ELISABETA TRASCA

ECONOMIA
SERVICIILOR


NOTE DE CURS









CONSTANTA, 2013





CUPRINS


Cap1 Teorii economice despre servicii.Particularitatile serviciilor .... 3
Cap 2 Locul si rolul serviciilor in economie..........................................10
Cap 3 Tipologia serviciilor.....................................................................15
Cap 4 Piata serviciilor............................................................................22
Cap 5 Oferta si tarifele pentru servicii....................................................31
Cap 6 Cererea de servicii........................................................................3
Cap !ervicii pentru populatie...............................................................42
Cap " !ervicii pentru persoane #uridice..................................................55
Cap $.!ervicii internationale..................................................................62
Cap 10 %orta de munca in sectorul tertiar..............................................6$
Cap 11. Productivitatea muncii in sectorul tertiar..................................6
Cap12. &esursele materiale si serviciile................................................."1
Cap 13 'ficienta serviciilor..................................................................."4




TEORII ECONOMICE DESPRE SERVICII
PARTICULARITA ILE SERVICIILOR

1.1. (eneralita i despre servicii

'conomia serviciilor este o disciplina economica ce are ca o)iect de studiu
procesele si fenomenele specifice sectorului ter iar si care integrea*a conceptele si
metodele teoriei economice tradi ionale +n f enomenul contemporan al serviciilor.
,esi serviciile au e- istat dintotdeauna. teoria economica a sectorului ter iar a luat
amploare +n ultimele decenii. +n +ncercarea de a armoni*a fundamentele teoretice
cu
de*voltarea accelerata a ofertei de servicii si a cresterii puternice a ponderii
serviciilor +n
crearea P./.0.
,aca stadiul agrar si stadiul industrial al de*voltarii economice au creat de1a lungul
timpului condi iile satisfacerii cererii de consum de )unuri de prima necesitate
2pentru
tre)uin ele fi*iologice3 si mai apoi. de )unuri dura)ile 2pentru confortul propriu3. evolu ia
postindustriala a economiilor a deplasat structura de consum catre produse
superioare si
mai ales catre servicii. +n care se eviden ia*a desigur. informatica. telecomunica iile.
pu)licitatea. servicii de inginerie. consiliere. educa ie. monopol te4nico1stiin ific.
5no61
4o6. audit etc.
'conomiile de*voltate au deci. ca fenomen calitativ1structural dominant. cresterea
puternica a sectorului ter iar. +n care se cuprind at7t o serie de activita i cu func ii
)ine
definite dar marginali*ate. desprinse din +ntreprinderile de produc ie tradi ionale
2servicii
de management. mar5eting. cercetare. infor mare3. precum si activita i noi sau
speciali*ate1servicii considerate intelectualiste. )a*ate pe cunoastere si e-perien a 1
anali*a riscului. intermediere financiara. su)contractare. servicii #uridice. e-perti*are.
consultan a. servicii de programe. re ele. protec ie informa ionala.
8n pre*ent. lumea economica sufera o polari*are dupa gradul de de*voltare a
sectorului ter iar. 9stfel. e-ista state de*voltate puternic industriali*ate sau +n curs
de
industriali*are ce evoluea*a spre economii moderne si o societate a serv iciilor si
state
su)de*voltate 23:4 din popula ia glo)ului3 +n care serviciile sunt su)de*voltate. ,in
acest
motiv se fac sim ite serioase ram7neri +n urma +n domeniul stiin ific. te4nologic.
informa ional. al cunostin elor fundamentate si cu at7t mai mult +n domeniile
novatoare.
cu efecte dramatic resim ite +n lipsa performan elor economice si +n lupta concuren iala.
;nele teorii economice moderne prefigu rea*a o posi)ila solu ie pentru atenuarea
decala#elor dintre state si su)liniind str7nsa interdependen a dintre cresterea economica
si
de*voltarea serviciilor. propun efectuarea de investi ii masive si dura)ile +n domenii
noi
din sectorul ter iar 2servicii de informati*are. comunicare. management. mar5eting
etc.3.
+n vederea provocarii unei <revolu ii= ter iare si a unui demara# catre o economie
de
servicii cu o crestere eco nomica puternica.

1.2. 'volu ia teoriei economice despre servicii

(7ndirea economica despre servicii datea*a +n ca din sec >?//1>?/// si este
repre*entata de economisti clasici ca @illiam PettA. 9d am !mit4. (regorA Bing.
!erviciile nu sunt tratate ca activita i separate ci +n ansam)lul activita ilor
economice creatoare de )oga ie economica si importante pentru societate. 'i includ +n
sfera serviciilor activita i caC comer ul. transporturile. activita i arti*anale si
manufacturale. serviciile militarilor. magistra ilor. oamenii de litere. serviciile religioase
etc.. pe care le consider a +nsa neproductive. necr e7nd valoare si deci profit.
8n sec >/> Dean 0aptiste !aA de*volta o teorie noua asupra serviciilor si critica
teoriile anterioare care considera ca activita ile de servicii nu se manifesta printr1un
re*ultat. 'l considera ca activita ile de servicii sunt productive. caci desi re*ultatele sunt
produse nemateriale. ele au o valoare de sc4im) data de utilitatea lor.
8n teoria sa D.0.!aA diferen ia*a +nsa categoriile de servicii. consider7nd ca totusi
unele dintre ele si este ca*ul serviciilor pu)lice 1 +nva am7nt. servicii #udecatoresti. de
ordine etc. 1 care nu se manifesta prin intermediul pie ei si nu participa la sc4im). nu
produc c7stiguri si deci nu sunt productive 2de produse nemateriale. desigur3.
9l i economisti 2Do4n !tuart Eill3 tratea*a activita ile de servicii ca fiind nu
neproductive. ci indirect productive caci desi re*ultatele lor nu sunt o)iecte materiale
destinate sc4im)ului. ele pot crea utilita i +ncorpo rate +n o)iecte creatoare mai departe de
produse concrete si de )oga ie materiala.
;n alt punct de vedere referitor la rolul serviciilor +n cadrul activita ilor economice.
foarte apropiat de teoriile secolului >> este formulat de %r. 0astiat. 'l critica puternic
concep iile clasice 29. !mit43 +n care activita ile productive sunt doar cele creatoare de
o)iecte si considera ca valoarea unui produs nu este data de materialitatea sau 2calitatea
data de natura3 ci de utilitatea sa apreciata si urmarita +n cadrul unei rela ii de sc4im). +n
acest mod valoarea prod uselor este data de valoarea utilita ilor pe care le furni*ea*a pe
pia a. iar serviciile devin deci. produse economice car e dau valoare )unurilor materiale.
'volu ia contemporana a economiilor. tot mai dominate de servicii confirma teoria valorii
serviciilor a lui 0astiat. caci produsele sunt considerate tot mai adesea ca <repre*entarea
fi*ica a serviciilor pe car e le furni*ea*a= si mi#loace mai practice de a cumpara servicii.
(7ndirea economica despre servicii a secolului >> +ncepe si se afirma dupa 1$50
prin formularea teoriilor societa ii neo1industriale.
Teoria societa ii post1industriale conturata +n urma studierii economiilor puternic
de*voltate de catre socio logul american ,aniel 0ell pre*inta imaginea economica a unei
societa i ce a depasit stadiul industrial si ale carei trasaturi esen iale ar putea fi
considerate proiec ii de urmat de catre acele state su)de*voltate care urmaresc reali*area
de muta ii calitative si o crestere economica.
Teoria societa ii post1industriale identifica pentru o astfel de economie mai multe
trasaturi considerate definitorii +ntre care. trasatura principala ar fi ca societatea post1
industriala repre*inta o societate ter iara. adica o societate )a*ata pe servicii.
9ceasta caracteri*are are la )a*a constatarile facute de 'ngel si formulate +n legea
cererii care stipulea*a ca odata cu de*voltarea economica si cresterea puterii de
cumparare. structura cererii de consum se sc4im)a. astfel +nc7t dupa acoperirea nevoilor
de )unuri de prima necesitate. cererea indivi*ilor se deplasea*a catre )unuri de prima
necesitate. cererea indivi*ilor se deplasea*a catre )unuri de necesitate secundara 2de tip
industrial3 si +n final se manifesta +n domeniul )unurilor si serviciilor superioare.
Cresterea economica conduce deci la o sc4im)are a ponderii activita ilor celor 3
sectoare ale economiei. contur7ndu1se clar tendin a de crestere puternica a ponderii
sectorului ter iar +n P/0 si +n ocuparea for ei de munca.
!ocieta ile post1industriale sunt caracteri*ate de asemeni. de de*voltarea stiin ei si a
te4nologiilor moderne si de formarea si de*voltarae unei clase de persoane cu competen a
profesionala deose)ita 2educatori. medici. oameni de stiin a. ingineri. economisti. #uristi.
oameni de cultura3 care prin ac4i*i iile lor intelectuale formea*a un adevarat capital uman
si un centru vital al societa ii post1industriale.
8ntr1o astfel de societate oamenii devin mai importan i si se produce o muta ie a
sistemelor de valori de la economic catre social. o muta ie +n formele de gestiune a
societa ii.
Teoriile societa ii neo1industriale. repre*entate +n principal de Donat4an (ers4unA
considera ca societa ile nu evoluea*a catre economii de servicii ci catre societa i de self1
service.
Eodelul societa ii neo1industriale pastrea*a ca factor de )a*a al evolu iei economiei
industria si produc ia materiala. caracteri*ate printr1un +nalt nivel de te4nicitate iar
activita ile ter iare sunt considerate un rau necesar 2refugiu pentru for a de munca +n
unele perioade3 si se pune din nou pro)lema +ncadrarii lor printre activita ile neproductive
1 ci au eficien a sca*uta sau nu sunt creatoare de valoare.
8n societatea neoindustriala. de self1service se produce o crestere a consu mului de
)unuri industriale +n gospodariile familiale +n defavoarea consumului de servicii.
deoarece +n limitele unui )uget de familie dat indivi*ii +si pot procura )unuri sau servicii
care sa le confere utilitatea 2satisfac ia3 ma-ima. Pe consumatori nu +i interesea*a
)unurile sau serviciile +n sine ci ei pot opta la fel de )ine pentru ac4i*i ionarea de
ec4ipament mena#er pentru acoperir ea nevoilor casnice. aparatura te4nica. video. de
audi ie. re ele de calculatoare etc.. cu care sa +si preste*e singuri serviciile dorite 2servire
proprie3 c4iar daca apare o diferen a de calitate +ntre activitatea de servire proprie si
activitatea serviciului su)stituit 2concert 1 audi ie C,3.
9utoproduc ia de servicii +n cadrul familiilor a fost remarca +n cad rul economiilor
occidentale +ncep7nd cu perioada 1$6011$"0 si are la )a*a ideea reducerii costului relativ.
pentru serviciile atopr estate reducere datorata cresterii mai rapide a productivita ii +n
produc ia )unurilor industriale dec7t +n activitatea serviciilor 2cumpararea serviciilor este
mai scumpa3.
,e e-emplu. tendin a clar formulata a fost de renun are la serviciile de transport
colectiv +n formarea transportului cu mi#loace proprii iar serviciile de spalatorie.
+ntre inerea locuin ei. cultura si spectacole. ele au putut si ele sa fie asigurate de prestari
proprii.
Orientar ea deci*iei consumatorilor preponderent spre cumpararea de )unuri +n
defavoarea cumpararii de servicii va avea ca efect stimularea produc iei industriale 1
motor al economiei )a*ata pe descoperirile stiin ei si te4nologiei. ,e*voltarea serviciilor
este va*uta doar ca o ev olu ie temporara. e-plica)ila prin cresterea comple-ita ii vie ii
economice +n care serviciile devin necesare pentru o mai )una organi*are a produc iei.
cresterea calita ii. facilitarea sc4im)urilor. formarea personalului. deci ca servicii pentru
+ntreprinderi. Cu timpul si serviciile pentru +ntreprinderi se vor transforma +n <self1
service=.
Teoriile economice de dupa 1$"0 sus in +n principal ca societatea viitoare
2contemporan a +n unele ari3 poate fi caracteri*ata ca o economie a serviciilor si
informa iei cu trasaturi specifice diferite de cele pre*entate de modelele post1industriale
sau neo1industriale.
Caracteristica de )a*a a economiei serviciilor pare sa fie integrarea ori*ontala a
tuturor activita ilor productive. astfel +nc7t func iile de servicii predomina +n toate tipurile
de activita i economice. difu*ea*a +n toata economia si nu mai sunt grupate +ntr1un
sector
aparte 1 sectorul ter iar. Cert este +nsa ca fenomenul calitativ1structural dominant al vie
ii
economice actuale ram7ne de*voltarea fara precedent a serviciilor. +n special a
celor
moderne. +n care serviciile oferite de informatica. telecomunica ii. microelectronica.
cercetare stiin ifica 2serviciile mi#loacelor te4nice cele mai sofisticate si cunostin ele
oamenilor3 formea*a principala materie prima cu care lucrea*a economiile moderne.
+n pre*ent. are loc o adevarata revolu ie informa ionala. iar statele care nu
investesc +n
factorul informa ional au sanse tot mai mici sa iasa din fa*a de su)de*voltare economica.

