 26 de voturi prin care se puteau
respinge anumite propuneri legislative. Tot pe baza acelui compromis se stabilea ca prin votul cu
o ponderatie intre 23 si 25 de voturi se putea gasi o solutie convenabila tuturor statelor.
Ulterior prin tratatul de la Nisa, reluat in poriectul de Constitutie europeana s-a aratat ca maj
calificata reprezinta votul unei majoritati a statelor membre si care sa reprezinte 62% din
populatia UE. Era vb de 245 de voturi din 345. La toate acestea se ajungea printr-o ponderatie in
care ministrul german avea 29 ponderatia votului sau, iar Luxemburgul avea 2. Schimbandu-se
toata aceasta pondere in UE a aparut Romania care are o ponderatie de 14, Malta a ajuns la 3, iar
Luxemburgul la 4.
Situatia actuala:Prin Tratatul de la Lisabona pt a se putea adopta o reglementare europeana
trebuie avut votul a 55 % din statele membre care sa reprezinte 65% din populatia statelor
membre.

Daca 4 state membre se opun adoptarii unei anume proiect trebuie sa se ajunga la un
compromis. Minoritate de blocaj.

COREPER comitettul reprezentantilor permanenti- Bruxelles Desi exista un
singur COREPER, acesta se reuneste la doua nivele. COREPER l reuneste reprezentantii
permanenti adjuncti, in timp ce COREPER 2 include sefii misiunilor diplomatice ale statelor
membre le langa UE. Repartizarea atributiilor intre cele doua formule poate varia insa, ca regula
generala COREPER 2 urmareste dosarele ce vor fi examinate de catre Consiliile afaceri generale,
economie si finante, buget, dezvoltare, justitie si afaceri interne, in timp ce COREPER l
examineaza celelalte chestiuni, cu precadere piata interna, politica sociala, protectia
consumatorilor, transporturi, cercetare, sanatate, educatie, pescuit, probleme veterinare, protectia
mediului si cultura.
Lucrarile COREPER sunt sprijinite de o serie de grupuri de lucru. Secretariatul general
actualizeaza si publica lista organismelor de pregatire. Numai comitetele si grupurile de lucru din
aceasta lista se pot intruni in calitate de organisme de pregatire ale Consiliului.
COREPER este prezidat, in functie de punctele de pe ordinea de zi, de catre
reprezentantul permanent sau de catre reprezentantul permanent supleant al statului membru care
detine presedintia Consiliului. Cu exceptia cazului in care Consiliul decide altfel, diversele
comitete prevazute in Tratate sunt de asemenea prezidate de un delegat al statului membru
respectiv.


Atributii: este legislativul , spre deosebire de structura statelor membre.- regulamente, decizii,
directive etc.Procedura de codecizie Consiliu + Parlament
rol in derularea bugetului UE
filtrarea propunerilor si mentinerea relatiilor cu statele membre
reprezentantii statelor membre apara interesele fiecarui stat. Este o institutie traditionala asa cum
intalnim si in alte organisme internationale.

Parlamentul European Adunarea

A fost inca de la inceput o institutie unica pt cele 3 comunitati. Initial parlamentarii erau
desemnati de o maniera indirecta dintre parlamentarii statelor mebre, ulterior prin directive din
1976 pusa in practica pt prima data in 1979, europarlamentarii au inceput sa fie alesi prin vot
universal direct din fiecare stat membru. Nr parlamentarilor europeni a variat in functie de nr
statelor membre, pornind de la principiul reprezentativitatii. Germania cei mai multi
parlamentari.
736 nu poate depasi 750 cu tot cu presedintele atunci cand UE va trece de 28 sau mai multe
state.
Alegerile pt PE se desfasoara potrivit procedurilor stabilite de fiecare stat membru cu
obligatia de a avea loc in aceeasi perioada intre zilele de joi pana duminica.
Isi desfas activitatea intr-o sesiune care incepe la Strasbourg activitatea unor sectiuni
ale parlamentului se desfas la Bruxelles.Luxemburg
Mandat de 5 ani din randul lor aleg pt doi ani si jumatate un presedinte, mandate care
poate fi reinnoit. Interzis cumulul de parlamentar European /din statul membru
Alaturi de presedinte functioneaza 14 vicepres, si impreuna cu chestorii formeaza Biroul
permanent al PE.
In PE eurodeputatii nu se aseaza pe nationalitati, nici potrivit statelor din care provin, ci potrivit
afinitatilor politice.
PE isi desfas activitatea in plen, dar si pe comisii, care sunt permanente.
Comisii ad-hoc care sunt temporare si care sunt initiate pt o anume problema. Seamana cu asa
numitele comisii de ancheta. Ex pt Romania: comisia adoptiilor.

