Sunteți pe pagina 1din 25

Colegiul Tehnic Lazar EdeleanuPloiesti

PROIECT
Examenul de certificare a competentelor profesionale nivel
Calificarea!Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului
Indrumator! Elev!
Profesor! Livia "anole Ene #ndreea$%aniela
Clasa a &II$a '
()*)
1
Colegiul Tehnic Lazar EdeleanuPloiesti
PROIECT
Examenul de certificare a competentelor profesionale nivel
Calificarea!Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului
Tema!%eterminarea calitativa si cantitativa a poluantilor din
ecosisteme naturale+factor de mediu apa
Indrumator! Elev!
Profesor!Livia "anole Ene #ndreea$%aniela
Clasa a &II$a '
()*)
2
C,PRI-.
*/#rgumentul/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////4
(/0eneralitati/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////1
2.1.Importanta apei in natura.......................................................................6
2.2.Clasificarea apelor.................................................................................7
2.3.Apele de suprafata.................................................................................8
2.3.1.Captarea apelor de suprafata..............................................................8
2.3.2.Stocarea apei......................................................................................9
/Tipuri de poluanti si surse de poluare////////////////////////////////////////////////////////////////**
3.1.Aspecte privind poluarea apelor..........................................................11
2/%eterminari calitative si cantitative a poluantilor/////////////////////////////////////////////*2
4.1.Proprietati fiice!c"imie si #iolo$ice ale apelor..................................14
4.2.Proprietati or$anoleptice.....................................................................1%
4.2.1.&eterminarea $ustului apei...............................................................1%
4.2.2.&eterminarea culorii apei.................................................................16
4.2.3.&eterminarea mirosului apei............................................................17
4.3.Proprietati fiice..................................................................................19
4.3.1.&eterminarea suspensiilor din apa...................................................19
4.3.2.&eterminarea tur#iditatii apei..........................................................19
4.4.Proprietati c"imice..............................................................................2'
4.4.1.&erminarea o(i$enului diolvat in apa............................................2'
4.4.2.&erminarea cerintei #ioc"imice de o()$en din apa*C+,%-............2'
4.4.3.&erminarea su#stantelor o(ida#ile din apa*CC,-...........................2'
4.%.Proprietati #iolo$ice............................................................................21
3/4i5liografie////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////((
1/#nexe/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////(
1/*/#nexa *$Poluare apei666666666666666666/(
1/(/#nexa ($Ta5elul cu valori maxime admisi5ile ale indicatorilor
de calitate pentru apa////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////(3
3
*/ #rgument
Apa are rol important in activitatea social.economica a tarii. Alaturi de functia de
materie prima si sursa de ener$ie! apa constituie un element indispensa#il pentru inceperea si
devoltarea oricarei activitati.
Ca urmare a cresterii nevoilor de apa pentru populatie! a$ricultura si industrie!
e(ploatarea resurselor de apa si calitatea acestora sunt aspecte viate de activitatea nationala
de $ospodarie a apelor. /re#uie! de asemea su#liniat faptul ca in ultimul deceniu a aparut si
este din ce in ce mai mult pusa in practica ideea de utiliare dura#ila a resurselor de apa care
face parte din conceptul de devoltare dura#ila.
Apa se afla intr.o continua miscare pe pamant si deasupra acestuia! su# forma de
vapori! lic"id si $"eata. Pamantul mai de$ra#a este un 0sistem inc"is1 ca un terrarium! ceea
ce inseamna ca $lo#al el nu pirde si nici nu casti$a materie! inclusiv apa. &atorita circuitului
apei in natura! aceeasi apa este permanent reciclata in 2urul intre$ului pamant.
&e remarcat faptul ca apa nu este pura! ci contine diferite $ae devoltate *o(i$en!
aot! amoniac! dio(id de car#on! o(ii de aot-! su#stante minerale! su#stante or$anice si
microor$anisme.
&istri#utia resurselor de apa pe plan mondial este ine$ala pe one $eo$rafice! ceea ce
face ca valoarea acesteia sa fie diferita.
Apa industriala este apa necesara realiarii unui numar de procese te"nolo$ice din
diferite ramuri industriale si alimentarii caanelor cu a#ur.
Calitatea apei necesara industriei c"imice variaa in functie de operatiile in care este
utiliata. Sunt instalatii care impun utiliarea unei ape demineraliare *lipsita complet de
anioni si cationi-.
Apa naturala! folosita in scopuri industriale! nu satisface toate conditiile impuse de
fiecare ramura industriala! din caua diferitelor su#stante pe care le contine. Astfel fiind
necesara o pre$atire a apei in diferite metode! alese atat dupa natura apei! cat si dupa
necesitatile impuse de folosirea ei.
&upa compoitia c"imica a sarurilor care predomina! apele pot fi 3
4 ape calcaroase! care au un continut mare de saruri de calciu
4 ape selenitoase! care contin preponderent sulfat de calciu si sulfat de ma$neiu
4
4 ape feru$inoase! care contin #icar#onat feros si "odro(id feros
4 ape ma$neiene! care au un continut mare de saruri de ma$neiu
4 ape dure! care au un continut ridicat de saruri de calciu si ma$neiu
4 ape alcaline! care contin acii alcalini si alcalino.pamantosi
/oate aceste su#stante care se $asesc diolvate in apa aduc pre2udicii in folosirea ei.
