CURS NR.

4
INFECTIILE SISTEMICE.
INFECTIILE SPECIFICE.
INFECTIILE MICOTICE SI
PSEUDOMICOTICE.
Autor: Prof.Dr. Octavian Cretu
SEPTICEMIILE
Septicemia este o boala infectioasa aciclica, nespecifica si grava,
generalizata pe cale sanguina, cu o mare diversitate etiologica, in a carei
patogenie se includ:
Poarta de intrare (de obicei lipsa de substanta cutanata sau mucoasa)
Un focar infectios (unde germenii se multiplica si de unde sunt revarsati
continuu sau intermitent in sange; poate fi lopcalizat la poarta de intrare sau
la distanta de aceasta)
Prezenta, persistenta si multiplicarea in sange (prezenta germenilor in sange
poate fi continua sau intermitenta, dovedita prin hemoculturi pozitive)
Constituirea de metastaze septice (apar prin embolii microbiene in diverse
organe, afectandu-le functia)
Prezenta simptomelor generale severe
Evolutie grava cu mortalitate mare (septicemiile grave apar cand agentul
patogen este foarte virulent sau rezistenta organismului este scazuta)
Este cauzata de un numar mare de germeni: coci si bacili gram pozitivi si
negativi, fungi, unele riketsii
Anatomie patologica:
Formele cu evolutie supraacuta
Formele subacute
Formele septicopioemice
Formele cronice
Clasificarea septicemiilor:
Dupa provenienta germenilor:
Septicemii exogene
Septicemii endogene
Dupa imprejurarile in care apar:
Septicemii medicale
Septicemii chirurgicale
Septicemii obstetricale
Septicemii criptogene
Dupa etiologie:
Septicemia stafilococica (cea mai frecventa, foarte grava)
Septicemia cu streptococi beta-hemolitici
Septicemia cu streptococi viridans sau enterococi
Septicemiile cu anaerobi (printre cele mai grave)
Septicemiile cu germeni gram-negativi
Septicemiile mixte
Tabloul clinic este foarte variat si depinde de:
Calea de patrundere a agentului patogen si localizarea focarului septic primar
Localizarea focarelor septice secundare
Caracteristicile agentului patogen
Rezistenta organismului
Perioada de incubare este de obicei scurta, de cateva zile sau chiar ore in formele grave
Perioada de stare apar:
Simptome legate de poarta de intrare
Simptome legate de focarul septic primar (se pot confunda cu cele ale portii de intrare cand
germenii se multiplica la locul de patrundere in organism)
Simptome generale (febra, frison, eruptii cutanate, tahicardie, tahipnee, hipotensiune,
alterari psihice, hepatosplenomegalie, oligurie)
Simptome legate de localizarea focarelor septice secundare (pot domina uneori tabloul
clinic):
Tulburari cardiovasculare
Tulburari la nivelul aparatului respirator
Tulburari psihice
Localizari septice pe meninge
Hepatomegalia inconstanta, moderata nedureroasa
Icter cu hepatomegalie dureroasa martor a localizarilor hepatice a supuratiilor
Splenomegalia constanta si de obicei dureroasa
Tulburari la nivelul tubului digestiv
Manifestari renale
Manifestari tegumentare si osteoarticulare
Modificari ale constantelor biologice
Dezechilibre hidro-electrolitice

Convalescenta in septicemii este lunga, cu astenie si anemie
Prognosticul este grav, cu mortalitate inca ridicata (30-80%)
Forme clinice:
Dupa evolutie si durata:
Forme supraacute (3-4 zile, mortalitate mare)
Forme acute (10-14zile, forma clasica)
Forme subacute (cateva saptamani)
Forme cronice (luni sau ani, faze de acalmie intrerupte de pusee acute)
Dupa varsta:
Forma clinica a nou-nascutului
Forma clinica a copilului
Septicemia adultului
Septicemia la varstnici
Dupa caracteristicile focarului primar:
Septicemii cu punct de plecare tromboflebitic
Septicemii cu punct de plecare limfoganglionar
Septicemii cu punct de plecare endocardic
Septicemii cu punct de plecare dintr-un organ sau cavitate
Dupa etiologie
Dupa modalitatea de patrundere a agentului patogen
Dupa terenul pe care evolueaza
Septicemii primare la persoane fara boala de baza
Septicemii secundare la persoane tarate
Diagnostic:
Diagnosticul pozitiv pe date anamnestice, epidemiologice si clinice
Confirmarea etiologiei prin izolarea agentului microbian din sange
Hemocultura metoda curenta de izolare a agentului patogen; se executa inainte de
administrarea antibioticelor in plin frison si ascensiune termica maxima
Diagnostic diferential doar in perioada de debut cu diferite stari febrile din: infectii
localizate, supuratie profunda, febra tifoida si paratifoida, tuberculoza, boli sistemice
Tratament:
Alegerea si aplicarea medicatiei antimicrobiene
Corectarea dezechilibrelor functionale si metabolice
Cresterea rezistentei antiinfectioase nespecifice
Terapie patogenica si simptomatica
Monitorizare cu evaluarea permanenta a starii urmatorilor parametrii:
Semne clinice
Functia organelor vitale
Perfuzia periferica
Necesitatile volumetrice
BACTERIEMIA
Este definita ca prezenta de scurta durata, tranzitorie, a unor bacterii in
torentul sanguin, insotita sau nu de semne clinice
Preceda septicemia, dar nu fiecare bacteriemie trece in septicemie
In unele cazuri evolueaza asimptomatic
Cand apar manifestari clinice, febra este simptomul cel mai frecvent, insotita
de obicei de frison
In bacteriemiile cu germeni gram pozitivi, exotoxinele induc hipotensiune
In bacteriemiile cu germeni gram negativi, endotoxinele produc: inflamatie,
fibrinoliza, alterarea mecanismului de coagulare, hipotensiune
Tratament:
Cand apar manifestari clinice antibioterapie, corectata in functie de
hemocultura, 5 zile, cu posibilitatea de prelungire
SEPTICOPIOEMIA
Este o forma de infectie acuta in care generalizarea se manifesta pe de o
parte prin fenomene de toxiinfectie mai mult sau mai putin pronuntata, iar pe
de alta parte prin abcese metastatice la distanta de focarul initial

La fel ca si bateriemia, este o forma evolutiva a septicemiei
GANGRENA GAZOASA
Este o toxiinfectie grava, produsa de germeni anaerobi, caracterizata prin
simptome generale intense, determinand local o gangrena extensiva a
tesuturilor si eliberare de gaze
Bacilii gangrenei gazoase:
Sunt anaerobi ce se gasesc sub forma de spori in pamant
Au o mare capacitate de inmultire
Au o deosebita rezistenta
Sunt saprofiti ai tractului intestinal animal si uman
Cauza directa o reprezinta inocularea, in anumite conditii favorizante (plagi
contuze cu tesuturi devitalizate, irigatie deeficitara, interventii chirurgicale,
arsuri, degeraturi, fracturi deschise, avort septic, ulcer varicos, ischemie,
scaderea imunitatii, etc.)
Anatomie patologica
Macroscopic edem, necroza si aparitia de gaze in tesuturi
La nivel visceral congestie, edem, infarcte sau tromboze vasculare
Simptomatologie
Manifestarile clinice apar la intervale diferite de la inoculare:
12-18h de la contaminare in formele grave
de obicei la 2-3 zile
dupa 5-6 zile in formele latente
Simptomele locale:
Secretie brun-maronie la nivelul plagii, cu miros fetid
Edem local datorita caruia tegumentul din jurul plagii este intins, lucios
Regiunea apare mult marita de volum datorita prezentei gazelor, cu crepitatii la
palpare si imagini clare pe Rg.