Atributii:
PE este institutia careia competentele, influenta i-au sporit in aceasta perioada. A pornit
de la a fi solicitat pt un aviz, s-a trecut la ceea ce s-a numit procedura de cooperare si s-a ajuns la
procedura de codecizie, prin care se adopta majoritattea legisl europene.
Actele adoptate in procedura codeciziei sunt semnate de pres PE si de presedintele
Consiliului Ministrilor.
Pprocedura adoptarii:
Amendamente proiectul de intoarce la consiliu.
Procedura continua cu a doua lectura si ceea ce este important aici este ca neintelegerea
dintre parlament si consiliu va incerca a fi solutionata pe baza unui comitet paritar care este
format dintr-un nr egal al reprezentantilor consiliului ministrilor si un nr de tot atatia
parlamentari europeni. Solutia la care se va ajunge poate conduce fie la adoptarea actului, fie la
repringerea lui, consiliul ministrilor neputand sa legifereze impotriva vointei PE.


Curs 6:
Curtea de Conturi
A fost infiintata in 1975 dar a capatat statul de institutie dupa ratificarea Tratatului de la
Mastricht. Sediul ei este la Luxemburg si se compune din 27 de membrii, fiecare reprezentand
unul dintre statele UE.
Mandatul lor este de 6 ani si poate sa fie reinnoit. Desi se numeste curte, aceasta
institutie nu are atributii jurisdictionale. Atributiile Curtii de Conturi sunt de a efectua controlul
in ceea ce priveste folosirea fondurilor europene si modul de derulare a bugetului Uniunii
Europene. Cei 27 de membrii sunt specialisti in domeniul financiar bugetar de obicei
personalitati care in statele din care provin au lucrat in controlul finantelor sau chiar in Curtile de
Conturi nationale.
Controlul efectuat de Curtea de Conturi se poate desfasura la institutiile europene in
statele membre dar se poate extinde si asupra statelor candidate cu referire la fondurile de
preaderare, care le sunt alocate.
Curtea de Conturi prezinta un raport Parlamentului European si poate sa sesizeze
judecatorul de la Luxemburg, in legatura cu neregulile constatate.

Mediatorul European
Este institutia Avocatului Poporului. Avocatul Poporului este ales pe perioada unei
legislaturi (un mandat de 5 ani) de catre Parlamentul European. Rolul lui este de a veghea cu
privire la buna administrare pe care trebuie sa o desfasoare institutiile europene.
Mediatorul European poate sa actioneze pe baza unei sesizari din oficiu, cand constata
singur anumite nereguli, sau pornind de la o sesizare care este adresata de o institutie sau de
cetateni europeni. Modul lui de a actiona consta intr-o solicitare pe care o adreseaza institutiei
aflate in culpa si care trebuie sa-i raspunda sau sa remedieze deficientele din activitatea sa in
termen de 8 saptamani. In caz contrar mediatorul european va actiona impotriva institutiei in
cauza prin intermediul Parlamentului European, putandu-se ajunge si la sesizarea judecatorului
de la Luxemburg.
Anual mediatorul prezinta un raport de activitate in fata Parlamentului European. Foarte
multe sunt sesizarile care ii sunt adresate pe care le redirectioneaza altor organe competente
nefiind in sfera atributiilor sale.

Banca Centrala Europeana
A inceput sa functioneze odata cu aparitia monedei unice euro si inlocuind Institutul
Monetar European care a functionat pe intreaga perioada de pregatire a trecerii la euro. BCR are
sediul la Frankfurt si este condusa de un guvernator si de un consiliu al guvernatorilor bancilor
centrale din statele membre care au trecut la zona euro.
La reuniunile de lucru participa fara drept de vot si guvernatorii bancilor nationale din
statele membre care nu au trecut la moneda unica euro.
BCR are rolul de a stabili politica monetara in zona euro; ea este aceea care stabileste emiterea
de monede si bancnote in zona euro si are un rol important in stabilitatea monetara a zonei.





