TUDOR ARGEZI POET RELIGIOS

Tudor Arghezi a realizat un spectaculos transer dinspre credinta spre poezie! El crede ca
nu"ai Poezia poate sa#l apropie pe Poet de Du"nezeu! $u"ai cei alesi au ost daruiti cu har
pentru a intui si a incerca sa dea e%presie Tainei! Poezia este una din &'ariantele( Re'elatiei
prin care poetul se integreaza) ca iinta su*li"ata prin har) in "iracolul lu"ii) si participa la
crearea lui!
Atat credinciosul) cat si poetul au crede Arghezi o 'ocatie "isionara) unda"ental
"esianica) de 're"e ce pri"ul se roaga pentru toti) iar cel de#al doilea creeaza e%presie pentru
durerile si suerintele tuturor! Atat poezia cat si rugaciunea e%pri"a o"enescul ultragiat in
li"*a+ august) astel incat tiparul e%e"plar sa poata i insusit pentru sine de orice
indi'idualitate!
La Tudor Arghezi doua e'eni"ente ale copilariei si adolescentei contri*uie hotarator la
alcatuirea structurii sale suletesti! Unul este de natura a"iliala) celalalt) proesionala! La
'arsta de ,, ani) copilul paraseste casa parinteasca si pri*egeste) in ur"a unui incident cu
parintele sau! -and peste cinci ani) incepe a pu*lica la Liga ortodo%a a lui .acedons/i) intaia
poezie pe care o incredinteaza tiparului contine reuzul intoarcerii la ca"in si e%presia
zguduitoare a rasunetului ra"as in constiinta adolescentului!
Luand lucrurile in ordine cronologica nu pute" e%plica cauzele care l#au adus pe tanarul
de nouasprezece ani) dupa ucenicia de citi'a ani in industria zaharului) la anii de no'iciat
calugaresc0 setea unei e%periente noi a ost poate "ai puternica decat credinta insasi) unita cu
'ocatia! Un singur ele"ent esential lipseste poetului care) in linistea chiliei) ra"anta aluatul
li"*ei si isi desasoara stroele in esarele 'olutelor1 anu"e senti"entul religios! .oartea este
una din o*sesiile te"atice argheziene de atunci) dar ea nu se asociaza cu air"area
du"nezeirii!Aceasta a*senta a preocuparii religioase din anii calugariei) surprinde de o parte)
pentru ca atunci poetul depaseste atunci 'arsta adolescentei) 'aslind spre tineretea celor
douazeci si cinci de ani) iar de alta) pentru ca poetul anilor "aturi se 'a 'adi "ereu "ai
co'arsit de aceasta preocupare!
-ateodata) o*sesia 'ietii calugaresti din pragul tineretii) se "aniesta prin alegerea
titlului) din do"eniul perceptiilor "onahalo#eclesiastice) sau "ai e%act ale credintei
crestinesti! Du"nezeu dupa Arghezi) este geniu intuiti') iar nu cognosci'1 -el#ce#stie insa nu
cunoaste! Prin aceasta se deose*este de oa"eni) care culeg din e%perienta si "ai ales din carti)
cunosterea) reuzandu#li#se insa intuitiile esentiale! Poetul e intr#un el "i+locitorul lui
Du"nezeu printre oa"eni ) carora le 'arsa cu "ana 2intuneric al*() adica o lu"ina nesigura)
indoielnica) pro'izorie!
Poezia si rugaciunea co"unica trairi ale suletului! .ai ales rugaciunea este inteleasa
de Arghezi e%clusi' ca 2rugaciune acti'a(3,4 ) 2de cerere( sau de eli*erare prin cu'inte) ara a
intui "acar pragul &rugaciunii curate() conte"plati'e) cea care asigura inaltarea treptata spre
Du"nezeu si nu "ai oloseste) cu necesitate) cu'intele!
Daca) in ,567) Arghezi air"a orgolios ca poezia e%ista in indi'id) in anii "aturitatii)
prin deinitii aparent nai'e) el adauga) asa cu" s#a o*ser'at384) o 'iziune organicista asupra
prezentei acesteia in uni'ers! $u s#a o*ser'at insa ca aceasta deplasare de accent dinspre sine
spre lu"e se datoreaza unei "oti'atii religioase a poeziei) cu prounde tensionari "istice!
.intea nu poate surprinde intelesurile si cauzele acestei prezente! Ea poate i intuita in
+ocul de lu"ini si de u"*re care in'aluie e%istenta) dar nu poate i e%pri"ata rational ) asa
cu" credinciosul nu#si poate e%plica ilu"inarea launtrica ce#i "odiica ilu"inarea launtrica
ce#i "odiica intelegerea lu"ii! Poezia este pentru Arghezi) o 'arianta traita de asta data a
Re'elatiei! -eea ce i s#a reuzat in credinta) i se i"plineste acu" in creatie!