&uritatea apei este data de preenta sarurilor de calciu si ma$neiu din apa. &uritatea
poate fi 3
4 duritate temporata * &t - ! determinata de preenta in apa a #icar#onatilor de calciu si
ma$neiu. Aceasta se poate inlatura prin fier#ere.
4 duritate permanenta * &p - ! determinata de preenta in apa a clorurilor si sulfatilor de
calciu si ma$neiu. Aceasta nu se poate indeparta prin fier#ere.
&upa valoarea duritatii! apele industriale se clasifica in 3
4 ape foarte moi 1.% 56e
4 ape moi %.1' 56e
4 ape mi2locii 1'.2' 56e
4 ape dure 2'.3' 56e
4 ape foarte dure peste 3' 56
&eduriarea apei este procedeul te"nolo$ic de indepartare a ionilor de calciu si
ma$neiu.
%
(/0eneralitati
(/*/Importanta apei in natura
Apa este cea mai raspandita su#stanta compusa! ocupand trei patrimi din suprafata
$lo#ului terestru. 7a constituie factorul principal al intretinerii si devoltarii vietii! fiind de o
importanta primordiara. 8ulta vreme apa a fost considerate drept un element! si anume pana
in anul 1783! cand 9avoisier dovedeste pe cale e(perimentala ca apa este o su#stanta
compusa! trecand vapori de apa peste fier inrosit 3
4 :
2
, *vapori- ; 3 <e *inrosit- <e
3
,
4
; :
2
=
In natura! apa se $aseste in toate cel trei stari de a$re$are 3
4 solida * $"eata! apada! $rindina -
4 lic"ida * apa de ploaie! oceane! rauri! lacuri! etc. -
4 $aoasa * vapori de ap din atmosfera -
Apele naturale contin diolvate cantitati variate de diferite su#stante. Apele care contin
diolvate cantitati mici de saruri se numesc ape moi !spre deose#ire de apele dure! care au un
procent ridicat de saruri! mai ales de calciu si ma$neiu.
&intre toate apele naturale! apa de ploaie este cea mai curate. 7a diolva in drumul sau
prin atmosfera mai ales #io(id de car#on! iar in re$iunile industriale #io(id de sulf si
"idro$en sulfurat.
Apa naturala! folosita in scopuri industriale nu satisface toate conditiile impuse de fiecare
ramura industriala! din caua diferitelor su#stante diolvate pe care le contin. 7ste necesara
deci o pre$atire a apei in diferite metode alese atat dupa natura apei cat si dupa necesitatile
impuse in folosirea ei.
Apa necesara satisfacerii oricarei necesitati este luata din natura. Apa are o importanta
covarsitoare pentru e(istenta vietii. <iind necesara in toate sectoarele de activitate ale omului!
sursa de apa constituie un factor de deciie a amplasarii o#iectivelor social.economic.
&esi apa acopera mai mult de doua treimi din suprafata $lo#ului pamantesc! in lume se
semnaleaa perspectiva lipsei de apa dulce pentru om si pentru necesitatile a$riculturii si
industriei. Apele marilor si oceanelor contin prea multe saruri pentru a putea fi folosite ca
atare.
Ca urmare a cresterii nevoilor de apa pentru populatie! a$ricultura si industrie! e(ploatarea
resurselor de apa si calitatea acestora sunt aspecte viate de activitatea nationala de
6
$ospodarie a apelor. /re#uie! de asemenea! su#liniat ca in ultimul deceniu a aparut si este din
ce in ce mai mult pusa in practica ideea de utiliare dura#ila a resurselor de apa care face
parte din conceptul de devoltare dura#ila.
In natura apa se $aseste in "idrosfera! atmosfera si litosfera! in proportii diferite.
(/(/ Clasificarea apelor
Clasificarea apelor se face dupa o serie de criterii! printre care 3
a-. dupa sursa de provenienta
#-. dupa domeniul > sectorul de utiliare
Clasificarea apelor dupa sursa de provenienta :
4 ape meteorice! provenite din ploi si din topirea apaii si $"etarilor
4 ape su#terane! provenite din infiltrarea apelor meteorice prin straturile permea#ile al
pamantului
4 ape de suprafata! alcatuite din apele raurilor! fluviilor! lacurilor! marilor si oceanelor
Atunci cand vor#im despre sursa apei pe care o utiliam! avem in vedere daca aceasra
provine dintr.o apa de suprafata sau apa su#terana *fantana! ivor-.
Apa pota#ila poate proveni din doua surse 3
4 din ape su#terane
4 din ape de suprafata
Apa su#terana este totalitatea resurselor de apa dulce aflate su# suprafata pamantului! care
alimenteaa cu apa fantani si ivoare.
&eoarece apa su#terana este o sursa importanta de apa pota#ila!aceasta tre#uie prote2ata
impotriva poluarii $enerate de poluanti din a$ricultura si industrie! rampe de deseuri!
reervoare de depoitare pentru diferite produse.
Clasificarea apelor dupa domeniul de utilizare:
4 ape industriale care se utilieaa ca 3
? materie prima pentru industriile alimentare! farmaceutice! c"imice! etc.
? au(iliar in procesele de fa#ricatie 3 celuloa! lemn! metalur$ie! etc.
? mi2loc de transport al materiilor prime in toate ramurile industriei c"imice
? purtator de ener$ie 3 termoener$ie! "idroener$ie! ener$ie nucleara! etc.
