Interactiunea persoana-situatie (PxS) in CAPS

Cf. modelului interactionist (Lewin) determinarea comportamentului este situata la intersecia forelor
interne si externe, considernd ca acest lucru poate fi exprimat sub forma:
C = f (P ).
!ltfel spus, comportamentul este un produs al interaciunii dinamice dintre persoana si situaia in care
se afla persoana respecti"a.
Cf. C!P (Teoria Sistemului Cognitiv-Afectiv al Personalitaii) personalitatea este un sistem
de tip neuromimetic compus din unitati co#niti"e si afecti"e multiplu interconectate intre ele si
acti"ate de stimulii externi dar si de stimulii interni e"ocati$ in ordinea e"olutiei onto#enetice, sistemul
personalitatii confruntat cu stimularile en"ironmentale invata si isi stabilizeaza anumite patternuri
de activare si raspuns. %aspunsurile oferite de retea pot fi concomitent co#niti"e, afecti"e si
comportamentale. &odurile de procesare si raspunsurile oferite la stimuli capata stabilitate si de"in
definitorii pentru indi"id in forma unei amprente comportamentale coerente. Chiar daca de la situatie
la situatie individul isi variaza raspunsul (ceea ce este de cele mai multe ori un semn de
adaptabilitate), dinamica personalitatii este frecvent predictibila si nu aleatorie.
C!P asuma ca sistemul personalitaii genereaza patternuri stabile de tipul situaie-
comportament (dacaatunci), distincte ca forma si amplitudine de "ariaie, sensibile la
modificarile sur"enite in structura de atribute (psi'olo#ice) care dau confi#uraia situaiei(stimul.
!ltfel spus, CAPS asuma variaia situaionala a raspunsurilor oferite de sistemul personalitaii
(ca necesitate adaptati"a impusa de mediu), dar aceasta "ariaie nu este nici pur aleatoare, nici "ariaie
medie comuna tuturor indi"i)ilor. *impotri"a, variaia stabila in timp a comportamentului in
raport cu modificarea situaiilor reflecta patternul predictibil al sistemului de personalitate
individual.
+n cadrul C!P, sistemul personalit,ii este redus la dou! tipuri de unit!i" cognitive si
afective. -ndi"idul uman ar putea fi redus la un num,r indefinit de astfel de unit,i de procesare
co#niti"(afecti",, iar unicitatea personalit!ii sale ar fi dat! de patternurile stabile dup! care se
produce activarea reelei neuronale sub impactul situaiilor-stimul. Situaiile-stimul pot fi
obiectiv-externe (obiecte, scene sociale, alte persoane etc.) sau subiectiv-interne (#nduri, emoii,
expectane despre obiectele si scenele sociale i persoane e"ocate etc.).
!stfel, din punct de "edere al concepiei C!P, sistemul personalitii este nu altceva dect o
reea interconectat de uniti cognitiv-afective care, activat de stimulii interni sau externi, si
defineste de-a lungul experienei individuale moduri sau patternuri unice de procesare psihologic
reflectat n rspunsurile comportamentale predictiile.
Conform C!P, se asum, c, la nivel intra-individual organizarea sistemului personalit!ii
dispune de stabilitate si unicitate de expresie. istemul personalit,ii fiec,ruia, odat, format, reflect,
diferenele interindi"iduale, disponibilitatea si predilecia de acti"are a anumitor patternuri de
procesare si r,spuns.
.n pilon conceptual care susine C!P este dat de /eoria ocial(Co#niti", elaborat,
de &isc'el (0123). La ni"elul acestei teorii personalitatea funcionea), prin interaciunea a
cinci "ariabile(persoan,: !" Schemele de encodare, #" $xpectanele si credinele, %" Afectele si
emoiile, &" Scopurile si valorile, '" Competenele de autoreglare. CAPS integreaz! toate aceste
varibile-persoan!# dar $n forma condensat! a unit!ilor cognitiv-afective care mediaz! relaia
input-output a sistemului personalit!ii. %n interaciune cu variabilele situaionale, procesarea
informaional, este "ectori)at, pe anumite direcii comportamentale constrnse de forma de or#ani)are
a reelei co#niti"(afecti"e.
4 reea neuromimetic, se compune din uniti de detecie (input), uniti de procesare si
uniti de rspuns comportamental (output). &eeaua intr! $n contact cu stimulii externi dar si cu
cei interni, de exemplu, 5n forma repre)ent,rii unor scopuri personale. Prin acest contact# unit!ile
de detecie sunt activate. !cti"area lor cap,t, un pattern corespun),tor caracteristicilor stimulului
aplicat. *e la aceasta, acti"area se propag! c!tre unit!ile de procesare prin intermediul
leg!turilor formate $n cursul experienei anterioare. Procesarea va genera noi cogniii si emoii
dependente de istoria si ponderea acti",rilor anterioare. 6"ident, acestea s-ar finaliza $n forma unor
reacii comportamentale $n plan concret sau simbolic.