Banca Europeana de Investitii
Are sediu la Luxemburg si a fost creata odata cu comunitatile europene. BEI este condusa
de un consiliu format din reprezentantii statelor membre, desemnati pe o perioada de 6 ani iar
rolul ei este de a finanta proiecte atat in statele membre cat si in statele candidate la aderare.
Fondurile BEI provin din contributiile statelor membre.

2 organisme auxiliare
1. Comitetul Economic si Social
A luat nastere odata cu comunitatile europene. Componenta acestuia este formata din
reprezentanti ai agricultorilor, transportatorilor, artizanilor, unor mici meseriasi, in general
reprezentanti ai tuturor domeniilor de activitate. Astazi numarul lor este de 344 iar Tratatul de la
Lisabona prevede ca nr lui nu va putea depasi 350 oricat de multe state ar adera in viitor la UE.
Sediul lui este la Bruxelles iar mandatul este de 4 ani, existand propunerea schimbarii pt un
mandat de 6 ani. Prin vot, Comitetul Economic si Social isi alege presedintele pt un mandat de 2
ani care poate fi reinnoit. Rolul acestui Comitet, este de a fi consultat si de a da avize institutiilor
europene. Este vorba de un aviz conform, respectiv institutiile nu sunt tinute sa respecte acest
aviz dar au obligatia sa-l ceara. Lipsa solicitarii si a existentei avizului poate sa conduca la
nulitatea absoluta a unui act sau a unei proceduri derulate fara avizul respectiv.
Comitetul Regiunilor
Format din 344 membrii cu aceeasi cifra a unui maxim de 350 potrivit cu extinderile viitoare ale
UE, si care membrii au de asemenea un mandat de 4 ani iar sediul se afla la Bruxelles.
In compotenta Comitetului Regiunilor, intra reprezentanti ai administratiilor locale, comune,
departamente, judete sau regiuni, detinatori ai unui mandat obtinut pe baza de alegeri si care pot
sa angajeze responsabilitatea unitatilor administrativ teritoriale pe care le reprezinta.
Rolul acestui comitet este de asemenea de a elabora avize la cererea institutiilor europene cu
privire la realizarea unor proiecte europene care intereseaza mai multe regiuni din UE, care
suscita interes, controverse, care pot aduce atingere zonei respective.

Printre agentiile care au fost infiintate sunt Europol, Eurojust, Colegiul de Politie al UE, etc.
Acestea au sediul la Haga. Se gasesc reprezentanti din statele membre ai politiilor si parchetelor.
Mandatul membrilor a fost de 3 ani, dar acum este de 4 ani.

Capitolul III Izvoarele si Principiile Dreptului UE

Izvoarele dreptului UE sunt importante deoarece din ian 2007 au devenit si izvoare de drept
national. Putine sunt institutiile in Romania care isi fac abonament la Monitorul Oficial al UE,
unde legislatia europeana este publicata.

A. Izvoare primare ale Dreptului UE:
Tratatele de baza de la Paris si Roma
toate tratatele modificatoare pana in zilele noastre (tratatul de la Lisabona)
Tot acest drept primar este direct aplicabil si primeaza asupra dreptului national.

B.
Tratatele incheiate de UE pe de o parte cu statele membre
................................................................cu state terte (contracte pe teme de agricultura, de
comert, etc)