? element de racier> incalire * industria c"imica! de rafinarie! celuloa si "artie!
alimentare! etc.-! avend ponderea cea mai mare de utiliare in industria c"imica
4 apa pota#ila pentru consum casnic si a$ricultura.
7
(//#pele de suprafa78
@iaAa poate sB aparB c"iar Ci in deCert dacB e(istB o sursB de apB de suprafaAB sau
su#teranB. Apa de la suprafaAa solului determinB Dntr.adevBr e(istenAa vieAii.Apa dulce este
relativ rarB pe suprafaAa PBmEntului. &oar 3F din cantitatea totalB de apB de pe PamEnt este
apB dulce! iar apa dulce din lacuri Ci mlaCtini DnsumeaB doar '!29F din cantitatea totalB de
apB dulce a $lo#ului. 2'F din cantitatea de apa dulce se aflB Dntr.un sin$ur lac! 9acul +aiGal
din Asia. Alte 2' de procente se aflB Dn 8arile 9acuri *:uron! 8ic"i$an! Superior-. Hn rEuri
re$Bsim doar '!''6F din resursele de apB dulce e(istente. Apele de suprafaAB au cel mai mare
numBr de utiliBri. 7le pot servi pentru alimentarea cu apB! pentru iri$aAii! pentru nevoi
industriale! pentru alimentarea animalelor! pentru utiliBri $ospodBreCti! ca loc de Dm#Biere!
de practicarea sporturilor naotice! de a$rement Ci de odi"nB! etc.
2.3.1.Captarea apelor de suprafa
Sursele de apB su#teranB repreintB soluAia prefera#ilB din punct de vedere calitativ mai
ales pentru alimentBrile cu apa pota#ilB. CerinAele mereu crescEnde de apB ale marilor oraCe Ci
unitBAi industriale conduc mai ales Dn caul unor consumatori importanAi ! la utiliarea apelor
de suprafaAB care oferB Dn $eneral de#ite importante faAB de apele su#terane! DnsB o apa
calitativ inferioarB! cu variaAii de temperaturB seoniere Ci care necesitB o serie de corectBri
ale caracteristicilor de calitate Dn funcAie de utiliBrile cBrora aceasta le este destinatB.
Captrile de suprafa sunt :
Captri din ruri! cu 3
a. captBri de mal
#. captBri Dn al#ie
c. captBri Dn #ain
d. captBri mo#ile
e. captBri din rEuri cu adEncimi mici
Captri din ruri
Hn rEurile cu adEncime suficientB pentru pria de apB! captBrile se pot face prin 3
Prie de mal
Prie Dn al#ie
Prie Dn #ain
Prie mo#ile
Hn rEurile cu adEncime micB! captarea apei se face prin 3
8
Prie cu #ara2 de derivaAie
Prie cu adEncirea fundului rEului
Prie su# fundul al#iei
a. captBri de mal I se aplicB Dn caul rEurilor mari care asi$urB adEncime mare la mal!
fBra #ara2 J conAin camere de captare adesea cuplate cu staAii de pompare J
#. captBri Dn al#ie I se practicB Dn caul rEurilor care preintB adEncime suficientB
pentru captarea apei doar Dnspre mi2locul rEuluiJ
c. captBri Dn #ain I se realieaB Dn #aine de captare ce pot fi amplasate Dn mEl su#
forma unor pun$i cu accesul apei dinspre aval sau dinspre amonte! sau prin am#ele pBrAi * Ci
dinspre aval Ci dinspre amonte-! sau pot fi realiate Dn al#ie prin construcAia unui di$ Dnc"is la
mal spre amonte sau aval
d. captBri mo#ile I pot fi plutitoare *construite su# forma unor staAii de pompare pe
pontoane! folosite ca prie seoniere sau temporare pe rEuri mari ! Dn special pentru
a$riculturB-! lunecatoare sau pendulare *se folosesc la rEuri cu variaAii mari de nivel- J
captarea lunecBtoare este formatB dintr.un sor# montat pe un carucior mo#il care se
deplaseaB pe un plan Dnclinat Dn funcAie de nivelele de apa disponi#ile Dn rEu J captarea
pendularB asi$urB nivelul dorit al poiAiei sor#ului prin pendularea lui Dn 2urul unei articulaAii
de care este le$at printr.o conductB comandatB printr.un ca#lu. /oate captBrile mo#ile au
caracter provioriu sau seonier neputEnd asi$ura o e(ploatare corespunatoare iarna.
e. captBri din rEuri de adEncime micB I pentru a se asi$ura adEncimea necesarB
captBrii! se construiesc #ara2e sau pra$uri de fund de derivaAie.
Captri din lacuri
Apa lacurilor este Dn $eneral de mai #una calitate decEt cea a rEurilor Dn privinAa temperaturii!
a suspensiilor Ci a conAinutului de #acterii! lacul avEnd prin volumul sau Ci rolul de decantor.
Pria este astfel amplasatB DncEt sB fie cEt mai departe de punctele de descBrcare a
canaliBrilor Ci sB se asi$ure distanAe cEt mai scurte faAB de amplasamentul staAiei de corectare
a calitBAilor apei.