1.3. Particularita ile serviciilor

8n vederea preci*arii locului serviciilor +n cadrul activita ilor economice si a
trasaturilor caracteristice. este necesar a o clarificare teoretica a no iunii de serviciu.
,atorita activita ilor foarte eterogene care se cuprind +n categoria de serviciu.
defini iile date serviciului sunt foarte diverse merg7nd de la preci*area ca este o activitate
neproductiva. cu aspect nematerial si p7na la ideea ca toate )unurile materiale sunt doar
suporturi prin care se ofera anumite servicii si toate activita ile economice pot fi plasate
+ntre un serviciu pur si un )un pur.
/ni ial. conceptul de serviciu avea +n elesul de rela ie <de servire= 1 adica de munca
o)ligatorie efectuata +n folosul cuiva su) forma unei serviri directe si imediate serviciile
impuse +n timpul sclavagismului si feudalismului. serviciul 1 munca depus de muncitorii
si c4iar de intelectuali care +si pun la dispo*i ia altcuiva for ele de munca fi*ica sau
intelectuala. +n situa ia +n care v7n*area muncii se face +n mod li)er. neimpus. munca 1
serviciu nu mai apare ca o rela ie de domina ie totala ci ca o prestare de serviciu +n care
oamenii sunt posesorii unui capital pe care1l utili*ea*a dupa dorin a lor pentru servirea
altor persoane.
9ltfel. pot evita prestari de servicii +n cadrul familiei sau a diferitelor comunica i
2servicii domestice3F prestari de servici +n cadru comercial si salarial 2prestatori salaria i si
patron. clien i3F prestari de servicii necomerciale si salari*ate 2+nva am7nt. sanatate.
administra ie. etc3F servicii comerciale nesalari*ate 2meserii li)erale. +n pre*ent. se poate
considera ca toate activita ile din societate depinde unele de altele 2implica rela ii de
servire3 asa +n c7t +ntreaga economie poate fi p rivita ca o generali*are a rela iilor de
servicii la nivel glo)al1social. 2se prestea*a munca pentru alt )eneficiar dec7t persoana
lucratorului. fapt impus de divi*iune sociala si cresterea productivita ii muncii3.
Pe )a*a acestor constatari. 9l. Divan considera ca serviciul este. +n general. orice
activitate economica 2umana3 care face un serviciu. deci este utila. aduc7nd utilitatea
la +ndem7na )en eficiarului sau car e creea*a o utilitate noua 2un plus de utilitate3.
!erviciul este deci o prestare. o lucrare. o activitate facuta de cineva 2prestator3
pentru altcineva 2client3. +n sensul ca acesta nu +si satisface personal nevoia respectiva. ci
apelea*a pentru aceasta 2face o comanda3 la un specialist +n domeniu.
&e*ulta ca la scara economica serviciul are ca elementeC
1 e-isten a a cel pu in doua persoane +ntre care se sta)ileste rela ia de servireF
1 clientul 1 persoana care apelea*a la altcineva pentru reali*area tre)uin elor sale si
prestatorul 2e-ecutantul. care este un specialist +n domeniu si car e concepe. organi*ea*a.
procura resurse si prestea*a serviciul . aduce utilitatea ceruta de clientF
1 comanda serviciului 1 cererea de pia a poate fi considerata o comanda nescrisa.
anticipata 2se cunoaste prin mar5eting3 si deci +ntreaga industrie devine o forma de
presta ieF
1 servirea clientelei.
9socia ia 9mericana de Ear5eting defineste serviciul ca <activitatea oferita la
v7n*are care produce avanta#e si satisfac ii fara a antrena un sc4im) fi*ic su)
forma unui )un=.
,ar cum sunt numeroase servicii care se concreti*ea*a +n )unuri materiale cum ar fi.
de e-empluC servicii editoriale. cinematografice de informatica. distri)uirea de ga*. ap a.
electricitate. o defini ie mai completa este data +n ,ic ionarul 9cademiei de stiin e
Comercial din %ran a. unde serviciile se d efinesc ca <ansam)lu de avanta#e sau
satisfac ii procurate fie direct. fie prin f olosirea unui )un pe care l1a ac4i*i ionat
)eneficiarul serviciului 2alimente. aspiratoare3. sau a dreptului de a1l utili*a 2e-C
calea ferata3=.
E. /oncica propun e o defini ie mai cuprin*atoare care sinteti*ea*a e-perien a
teoretica si pr actica privind definirea serviciilor si delimitarea de )unuriC <repre*inta o
activitate umana. cu un con inut speciali*at. av7nd ca re*ultat efecte utile.
imateriale si intangi)ile destinate satisfacerii unei nevoi sociale=.
Principalele caracteristici ale serviciilor 1 trasatu ri specifice suntC
a3 serviciile sunt imateriale si intangi)ile spre deose)ire de produse. +n cea mai
mare parte. serviciile au un caracter nematerial. ele nu pot fi atinse si se pre*inta ca niste
activita i invi*i)ile. !erviciile nu produc ci efectuea*a ceva. &e*ultatele activita ilor de
servire sunt nu )unuri ci modificari de situa ie. de stare. transfo rmari ale o)iectelor sau
persoanelor. 9cele servicii care au totusi o e- presie materiala se +ncad rea*a si ele +n
aceasta catacteri*ar e. deoarece valoarea propriu1 *isa a suportului material al serviciilor
2carte. film. program de calculator este mult inferioara valori informa iilor care constituie
de fapt serviciul.
)3 serviciile sunt nestoca)ile. +ntruc7t lipsa lor de materialitate face imposi)ila
pastrarea lor pentru a fi v7ndute mai t7r*iu. 'le capata un caracter de perisa)ilitate
ridicata caci daca oferta de servicii nu +si gaseste imediat consumatorii. ea se perimea*a
pier*7ndu1se mi#loace umane si materiale importante. 2'- C oferta unei unita i de
+nva am7nt. din mi#locul de transport. sala de spectacole etc.3.
c3 simultaneitatea produc iei si consumului serviciului adica efectul serviciului
se consuma c4iar +n momentul producerii. serviciile neput7nd fi pastrate. sc4im)ate sau
returnate. Produc ia 2prestarea3 serviciului are loc simultan cu comerciali*area si
consumul. +n timp si c4iar +n spa iu 2e-cep ii serviciile la distan a3F
d3 insepara)ilitatea serviciilor de persoana prestatorului si a utili*atorului.
Pentru prestarea unui serviciu este necesara o legatura directa +ntre of ertan t si cumparator
si o participare activa a consumatorului +n momentul utili*arii serviciului. ,e e-emplu.
serviciile prestate de medici. profesori. avoca i. actori etc.. nu ar avea sens +n lipsa
utili*atorului. +n unele servicii clien ii prefer a sa se ocupe ei +nsisi de o parte a serviciului.
e3 eterogenitatea serviciilor 1 serviciile varia*a +n func ie de specificul
prestatorului. modul de implicare si participare a consumatorului. condi ii specifice.
Comple-itatea serviciilor permite o mai )una adaptare a presta iilor la nevoile
clien ilor.
Pentru a raspunde c7t mai )ine nevoilor clien ilor. serviciile au drept
caracteristica
esen iala fle-i)ilitatea. presta iile individuali*7ndu1se pe categorii de co
nsumatori sau
c4iar pe persoana. 9ctivitatea ia forma ac iunii de personali*are a serviciilor.
preferata de
o parte tot mai mare d e consumatori.
9spectul foarte variat al serviciilor are ca efecte economiceC varietatea
pre urilor
practicate. a +ncasarilor si diferen e semnificative de profitF
f3 ponderea mare a personalului. +n servicii predomina factorul munca fa
a de
ceilal i factori. +ntruc7t rela ia de servire a clientelei necesita +n general
pre*en a
prestatorului.
g3 posi)ilitatea redusa de mecani*are si automati*are a servirii datorita
aspectului diferit al activita ilor prestatoare fa a de etap ele unui proces
te4nologic
industrial.