C. Drept derivat: documente adoptate in baza tratatelor initiale de catre institutiile europene.
Izvoarele derivate sunt reprezentate de regulament, directiva, decizie, aviz si recomandare.
1. regulamentul este legea europeana. De altfel dupa mai mult de 50 de ani, proiectul de
Constitutie Europeana si Tratatul de la Lisabona au indraznit sa utilizeze notiunea de lege. Initial
la edificarea comunitatilor europene, pentru a conserva spiritul nationalist ai cetatenilor europeni,
a existat teama construscorilor parintiilor UE, de a spune ca la Bruxelles se adopta legi si atunci
au gasit aceasta denumire de regulament.
Regulamentul se caracterizeaza prin aceea ca este obligatoriu in toate elementele sale si are o
destinatie erga omnes (generala). Aceste caracteristici sunt definitorii pt lege si de aceea putem
afirma cu convingere ca suntem in prezenta unor legi europene, unei legislatii europene. Aceste
legi au fost initiate de catre Comisia Europeana si adoptate de catre Consiliul de Ministrii pt ca in
prezent ele sa fie adoptate in cea mai mare masura pe baza procedurii ordinare a codeciziei de
Parlament si de Consiliul de Ministrii.
directiva poate sa fie asemuita cu legea cadru (este o legislatie in 2 timpi in care statele
membre au un rol deosebit conferit de catre UE). Directiva sau legea cadru nu este obligatorie in
toate elementele ei, acest lucru deosebind-o de regulament. Directiva este obligatorie cu privire
la scopul urmarit prin reglementarea respectiva. Mijlocul de a ajunge la acel scop, modalitatea,
sanctiunea, data de aplicare sunt lasate la latitudinea statelor membre. (ex: directiva de
interzicere a fumatului in locurile publice a lasat statelor membre latitudinea de a alege
modalitatea de reglementare, sanctiunea aplicabila si data de cand incepe sa functioneze
directiva).
Directiva este asemanatoare regulamentului prin faptul ca se adreseaza erga omnes, este cu forta
de aplicabilitate generala.
decizia act normativ adoptat de institutiile europene care, la fel ca regulamentul, este
obligatoriu toate elementele sale, dar spre deosebire de regulament si directiva este un act cu
caracter individual. Individual inseamna o anumita categorie de institutii, societati sau persoane,
carora li se adreseaza o decizie (decizie pt crescatorii de animale, sau de ovine, mai precis).
aviz si recomandare nu sunt obligatorii insa uneori procedurile de adoptare a unor masuri, a
unor decizii la nivel european, impun solicitarea unui aviz conform care nu este obligatoriu dar
prin absenta acestuia pot atrage nulitatea absoluta prin absenta viciata.

Principiile dreptului UE
principiul aplicabilitatii directe uneori exista aplicabilitate imediata alteori aplicabilitate
directa alteori aceste 2 notiuni impreuna.
Acest principiu a fost consacrat de judecatorul de la Luxemburg in 1963 prin hotararea
pronuntata in cauza van gend & loos. Acest principiu ne spune ca legislatia europeana nu are
nevoie sa fie introdusa in sistemul legislativ national prin nicio lege interna. (legea 30/1994 este
cea care a introdus in legislatia interna Conventia pt apararea Drepturilor Omului).
A doua consecinta a aplicabilitatii directe si imediate consta in aceea ca cetatenii statelor membre
pot sa solicite pe baza acestui principiu, ca judecatorul national sa aplice legislatia europeana
inlaturand legislatia nationala. Altfel spus, legislatia europeana creeaza imediat drepturi
cetatenilor europeni si obligatia corelativa pentru institutiile statelor membre de a respecta aceste
drepturi.

principiul primordialitatii legislatiei europene fata de legislatiile statelor membre.
Jurisprudenta curtii de la Luxemburg care a consacrat acest principiu poarta numele de Costa vs.
Enel si a fost pronuntata in 1964. acest principiu consacra faptul ca un act normativ european
este mai puternic decat orice legislatie interna in statele membre. Statele membre trebuie sa se
abtina de la adoptarea unei legislatii contrare legislatiei europene iar daca este adoptat un
asemenea act normativ el trebuie sa nu fie aplicat, judecatorul national nu trebuie sa tina seama
de el iar legislatia europeana prevaleaza chiar si asupra unei legi nationale ulterioare.
Conform acestui principiu legislatia europeana este mai puternica chiar decat constitutiile
statelor membre, lucru care a contribuit la numeroare controverse.

3. principiul de subsidiaritate


Curs 7:
Principiul Subsidiaritatii

Principiul potrivit cu care deciziile in UE trebuiesc luate de institutiile care sunt cel mai
bine plasate fata de situatia care urmeaza a fi reglementata.
Potrivit tratatului de la Lisabona, parlamentele nationale ale statelor membre capata
competenta in domeniul subsidiaritatii, in sensul ca au un termen de 2 luni dupa ce Comisia
europeana face cunoscuta intentia sa in privinta unei initiative legislative, termen de 2 luni in
care parlamentele nationale pot sa sesizeze incalcarea principiului subsidiaritatii.


Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un stat pentru a adera la UE

Statul candidat sa fie un stat de drept, sa fie o democratie, sa recunoasca drepturile si
libertatile fundamentale ale omului, sa fie bazat pe o alternanta pasnica a puterii, rezultata pe
baza de alegeri democratice. Este criteriul politic despre care foarte multi dintre cei care
analizeaza UE spun ca este un criteriu subiectiv, astfel incat anumite state candidate pot fi trecute
intr-o asemenea categorie, iar altele dimpotriva desi indeplinesc cerintele sa fie respinse pe acest
criteriu.
Romania a trecut prin asemenea circumstantieri, au fost imputate mineriadele,
schimbarile de guvern prin diferite metode, si din punct de vedere al legislatiei (legislatia nu este
clara), coruptia.
Criteriul economic. O tara care aspira sa ajunga in UE trebuie sa aiba o economie de piata
concurentiara, o economie stabila si puternica, cu productii care sa fie competitive pe piata
Europeana si in care statul sa nu actioneze cu ajutoare (subventii).
Este un criteriu obiectiv.
A fost interpretat intr-un timp in interesele statelor care faceau aceasta evaluare.
Franta si Germania considerau ca nu aveam o economie de piata concurentiara / SUA considera
ca am facut progrese, ca avem o economie de piata competitive..
Criteriul administrativ, se refera la posibilitatea statului candidat de a avea o administratie
eficienta, de a ingloba zestrea legislativa a UE, acquis-ul comunitar.
Necesita anumite conditii: o infrastructura moderna in cadrul institutiilor administrative si
reformarea personalului administrativ.


Sistemul Jurisdictional al UE

Procedura de desfasurare a proceselor la Luxembourg.

Sistemul jurisdictional al UE este format din :
Curtea de la Luxemburg,
Tribunalul de prima instanta,
Tribunalul functiei publice,
Camere specializate jurisdictionale

Curtea de la Luxemburg a aparut odata cu CECO , prin Tratatul de la Paris, o institutie
unica celor 3 comunitati inca de la inceput. Tot atunci s-a stabilit si sediul la Luxemburg. Toate
celelalte care au stabilit acest sistem jurisdictional tot la Luxemburg.
Inca de la inceput in statutul curtii s-a stabilit ca va fi formata dintr-un nr de judecatori egal cu
cel al statelor membre, judecatori numiti de Consiliul European in unanimitate pentru un mandat
de 6 ani care poate sa fie reinaoit. Judecatorii curtii isi desemneaza din randul lor un presedinte
pentru o perioada de 3 ani, care poate si ea sa fie reinoita.
Plenul curtii alege pentru o perioada de 6 ani grefierul sef si grefierul adjunct al curtii.
Judecatorii au cabinete formate din cate 3 consilieri, iar in cadrul curtii lucreaza numerosi alti
functionari (traducatori, interpreti, cei mai cautati fiind cei cu dubla specializare in limbi straine
si juristi).
Grefierul are sarcini adminsitrative, de a organiza activitatea curtii, iar pe de alta parte atributii
jurisdictionale, participand la sedinte si ocupanduse apoi de publicarea si arhivarea hotararilor.
Curtea are un statut si un regulament propriu pe care si-l adopta, judecatorii depun un juramant
in fata curtii.
Curtea judeca in camere de cate 3 sau 5 judecatori si in formatie de 11 judecatori pentru cauzele
mai importante.
Pentru camere un cvorum trebuie sa fie cel putin 3 judecatori. Pentru camera de 11... minim 9
judecatori.
Curtea nu poate sa delibereze decat in prezenta unui nr impar de judecatori, deoarece
presedintele nu are un vot preponderent (are vot egal cu ceilalti).
Prin Actul Unic European s-a stabilit instituirea unui dublu grad de jurisdictie, si anume
instituirea unui Tribunal de prima instanta, pentru aceasta Consiliul a elaborat o decizie in
1988 iar efectiv Tribunalul de prima instanta a inceput sa functioneze in 1989.
Si la Tribunal judecatorii sunt in numar egal cu cel al statelor membre. Si tribunalul de prima
instanta are un statut si un regulament/ Sediul tot la Luxemburg. Mandatele judecatorilor tot de 6
ani/ presedintele 3 ani putand fi reinoite.
Pentru a putea fi judecator la Curte sau la Tribunal, personalitatiile desemnate pe cate o lista de 3
propuneri din partea guvernelor statelor membre trebuie sa indeplineasca inafara conditiilor de
probitate profesionale, de independenta, trebuie sa indeplineasca si cerinta de a avea o vechime
care sa le permita sa ocupe functia de judecator la instantele de cel mai inalt grad in statele din
care provin.
La Curtea de la Luxemburg in afara celor 27 de judecatori exista 8 avocati generali, numiti si ei
pentru o perioada de 6 ani. Din randul lor desemneaza un prim avocat general pentru o perioada
de 1 an, acesta avand numai rolul de a repartiza dosarele colegilor lui. Rolul avocatului general
este preluat din justitia adminsitrativa franceza, fiind asemanator comisarului guvernamental din
sistemul francez, astfel ca el este chemat sa prezinte in totala independenta si impartialitate in
fata Curtii opinia sa referitoare la legislatia aplicabila si la modul de solutionare a litigiului
respectiv.
Curtea nu este tinuta sa urmeze punctul de vedere al avocatului general.
La Tribunalul de prima instanta nu exista avocati generali, iar rolul acestoara in cauzele in care
se considera necesara prezenta unui avocat general, rolul acestuia va fi jucat de catre un
judecator desemnat de presedinte.
O consecinta fireasca judecatorul care are rolul de avocat general intr-un anumit dosar nu va
participa la deliberari si nu va mai putea sa isi expuna punctul de vedere ca judecator in cauza
respectiva.
Prin hotararea Consiliului nr avocatilor generali poate sa fie modificat.
****Prin Tratatul de la Lisabona, in cadrul Tribunalului de prima instanta a fost recunoscuta
institutia judecatorului unic. Acesta primeste spre solutionare cauzele care sunt vadit
inadmisibile.