2.3.2.Stocarea apei
Stocarea apei se face Dn construcAii numite reervoare care tre#uie sB DndeplineascB
urmBtoarele condiAii 3
Kealiarea unui volum de compensare a variaAiilor de consum pe intervalul de 24 ore J
PBstrarea reervei intan$i#ile de incendiu J
9
Hnma$ainarea reervei de apB necesare pentru acoperirea consumului Dn ca de avarie a
conductei de aducAiune
9a construcAia reervoarelor de apa se utilieaB numai #etonul armat *e(cepAii3
reervoare de piatrB! idBrie de cBrBmidB! lemn! #eton simplu Ci de metal-
&in punct de vedere al amplasamentului! reervoarele pot fi 3
Amplasate pe DnBlAimi naturale care dominB centrul populat ce urmeaB a fi deservit de
reervor! construcAia Dn$ropEndu.se total sau parAial *rezervor subteran ngropat respectiv
semingropat !
Amplasate la DnBlAime pe o construcAie Dn formB de turn! Dn re$iunile de CeC! castele de
ap.
&upB locul ocupat Dn sc"ema de alimentare cu apB! reervoarele pot fi 3
"ezervoare de trecere # amplasate Dntre sursa Ci reAeaua de distri#uAie a apei J
"ezervoare de capt$ tampon # amplasat la capBtul aval al uneia din arterele principale de
distri#uAie a apei .
1'
/Tipuri de poluanti si surse de poluare
/*/#specte privind poluarea apelor
Poluarea apelor repreintB alterarea calitBAilor fiice! c"imice Ci #iolo$ice ale apelor!
produsB direct! sau indirect! Dn mod natural! sau antropic.
Poluarea poate avea loc3
a. continuu *permanent- . canaliarea unui oraC! deversare reiduuri din industrieJ
#. discontinuu . poluare la anumite intervale de timpJ
c. temporar . colonii provioriiJ
d. accidental . Dn caul unor avarii.
.ursele de poluare ale apei ale apei se clasificB dupB urmBtoarele criterii3
a-provenienAB3 activitBAile mena2ere de2ecAii! deter$enAi! alte su#stanAe
industrie su#stanAe c"imice! resturi ve$etate Ci
animale! solvenAi! "idrocar#uri! apB
caldB etc
a$riculturB pesticide! fertilianAi
transporturi deter$enAi ! produse petroliere
#-aria de
rBspEndire a
poluanAilor
surse locale conducte de canaliare! rampe de
descBrcare
difue poluanAii se rBspEndesc pe o arie mare
c-poiAie3 surse fi(e activitBAi industriale! oote"nice etc.
surse mo#ile autove"icule! locuinAe Ci instalaAii
care se deplaseaB
d-naturB Laturale 7roiunea solului! ve$etaAie fi(B sau
flotantB
Artificiale ActivitBAi antropice
e- modul de
acAionare
Continue*permanente- Kestituirile de apB dupB folosinAB
&iscontinue*nepermanente- Ape meteorice infectate! industrii
flotante
f-cum se produc Accidentale Kisc industrial
,r$aniate Industrii fi(e! oraCe! a$riculturB!
oote"nie
Leor$aniate PrecipitaAii infectate! locuri necanaliate

11
Poluanii apelor pot fi $rupaAi dupB urmBtoarele criterii3
a- naturB3 fiici
. poluanAi c"imici or$anici! :idrocar#uri! pesticide
poluanAi c"imici anor$anici sBruri! acii! #ae
#iolo$ici 8icroor$anisme pato$ene! su#st. or$.
fermenta#ile
termici 9ic"ide calde provenite de la rBcirea apelor
industriale! centrale termo!atomo electrice
radioactivi &epuneri>deCeuri radioactive M! /"
#-solu#ilitate3 suspensii su#stanAe insolu#ile Dn apB
solu#ili in apBJ dispersii
coloidale
6ae! sBruri! acii! #ae
c-durata
de$radBrii
naturale Dn apB
uCor #iode$rada#iliJ deter$enAi
$reu #iode$rada#ili de$radarea are loc Dn mai puAin cte 3' de
ile
ne#iode$rada#ili de$radarea se produce Dn 3'.6' de ile
refractari de$radarea Dncepe dupB cel puAin 2 ani
d-a$re$are $aoCi L,
(
:
2
S! S,
3
lic"ii "idrocar#uri
solii &eter$enAi!
Poluarea organic . DCi are sursele c"imicB! petroc"imie! industria alimentarB! celuloB Ci
"Ertie.
Poluarea anorganic *sBruri! acii! #ae- . este indusB de industria c"imicB *produse
clorosodice-! e(tracAia AiAeiului! prepararea minereurilor! "idrometalur$ie.
Poluarea biologic . DCi are ori$inea Dn activitBAile mena2ere! funcAionarea a#atoarelor
etc. Prin apB se transmit numeroase #oli3 #acteriene *fe#ra tifoidB! dienteria! "olera-J
virotice *poliomelita! "epatita-J paraitare *$iardioa-.
Poluarea termic $ se produce prin deversarea de apB caldB! provenitB de la instalaAii
industriale Ci Dndeose#i din industria ener$etica. Ca urmare a acestui fapt! scade
concentraAia o(i$enului din apB! creCte sensi#ilitatea or$anismelor acvatice la poluanAi!
dispare o parte din faunB! se DnmulAesc peste mBsurB al$ele al#astre etc.
Poluarea radioactiv . este $eneratB de urmBtoarele3
. apa reultatB din e(tracAia Ci prelucrarea minereurilor radioactive *uraniu-
. depoitele de deCeuri radioactiveJ
. avariile la reactoarele nucleareJ
. naufra$iile vapoarelor cu DncBrcBturB nuclearB etc.