Capitolul 2
LOCUL sI ROLUL SERVICIILOR N ECONIMIE

2.1. !ectoarele economiei

Pentru caracteri*area si +n elegerea fenomenelor economice tot mai comple-e care
alcatuiesc economia unei ari. se impune o delimitare a activita ilor economice.
Preocupari de structurare a activita ilor economice pe sectoare se gasesc de1a lungul
timpului la numerosi economisti 29llan %isc4er. Colin Clar5 au fost primii3 care au
folosit pentru studii. re*ultatele unor o)serva ii statistice si criterii de grupare mai mult
sau mai pu in stiin ifice.
9stfel. pe la mi#locul sec >> ta)loul economiei na ionale +n vi*iunea lui 9llan
%isc4er. cuprindeaC
1 sectorul primar care grupea*a toate muncile agricole si miniereF
1 sectorul secundar 1 in dustriile de transformare si prelucrare a )unurilor si materiilor
primeF
1 sectorul ter ia r 1 activita ile de o) inere a p rodu c iei nemateriale.
O structurare a economiei asemanatoare dar cu o delimitare a activita ilor omenesti
dupa productivitate. propusa de economistul Collin Clar5. este urmatoareaC
1 activita i primare +n care se cuprind activita i +n care resursele naturale se folosesc +n
mod direct si imediat iar randamentele sunt descresc7nde 1 agricultura. e-ploatari
forestiere. v7natoarea. pescuitulF
1 activita i industriale 2activita i secundare3 ce cuprind activita i de transformare
continua si pe scara mare a materiilor prime +n produse transporta)ile si care au
productivitate ridicata 2nu se includ construc iile care nu creea*a produse transporta)ile
dar sunt incluse transporturile si serviciile de ap a1ga*1electricitateF
1 activita i ter iare 2servicii3 caracteri*ate ca av 7nd o productivitate mai redusa. 9ici
sunt cuprinse activita i mestesugaresti. croitorie. construc ii. activitatea )ancilor.
asigurari. comer . servicii personale etc.
%olosind pentru gruparea activita ilor economice criterii stiin ifice. si anume
o)iectul activita ii si ratele de crestere a productivita ii muncii datorate progresului
te4nic. Dean %ourastiG a identificatC
1 sectorul primar al economiei +n care se cuprind activita i cu un progres mediuF
1 sectorul secundar 1 activita i cu progres te4nic mai +ncetF
1 sectorul ter ia r 1 activita i cu progres te4nic sca*ut sau nul.
9vanta#ul pre*entat de aceasta grupar e pe sectoare este fle-i)ilitatea si vala)ilitatea
+n timp. o activitate economica put7nd fi +ncadrata +n alt sector +n func ie de reac ia la
progresul te4nic.
&eferitor la productivitatea foarte redusa a sectorului ter iar se impune o
reconsiderare a acestui punct de vedere. ,eo arece +n sectorul serviciilor sunt incluse.
dupa cum se o)serva activita i foarte variate 2apr oape tot ce nu este agricultura. minerit
sau industrie3. se considera ca serviciile care au o productivitate greu de cr escut 2servicii
4oteliere. fri*erie. coafura pot fi compensate cu servicii care pot fi te4nologi*ate.
organi*ate sau moderni*ate. cresc7nd astf el productivitatea pe ansam)lu ter iarului.
O alta cau*a a considerarii sectorului ter iar ca av7nd productivitate sca*uta se
datorea*a limitelor clasificarii sectoriale si e-ista uneori legaturi foarte str7nse +ntre
activita ile din cadrul economiei. 9stfel. +n +ntreprinderile creatoare de )unuri se
desfasoara si activita i care au rolul de a facilita )una func ionare a activita ilor de
)a*a.
ca activita i de repara ii si +ntre inere. mecani*are. automati*are. organi*are.
transport
proiectare. inventica. informatica etc.. numite servicii de produc ie. 9cestea
contri)uie
+nsa la cresterea puternica a productivita ii +n alte sectoare dec7t ter iarul 1 +n
sectorul
primar sau secund ar. pentru ca ele se e-ecuta +n c4iar interiorul +ntreprinderii si
nu se
disocia*a de activita ile de produc ie propriu1*ise.
,in acest motiv se poate aprecia ca sfera sectorului ter iar se +ntrepatrunde cu
celelalte sectoare. e- ist7nd importante activita i nemateriale 2servicii de produc ie3
eviden iate si desfasu rate +n sectorul primar si cel secundar.
8n ultimele decenii. +n arile puternic industriali*ate a crescut foarte mult
dimensiunea sectorului serviciilor. acestea repre*ent7nd peste 60H din P/0 si din
ocuparea for ei de munca ceea ce indica amploarea fara precedent pe care o au +n
pre*ent
serviciile +n cadrul economiilor. ce devin astfel economii de servicii.
,atele statistice eviden ia*a c4iar o str7nsa legatura +ntre gradul d e de*voltare
economica al unor ari si cresterea ponderii sectorului ter iar 2ter iari*area
economiei3.
9stfel. ari +n care +n sectorul serviciilor se afla p este 0H din popula ia ocupata.
au un
PI0:loc. foarte ridicat. +ntre 1$00012"000J:loc. 2!uedia. !.;.9.. Earea 0ritanie. Olanda.
Canada. Iorvegia. 9ustralia3 1 iar pe masura ce ponderea popula iei ocupate +n
sectorul
ter iar scade la 6510H . se micsorae*a si PI0:loc. 1 cca 23000J:loc. pentru arile
de*voltate ca Daponia. 'lve ia. 9ustria. (ermania. %ran a. ,anemarca. /talia.
Cu o pondere de numai 30H a popula iei ocupate +n servicii. &om7nia are un
PI0:loc. de cca.. 4600J:loc. Ceea ce reflecta un nivel sca*ut de de*voltare. +n
aceeasi
clasa se mai afla 0ulgaria. Turcia. ;ngaria. Portugalia etc.
Corela iile amintite sugerea*a ca +n vederea micsorarii decala#elor economice. arile
sla) de*voltate alaturi de alte masuri ce se impun. ar tre)ui sa accelere*e ritmul
e-pansiunii +n servicii.
Pornind de la marea diversitate a serviciilor s1au facut +ncercari de delimitare din
cadrul sectorului serviciilor a unor activita i care se refera la petr ecerea timpului li)er
caC
spectacole. turism. servicii personale. loisir si gruparea lor +ntr1un al patrulea sector
economic 1 sectorul Kuaternar.
9l i economisti includ +n sectorul Kuaternar. componenta informatica a serviciilorC
produc ia de masini de calcul. produc ia de soft. cercetare. te4nici moderne de
interconecare. telecomun ica ii si ac iune la distan a etc.

2.2. %unc iile serviciilor

Pornind de la importan a. rolul si locul pe care serviciile le ocupa +n pre*ent +n
cadrul economiei. se pot identifica mai multe func ii +ndeplinite de servicii.
a3 !erviciile inf luen ea*a direct produc ia de )unuri. Ter iarul cuprinde servicii
pentru producatori ce au rolul de a facilita desfasurarea normala a fa)ricarii )unurilor si
serviciilor care contri)uie la perfec ionarea produc iei si +m)unata irea performan elor
economice ale firmelor. +n aceasta categorie se includ activita ile de cercetare. repara ii.
mecani*are. proiectare. inven ii. inova ii. perfec ionarea te4nologiilor si a calita ii.
mar5etingul si managemetul. servicii de asigurari. servicii )ancare. transport.
telecomunica ii. informatica. perfec ionare a for ei de munca.
8n func ie de diversi factori. printre care nivelul de de*voltare a economiei .
serviciile pentru industrie sau produc ie. +n general pot fi organi*ateC +n interiorul
+ntreprinderilor producatoare 2avanta#e caC operativitate. cunoasterea mai )una a
domeniului. cost redus. iar ca de*avanta#e 1 uneori calitatea mai sca*uta. fundamentarea
teoretica mai sca*uta3. sau +n afara +ntreprinderilor +n institu ii speciali*ate. ca* +n care
principalul avanta# ar fi +naltul nivel stiin ific si calitativ al presta iilor iar de*avanta# 1
costul mai ridicat.
Cum +n final. efectele serviciilor pentru produc ie determina de*voltarea industriei.
se poate deduce ca ele constituie o premisa a industriali*arii si factorul declansator pentru
accelerarea cresterii economice.
)3 !erviciile asigura satisfacerea nevoilor de consum ale popula iei. +n sfera
serviciilor pentru consum se cuprind activita i care contri)uie la satisfacerea unor nevoi
materiale ale popula iei 2comer . repara ii. transport. aprovi*ionare etc.3 si activita i
pentru +ndeplinirea unor nevoi spirituale si sociale 1 comunicare. educa ie. securitate.
#uridice. turism. sanatate etc.
8n statele de*voltatre. consumul final de servicii depaseste valoric consumul de
)unuri materiale. O e-plica ie posi)ila ar fi v ala)ilitatea legii lui 'ngel. adica de*voltarea
economica a statelor. determina cresterea puterii de cumparare a popula iei si deplasarea
interesului acesteia de la nevoi de )unuri de prima necesitate si )unuri de necesitate
medie. de#a satisfacute. catre satisfacerea nevoilor spirituale. +ntre care educa ia si
petrecerea timpului li)er ocupa un loc important.
'ste de su)liniat. cerer ea tot mai +nsemnata a popula iei. manifestata +n statele
de*voltate. pentru servicii de +nva am7nt de calitate superioara stiindu1se ca de inatorul
unei calificari +n domeniile de +nalta te4nicitate sau +n informatica devine o resursa
umana cu poten ial unanim de valorificare pe pia a concuren iala a muncii.
c3 !erviciile asigura )una utili*are a produselor pe toata durata e-isten ei lor prin
contri)u ia pe care o au +nC pregatirea produc iei 1 proiectare. programarea fa)rica iei.
urmarirea reali*arii la standarde de calitateF men inerea caracteristicilor ini iale prin
activita i de +ntre inere si repara ii +n ca*ul mi#loacelor de produc ie din +ntreprinderi sau
prin activita i de garan ie si service +n ca*ul produselor din consumul finalF distri)u ia
produc iei vi*ea*a distri)u ia fi*ica a produselor +n diverse puncte geografice. 2transport
intern si interna ional. asigurari de risc etc.3 dar si distri)u ia economica. ad ica efectuarea
de studii de mar5eting pentru preci*area filierei de comerciali*are a produselor. a
numarului de verigi de comerciali*are. a lungimii can alelor de distri)u ie. a segmentului
de pia a caruia i se adresea*a produc ia si desigur se vor sta)ili te4nicile de
comerciali*are. modul de promovare a produselor sau modalita ile de decontare.
d3 !erviciile au o func ie ecologica prin activita ile de gestionare si reciclare a
deseurilor.
'volu ia omenirii catre stadiul industrial a fost +nso ita de acumularea de re*iduuri
industriale unele cu grad mare de to-icitate pentru mediul +ncon#urator sau pentru
sanatatea oamenilor. &e*olvarea pro)lemelor legate de concetrarea deseurilor industriale
ca de altfel si a celor re*ultate din consumul popula iei. a impus o a)ordare economica
dar si ecologica a situa iei si de*voltarea unor te4nologii de tratare. reciclare sau
distrugere a produselor re*iduale.
8n pre*ent. legisla ia impune ca activitatea de tratare si reciclare a deseurilor sa fie
integrata produc iei si +ntreprin*atorii sa +si asume responsa)ilitatea prote#arii mediului
fac7nd investi iile necesare +n serviciile de p rotec ie ecolo gica.
e3 !erviciile asigura informati*area societa ii. ;nii economisti 2Do4n Iais)itt.
Peter ,ruc5er3 considera informa ia ca o resursa de )a*a a societa ii care transform7ndu1
se +n esen a tuturor necesita ilor economice. sociale sau politice. a determinat pentru
unele ari trecerea de la societatea industriala la societatea informa ionala. 9ceasta poate
fi definita ca un nou tip de societate umana car e se de*volta pe )a*a produc iei valorilor
informa ionale. spre deose)ire de societa ile anterioare )a*ate p e produc ia valorilor
materiale.
/n forma ia. cu trasaturile sale definitorii 1 este inepui*a)ila si autoregenera)ila
devine resursa economica si produs economic. adica scop al activita ilor economice
+ndreptate +n special catre crearea. produ cerea si distri)uirea informa iei.
!tudiile efectuate asupra economiei americane a anilor 1$011$"0 2Earc Porat3 au
reliefat ca economia )a*ata pe informa ie este de#a o realitate. deo arece s1a produs o
adevarata e-plo*ie te4nologica +n domeniul informaticii ceea ce a condus la o accelerare
fara precedent a restructurarii activita ilor industriale si a p rofesiilor necesare. accentul
deplas7ndu1se spre profesiile a-ate pe info rma ie. Conform studiului lui Porat. +nca
+nainte de 1$0 se considera ca economia americana era alcatuita din sectorul de
informa ie primar ce cuprindea acea parte a economiei care producea. prelucra si
distri)uia valori si servicii informa ionale 225H din PI03 si un sector de informa ie
secundar +n care se produc )unuri si servicii informa ionale pentru con sumul intern al
companiilor producatoare de )unuri.
f3 !erviciile au rolul de sc4im)are a oa menilor. adica +ndeplinesc o func ie
educa ionala.
8n sectorul ter iar sunt incluse <agen iile de sc4im)are a oamenilor= 1 institu ii cu un
rol important +n formarea si de*voltarea nivelului de pregatire morala. culturala. estetica.
civica. religioasa ca si pentru pastrarea sanata ii fi*ice si psi4ice a oamenilor. Printre
acestea amintimC spitalele. scoli. universita i. organi*a ii filantropice si de +ntra#utorare.
camine de orfani. a*ile. )iserici. mu*ee. institu ii culturale. de afec iuni psi4ice.
penitenciare etc.
'fectele activita ii acestor institu ii se regasesc +n special +n formarea profesionala a
oamenilor. +n cunostin ele lor de +nalta specialitate adaptate la +naltul nivel de te4nicitate
si informati*are al societa ii post1industrialeF ei alcatuiesc o elita de profesionisti asa1
numitele <gulere al)e= iar cunostin ele lor formea*a resursele economice de )a*a ale
societa ii +nc7t se poate afirma ca se +nregistrea*a o sc4im)are c4iar a sistemelor valorice
economice adica trecerea de la teoria valorii )a*ata pe munca la teoria valorii )a*ata pe
cunostin e.
g3 !erviciile promovea*a noul. asigura progresul te4nico1stiin ific +n societate.
9stfel. activita ile de cercetare fundamentale si cercetar e aplicativa determina evolu ia
te4nicilor de produc ie si a performan elor economice ale +ntreprinderilor. dar ele produc
si o adevarata inva*ie te4nologica. adica o patrundere a +naltelor te4nologii +n via a
curenta 1 transport. sisteme de comunicare. +ngri#irea sanata ii. petrecerea timpului li)er.
informare. prepararea 4ranei etc.
Lumea superte4nologi*ata se pare ca asigura o serie de facilita i si efecte )enefice
pentru oameni. percepute +n general ca pro grese sociale 1 comunicare mai )una. vite*a
ridicata de deplasare. transfer electronic de fonduri. informare T?. calcu latoare. lectura
electronica etc. 1 dar ea produce si efecte secundare puternice 1 neadaptare. nesiguran a.
+nstrainare de ceilal i. de*umani*are 1 produc7nd +nalte reac ii din partea societa ii civile
si o preocupare pentru remedierea aspectelor negative ce +nso
esc progresul.






