Tribunalul functiei publice in Uniuena Europeana - A luat nastepre prin decizia cosniliului in
2004 a inceput sa functioneze in 2005 prima hotarare in 2006.
Preia litigiile dintre functionarii europeni si institutiile europene.
Sediul la Luxemburg, format din 7 judecatori alesi de catre un consiliu format din 9 personalitati,
de obicei fost presedinti si judecatori ai curtii si tribunalului care aleg pentru un mandat de 6 ani
acesti judecatori.

Camere jurisdictionale specializate
-camera specializata in brevete (pe cale sa devina tribunal)

Procedura in fata instantelor de la Luxemburg

Incepe prin inregistrarea actiunii (sesizarii) care primeste termen de la presedinte.
Se deruleaza intr-o faza scrisa (obligatorie) si intro faza orala (facultativa).
Presedintele dispune comunicarea actiunii partilor parate care au obligatia sa raspunda printr-o
intampinare.
Limba in care are loc judecata o limba oficiala a uniunii europene.
Procedura si deliberarea se face in franceza.
Presedintele este cel care pune capat fazei scrise care poate sa mai cuprinda inafara de
intampinare o replica, o duplica... o suita de raspunsuri din partea celor aflati in litigiu pana
presedintele spune gata a-ti scris destul.
Faza orala facultativa presedintele numeste un judecator raportor care face o prezentare a
cauzei in fata curtii. Partile trebuie in mod obligatoriu sa fie reprezentate de avocati/consilieri.
Exista posibilitatea ca presedintele sa dispuna efectuare unei expertize sau anchete la fata locului
pentru a lamurii situatia de fapt.
Dupa ce partile isi sustin pleduariile, in finalul fazei orale este invitat sa isi prezinte punctul de
vedere avocatul general.
Deliberearea care este secreta, grefierul care participa depune juramant la indeplinirea acestei
functii. Spre deosebire de hotararile Curtii de la Strasbourg unde se motiveaza opiniile separat,
aici la Luxemburg hotararile se iau cu majoritate in numele Curtii iar opiniile dizidente
(minoritare) se alipesc la opiniile majoritare.

Actiuniile care pot fi intentate la Luxemburg

In doctrina si in jurisprudenta Europeana s-a consacrat terminologia de subiecte
privilegiate. Anumite subiecte care sesizeaza instantele de la Luxemburg sunt nevoite sa
motiveze interesul lor de a actiona, sa arate ca au fost vatamate intr-un anumit drept al lor, lucru
care le-a indemnat sa ia calea justitiei de la Luxemburg. Acestea sunt : subiectele ordinare
trebuie sa motiveze de ce au fost la Luxemburg. Spre deosebire de acestea sunt subiecetele
privilegiate care nu au de facut o astfel de motivatie, nu trebuie sa motiveze o paguba sau un
interes personal. Subiectele privilegiate au fost la inceput statele membre, Comisia Europeana...
pentru ca pe parcurs sa lise alature Parlamentul European, Mediatorul European, Banca Centrala
Europeana.