12
Poluarea cu produse petroliere . acestea provin din e(tracAia! transportul Ci prelucrarea
titeiului 3
. platforme de fora2J
. spBlarea tancurilor petroliereJ
. accidente.
&in punct de vedere a alterBrii apelor! detergenii sunt poluanAi uCor Ci $reu
#iode$rada#ili3
. produc spumB . efect letal asupra peCtilor. 9a concentraAii mari! spuma are efect to(ic pentru
toatB faunB acvaticBJ
. la ABrm> mal . aspect neplBcut Ci miros *se descompune cu a2utorul microor$anismelor
anaero#e-.
Pesticidele . su#stanAe or$anice cu fosfor! sulf! dor! #rom etc3
. efect to(ic asupra fondului piscicol! ve$etaAiei acvatice Ci la animalele ce folosesc apa
pentru #ButJ
. canceri$ene pentru om. 7fectele a2un$ la om! prin lanAuri trofice
"8suri de prevenire a polu8rii apei!
intericerea DndepBrtBrii la DntEmplare a deCeurilor de orice fel! care ar putea polua apaJ
or$aniarea corectB a sistemelor de canaliare Ci a instalaAiilor localeJ
construirea de staAii de epurare a apei uateJ
construirea de staAii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reiduale ale
Dntreprinderilor industrialeJ
13
2/%eterminari calitative si cantitative a poluantilor
2/*/Propriet87ile fizice+ chimice 9i 5iologice ale apelor
Clasificarea indicatorilor de calitate ai apelor se poate astfel!
Tipuri de indicatori de calitate
:propriet87i; ai apei
Exemple
Organoleptici - gust+
- miros
'izici
- concentra7ia ionilor de hidrogen+ p<
- conductivitatea
- suspensii
- tur5iditatea
- culoarea
- temperatura
Chimici
0enerali
- aluminiu :#l
=
;
- amoniac :-<

=
;
- azoti7i :-O
(
$
;
- calciu :Ca
(=
;
- cloruri :Cl
$
;
- duritate total8
- magneziu :"g
(=
;
- oxigen dizolvat
- sulfa7i :.O
2
($
;
- reziduu fix
Toxici
- amine aromatice
- arsen :#s
=
;
- cianuri li5ere :C-
$
;
- mercur :<g
(=
;
- pesticide
- hidrocar5uri policiclice aromatice
- plum5 :P5
(=
;
Radioactivi - radia7ii alfa
- radia7ii 5eta
4acteriologici - 5acterii coliforme totale
- 5acterii coliforme fecale
- streptococi
4iologici - volumul sestonului
- organisme animale microscopice
- organisme indicatoare de poluare
14
#naliza fizico$chimic8 a apei constB Dn determinarea proprietBAilor or$anoleptice!
fiice Ci a compoiAiei c"imice. ,rdinea de desfBCurare a analielor Aine seama de
sensi#ilitatea proprietBAilor Ci componenAilor apei. Hn ta#elul de mi 2os sunt date e(emple de
analie! modul Dn care se efectueaB Ci intervalul de timp3
- la locul de recoltare al pro#elor de
apB
- proprietBAi
or$anoleptice *$ust!
miros-
- p:
- temperaturB
- clor reidual
- dio(id de car#on
li#er
- Dn primele 4 ore de la recoltare
- tur#iditate
- suspensii
- reiduu fi(
- o(ida#ilitate
- duritate temporarB
- fier
- man$an
- Dn primele 24 de ore de la recoltare - aciditate
- alcalinitate
- duritate
- celelalte determinBri se efectueaB Dn ordine! Dn funcAie de sta#ilitatea su#stanAelor Dn apB
Prelevarea pro5elor de ap8 este o etapB foarte importantB Dn desfBCurarea procesului de
analiB fiico.c"imicB a apei! deoarece pro#ele recoltate tre#uie sB fie repreentative Ci sB nu
fie afectatB compoiAia apei datoritB unor te"nici de prelevare defectuoase. Prelevarea se va
face conform SK 2%82.94 *SK . Standardul KomEn-.
Kecoltarea pro#elor de apB pentru analie se face Dn flacoane de sticlB sau material plastic
prevBute cu dop rodat sau cu capac ce se Dnc"ide ermetic.
@asele pentru recoltare tre#uie sB fie foarte #ine spBlate! clBtite cu apB distilatB Ci uscate.
9a locul recoltBrii flaconul se va clBti de 2.3 ori cu apa ce urmeaB a fi recoltatB! iar apoi
se umple pEnB la refu Ci se fi(eaB dopul astfel DncEt sB nu rBmEnB #ule de aer Dn sticlB.
&upB prelevare! pro#ele de apB tre#uie conservate pEnB la efectuarea analielor folosind
reactivi specifici conform SK 28%2.94.
2/(/Propriet87i organoleptice
4.2.1.%eterminarea gustului apei
Apa pota#ilB nu tre#uie sB fie total lipsitB de $ust. 7a tre#uie sB ai#B un $ust plBcut. 6ustul
particular al apei este determinat de preenAa sBrurilor minerale Ci a su#stanAelor or$anice Dn
condiAiile Dn care acestea depBCesc anumite limite. Astfel3 preenAa fierului imprimB apei $ust
metalic! preenAa calciului dB $ust sBlciu apei! ma$neiul dB $ust amar! clorurile $ust sBrat.