Tegumentele sunt initial palide, dupa care devin reci, cianotice, marmorate, se
acopera de placarde brun-maronii ce se transforma in flictene iar mai apoi in
escare
Se asociaza tulburari vasculare
Semne generale:
Stare generala profund alterata
Febra sau hipotermie, frisoane
Obnubilare, agitatie
Dispnee, tahicardie, colaps
In formele grave apar hipotermie, anemie si icter hemolitic, hemoglobinurie,
albuminurie, hematurie, hipotensiune, tahicardie, dispnee, soc cardio-vascular

Forme clinice:
Forme usoare circumscrise
Forma difuza
Forma edematoasa edem dur, lipsesc gazele
Diagnostic diferential:
Flegmonul gangrenos din jurul unui corp strain
Erizipelul bronzat
Antraxul
Complicatii:
Icter hemolitic
GNA cu anurie
HTA cu retentie azotata
Tratament:
Tratament profilactic tratament chirurgical corect al tuturor plagilor
Tratamentul curativ:
Tratamentul chirurgical local
Tratamentul general combaterea si tratamentul socului toxico-septic
Oxigenoterapie hiperbara
Seroterapie antigangrenoasa
Antibioterapie asociata tratamentului chirurgical si terapiei antitoxice
TETANOSUL
Este o toxiinfectie acuta data de bacilul tetanic (Clostridium Tetani)
Conditii favorizante in producerea tetanosului:
Plagi prin intepaturi, plagi contuze, cu devitalizari mari tisulare si retentie de corpi
straini, murdarite cu pamant
Asocierea cu alti microbi aerobi sau anaerobi
Crearea conditiilor anaerobe
Contaminarea suprafetei de incizie a ombilicului la nou nascuti
Simptomatologie:
Perioada de incubatie variaza dupa diferiti autori intre 2 si 54 zile
Perioada de debut: cefalee, durere locala, oboseala, insomnie, intarzierea
procesului de vindecare
Stadiul de boala manifesta:
Contracturi tonice dureroase la nivelul musculaturii striate si clonice paroxistice
Trismusul cel mai banal si precoce semn
Facies caracteristic ras sardonic
Opistotonus, emprostotonus, pleurostotonus sau ortotonus
Temperatura normala sau usor crescuta (T peste 40 grade prognostic grav)
Tulburari respiratorii (fenomene asfixice grave, pneumonie de aspiratie)
Diagnostic diferential:
Trismusul din alte afectiuni (artrita temporomandibulara, afectiuni alveolo-dentare
acute, parotidite, flegmoane cervicale, etc)
Contracturile din hipocalcemii sau intoxicatii cu stricnina
Redoarea de ceafa va fi diferentiata de: torticolis, meningite, morb Pott
Tratament:
Profilactic:
Se face in primul rand prin imunizare activa cu anatoxina tetanica
Imunizare pasiva cu ser antitetanic sau Ig antitetanice umede
Curativ:
Masuri de protectie nespecifice
Curatirea chirurgicala a plagilor
Aseptizarea plagii
Administrare de antibiotice
Masuri de protectie specifica:
Administrare de ATPA (0,5ml i.m.)