Poetul spera ca prin poezie sa#si apropie di'initatea) depasind *ariera credintei si
elogiaza paginile *i*lice pe care a staruit) a"agindu#se cu incredintarea ca si rugaciunea a
ost) in ti"pul pri"ordial) o cugetare! Traiectul clasic al desa'arsirii iintei religioase prin
credinta a ost transerat integral in creatie ca o co"pensatie iz*a'itoare! Printre randurile
propozitiilor religioase transerate in poetica intui" 'ointa i"plinirii unei 'ocatii creatoare ca
re'ansa la esecul do*andirii credintei 2pure(! Din conruntarea lor in spirit a rezultat tensiunea
tonului "istic! Arghezi crede in poezie) in 'ocatia sa de poet! Un "esianis" apostolic) rezultat
din originala intrepatrundere dintre credinta si poezie) intretine e%altarea tonului declaratiilor)
ridicandu#l la e%tazie lirica! Arghezi este un poet unciar "istic) aspirand spre arta e%e"plara)
inteleasa ca re'elatie!
Poetul crede in ade'arurile -artilor Sacre) in inceputul E'angheliei dupa Ioan unde a
citit1 &La inceput era -u'antul si -u'antul era la Du"nezeu si Du"nezeu era -u'antul(! Stie)
din 9acere) ca Du"nezeu a nu"it in ti"p ce a creat lu"ina) intunericul) taria) pa"antul) iar*a)
po"ii) soarele) luna) 'ietuitoarele apelor) iarele sal*atice si) in ziua a sasea pe Ada"! A nu"i
este conco"itent cu a crea) a participa la "iracolul inatisarii lu"ii) de unde pro'ine) la
Arghezi) o siala "istica in pretuirea cu'intelor!
Reuzandu#i#se re'elatia) Arghezi di'inizeaza cu'antul ca realitate din lu"ea naturala)
purtatoare a "isterului! El este se"n al inceputului dar si "aterie palpa*ila0 satisace atat
cautarea) cat si ne'oia de certitudine! Teologiei negati'e a potentarii i s#a su*stituit)in actul de
creatie) apologia cu'antului) intrucat poetul crede ca) pornind de la el) ra"ane deschisa calea
re'elarii) daca se depasesc li"itele *anale ale intelesurilor! Postura de prestidigitator a ost
interpretata nu"ai ca e%presie a creati'itatii peror"ante) ara sa se asocieze cu religiozitatea
gra'a a asu"arii responsa*ilitatii prin actul de creatie!
Este e'ident ca poetul insusi a directionat atentia criticii spre 'irtutile sale do"inatoare
asupra li"*a+ului) insistand in precizarea ca) daca s#a +ucat cu cu'intele) a inteles astel sa
riposteze la &toata literatura ce se acea si se acuse) ine%presi'a) "oale) cu aderente
"ucilaginoase I"i 'enise) nu stiu de ce) ne'oia de a intari cu'intele si de a ingropa in iecare
din ele o alica de plu"* in +urul careia sa *asculeze i%) ca igurinele de celuloid( :Scriori
unei etite) A!P!) P! 58;!9urat de i"aginatia plastica) Arghezi in'enteaza spectacolul cu'intelor!
Intr#o aza cucernica si indrazneata in acelasi ti"p) Arghezi se 'ede pe sine dand e%presie)
prin creatie) du"nezeirii purtate in iinta) prin depasirea de sine ca indi'idualitate!
Religiozitatea s#a transerat integral) prin propozitiile unda"entale) in actul creator! Prin el
poetul se leapada de sine si oera 'ederii 2particica de Du"nezeu(! Prin el) poate i surprins
"iracolul 'ietii) pentru ca el are se"niicatia pri"ordiala din "itul Genezei! -redinta
religioasa s#a con'ertit in credinta intru -reatie si intr#o noua 9acere) chiar daca pri"a a ost
si este desa'arsita! Indrazneala transerului poate sa#l indeparteze pe poet de realitatea operei
sale si sa aca e'identa) ca si in planul religiozitatii pure) ruptura dintre inalti"ea gandului si
realitatea operei!
E%tazul religios insoteste toate propozitiile pri'ind ontologia creatiei spre a se co"pleta)
apoi) cu perspecti'a schi"nica asupra tra'aliului artistului! Truda scriiturii este canonul lui
Tudor Arghezi) scrisul iind dat drept cazna &ca la acerea lu"ii(! Daca i s#a reuzat calea
desa'arsirii prin credinta) credinta in arta l#a iz*a'it) deschizandu#i perspecti'a "antuirii prin
i"plinirea 'ocatiei de poet! -a de o*icei) la Arghezi) esecul a pro'ocat) prin de'iatie) o
perspecti'a iz*a'itoare a i"plinirii! O procesiune a cautarii intuita ca inaccesi*ila credinta
isi transera integral co"ponentele intr#un alt uni'ers cel al creatiei ara sa#si ingroape in
uitare aspiratia din inceput care pretindea iintei sacriiciul si agaduia i"plinirea!