&atoritB faptului cB apa se deinfecteaB cu clor! Dn preenAa unor cantitBAi mici de fenoli se
formeaB clor.fenolii care au un $ust pronunAat de medicamente.Aprecierea $ustului apei
1%
tre#uie fBcutB de cBtre persoane care sunt dotate cu o fineAe a simAului $ustativ. &intre aceste
persoane se e(clud fumBtorii! consumatorii de alcool Ci persoanele care consumB apa ce se va
analia! Dn mod curent. &eterminarea $ustului se face la locul de recoltare Ci numai Dn caul Dn
care nu e(istB nici un pericol de contaminare micro#ianB! viroticB sau de
into(icare&eterminarea $ustului se face e(clusiv pentru apa pota#ilB Ci numai atunci cEnd nu
e(istB pericolul de contaminare sau into(icare. 6ustul apei se determinB calitativ Ci cantitativ.
&eterminarea calitativ8
&eterminarea calitativB a $ustului apei pota#ile se face prin compararea $ustului pro#ei de apB
analiatB cu un $ust cunoscut.
"od de lucru!
- se va clBti $ura cu apB lipsitB de $ust Ci miros
- se ia apoi Dn $urB o cantitate micB din apa de analiat Ci se trece dintr.o parte Dn
alta! apoi se aruncB
- se mai ia DncB odatB o porAiune micB din apB Ci se Aine! Dn partea interioarB a $urii!
Dn contact cu papilele $ustative ale lim#ii! fBrB a se a$ita! timp de % . 1'
secunde! se Dn$"ite apoi uCor! va rBmEne un $ust dupB de$lutiAie
- se va nota $ustului apei prin compararea cu un $ust cunoscut *sBrat! amar! dulce! acru-
&eterminarea cantitativ8
&eterminarea cantitativB a $ustului unei pro#e de apB se face prin compararea intensitBAii
$ustului pro#ei de apB analiate dupB $radul de intensitate din ta#elul de mai 2os3
:>ezi 1/(/#nexa (;
2/(/(/%eterminarea culorii apei
Culoarea apei este datB de su#stanAele c"imice su# formB de acii or$anici! sBruri minerale!
etc. ce se $Bsesc diolvate Dn apB. , coloraAie intensB a apei indicB e(istenAa unei poluBri cu
su#stanAe to(ice. Culoarea apei se determinB calitativ Ci cantitativ.
&eterminarea calitativ8
&eterminarea culorii pro#ei de apB constB Dn compararea culorii apei analiate cu
culoarea apei distilate.
"aterial necesar! tu#uri colorimetrice
"od de lucru!
16
- Dntr.un tu# colorimetric se introduce pro#a de apB iar Dntr.un alt tu# identic cu primul se
introduce apB distilatB
- se comparB culoarea pro#ei de apB cu cea a apei distilate privind pe verticalB pe un fond
al#
- se noteaB culoarea pro#ei de apB prin comparaAie cu cea a pro#ei de apB distilatB *$al#en!
verde! $al#en.verui! etc.-
&eterminarea cantitativ8
ConstB Dn compararea culorii apei de analiat cu o scarB colorimetricB convenAionalB
constituitB dintr.un etalon preparat din dicromat de potasiu Ci sulfat de co#alt Dn mediu de
acid sulfuric Keultatul se e(primB Dn convenAional Dn $rade de culoare I un $rad
convenAional de culoare repreintB 1 m$ Cr
3;
> litru.
"ateriale necesare!
- tu#uri colorimetriceJ
- soluAia 1 I se cEntBresc '!'87% $ N
2
Cr
2
,
7
Ci 2 $ CoS,
4
O7:
2
, care se introduc Dntr.un
#alon cotat de 1''' ml! se diolvB Ci se aduce la semn cu apB distilatB
- soluAia 2 I Dntr.un #alon cotat de 1''' ml se introduce 1 ml :
2
S,
4
conc! peste %'' ml
apB distilatB! apoi se completeaB pEnB la semn cu apB distilatB.
"od de lucru!
- se iau 1'' ml apB de analiat limpede
- se introduce pro#a de apB Dntr.un tu# colorimetric
- apele care au o culoare cu o intensitate mai mare de 8' de $rade se vor dilua! iar Dn calcul
se va Aine seama de $radul de diluAie.
2/(// %eterminarea mirosului apei
Apa pota#ilB nu tre#uie sB ai#B miros caracteristic. Mnele su#stanAe poluante imprimB
apei un miros particular fBcEnd apa improprie consumului. Caua principalB a mirosului apei
este preenAa su#stanAelor c"imice! mai ales a celor or$anice! a insecticidelor Ci fertiliatorilor
folosiAi Dn a$riculturB! al$elor precum Ci unor su#stanAe ce se adau$B deter$enAilor.
&eterminarea mirosului apei se face prin perceperea mirosului atEt la rece cEt Ci la cald! de
cBtre persoane autoriate care nu au voie sB consume Dn preala#il alimente sau #Buturi iritante
pentru mucoasele #uco.naale. &eterminarea mirosului se face la locul recoltBrii sau Dn
camere lipsite de orice miros particular! efectuEndu.se determinBri calitative Ci cantitative.
17
&eterminarea calitativ8
&eterminarea calitativB a mirosului se face la rece *2'PC .%'PC- Ci la cald *peste 6'
PC-. prin compararea mirosului pro#ei de apB cu un miros cunoscut.
"ateriale necesare3
- cilindru $radat de 2%' mlJ
- sticla de ceasJ
- #aie de apBJ
- termometru.