Capitolul 3
TIPOLOIA SERVICIILOR

3!1! Clasi"i#a$i statisti#% al% s%$&i#iilo$

!ectorul ter iar al economiei se caracteri*ea*a printr1o mare eterogenitate a
activita ilor cuprin*7nd categorii de servicii care pre*inta +ntre ele diferen e mai mari
dec7t deose)irile dintre unele servicii si industrie.
Pentru cunoasterea mai )una a activita ilor sectorului ter iar si ap recierea mai
corecta a importan ei serviciilor pentru economie este necesara o anali*a a tipologiei
serviciilor.
!tructurarea serviciilor se poate face dupa diverse criterii specificeC
13 ,upa momentul apari iei +n sfera vie ii economice. al de*voltarii ma-imeC
1 servicii tradi ionale 2vec4i ar4aice3 1 servicii care +n pre*ent nu mai au o pondere
semnificativa +n de*voltarea economica 1 serviciile domestice. casnice.
1 servicii moderne. noi 2avansate din punct de vedere stiin ific3 1 care au aparut mai
recent. au legatura cu re*ultatele celor mai noi descoperiri te4nico1stiin ificeF
caracteri*ea*a economia actuala si se de*volta continuu. 'le suntC servicii de
engeneering. consultan a informatica. activita i de cercetare stiin ifica. industria
turismului. televi*iune. proiectare. testari. comer electronic etc.
(rani a de delimitare +n tre cele doua categorii este fle-i)ila. asa +nc7t o serie de
servicii tradi ionale. prin includerea d e perfec ionari te4nice actuale +n modul lor de
organi*are si desfasurare devin servicii moderne. de e-emplu transportul supersonic.
medicina cu laser. servicii )ancare informati*ate etc.
23 ,upa locul +n care su nt +nregistrateC
1 servicii incluse +n sectorul primar 1 lucrari de +m)unata iri funciare. prospec iuni
geologiceF
1 servicii incluse +n sectorul secundar 1 servicii de produc ie 2stoca#. transport intern.
formare si perfec ionare profesionala. distri)u ie. finan e etc. 3F
1 servicii incluse +n sectorul ter iar 2servicii propriu1*ise3 1 turism servicii administrative.
de pa*a. ordine pu)lica. sanatate.

3. ,upa )eneficiarul activita ilor de serviciiC
1 servicii intermediare 2de produc ie. de afaceri3 1 servicii al caror )eneficiar sunt
+ntreprinderi si institu ii. deci persoane #uridice. 'le includ servicii pentru +ntre inerea si
de*voltarea aparatului de produc ie. repararea si +ntre inerae utila#elor. instala iilor.
cladirilor si servicii de cercetare. proiectare. serv icii de informatica. stoca#. transporturi.
asigurari. finan e. telecomunica ii. servicii de conta)ilitate. #uridice. formare profesionalaF
' s%$&i#ii "i(al% )*% #o(su+,, satis"a#%$%a (%&oilo$ *% #o(su+ p%(t$u popula i%-
ali+%(ta i% pu.li#a, s%$ &i#ii *% i("o$+a$% ( +asa, $a*io, t%l%&i/iu(%, s%$&i#ii *%
("$u+us% a$%, (&a a+0(t, sa(atat%, #ultu$a, a$+ata, p$ot%# ia +%*iului %t#!
A#%st% #at%1o$ii *% s%$&i#ii s% pot *%talia *upa alt% #$it%$ii! Ast"%l, s%$&i#iil%
p$o*u# i%, *upa lo#ul ( #a$% s% *%s"asoa$a su(t-
' s%$&i#ii i(t%$( ali/at% ' #a$% "a# pa$t% *i( st$ u#tu$a *% o$1a(i/a$% a (t$%p$i(*%$iii
)su.*i&i/iu(i o$1a(i/ato$i#%,- a#ti&ita i *% (t$% i(%$% si $%pa$a ii, p$oi%#ta$%, #%$#%ta$%,
%&i*%( a #o(ta.ila si "i(a(#ia$a, %t#!
1 servicii e-ternali*ate 1 prestate de unita i speciali*ate 2contra cost3 cum ar fiC servicii de
mar5eting. asigurari. leasing. !erviciile finale pot fi. dupa natura nevoilor satisfacuteC
1 servicii personaleC casnice. recreative. culturale. turistice. petrecerea timpului
li)er.
1 servicii sociale 2pu)lice3 1 destinate satisfacerii unor nevoi colectiveC +nva am7nt.
sanatate. protec ia mediului. armata. poli ie. cultura generala etc.
4. O alta grupare dupa func ia economica +ndeplinita esteC
' s%$&i#ii *ist$i.uti&%- t$a(spo$t, *%po/ita$%, t%l%#o+u(i#a ii2
' s%$&i#ii p$o*u#atoa$%- .a(#i, "i(a( %, asi1u$a$i, s%$&i#ii i+o.ilia$%, s%$&i#ii *% i(1i(%$i%
si ar4itectonice. servicii #uridice. conta)ile. servicii de specialitate pentru producatoriF
1 servicii socialeC +nva am7nt. sanatate. servicii religioase posta. servicii pu)lice nonprofit
si servicii guvernamentaleF
1 servicii personaleC de repara ii. casnice. alimenta ie pu)lica. 4oteluri. petrecere
timpului li)er. fri*erie. coafura etc.
5. ,upa natura activita ii desfasurate +n cadrul activita ilor de servicii 2con inutul
concret material al activita ilor3C
1 servicii materiale care au rolul de a transforma o)iectele muncii sau de a le manipula si
transportaF ele completea*a producerea clasica de )unuri materiale si cuprindC deservirea
propriu1*isa a locurilor de munca 2m7nuirea utila#elor3. repara ii. transport intern.
circula ia marfurilor. depo*itareF
1 servicii nemateriale 2 se definesc prin nega ie fa a de cele materiale3 1 acele servicii
care nu se concreti*ea*a +n )unuri materiale sau +n transformari de natura materiala.
contri)uie la satisfacerea unor nevoi mai generale sau mai elevate caC servicii pu)lice.
#uridice. aparare si ordine pu)lica. servicii de formare si tr ansformare a personalita ii
oamenilor 2stiin a. +nva am7nt. cultura. arta. sanatate. protec ia mediului. O varianta a
clasificarii dupa criteriul materialita ii pre*inta urmatoarea tipologie a serviciilor. mai
e-actaC
1 servicii +ncorporate +n )unuri materialeC servicii de munca directa 2repara ii3 si
servicii transmisi)ile pe supor i materiali caC discuri. car i. filme. presa. supor i
magneticiF
1 servicii care se livrea*a +mpreuna cu un )un material 2calculatorul +nso it de
programele d e soft3.
1 servicii independente de o)iecte 1 servicii pure.
6. O alta clasificare a serviciilor dupa po*i ia pe care o au fa a de produc ia
materiala esteC
1 servicii care asigura condi iile materiale si umane pentru desf asurarea proceselor
de produc ieC prospec iuni geologice. selec ionarea animalelor. cercetarea stiin ifica.
+nva am7nt si perfec ionarea for ei de muncaF
1 servicii ce pregatesc produc ia materialaC proiectare. mar5eting. aprovi*ionare.
depo*itareF
1 servicii de organi*are a produc ieiC management. previ*iune. anali*a. control. servicii
informaticeF
1 servicii care asigura desfasurarea produc iei materialeC mecani*are. repara ii si
+ntre inere. transpo rt intern. etcF
1 servicii de v7n*are si desfacereC servicii comercialeF
1 servicii dupa v7n*areC instalari. puneri +n func iune. +ntre inere si garantareF
1 servicii cu rol general fa a de produc ieC activita i )ancare. asigurari. transport.
telecomunica ii. lucrari cu caracter industrialF
1 servicii f ara legatura directa cu produc ia materialaC sanatate. +ngri#ire copii.
recreere. dar care asigura crester ea capacita ii de lucru.
9ceasta clasificare relief ea*a totodata rolul serviciilor +n economie.
. O importanta grupare a activita ilor de servicii re*ulta dupa sursa de
procurareC
1 servicii marfa 2de pia a3 1 sunt servicii o) inute +n cadrul rela iilor de v7n*are1
cumparare prin intermediul pie ei. pre ul lor se sta)ileste prin raportul dintre cererea si
oferta manifestate pe pia a si contri)uie la crearea P/0. '-C transporturi. telecomunica ii.
servicii informatice. turistice. comerciale etc.
1 servicii ne1marfa 2necomerciale3 se manifesta +n sfera rela iilor de pia a. precumC
serviciile pu)lice colective 2armata. poli ie. #usti ie. sanatate. +nva am7nt3F serviciile
organi*a iilor non1profit 2ca serviciile religioase. de caritate. sindicale3F serviciile de self1
service. pe care oamenii si le fac ei +nsisi cu a#utorul unor ec4ipamente performante
2cura enie. prepararea 4ranei. masa#. r ecreere3.
9precierea valorii adaugate si a contri)u iei la P/0 a serviciilor necomer ciale este
dificila. caci efectele acestor activta i cel mai adesea nu sunt de natura economica
masura)ila ci ele se regasesc +n ac4i*i ii si transformari ale personalita ii oamenilor 1
cultura. educa ie. sentimentul de siguran a civila si legislativa. confort. rela-are psi4ica si
intelectuala. +ncreder e +n sine si +n ceilal i. integritate fi*ica si morala etc.
in7nd cont de criteriul 1 tipul nevoilor satisfacute de catre activita ile de servicii.
re*ulta o clasificare a serviciilor care corespunde gruparii anterioare. fara +nsa a fi
identica.
1 servicii private 1 satisfac nevoile particulare ale personelor si sunt prestate +n general d e
institu ii si societa i private. 'le sunt servicii de pia a desigu r. dar e-ista si organi*a ii
private care prestea*a servicii gratuit sau cu plata redusa cum ar fiC societa ile de caritate.
asocia iile profesionale pentru mem)rii lor. cursuri de pregatire a for ei de munca
reali*ate de firme particulare etc. ,in aceasta cau*a sfera serviciilor private nu coincide
cu sfera serviciilor marfa.
1 servicii pu)lice care +ndeplinesc nevoi sociale ale o amenilor legate de convie uirea +n
societate. sanatate si asisten a sociala. transport. instruire si educa ie. orcrotirea mediului.
'le sunt prestate de institu ii si organi*a ii pu)lice si se reali*ea*a +n cea mai mare parte
ca servicii ne1marfa cu fonduri din )ugetele locale sau centrale. O tendin a clar conturata
+n arile de*voltate este aceea a privati*arii unei par i a serviciilor pu)lice reali*7ndu1se
astfel o eficienti*are a sectorului serviciilor pu)lice prin intrarea lor +n sfera gestionarii
specifice pie ei si totodata o despovarare a administra iei centrale sau locale.
!unt cunoscute. astfel privati*ari facute +n domeniul transporturilor.
telecomunca iilor. ocrotirae sanata ii. +nva am7nt. +n care apar deci pe l7nga servicii
pu)lice 2fara plata sau cu plata redusa3 servicii de pia a. cu plata.
Privati*area serviciilor pu)lice nu poate fi generali*ata. caci +n anumite domenii de
importan a generala pentru popula ie. statul tre)uie sa +si men ina autoritatea si sa +si
e-ercite +n continuare rolul de organi*ator si coordonator al activita ilor. 'ste ca*ul
activita ilor deC aparare si siguran a na ionala. #usti ie. ordine pu)lica. administra ie
centrala si locala. protec ia mediului. asisten a sociala. reedu carea delicven ilor.
9) Dupa modalita ile de furnizare a serviciilor, se pot distinge:
1 prestari de servicii la distan aC televi*iune. telefonie. internet.
1 servicii care necesita deplasarea consumatorului la locul oferteiF de e-empluC
turistii. elevii. studen ii. vi*itatorii la mu*eeF
1 servicii care necesita deplasarea prestatorului serviciului 2persoana fi*ica sau
#uridica3 la locul cerut de client 2rep ara ii. +ngri#irea copiilor3.
Ca varianta d e clasificare. dupa modalita i de comerciali*are pot fiC
1 servicii transfera)ile 2comerciali*a)ile3 1 servicii care pot fi sc4im)ate la distan a
fiind +ncorporate +n )unuri materiale sau cu a#utorul unui suport electronic sau d e alta
natura 2servicii editoriale. cinematografice. informatice. telecomunica ii. transporturi.
9cest gen de servicii se pot deplasa +n ara sau c4iar +n strainatate supun7ndu1se desigur.
reglementarilor vamaleF
1 servicii netransfera)ile 2necomerciali*a)ile3 care sunt furni*ate pe loc. fiind necesara
pre*en a consumatorului.
10, O #lasi"i#a$% a s%$&i#iilo$ "a#uta *upa i(t%(sitat%a (i&%lului t%3(i#o'+at%$ial (
#apital sau ( p%$so(al, p$opus *% Bi$oul * % E&alua$% T%3(olo1i#a al SUA %st%-
' s%$&i#ii .a/at% p% #u(oast%$% )i(" o$+a i%, #% s% #a$a#t%$i/%a/a p$i( "olosi$%a u(ui
#apital u+a( *% o (alta #alitat%, #u sp%#iali/a$% sup%$ioa$a, sp%#ialisti *% (alta #lasa!
E4%+pl% *% ast"%l *% s%$ &i#ii- s%$&i#ii p$o"%sio(al% si t%3(i#%, u(%l% s%$&i#ii .a(#a$%, *%
asi1u$a$%, t%3(i#a i("o$+ati#a, i("o$+a$% t%3(olo1i#a, pu.li#itat%, "il+, o#$oti$%a
sa(ata ii, %*u#a i%, s%$&i#ii 1u&%$( a+%(tal% )s%$&i#ii i(t%(si&'i(t%l%#tual%,
' s%$&i#ii 5t%$ ia$%6 ' t$a(spo$t +a$iti+, #o+%$ #u a+a(u(tul, #o+%$ ul #u $i*i#ata,
l%asi(1ul, u(%l% s%$&i#ii so#ial% si p%$so(al%, s%$&i#iil% *% p%t$%#%$% a ti+pului i.%$
)tu$is+,! P%$so(alul "olosit *% a#%st% s%$&i#ii %st% +ai pu i( sp%#iali/at si #ali"i#at si s%
"olos%s# +%to*% *% p$o*u# i% sta(*a$*i/at%!