Complicatii:
Stop respirator sau asfixie
Bronhopneumonie
Fracturi vertebrale prin tasare
Anemie
Epuizare
Prognostic boala grava adesea cu sfarsit letal (mortalitate 30-60%)
ANTRAXUL (CARBUNELE)
Este o infectie necrozanta produsa de Bacillus Anthracis (bacilul carbunos al
lui Devaine)
Se transmite omului pe cale cutanata si foarte rar digestiva sau respiratorie,
de la animalele infestate
Forme clinice:
Forma pulmonara sau respiratorie
Forma intestinala
Forma amigdaliana
Forma meningeala
Forma cutanata cea mai comuna
Pustula maligna
maculo-papula pruriginoasa vezicula escara neagra
Nedureroasa, cu edem si adenita regionala
Escara se elimina la cateva saptamani, lasand cicatrice
Edemul malign
Escara minima cu edem voluminos
Frecvent flictene si zone necrotice
Febra, frisoane
Diagnostic diferential:
Furuncul antracoid
Intepaturi de insecte
Tratament:
Profilaxie:
Depistarea, inhumarea sau arderea tuturor materialelor provenite de la animalele
infectate
Imunizare pasiva cu ser anticarbunos a celor ce manevreaza carnea si pieile
animalelor
Tratament curativ:
Antibioterapie
Folosirea aerului anticarbunos - controversata
INFECTII SPECIFICE - TUBERCULOZA
Forma de tuberculoza cea mai des intalnita in chirurgie este abcesul rece
(abcesul tuberculos)
Continutul abcesului rece este un puroi fluid, galbui, cremos, cu resturi de
tesut necrozat
Are localizari multiple: tesutul celular subcutanat, ganglioni, articulatii, oase,
cavitati, organe parenchimatoase
Simptomatologie:
Faza de cruditate tumefactie
Faza de ramolire fluctuenta
Daca se suprainfecteaza, apar semnele inflamatiei
Tuberculoza ganglionilor latero-cervicali initial noduli unici sau multipli, ulterior
conglomerate; daca se dezvolta bilateral aspect caracteristic denumit scrofuloza
Limadenita tuberculoasa periferica subfebrilitate, astenie, inapetenta, scadere in G
Tuberculoza peritoneala dureri abdominale nesistematizate; abdomenul are aspect
caracteristic de Iobuz
Tuberculoza intestinala leziunile se localizeaza mai frecvent la nivelul ileonului si
cecului, in foliculi limfoizi izolati si in placile Peyer; initial tuberculi, ulterior apar ulceratii,
perforatii, hemoragii, stenoze
Tratament:
Abcesul rece colectat se punctioneaza + introducere de tuberculostatice
Cand abcesul rece este volumionos se incizeaza + tratament tuberculostatic
In localizarile viscerale exereze, rezectii partiale

INFECTII SPECIFICE - SIFILISUL
In chirurgie sifilisul pune probleme de diagnostic in faza a III-a, prin aspectul
tumoral al gomei sifilitice
Diagnosticul se pune prin examen serologic si bioptic
Tratament antibioterapie +/- tratament chirurgical
INFECTIILE PSEUDOMICOTICE
Cel mai frecvent sunt izolate Actinomyces israeli si Nocardia asteroides
Actinomicozele
Germeni strict anaerobi ai florei orale normale
Exista 3 tipuri clinice:
Cervico-faciala (nodul dur submandibular care fistulizeaza)
Toracica (simptomatologie inflamatorie pulmonara cronica) intereseaza pleura si
coastele cu fistulizare tegumentara
Abdominala (abces apendicular, bloc cecal cu fistule abdomeno-cutanate)
Tratament:
Incizia si drenajul abceselor
Excizia in intregime a traiectului fistulos
Administrare de KI si Penicilina
Nocardioza
Germeni aerobi ce nu fac parte din flora normala a omului
Boala rara cu evolutie progresiva si letala
Se manifesta ca si:
Infectie pulmonara
Abcese subcutanate (micetoame)
Tratament:
Doze masive de antibiotic
Drenajul chirurgical al abceselor si empiemelor
INFECTIILE MICOTICE
Apar la :
Bolnavii gravi
Arsi
Pacientii cu implant de proteze sau transplant de organe
Simptomatologie:
Leziuni cronice ale pielii sau mucoaselor
Scadere ponderala
Hepato-splenomegalie si limfadenopatie
Candidoza:
Produsa de Candida Albicans
Cauzeaza boli de la formele orale si vulvo-vaginale (forme medicale banale) la forma
sistemica (infectie oportunista a gazdei compromise)
Tratament Amfotericina B (in infectii sistemice) si Nistatin aplicat local
Aspergiloza
Produsa de ciuperci saprofite ce pot cauza atat leziuni locale cat si sistemice (cel mai
frecvent plamanii)
Exista 2 forme de aspergiloza pulmonara: aspergilomul pulmonar sau bronsic si
aspergiloza bronho-pulmonara alergica
Tratament:
Leziunile locale superficiale se vindeca spontan cu tratament igienic
Abcesele localizate si granuloamele trebuie excizate
Infectia sistemica Amfotericina B
Prognostic sumbru