Actiunea in anulare vizeaza desfiintarea unui act normativ european pentru motive
care tin de necompetenta organului emitent, depasirea atributiilor celui care a adoptat actul
respectiv sau incalcarea prevederilor tratatului.
-Atunci cand conditiile solicitate au fost indeplinite va conduce la pronuntarea unei
hotarari de desfintare a acelui act si pe cale de consecinta a actelor subsecvente si a urmarilor
elaborarii si adoptarii acelui act normativ.
Poate sa fie solicitata numai de catre Comisia Europeana, Parlamentul European si statele
membre.

Actiunea in carenta vizeaza acele situatii in care o institutie obligata sa adopte
anumite masuri nu isi indeplineste atributiile. Este o actiune in 2 faze:
O faza prealabila (precontencioasa)
Faza jurisdictionala
In prima faza se incearca determinarea institutiei sa actioneze, sa emita actul normativ care intra
in atributiile sale. I se adreseaza de obicei de catre Comisia Europeana acelei institutii o scrisoare
(sesizare/atentionare). Institutia are un termen de 2 luni pentru a raspunde sau pentru a reactiona.
Dupa aceste 2 luni urmeaza un nou termen de 2 luni in care institutia este pusa in intarziere.
Daca la capatul acestei perioade institutia nu a reactionat, nu a remediat carenta semnata, atunci
va fi sesizata instanta de la Luxemburg competenta (curtea sau tribunalu).
Prin hotararea pronuntata instanta va obliga institutia euroapeana sa elaboreze si sa adopte
documentul care intra in competenta sa. Pot fi aplicate si sanciuni in cazul unui refuz de
executare al hotararii respective.

Actiuena inpotriva satatelor care incalca prevederile tratatelor Europene
2 etape : una prealabila necontencioasa si etapa propriuzisa.
Comisia va adresa o solicitare statului in cauza pentru a explica actiunea sau inactiunea
neconforma cu legislatia europeana. Dupa 2 luni statul va fi sesizat cu acea scrisoare prin care se
cere indreptarea situatiei facanduse referire si la declansarea procedurii necontencioase.
Orice reactie (raspuns) al statului in cauza face ca procedura sa inceteze.
In cazul in care statul nu reactioneaza, comisia se adreseaza judecatorului de la Luxemburg care
prin hotararea pe care o va pronunta va obliga statul membru sa se conformeze legislatiei
europene.

Actiunea in interpretare - actiunea care face legatura intre judecatorul national si judecatorul
de la Luxemburg.
Pe baza acestei actiuni se cere judecatorului de la Luxemburg ca prin hotararea pe care o va
pronunta, sa se pronunte asupra validitatii unui act normativ european si sa dea o interpretare
legislatiei europene.
Aceasat actiune pentru a putea fi formulata implica o conditie prealabila, existeanta unui litigiu
pe rolul instantei nationale. Oricare instanta nationala poate sa formuleze o astfel de actiune, dar
ea trebuie formulata in mod obligatoriu daca litigiul national se afla in ultima cale jurisdictionala.
Daca judecatorul national formuleaza aceasta actiune, el va supsenda judecarea litigiului national
pana la primirea hotararii prealabile de interpretare de la Luxemburg. Hotarare OBLIGATORIE.
Judecatorul de la Luxemburg nu este chemat sa transeze litigiul national.
Astfel de hotarari au autoritate de lucru judecat cu caracter relativ, numai la speta in cauza la care
a fost solicitata interpretarea, dar atunci cand exista o jurisprudenta in materie la Luxemburg
aceasta poate fi valorificata.
Datoria instantelor de la Luxemburg, rolul lor, este acela de a veghea la coerenta si la dreptatea
Uniunii Europene. Jurisprudenta Luxemburgului a facut ca...........
Competenta instantelor s-a modificat astfel incat cele mai simple litigii sunt preluate de
Tribunalul functiei publice, Tribunalul de prima instanta. Curtea a ramas sa judeca recursurile la
hotararile acestor instante. In jurisdictia europeana recursurile vizeaza numai aspecte de drept.