3!2! No+%(#latoa$% o"i#ial% al% s%$&i#iilo$

Pornind de la eterogenitatea si diversitatea serviciilor si a multiplelor posi)ilita i de
clasificare a lor. +n ultimele decenii. specialistii au depus eforturi +nsemnate +n vederea
perfec ionarii clasificarilor si a armoni*arii lor at7t pe plan intern c7t si interna ional.
!1a urmarit reali*area unor grupe omogene de servicii cu caracteristici asemanatoare
si pro)leme specifice de management si care sa p oata servi compara iilor interna ionale si
punerii de acord a legisla iilor economico1financiare ale statelor din domeniul serviciilor.
Clasificarile 2nomenclatoarele3 oficiale re*ultate folosesc +n principal doua criterii
de grupareC natura serviciilor ca activita i si natura serviciilor ca re*ultat al activita ilor.
Clasificarile pe activita i grupea*a unita ile de produc ie +n func ie de activitatea
desfasurata av7nd +n ved ere caracteristici caC cifra de afaceri. valoarea adaugata. numarul
de anga#a i. caracteristici te4nice ale proceselor lucrative si materiile prime folosite.
destina ia presta iilor etc.
Clasificarile pe activita i sunt numeroase si ele cuprind clasificarea serviciilor alaturi
de clasificarea produselor materiale.
Cele mai cunoscute suntC
1 clasificarea interna ionala tip pe industrii 1 C/T/ a activita ilor economice.
1 Iomenclatorul 9ctivita ilor din Comunitatea 'uropeana 1 I9C'F
1 Clasificarea &amurilor 'conomice Ia ionale C&'IF
Clasificarea /nterna ion ala Tip pe industrii 2C /T/3 a servit ca model pentru
+ntocmirea +n ara noastra a unei clasificari oficiale a activita ilor economiceF o)ligatorie
pentru toate persoanele fi*ice si #uridice din &om7nia.
Clasificarea activita ilor din economia na ionala C9'I corespunde e- igen elor
interna ionale privitoare la compara)ilitatea datelor statistice. 'a cuprinde sec iuni 2o
litera3. su)sec iuni 22 litere3 divi*iuni 2codificate cu 2 cifre3. grupe 23 cifre3 si clase 24
cifre3.
Principalele grupe de servicii 1 sec iuni de servicii ale clasificarii C9'I suntC
L. 1 comer cu ridicata si cu amanuntul. repara ii si +ntre inerea autove4iculelor.
motocicletelor si a )unurilor personale si casnice.
i. 1 Loteluri si restaurante
D. 1 Transport si depo*itare
B. 1 Posta si telecomunica ii
L. 1 9ctivita i financiare. )ancar e si de asigur ari
E. 1 Tran*ac ii imo)iliare. +nc4irieri si activita i de servicii prestate +n principal
+ntreprinderilor
I. 1 9dministra ie pu)lica
O. 1 +nva am7nt
P. 1 !anatate si asisten a sociala
&. 1 9lte activita i de servicii colective. sociale si personale
!. 1 9ctivita i ale personalului anga#at +n gospodarii personale
T. 1 9ctivita i ale organi*a iilor si organismelor entrateritoriale.
%iecare sec iune este alcatuita din una sau mai multe su)sec iuni. ,e e-emplu. una dintre
cele mai dinamice sec iuni de servicii este sec iunea E care are ca divi*iuni serviciile d e
informatica si de cercetar e1de*voltareC
.0. Tran*ac ii imo)iliare
.1. +nc4irierea maga*inelor si ec4ipamentelor fara operator si a )unurilor personale si
gospodaresti.
.2. /nformatica si activita i cone-e.
.3. Cercetare1de*voltare.
.4. 9lte activita i de servicii prestate +n principal +ntreprinderilor.
Clasificarile pe produs grupea*a re*ultatele diverselor activita i +n func ie de
caracteristicile lor 2origine. destina iile produselor. volum. periculo*itate etc.3
Clasificarile interna ionale pe produs cuprind grupe de )unuri si grupe de servicii.
cele mai folosite fiindC
1 Clasificarea Centrala pe Produs CCP ela)orata su) egida OI; si a fost utili*ata +n
negocieri interna ionale. 'a pre*inta peste 600 de servicii considerate nu activita i +n sine
ci produse 2produse de servicii3.
1 Clasificarea Centrala pe Produs a Comunita ii 'uropene CCPCOE care se aplica +n ;'.
1 Clasificarea 0unurilor si !erviciilor (ospodariilor C0!( folosite pentru anali*a
marimii si diversita ii consumului final 2al gospo dariilor3.
1 Clasificarea !c4im)urilor invi*i)ile C!/ 1 clasificare speciali*ata pentru servicii.
Clasificarea Centrala pe Produs 2CCP3 cuprinde 12 categorii de servicii la r7ndul lor
su)divi*ate si se pre*inta astfelC
/. !ervicii de afaceri
//. !ervicii de comunica ii
///. !ervicii de construc ii si inginerie
/?. !erviciul de v7n*are
?. !ervicii de +nva am7nt
?/. !ervicii de am)ient
?//. !ervicii finan ciare
?///. !ervicii sanatate si sociale
/>. Turism si servicii legate de calatorii
>. !erviciiC recreativ. culturale si sportive
>/. !ervicii de transpo rt
>//. 9lte servicii neincluse +n alta grupa
(rupa / !ervicii de afaceri cuprinde su)grupe 291%3C
9. !ervicii profesionale
0. !ervicii de calcul electronic si legate de computere
C. !ervicii de cercetare1de*voltare
,. !ervicii de agen ii imo)iliare
'. !ervicii de +nc4iriere f ara operatori
%. 9lte servicii de afaceri.



