"od de lucru!
. Dntr.un cilindru de 2%' ml se introduc apro(imativ 1%' ml apa de analiat
- se acoperB cu o sticlB de ceas! Ci dupB cEteva miCcBri de rotaAie a cilindrului se ridicB
sticla de ceas Ci se aspirB aerul din cilindru
- se DncBleCte apoi cilindrul acoperit cu sticla de ceas! la 6' PC! pe #aie de apB!
dupB care se aspirB din nou aerul din cilindru! dupB DndepBrtarea sticlei de ceasJ
- notarea mirosului se face comparEndu.l cu un miros cunoscut *aromatic! de iar#B!
muce$ai! peCte! "idro$en sulfurat! de medicament! lemn umed! miros de #altB! amoniac!
oAet! miros nedefinit-.
&eterminarea cantitativ8
&eterminarea cantitativB a mirosului apei se face dupB $radul de intensitate al acesteia
prin comparare cu informaAiile din ta#elul de mai 2os3
"irosul Intensitatea 0radul
<BrB miros Inodor '
Percepti#il *numai de un cercetBtor e(perimentat- <oarte sla# 1
Percepti#il *de un consumator o#iCnuit- Sla# 2
Let percepti#il Percepti#il 3
Suficient de puternic pentru a face apa neplBcutB PronunAat 4
Puternic! apa nu se poate consuma <oarte puternic %
2// Propriet87i fizice
4//*/%eterminarea suspensiilor din ap8
.uspensiile totale repreintB totalitatea su#stanAelor insolu#ile din apB! care pot
persista mai mult sau mai puAin timp Dn suspensie! Dn funcAie de $reutatea particulei Ci care se
pot separa prin filtrare! centrifu$are sau sedimentare.
Principiul metodei consta in!
18
&eterminarea conAinutului de particule Dn suspensie ! presupune separarea acestora prin
filtrare sau centrifu$are! urmatB de uscarea Ci cEntBrirea reiduului pEnB la masB constantB
&eterminarea suspensiilor prin calcul
2//(/ %eterminarea tur5idit87ii apei
Tur5iditatea :tul5uritatea sau tul5ureala; apei se datoreaB preenAei Dn apB a
particulelor foarte fine *or$anice Ci anor$anice- ce se aflB Dn suspensie Ci care nu
sedimenteaB Dn timp. , apB tul#ure preintB pericol epidemiolo$ic deoarece particulele Dn
suspensie pot constitui un suport pentru $ermenii pato$eni. Tur5iditatea repreintB efectul
optic de DmprBCtiere a unui flu( luminos la trecerea printr.un mediu fluid care conAine
particule Dn suspensie sau Dn stare coloidalB. Tur5iditatea are ca unitate de mBsurB3
grade de tur5iditate sau grade de siliciu ce repreintB dispersia raei incidente la
trecerea ei printr.o suspensie ce conAine un mili$ram de dio(id de siliciu Dntr.un decimetru
cu# de apB I 1 $rad de tur#iditate corespunde la 1 m$ Si,
2
>dm
3
apB.
unit87i nefelometrice de tur5iditate I ML/ sau L/M.
1 L/M Q '!13 $rade de siliciu.
unit87i de tur5iditate de formazin8 I M/< sau </M care repreintB dispersia raei
incidente la trecerea ei printr.o suspensie ce conAine '!% m$ formainB Dntr.un decimetru cu#
de apB.
1 </M Q '!13 $rade de siliciu.
&eterminarea cantitativB a tur#iditBAii se realieaB Dn la#orator cu tur#idimetrul sau
spectrofotometrul. &eterminarea tur#iditBAii cu tur#idimetrul are la #aB efectul /)ndall
conform cBruia apa tul#ure devine strBlucitoare dacB este traversatB de un fascicul luminos!
datoritB faptului cB particulele Dn suspensie difueaB lateral o parte din raele luminoase.
&eterminarea spectrofotometricB se #aeaB pe mBsurarea a#sor#Aiei luminii de cBtre
particulele aflate Dn suspensie.
2/2/Propriet87i chimice
2/2/*/%eterminarea oxigenului dizolvat ?n ap8
Cantitatea de o(i$en diolvatB Dn apB depinde de temperatura apei! presiunea aerului Ci
de conAinutul Dn su#stanAe o(ida#ile Ci microor$anisme. ScBderea cantitBAii de o(i$en din apB
duce la pierderea caracterului de prospeAime a acesteia! dEndu.i un $ust fad Ci fBcEnd.o
nepota#ilB *nu satisface senaAia de sete-. &e asemenea scBderea o(i$enului reduce
19
capacitatea de autopurificare a apelor naturale favoriEnd persistenAa poluBrii cu toate
consecinAele nedorite. Cantitatea de o(i$en din apB de determinB cantitativ printr.o metodB
volumetricB. ,(i$enul diolvat Dn apB o(ideaB "idro(idul de 8n *II- la "idro(id de 8n **III-
iar acesta Dn mediu acid pune Dn li#ertate iodul din iodura de potasiu Dn cantitate ec"ivalentB
cu cantitatea de ,
2
diolvat. Iodul se va titra apoi cu soluAie de tiosulfat de sodiu. KeacAiile
care au loc sunt urmBtoarele3
8nCl
2
; 2La,: 8n*,:-
2
; 2LaCl
48n*,:-
2
; ,
2
; 2:
2
, 48n*,:-
3

28n*,:-
3
; 2NI 28n*,:-
2
; I
2
; 2N,:
I
2
; 2La
2
S
2
,
3
2LaI ; La
2
S
4
,
6
2/2/(/%eterminarea cerin7ei 5iochimice de oxigen din ap8 :C4O
3
;
CerinAa #ioc"imicB de o(i$en din apB este cantitatea de o(i$en consumatB de
microor$anisme Dntr.un anumit interval de timp! pentru descompunerea #ioc"imicB a
su#stanAelor or$anice conAinute Dn apB. /impul standard sta#ilit este de % ile la temperatura
de 2' C. Se determinB o(i$enul consumat Dntr.un interval de timp de % ile de cBtre
microor$anisme de apB! prin diferenAa dintre cantitatea de o(i$en $BsitB Dn pro#a de apB Dn
iua recoltBrii Ci dupB % ile de la recoltare.