Interesanta este) pe de o parte) intelegerea scrisului ca za"islirea din nou a lu"ii) in
continuarea Genezei si) pe de alta parte) "odiicarea sensului acestei a doua 9aceri! In <i*lie)
Du"nezeu a poruncit in iecare zi ce sa aca ) incheind cu aprecierea ca e *ine ce s#a acut si
urandu#le pri"ilor oa"eni sa se in"ulteasca) sa ie stapani peste toate cate sunt in gradina din
Eden! Iar in a saptea zi s#a odihnit) "ultu"it de lu"ea *ine oranduita! -reatia poetica este
pentru Arghezi o aducere la 'iata prin cu'inte care in'ie o alta lu"e) cea a artei) dar este si o
cazna necontenita a creatorului ei!
-a spiritualitate religioasa "oderna) Arghezi are o indi'idualitate "orala "ult "ai
co"ple%a decat cea a pateticului persona+ *i*lic! Acceptand cal'arul creatiei) el incearca sa#si
anuleze secretele a*isuri ale suletului! Aceza e o cale a autodepasirii!
-urios este ca cel "ai indraznet creator de e%presi'itate noua isi argu"enteaza de"ersul
pornind de la o "entalitate traditionalista cu o coloratura *i*lica! In <i*lie) Arghezi a
descoperit chintesenta creatiei) inclusi' a celei literare! Poetul este unic nu nu"ai prin
indrazneala) ci prin eectul de intensitate si e%presi'itate nou) cu care instaureaza o noua
realitate) cea a scriiturii sale! E una aluzi'a) in care cu'intele) integrate in alte sintag"e decat
cele prozaice) isi asu"a alte se"niicatii!
-onsec'ent cu inde"nurile adresate tinerilor poeti) Arghezi a reusit) ca ni"eni altul) sa
ie unic pentru cai a crezut in orta de e%pri"are unica a geniului sau si a indraznit sa ie unic
detasandu#se de oricare poetica instaurata! In plin secol ==) el a intuit e%presi'itatea tiparelor
'echi *i*lice si olclorice si nu a ezitat sa le re"odeleze intr#o poetica sa'anta a si"plitatii
aparente) in care se incireaza o e%ceptionala arta aluzi'a!
Re'endicandu#si dintr#o "atrice spirituala co"una o*arsia gor+eneasca doua
personalitati geniale s#au i"pus in cultura uni'ersala prin "i+loace speciice1 <rancusi
cioplind in piatra spre a descoperi sensurile esentiale si a le intrupa intr#o or"a stilizanta si
rainata0 Arghezi) preluand "ateria ele"entara cu'antul spre a o ace sa inloreasca intr#un
polise"antis" a"*iguu) ce pare ca descopera sensurile pri"ordiale! Si unul si altul si#au
asezat la te"elia spirituala a iintei <i*lia nazuind sa reaca) in alti ti"pi si cu "i+loacele ce
le#au ost date) -reatia!
Pentru Arghezi) legatura prounda cu te%tul sacru este iz'orul unei tensionari lirice a
poeticii e%plicite! Ea porneste de la atitudinea religioasa ata de cu'ant spre a iradia in toate
articulatiile1 inspiratia inteleasa ca har di'in0 actul de creatie ca act de re'elare0 rolul *i*lic al
poetului de a descoperi i"anenta "iracolului 'ietii si a prezentei ru"usetii in or"ele
degradate0 poezia apropiata de rugaciune ca or"a a dialogului sau adresarii prin care se spera
in iz*a'ire sau su*li"are!
Transerul dinspre -redinta spre Poezie este total ) conser'and chiar sche"a generala a
caii schi"nice de uniune cu Du"nezeu! Opera sal'eaza aspiratia spre re'elatie) agaduindu#i
i"plinirea! A inlorit) din aceasta credinta in har) indi'idualitatea artistica de e%ceptie prin
li*ertatea asu"ata in creatie! Arghezi tre*uie citit cu'ant cu cu'ant) sintag"a cu sintag"a)
te%t cu te%t) pentru ca oriunde te inta"pina nepre'azutul!Este lectia sa de poezie ca ardere si
inspiratie ce ace i"posi*ila constituirea sa ca "odel e%e"plar! Dar este lectia 'ie a unei
e%presi'itati plenare din care totdeauna se poate in'ata "estesugul ilustrat in sec'ente
"e"ora*ile! Acesta poate i o schita e"*le"atica a portretului creatorului) constituita ca
pre"isa a a*ordarii operei!
In incheiere) poezia religioasa)la Arghezi) contine un singur "o"ent agonic1 al psal"ilor)
intre ,58> si ,58?! Ulterior) se precizeaza treptat) acal"ia si recunoasterea panteistica a
di'initatii! Intr#o poe"a nelinistea e atri*uita inricosarii celui ce isi da sea"a ca il poarta
intr#insul pe Du"nezeu1
Dau adapost su* un acoperis cu "ine
Lui Du"nezeu si "arilor "inuni!
-u" as putea sa nu "a#nricosez!
Du"nezeu nu#si "ai ascunde insa prezenta) "aniestandu#se in toate apturile lui si
*ine'oind chiar a!l *ate pe u"ar) pe credincios) sau a sta de 'or*a cu el) din tinda cereasca) la
tinda gospodariei celui de +os! Poetul ii intoarce a"iliaritatile) "ai ales cand il propune
copiilor) spre inteles ca pe un alt "are ignorant ca si dansii) nededat cu a*ecedarul!