Capitolul 7
PIA A SERVICIILOR

7!1! Ca$a#t%$isti#il% pi% %i s%$&i#iilo$

'-aminata ca o categorie economica. pia a serviciilor este formata din cele do ua
laturi corelativeC cererea si oferta. 'a repre*inta deci. sfera economica +n care nevoile de
consum pentru servicii apar su) forma cererii. iar produc ia su) forma ofertei si din
confruntarea celor doua laturi se finali*ea*a tran*ac ii prin intermediul actelor de v7n*are1
cumparare.
9stfel. pia a este locul a)stract unde se +nt7lnesc agen ii economiciF ea asigura
compati)ilitatea ac iunilor lor si le da informa iile necesare definirii proiectelor lor.
9sa cum re*ulta si din defini iile de mai sus. din punct de vedere conceptual nu
e-ista deose)iri +ntre pia a )unurilor si cea a serviciilor.
,e asemenea. ca si +n ca*ul pie ei )unurilor si +n ca*ul serviciilor e-ista
1 pia a poten iala si pia a reala 2efectiva3F
1 pia a interna si pia a interna ionala 2mondiala3F
1 pia a producatorilor 2v7n*atorilor3 si pia a consumatorilor 2cumparatorilor3F
1 pia a noua. de testare etc.
!tructura pie ei serviciilor poate fi cercetata si dupa tipul serviciilor care fac o)iectul
v7n*arii1cumpararii. criteriu dupa care putem deose)i. de e-empluC
1 pia a serviciilor pentru +ntreprindere F
1 pia a serviciilor pentru popula ie.
9ceste pie e. la r7ndul lor. se su)divid pe categorii. grupe si clase de servicii 2cum ar
fiC pia a serviciilor de cercetare1de*voltare. pia a serviciilor de turism etc.3.
,upa cu m a re*ultat si din capitolul an ter ior. pia a serviciilor nu include +n
totalitate sfera serviciilor. e-ist7nd si servicii non1marfa sau non1mar5et. 9cestea sunt
repre*entate. pe de o parte. de serviciile pu)lice sau private care nu se comerciali*ea*a.
iar pe de alta parte d e serviciile MgratuiteM. pe care si le fac oamenii lor +nsisi.
O alta su)liniere ce tre)uie facuta +n legatura cu caracteristicile pie ei serviciilor
se refera la faptul ca. +n domeniul serviciilor. comensurarea indicatorilor prin care se
e-prima dimensiunile si dinamica pie ei este mai dificila dec7t +n ca*ul )unurilor.
1. 9stfel. pentru e-primarea ofertei. cer erii si a volumului tran*ac iilor re*ultate se
foloseste o mare varietate de indicatori. 9sa. de e-emplu. pentru cuantificarea ofertei
serviciilor de transport se folosesc indicatori referitori la numarul mi#loacelor de transport
disponi)ile. capacitatea si tipul acestora. numarul lucratorilor etc. pentru e-primarea cereriiC
numar de clien iF cantitatea si felul marfurilor de transportat pentru e-primarea dimensiunilor
tran*ac iilor re*ultate prin +nt7lnirea cererii cu oferta. indicatori cum ar fiC numar de
calatori. 5m sau numar de tone 5m transportate. numar de ve4icule +n circula ie. valoarea
c4eltuielilor 2sau +ncasarilor3. consumul de com)usti)il.
2. 8n p lus. pe l7nga elementele ca ntita tive. +n ca*ul serviciilor. elementele
calitative. adesea dificil de evaluat au o deose)ita semnifica ie. +n aprecierea po*i iei
unei firme sau a unei ari pe pia a serviciilor. ,e e-emplu. +n ca*ul evalu ar ii
comparative a serviciilor de tr an spor t of er ite d e mai mu lte fir me. esen iale sunt
criteriile de calitate cum ar fiC rigiditate. sig uran a. regu laritate. fle-i)ilitate. confortF
posi)ilitatea de a asigura legaturi Mdin poarta +n p oartaM etc.
3. O alta caracter istica a p ie ei s erv iciil or se ref era la mod u l de
manifestare concuren ei. Astfel cele cinci, condi ii ale concuren ei pure si perfecte si
anume: omo genitatea, atomicitatea, intrarea libera n ramura, libera circula ie a
capitalurilor si transpar en a de regula nu su nt respectate n cadrul pie ei serviciilor.
8n pr imu l r7nd. asa cum s1a mai aratat. serviciile nu sunt omo gene. ci dimpotriv a
eterogene fiecare producator dispu n7nd. +n a)sen a restric iilor materiale. de posi)ilitatea
de a1si concepe serviciile +ntr1o maniera personala. originala. 9ceasta trasatu ra
caracteristica serviciilor afectea*a si atomicitatea. deoarece +n aceste con di ii se poate
spune ca fiecare producator dispune de o mica putere de monopol.
4. & eferitor la intrarea li) era +n r amu ra si li)er a circula ie a capitalur ilor. +n
multe sectoare ale serviciilor acestea su nt +ngr ad ite de costurile mari de intrare sau de
iesire de pe pia a. ceea ce conduce la frecvente situa ii de monopol sau oligopol.
8n plus. fiecare producator de servicii dispune de o paleta +ntreaga de mi#loace
pentru a se diferen ia: bine n eles, calitatea presta iei sale (pe care clien ii sun t adesea
incapabili de a o aprecia la justa sa v aloare), d ar, d e asemenea, r ela ia personala p e
care o ntre in e cu clientela sa, atmosfera din unitate... fara a u ita ceea ce este adesea
princip alul criteriu de alegere al clien ilor, amplasarea geografica.
Pe de alta parte. consumatorii. fiind supusi la restric ii de timp se gasesc +n
imposi) ilitatea de a comp ara riguros raporturile calitate1pre a tuturor presta iilor care
le sunt oferite.
Eai mult. tran sparen a +n ca*u l pie ei serv iciilo r este limitata de caracterul
imaterial al acestora. serviciile spre deose)ire de )unuri neput7nd fi McercetateM d e
concuren i p entru a descop eri noile te4nologii de produc ie sau daca pre urile de v7n*are
nu fac o)iectul unei politici de dumping.
Prin urmare. prod usele nef iind omog ene. intrar ea li)era pe pia a si li) era
circula ie a capitalur ilo r fiind d es eo ri +n gr adite. in fo rmar ea consumatorilor si
concuren ilo r fiind limitata. fiecare producator d ispun7nd de un fel de mica pu tere de
monop ol. ne gasim +n f a a uno r structu ri ale p ie ei caracteristice concuren ei
imperfecte.
/mperfec iun ile concu ren ei +n domeniu l ser viciilor au fost folosite pentru
interven ia mai mare a statului +n acest sector si +ngradirea p rin reglementari a regulilor
#ocului pie ei li)ere.
/nterven ia statului. este de p arer e Len rA Lepage Mn1ar fi un lucr u neg ativ d aca
s1 ar p utea imagina un stat fo rmat d in o amen i per fec i. de*interesa i. omnistiutori si
total transparen iM.
Convingerea lui este ca argumentele economice repr e*inta Mteorii1cuvertur aM.
oferite de economisti pentru a prote#a de durita ile concuren ei un an umit numar de
interese ale uno r persoane 2grup uri3 )eneficiare de o po*i ie politica privilegiata. 'l
sus ine generali*area Mpie ei li)ereM inclusiv +n sectorul serviciilor. argument7nd ca pia a
se pre*in ta ca un sistem ci)ernetic. +n car e fara a avea nevoie de interv en ie e- terioara.
in ter esele person ale g4idea*a resursele spre utili*arile lor posi)ile. care au cea mai mare
valoare.
8n aceasta optica. pia a este un instru ment esen ial de alocare. a carei
superioritate provine din aceea ca este sistemul +n care indivi*ii se gasesc cel mai )ine
motiva i sa faca ceea ce este )ine pentru to i.
,e asemen ea. D. C /. , elau naA ar ata ca +ncep 7n d di n an ii 1$ " 0 s1 a
de*v oltat. +n arile occiden tale u n puternic curent de idei favo ra) il re+ntoarcerii la pia a
li)era. de)arasata de Mc7r#eleM statului...
8n inter pretarea raportului +ntre serviciile marfa. Mmar5etM si serviciile care nu fac
o)iectul rela iilor de pia a el sus ine ideea ca forma marfa ar fi cea mai indicata p entru
activita ile de servicii unde predomina caracteristica imediata a r e*ultatelor. iar forma
nemarfa sectoarelor de servicii caracteri*ate pr in pr eponderen a r e*u ltatelor mediate
2acestea r even ind +n principal +n sarcina sectorului pu)lic3.