2/2//%eterminarea su5stan7elor oxida5ile din ap8 :CCO;
Su#stanAele o(ida#ile din apele naturale provin din solul #ainului "idro$rafic
*su#stanAe "umice-! din descompunerea or$anismelor preente Dn apB Ci din deversarea apelor
reiduale. Se face o apreciere $lo#alB a conAinutului de su#stanAe o(ida#ile din apB prin
determinarea oxida5ilit87ii pe cale c"imicB sau consumului chimic de oxigen *CC,- ce
constB Dn sta#ilirea consumului de su#stanAB o(idantB *perman$anat de potasiu sau dicromat
de potasiu- necesar pentru o(idarea su#stanAelor dintr.un volum de apB. Su#stanAele or$anice
din apB sunt o(idate la cald iar cele anor$anice la rece. ,(ida#ilitatea repreintB cantitata de
o(i$en consumatB! ec"ivalentB cu consumul de o(idant. &eterminarea se noteaB cu3
CC,.8n cEnd se foloseCte ca o(idant N8n,
4
Ci se recomandB pentru analia apelor de
suprafaAB sau tratateJ
CC,.Cr cEnd se foloseCte ca o(idant N
2
Cr
2
,
7
Ci se recomandB pentru analia apelor
uate.
2'
"etoda cu @"nO
2
! 8etoda constB Dn o(idarea su#stanAelor or$anice din apB cu un e(ces de
N8n,
4
Dn mediu acid Ci la cald! iar N8n,
4
rBmas Dn e(ces se determinB prin titrare cu
soluAie de acid o(alic *S/AS 3''2.8%! SK IS,6'6'.96-. Hn mediu acid are loc reacAia3
2N8n,
4
; %:
2
C
2
,
4
; 3:
2
S,
4
R 28nS,
4
; N
2
S,
4
; 1'C,
2
; 8:
2
,
2/3/ Propriet87i 5iologice
Analiele #iolo$ice complete de la#orator servesc! Dn mod eficient! la aprecierea poluBrii
ape. Aceste analie se #aeaB pe evidenAierea relaAiilor ce e(istB Dntre apB Ci or$anismele
acvatice. Astfel! unele pot sB se devolte numai Dn ape practic curate! altele! din contra!
necesitB ca su#strat nutritiv o cantitate mai mare de su#stanAe or$anice. #naliza 5iologica
presupune determinarea! concentrarea Ci trierea or$anismelor care intrB Dn compoiAia oo.Ci
fitoplactonului! prin e(amen macro Ci microscopic! precum Ci prin e(amenul depunerilor Ci al
nBmolului de fund. #naliza micro5iologica constB Dn cercetarea calitativB Ci cantitativB a
microor$anismelor preente Dn :
2
,.

21
3/4i5liografie
1. /udor Ionescu! Ser#an Constantinescu!s.a. 0Analia apelor1 7ditura /e"nica! +ucuresti!
197'
2. 7u$en Pincousc"i! <lorea 8aria 0/e"nolo$ie c"imica $enerala1 7ditura didactica si
peda$o$ica! +ucuresti! 1972
3. In$. Ileana Liculescu! In$. Aurora &ulca!s.a. 0/e"nica fa#ricarii produselor c"imice1
7ditura didactica si pada$o$ica! +ucuresti! 1992
4. 9uminita +ertalan!s.a. 0Pre$atire de #aa in c"imie Industriala1 7ditura Print! Ploiesri!
2'''
%. &r. In$. Carmen /eodosiu 0/e"nolo$ia apei pota#ile si industriale1 7ditura 8atri(
Komania! +ucuresti! 2''1
6. 8. <ratila! Cristina Leacsu 0,peratii de #aa si metode de separare1 7ditura Ascar
Print! +ucuresti! 2''8
7. <. Kosea!d.a. 0Analia factorilor de mediu1 7ditura Conp"is! Kamnicu.@alcea! 2''4
22
1/#nexe
1/*/#nexa *$Poluarea apei

23
24
1/(/#nexa ($ Ta5elul cu valori maxime admisi5ile ale indicatorilor
de calitate pentru apa
0ustul Intensitatea 0radul
<BrB $ust inodor '
Percepti#il * numai de un cercetBtor e(perimentat- foarte sla# 1
Percepti#il *de un consumator o#iCnuit- sla# 2
Let percepti#il percepti#il 3
Suficient de puternic pentru a face apa neplBcutB pronunAat 4
Puternic! apa nu se poate consuma foarte puternic %
2%