"Inainte ca vrajmasul sa inceapa lupta, incepe bombardarea cu ganduri. Rugaciunea
lui Iisus este arma cea mai grea (puternica impotriva gandurilor vrajmasului." "Ingerii ne impart gandurile curate, demonii pe cele murdare. !iecare da celorlalti din ceea ce are." ""Inapoia "ea, satano#" De vreme ce $ristos i%a spus diavolului astfel, noi de ce sa purtam discutii cu el (cu necuratul prin gandurile cele de%a stanga&" "'asarile au aripi ca sa evite cursele, iar noi oamenii % cugetul, ca sa evitam pacatele si sa urcam la (ronul lui Dumne)eu. *a alungati cugetele rele pe care le aduce diavolul# *a nu le dati importanta, ci sa le aruncati in spate." "Un gand bun, curat, are mai mare putere decat orice nevointa." "!iecare trebuie sa ajunga la punctul sa le vada pe toate curate. 'e toate trebuie sa le justifice in sensul cel bun." "Din calitatea gandurilor unui om se vede starea lui du+ovniceasca. ,amenii judeca lucrurile potrivit cu continutul pe care il au inlauntrul lor. Daca nu au continut du+ovnicesc, trag conclu)ii gresite si%l nedreptatesc pe aproapele lor." "Daca intrebi o musca- "*unt flori in latura aceasta&" %, ea iti va spune- "Nu stiu. .i stiu numai ca acolo jos, in groapa, sunt cutii de conserve, gunoaie, necuratii", si iti va insira toate murdariile pe care a stat. Dar daca vei intreba o albina- "Ai va)ut vreo necuratie in latura aceasta&" %, ea iti va spune- "Necuratie& Nu, nu am va)ut nicaieri. Aici locul este plin de flori bine mirositoare" % si iti va enumera o gramada de flori de gradina si salbatice. /e)i, musca stie numai unde e0ista gunoaie, in timp ce albina stie ca acolo este un crin, mai departe o )ambila... Dupa cum mi%am dat seama, unii oameni seamana cu albina, altii cu musca. .ei care seamana cu musca, in orice situatie, cauta sa afle ce rau e0ista si se preocupa de el1 nu vad nicaieri nici un bine. .ei care seamana cu albina, afla peste tot orice bine e0ista. ,mul stricat, stricat gandeste, pe toate le interpretea)a de%a stanga si le vede anapoda. In timp ce acela ce are ganduri bune, orice ar vedea, orice ii vei spune, isi va pune in minte gandul cel bun. " "Daca ai avea sanatate du+ovniceasca, le%ai vedea curate si pe cele necurate. Asa cum ai privi fructele, la fel ai privi si gunoiul, pentru ca acesta a ajutat sa apara fructele." ".ea mai buna intreprindere (actiune a omului este sa%si faca o fabrica de ganduri bune. Atunci c+iar si pe cele rele mintea sa le va face bune." ".at timp traieste omul are dreptul sa dea e0amene du+ovnicesti. 20aminare dupa, nu e0ista. Asadar, sa ne nevoim sa luam fie si numai nota de trecere du+ovniceasca, asa fel ca sa intram in Rai." "Gandurile curate au mai mare putere du+ovniceasca decat toata asce)a, postul, priveg+erea, etc." ".ea mai mare boala a epocii noastre o aduc gandurile desarte ale oamenilor mireni, care aduc nelinistea. /indecarea o da numai $ristos prin pacea sufleteasca impreuna cu vesnicia, numai omul sa se pocaiasca si sa se intoarca la $ristos." "Nimeni sa nu se increada in gandul lui, pentru ca daca este om du+ovnicesc se va rataci, iar daca este lumesc isi va pierde mintile." "Gandurile bune aduc sanatatea du+ovniceasca." "(oata viata du+ovniceasca este fundamentata pe gand." "3oala cea mai mare a omului este cugetul lui "stricat"." "Atunci cand cineva vede un lucru care il poate sminti, sa nu judece, ci sa )ica in sinea sa- ".u fapta nu sunt de acord, dar nu stiu ce imprejurari l%au silit sa faca lucrul acesta, ce circumstante atenuante are1 si se poate sa fi interpretat gresit fapta acestuia." Nu putem cunoaste cele ascunse ale omului." Apoftegme despre *I"'4I(A(2 ".u cat oamenii resping viata cea fireasca, simpla, si inaintea)a spre lu0, se mareste nelinistea omeneasca. *i cu cat inaintea)a in politetea lumeasca, cu atat se pierde simplitatea, bucuria si )ambetul firesc al omului." "(rebuie sa ne simplificam viata, caci lu0ul il oboseste pe om. *unt unii oameni care doresc continuu bunuri materiale. Alearga dupa aceea sa scoata mai multi bani si astfel isi inmultesc si mai mult nelinistea." Apoftegme despre RUGA.IUN2 "/rei ca rugaciunea ta sa se faca din inima si sa fie bine primita de Dumne)eu& !a durerea semenului tau a ta. .+iar si numai un suspin din inima pentru aproapele tau aduce re)ultate minunate. /estirea dumne)eiasca a rugaciunii bine primite este mangaierea dumne)eiasca ce o simte omul dupa acea rugaciune." "Rugaciunea linistita de noapte ajuta mult cu ti+na ei si este mai eficace si pentru sporirea noastra du+ovniceasca, precum si ploaia linistita de noapte ajuta mult la de)voltarea plantelor." "Rugaciunea unui om smerit care crede ca este mai rau decat toti are mai multa valoare decat priveg+erea pe care o face altul cu cuget trufas. .and ne rugam cu mandrie ne batjocorim pe noi insine." "*a te rogi mereu si sa nu te imputine)i sufleteste rugandu%te, nici sa ceri cu nepasare mila lui Dumne)eu. *a te rogi ca si cum toate tin de Dumne)eu, si sa te straduiesti ca si cum toate ar tine de tine." "(rebuie sa ne rugam pentru toti cei care ne graiesc de rau si sa cerem de la Dumne)eu sa le dea pocainta, luminare, sanatate, si sa nu lasam inlauntrul nostru nicio urma de ura pentru ei." Apoftegme despre II*U* "Iisus este dulce si cine isi aduce amaraciunea durerii sale la $ristos, amaraciunea i se preface in sirop dulce." "Atat de mult a iubit Dumne)eu lumea, incat 4%a dat pe !iul *au sa fie rastignit, ca sa ne mantuiasca."