7!2! I(t%$&%( ia statului si t%(*i( % *% li.%$ali/a$% ( s%#to$ul
s%$&i#iilo$

8n aceasta privin a tre) uie men ionat ca o )una perioad a de timp. p7na +n anii
1$0. c4iar +n arile de*voltate cu economie de pia a. sectorul serviciilor a fost unul din
domeniile cel mai mult atinse de interven ia statului.
LenrA Lep age grupea*a modalita ile de interven ie a starului +n sectorul
serviciilor +n trei categoriiC
1 trecer ea unor +ntreprin der i +n propr ietatea si su ) co ntr olul statu lui 2te4nica
na ionali*arii3F
1 lasarea +n proprietatea colectivita ii a investi iilor. dar +ncredin area gestiunii lor
unor +ntrep rind eri private contractante. caror a li se impune respectarea unor tarife
ma-ime 2te4nica. mai ales france*a. a concesionarii3F
1 sistemul american de reglementare care consta +n a impune +ntreprinderilor sa
nu depaseasca anumite. limite ma-ime de renta)ilitate. sistem care difera de cel
euro pean de concesiune pr in aceea ca +ntr ep rind er ea pr iv ata ar easigurata
proprietatea tuturor investi iilor. +n ciuda titlului de serviciu pu)lic pe care tre)uie sa11
respecte.
&efer itor la dimen siunile secto rulu i pu )lic sau s emipu )lic este cunoscut ca
acestea difera semnificativ +n 9merica fa a de 'uropa. de la o ara la alta. +nregistr7nd de
asemenea o miscare pendulatorie de la o perioada la alta.
8n mod particular. sectorul serviciilor se eviden ia printr1o pre*en a semnificativa
a +ntreprinderilor pu)lice.
9sa cum ar ata Eattei ,og an si ,o min iK ue P elassA Msecto rul transporturilor
ur)ane. dar si cele feroviare. aeriene. c4iar maritime pareau sa apar ina de drept
domeniu lu i re*ervat p uterii p u)liceC to t astfel sector ul en er getic. con tr olat cel p u in
par ial la nivelul e- trac iei si p ro spec iei si aproape integral +n stadiul transformarii si
distri)u iei. ,omeniului pu)lic sau cv asi1pu) lic i se mai adaugau posta si
telecomunica iileF informa ia radiotelevi*ata a fost +n gen eral inclusa. +n 'uropa. +n
c7mp ul interven iei directe a pu terii pu)lice. To t asa o parte semnificativa a cer cetarii.
0ancile centrale au fost printre primele institu ii supu se aprop rierii pu)lice. Prin
urmare. controlul statului s1a +ntins adesea asupra celor mai numeroase si mai influente
institu ii de creditM.
9nali*ele co mparativ e. cum sun t cele reali*ate de Eattei ,o gan si
,ominiKue PelassA. arata ca interv en ia statului +n econo mie este legata de
fenomenele de cri*a.
O anali*a empirica reali*ata +n !;9 a de*valuit ca +ntre 1$16 si 1$6 din
2. 450 .00 0 d e postur i perman en te create +n #u rul e- ecutiv ului american. l.$50.000.
adica 4:5 au fost instituite +n timp de ra*)oi.
8n 'uropa. p7na la sf7rsitul secolului al >/>1lea. c4eltuielile pu)lice au dep asit
rareo ri 10H din venitul na ional. !tatul avea +n principal ro lul de prestator de servicii
colective caC securitatea. #usti ia. apararea. ;lterior a crescut rolul statului +n +ndeplinirea
anumitor func ii n ecunoscute de interes pu)lic caC educa ia. 4a)itatul. re elele de
distri)u ie a apei sau electricita ii. infrastructurile rutiere sau feroviare ele.
,ar +n cea mai mare parte a arilor. +n aceasta perioada. separarea domeniilor de
stat de cele ale +ntreprinderilor ram7ne transanta.
!ecolul >>. +n prima p arte. din cau*a ra*)oaielo r si cri*elor a f ost marcat de o
tendin a de na ionali*are progresiva a economiei.
8n %ran a de e-emplu. calendarul este elocventC
1$1$C na ionali*area Oficiului de a*ot si minelor de potasiu
1$2"C monopol na ional al Petrolului
1$36C na ionali*arile %rontului PopularC !IC%. armament. aeronautica
1$45C na ionali*arile (eneralului de (aulleC &enault. 9ir %rance. )anci etc. 1$"2C
na ionali*arile socialisteC toate )ancile si $ grupuri industriale.
9ceasta miscare seculara s1a inversat +ncep7nd cu anii 1$0. %a a de
mondiali*area economiei. a +nceput sa prevale*e ideea ca statul n1ar fi cel mai )ine plasat
pentru a gira mi#loacele de produc ie +ntr1un conte-t dinamic +n care tre)uie sa se decida
cu rapiditate si suple e.
,e unde o mare miscare de reflu- p rin p rivati*area +ntreprinderilor na ionali*ate
+n toate democra iile industrial.
9lte modalita i de interven ie a statului +n economie. inclusiv +n sectorul
serviciilor. se reali*ea*a prin sociali*area venitului. reglementari si caile multiple ale unei
influen e non1constr7ngatoare .
;nul d intre mi#lo acele de interven ie cele mai spectaculoase la
dispo*i ia puterii pu)lice ine de masa enorma a venitului colectivi*at de stat la nivel central.
regional sau local. 9ceasta masa este +n e-tensie constanta. se considera printre altele si
din cau*a presiunii maselor populare. si mai ales. a grupurilor sociale defavori*ate 2someri.
pensionari etc.3 +n sensul redistri)uirii veniturilor. .
8n cadrul marilor na iuni europene. veniturile distri)uite de stat merg mai mult la
inactivi dec7t la salaria ii sectorului pu)lic.
9lte forme de interven ie se refera la numeroase formule de cooperare mai mult sau
mai pu in instituite +ntre stat si agen ii economici. una dintre ele repre*ent7nd 1o
planifica rea car e, chiar d aca este in egal dezvoltata pe continent, are tendin a sa se
generalizeze.
,ar. asa cum sus ine %r. 'calle. interven ia statului +n domeniul serv iciilo r se
e-er cita mai ales prin intermediul reglemen tarii acestor activita i. 'l men ionea*a c4iar
ca. +n ciuda contu*iei care este foarte frecvent facuta. c4estiunea dereglementarii si aceea a
de*etati*arii sunt perfect distincte. +n aceasta privin a. el sus ine aceeasi idee ca si al i autori
printre care E. ,ogan si ,. PelassA ca e-ista +ntreprinderi pu)lice. )ancare sau de alta natura
a caror putere le face relativ autonome. )ucur7ndu1se de o mare independen a +n gestionarea
resurselor lor. dupa cum e-ista +ntreprinderi private asupra carora statul are o puternica
influen a prin instrumentele sale.
&eglementarile specifice serviciilor. dupa opinia lui %r. 'calle. pot fi g rupate +n
trei categorii C
'-ista mai +nt7i reglementari te4nice. preva*7nd e-ercitarea unei 9ctivita i cu
respectarea anumitor norme. 9cestea se pot referi la persoanele implicate +n prestarea
serviciilor 2de e-emplu. e-igen a unei diplome pentru e-ercitarea unor profesiuni cum ar fiC
medici. ar4itec i etc.3. la produs sau la +ntreprindere. ,e e-emplu. serviciile de transport
aerian tre)uie sa respecte reguli de securitate. )ancile tre)uie sa satisfaca cerin e de protec ie a
clien ilor.
8n principiu. aceste reglementari nu au ca o)iect de a limita intrarea de noi
+ntreprinderi pe pia a respectiva. +n fapt. ele pot permite o anumita regulari*are a
flu-urilor de intrare. ,in faptul c4iar al e-isten ei lor. aceste reglementari constituie o )ariera
la intrare care afectea*a mai ales concuren ii poten iali straini.
,aca aceste norme te4nice sunt utili*ate cu scopuri corporatiste sau protec ioniste.
ele intra +n a doua categorie. si anume &eglementarilor administrative. av7nd ca o)iect de a
limita accesul +ntr1un sector de activitate.
9ceste reglementari administr ative se pot ref eri mai +nt7i la fi- area n umarului
+ntreprinderilor pe o pia a. Astfel, unui operator i se poate atribui monopol pe un anumit
teritoriu (ex emplu, pentru serviciile de distribuire a electricita ii, apei sau gazului), sau o
pia a poate fi mpar ita ntre doua sau trei firme, formnd un oligopol (este cazul, d e
ex emplu al liniilor aeriene inter na io nale) . e asemenea numaru l pro ducatorilor po ate
fi reglementat n cadrul unui r egim de !numerus clausus! (de exemplu , nu mar ul
taxiu rilor pariziene a fost astfel strict reglementat).
9lte reglementari administr ative limitau accesul la o pia a far a a fi-a un
numar precis d e operatori. 'ste mai ales ca*ul un or reglementar i comerciale cu p rivire
la propor ia unor tipuri de unita i pe centre comerciale. 9numite pie e pot fi c4iar
inter*ise +ntreprinderilor care1si e- ercita activitatea pe pie e vecine. din punct de vedere
sectorial 2de e-emplu. anumite servicii )an care sunt re*ervate numai anumitor tipuri de
)anci3 sau teritorial 2de e- emplu . ser viciile de po li ie. care de regu la sunt or gani*ate
pe criter iul teritorial. geografic3.
9 treia categor ie d e r eg lementar i sp ecif ice serviciilo r o r epr e*inta controlul
administrativ al pre urilor (tarifelor).
Tre)uie su)liniat ca acestea se refera. aproape +ntotdeauna. la cresterile de pre u ri
2tarife3 si nu la nivelul lor. +n general. fi-at li)er de +ntr eprindere. atunci c7nd serviciu l
este of erit pentru prima d ata. ,e asemenea. controlul poate vi*a marimea cotelor de
mar#a comerciala.
&eglementarilor pre*entate li se mai pot adauga cele fiscale care prin regimul
impo*itelor influen ea*a nivelul tarifelor. al profiturilor nete ale +ntrepr in*atorilo r.
stimul7nd sau n u de*vo ltar ea secto rulu i serviciilor +n ansam)lu sau a unei ramuri a
acestuia.

7!3! Rapo$tu$i (t$% pia a s%$&i#iilo$ si pia a .u(u$ilo$

&ela iile +ntre pia a serviciilor si pia a )unurilor sunt comple-e. at7t de concuren a
(substitu ie), ct si de stimulare reciproca sau de indiferen a
9ceste raporturi sunt vala)ile at7t pentru pia a serviciilor de consum c7t si a
serviciilor de produc ie.
1!P% pia a s%$&i#iilo$ si .u(u$ilo$ *% #o(su+, $%la iil% *% #o(#u $%( a p$o&i(,
+n primul r7nd. din faptul ca )unurile si serviciile +si disputa veniturile popula iei.
,eoar ece c4eltuielile pentru servicii nu au +ntotdeauna un caracter de prima necesitate. la
un nivel redus al veniturilor ponderea lor +n )ugetele de consum ale familiilor va fi relativ
redusa. comparativ cu ponderea )unurilor. Pe masura cr ester ii venitu rilor partea relativa
a serv iciilor +n c4eltuielile de consum ale po pula iei va fi din ce +n ce mai mare
2conform legilor lui 'ngel3.
8n afara de anali*a evolu iei coeficien ilor )ug etari. raportul +ntre pia a serviciilor
de consum si pia a )unurilor poate fi e-aminat si urmarind evolu ia celor 2 indicatori care
e-prima cel mai semnificativ dinamica celor doua pie e si anumeC v7n*arile de
ma rf uri cu aman untul. serviciile de pia a presta te po p ula iei.
!i +n stru ctura pie ei serviciilor si )unu rilor de consum po t fi +n t7ln ite astfel
de rela ii de concuren a sau su)stitu ie.
8n aceasta pr ivin a. recuno sc7n du1se legitatea cresterii nev oilor de serv icii
2educative. cultu rale. loisir . transpor t. sanatate etc. 3 p e masur a de*voltarii societa ii.
e-ista totusi opinii diferite +n ceea ce priveste modul de satisfacere a acestor nevoi.
9stfel. teoriile referitoare la societatea post1indu striala. av7ndu 11 ca ini iator pe
sociologul american ,aniel 0ell. considera ca o prima caracteristica a n oii societa i este
aceea ca este o societate ter iara. r espectiv o societate )a*ata pe p rim atul serviciilor
as up ra )un urilor si p e p rep on deren a popula iei ocupate +n sectorul serviciilor.
Pe de alta parte. teoriile neo1industriale cu m este aceea nu mita Mself 1serviceM se
opu n te*elor societa ii post1in dustr iale. pe care le consider a idealiste.
2! 8(t$% #%$%$%a *% s%$&i#ii si #%a *% .u(u$i %4ista (u (u+ai $%la ii *% #o(#u$%( a, *%
substitu ie ci si de stimulare. Astfel, cresterea gradului de nzestrare a gospodariilor
popula iei cu bunuri de folosin a ndelungata (autoturisme, aparate electrotehnice de uz
casnic, aparate electrice, mobila etc.) genereaza o cerere sporita de servicii de ntre inere a
acestor bunuri .
,esi cresterea gradului de fia)ilitate a produselor ac ionea*a ca factor limitativ al
cererii de servicii pentru repararea )unurilor respective. aceasta influen a este contracarata de
apari ia de noi produse si de cresterea gradului de dotare a gospodariilor.
+ntre ciclul de via a al acestor produse si al serviciilor corespun*atoare e-ista o rela ie care
poate fi repre*entata ca +n figura de mai #os.
!erviciile apar concomitent sau la scurt timp dupa apari ia produsului si cunosc o
evolu ie ascendenta pe masura largirii pie ei produsului dar. de regula. nu pot atinge nivelul
ma-im al acesteia.
8n perioada de declin a produsului si c4iar dupa dispari ia acestuia din comer .
serviciile continua sa se men ina la un nivel ridicat. intr7nd +n fa*a de declin atunci c7nd
u*ura fi*ica sau morala elimina din consum produsul respectiv.
,e asemenea. cererea pentru astfel de servicii este influen ata de rela ia dintre pre ul
)unurilor si tarifele pentru servicii.
9stfel. +n general repararea unui )un este considerata eficienta daca raportul
dintre tarif 2p3 si perioada pentru care se r esta)ileste valoarea de +ntre)uin are
a )unului +n
urma repararii 2t3 este inferior raportului dintre pre ul )unului 2P3 si perioada
de folosire p7na
la prima reparare 2T3. respectivC

P p "
T t

0ine+n eles +nsa ca r ela ia din tre pre si tarif nu tre)u ie a) soluti*ata. intervenind
si al i factori care pot sa +ncline )alan a +ntr 1un sens sau altul. respectiv +n favoarea sau
defavoarea serviciilor.
&ela ii de stimulare e-ista. de asemenea. +n tre cererea pentru servicii de
confec ionare la comanda a unor )u nuri 2+m)racaminte. +ncal aminte. mo)ila. o)iecte d e
pod oa) a etc. 3 si cererea pentru produ se care repre*inta materia prima pentru
confec ionarea lor 2 esaturi. piele sau +nlocuitori de piele etc.3.
9celasi tip de rela ii pot fi men ionate +ntre pia a serviciilor de educa ie. cultu rale.
sanatate. tu ristice. legate de loisir s.a. s i pia a )un urilor care contri)uie la reali*area
acestor servicii 2car i. medicamente. alimente. )unuri de +m)racaminte si +ncal aminte
adecvate. o)iecte sportive etc.3.
3! R%la ii *% i(*i"%$%( a s% +a(i"%sta +ai al%s (t$% p ia a .u (u$ ilo $ si
serviciilor de prima necesitate. al caror consum este de importan a vitala pentru individ.
cum ar fi de e-emplu pia a )unurilor alimentare de stricta necesitate si p ia a serv iciilo r
leg ate de c4iria locuin ei. d istri)u ir ea apei. g a*u lu i. electricita ii. +ngri#irea sanata ii.
9ceste trei tipu ri de raporturi pot fi puse+n eviden a si pentru pia a serviciilor de
produc ie.
9stfel. cresterea dimensiunilor pie ei ) unu rilo r. a pro duc iei si tran*ac iilor cu
)unuri materiale conduce la cresterea pie ei serviciilor legate de p rodu c ia s i
comerciali*a rea )un urilor cum ar fi cele de tr an spor t. depo*itar e. servicii )ancare.
asigu rari. cercetare stiin ifica. pregatirea si perfec ionarea for ei de munca. informatica.
mar5eting etc.
,e asemen ea. de*voltarea pie ei serviciilor condu ce la stimularea pie ei )unurilor
de u* productivC ec4ipamente te4nice. masini. utila#e. instala ii si mai ales calculatoare
electronice care sunt din ce +n ce mai mult necesare +n sectorul serviciilor.
Pe de alta parte pot e-ista si unele situa ii de concuren a cu m ar fi de e-emplu
1 +ntre comer ul cu unele ec4ipamente de pr oduc ie si serviciile de leasing 2+nc4iriere3 a
ec4ipamentelor respective. +ntre comer ul cu )u nuri si comer ul cu licen e. )revete sau
drepturi de autor.
8ntre anumite segmente ale pie ei ) unur ilor de pro duc ie si pie e p articulare ale
serviciilor pot e-ista. de asemenea. rela ii de indiferen a.

Capitolul 9
O:ERTA SI TARI:ELE PENTRU SERVICII

9!1! Ca$a#t%$isti#il% o"%$t%i *% s%$&i#ii

8n sens generic. oferta este pre*entata de produc ia de servicii destinata
comerciali*arii pe pia a. !pre deose)ire d e oferta de )unuri. oferta de servicii. datorita
caracteristicilor de nematerialitate si nestoca)ilitate. nu +m)raca forma stocurilor
e-istente pe pia a si a cantita ilor de marfuri care pot fi aduse pe pia a. deci a livrarilor d e
marfuri +n cadrul rela iilor contractuale dintre furni*ori si )eneficiari.
1. 9stfel. o prima caracteristica a ofertei de servicii re*ulta din modul specific +n
care ea poate fi definita si anume ca fiind capacitatea organi*atorica a furni*orilor de
servicii de a satisface +n anumite condi ii de calitate. structura si termene cerin ele
)eneficiarilor.
,in aceasta capacitate organi*atorica a furni*orilor de serviciu de a presta
activita i utile consumatorilor fac parte for a de munca ce urmea*a a presta serviciile.
.a/a t%3(i#a (%#%sa$a, p$%#u+ si sist%+ul *% $%la ii (t$% p$%stato$i si #o(su+ato$i
)utili/ato$i,!
P$i( u$+a$%, ( p$i+ul $0(* p%$so(alul )si +ai al%s #%l #a$% &i(% ( #o(ta#t *i$%#t
#u #li%( ii, %st% i(t%1$at ( a#%asta #apa#itat% o$1a(i/ato$i#a *% a o"%$i s%$&i#ii *%oa$%#%
*% p$%1ati$%a si aptitu*i(il% lui *%pi(*% #alitat%a o "%$t%i *% s%$&i#ii!
Ba/a t%3(i#a )supo$tul +at%$ial,, +ai al%s p%(t$u a(u+it% s%#toa$% al% s%$&i#iilo$
)t$a(spo$tu$i, t%l%#o+u(i#a ii, 3ot%la$i%, ali+%(ta i% pu.li#a, %t#, %st%, *% as%+%(%a, u(
%l%+%(t "oa$t% i+po$ta(t #% #a$a#t%$i/%a/a #apa#itat%a o$1a(i/ato$i#a *% a p$o*u#%
s%$&i#ii! R%"%$ito$ la sist%+ul *% $%la ii (t$% p$%stato$i si #o(su+ato$i, %l %&i*%( ia/a
i("lu%( a tot +ai %4i1%( ta a #o(su+ato$ilo$ asup$a p$o*u#ato$ilo$! Ast"%l, tot +ai +ult
#li%(tul u(%i so#i%ta i *% s%$&i#ii poat% "i #o(si*%$at #a o ;$%su$sa u+a(a %4t%$(a6 #u
i("lu%( a %s%( iala asup$a st$at%1i%i "i$+%i $%sp%#ti&%!
Pa$ti#ipa$%a #o(su+ato $ului la p$o*u# ia *% s%$& i#iilo$ a #o(*us si la apa$i ia *%
(oi t%$+%(i ( &o#a.ula$ul %#o(o+i#, #u+ a$ "i a#%la *% ;p$osu+ato$6si ;p$osu+6,
i(&%(ta i *% Al&i( To""l%$, #a$% *% alt"%l #o(si*%$a *%/&olta$%a ;p$osu+ului6 o
#a$a#t%$isti#a i+po$ta(ta a #%lui *%'al ;t$%il%a &al6!
O #o(s%#i( a i+po$ta(ta a pa$ti#ipa$ii #li%(tului la p$o*u# ia s%$&i#iului %st% si
$%la ia (t$% #li%(t si o$1a(i/a i%!
2! O alta #a$a#t%$isti#a, *%t%$+i(ata *% (%+at%$ialitat%a s%$&i#iilo$ si pa$ti#ipa$%a
#li%(tului la p$o#%sul *% p$o*u# i% s% $%"%$ a la $apo$tul *i"%$%( i%$%<as%+a(a$%
)p%$so(ali/a$%<sta(*a$*i/a$%, ( #a*$ul o"%$t%i * % s%$&i#ii!
Ast"%l, a.s%( a .a$i%$%lo$ ;+at%$ial%6 si i+pli#a$%a #o(su+ato$ului ( p$o*u# ia
s%$&i#iilo$ #o(*u#% la ;*i"%$%( i%$%a6 a#%sto$a, "i%#a$% p$o*u#ato$ put0(* sa'si #o(#%apa
;o"%$ta6 (t$'o +a(i%$a p$op$i%!
P% *% alta pa$t%, tot *ato$ita i+at%$ialita ii %st% *i"i#il *% a p$ot%=a s%$&i#iul p% pla(
=u$i*i#, $is#ul *% i+ita i% *% #at$% #o(#u$%( i "ii(* $i*i#at! 8(t$'a*%&a$, %st% uso$ *% a
$%p$o*u#% s%$&i#iul *% ;.usi((%s #lass6 al #o+pa(i%i a%$i%(% #o(#u$%(t% sau *% a i+ita
(oil% s%$&i#ii "i(a(#ia$% al% u(%i .a(#i! P$ot%# ia =u$i*i#a s% li+it%a/a la (u+%l%
s%$&i#iului )+a$#a sa, sau %&alua$%a s%$&i#iilo$! D% a#%%a, ;#%l% au/it%6 );*% la 1u$a la
urec4e=3 #oaca o mare importan a +n luarea deci*iei de a cumpara un serviciu. ,e
asemenea. unul din rolurile pu)licita ii este de a concreti*a serviciul pentru clientela.
/ntegrarea clientului +n procesul de produc ie complica d e asemenea orice
inova ie. Consumatorul serviciului. clientul. Ninteriori*ea*a= modul de utili*are si orice
modificare rupe sc4ema de +nva are. 8n timpul lansarii unui nou serviciu. +ntreprinderea
tre)uie. prin urmare. sa1si concentre*e eforturile pentru formarea de catre clien i a noi
comportamente.
Iumele serviciului 2ma rca3 poate contri)ui la concreti*area si difu*area
serviciilor daca poseda urmatoarele patru caracteristiciC
1 originalitatea O +ntreprinderea tre)uie sa evite sa recurga la nume generice care
nu1i permit sa se distinga de rivalii sai si nu tre)uie a)u*at de semne sau acronimeF
1 pertinen a O numele tre)uie sa evoce serviciul si sa1l situe*e clar +n spiritul
clienetului 2N!peedA= evoca rapiditatea serviciului si N!avour clu)=. degustarea3.
=Iouvelles frontiPres= evoca voia#ul. iar NPi**a Lut= specificul restaurantului. 9stfel.
marca. numele este un fel de semnal care evo ca anumite caracteristici ale serviciului si
a#uta consumatorul sa le regaseascaF
1 usurin a de memori*are O originalitate. pertinen a si simplitatea numelui
facilitea*a memori*areaF
1 suple ea O alegerea numelui tre)uie sa ina de evolu ia strategiei +ntreprinderii.
Legat d e cerin a de personali*are si diferen iere a serviciilor apare +ntre)area daca
+n domeniul serviciilor este necesara si posi)ila sta)ilirea unor norme privind oferta d e
servicii.
!e pot distinge doua tipuri de normeC
1 norma generala O relativa la serviciul de )a*a. '-empluC o marfa tre)uie livrata
la domiciliul consumatorului +n 24 de oreF
1 norme particulare O decurg din norma generala si se refera la diferite posturi de
munca. &espectarea acestora asigur a o mai )una prestare a serviciilor +n conformitate cu
norma generala.
C7nd aceste norme nu sunt respectate. +ntreprinderea se anga#ea*a sa repare
erorile comise asupra clientelei.
3. O alta caracteristica a ofertei de servicii este aceea ca ea repre*inta un element
poten ial aflat +ntr1o stare de asteptar e activa +n raport cu cerin ele clien ilor. Caracterul
activ al ofertei de servicii se manifesta prin f aptul ca aceasta nu poate fi indiferenta fa a
de cerere. ci tre)uie sa se adapte*e permanent la aceasta. sa o stimule*e si c4iar sa o
cree*e.
;n rol important revine +n acest sens cercetarilor de mar5eting. studierii nevoilor
de servicii si a masurii +n care acestea se pot transforma din cerere poten iala +n cerere
efectiva.
8n conceperea si reali*area acestor activita i tre)uie sa se ina seama si de faptul ca
+n cadrul ofertei d e servicii se +mpletesc. totodata. o serie de elemente. din care unele +i
confera un grad +n alt de rigiditate. iar altele o anumita fle-i)ilitate.
4. 8n sf7rsit. o alta caracteristica care re*ulta +n pr incipal din caracterul nestoca)il
al serviciilor este aceea ca dimensionarea ofertei de servicii se f ace. de regula. +n
condi ii de risc. respectiv de pro)a)ilitate a manifestarii cererii de servicii. 8n aceste
condi ii. teoria deci*iei ne pune la +ndem7na mai multe metode pentru luarea celor mai
)une deci*ii. dintre care cele mai cunoscute suntC ma-imin 2ma-imi*area minimului de
re*ultat3. minima- 2minimi*area ma- imului de regret3 si calculul speran ei
matematice
2respectiv al nivelului cererii care are cea mai mare pro)a)ilitate O Nsperan a= O d
e
reali*are.

5.2. Tarifele pentru servicii

Ta$i"ul %st% *%(u+i$%a u/uala p%(t$u a *%s%+(a &aloa$%a p% pia a a u(ui s%$&i#iu!
8( a" a$a (o iu(ii *% ta$i" s% +ai "olos%st% p%(t$u u(%l% s%$&i#ii si (o iu(%a *% p$% ,
de e-emplu pentru serviciile de alimenta ie pu)lica.
!e mai +nt7lneste. de asemenea. denumirea de ta-a. pentru serviciile a caror
valoare intra +n competen a de sta)ilire a organelor financiare. Ta- a are caracter fiscal si
se varsa la )ugetul statului. C7teva e- emple +n acest sens suntC ta- a pentru ur)anism.
pentru folosirea autostra*ii. pentru parcare. pentru folosirea reclamelor si firmelor
luminoase etc.
R%*%&%( a, o alta (o iu(% l%1ata *% plata s%$&i#iilo$, $%p$%/i(ta #o(t$a&aloa$%a
serviciilor de ac4i*i ionare de licen e sau 5no614o6. plata fac7ndu1se su) forma unei
cote procentuale din cifra de afaceri o) inuta cu licen a ac4i*i ionata.
9lte no iuni u*ual folosite pentru plata serviciilor sunt cele deC onorariu 1 +n
ca*ul unui li)er profesionistF prima O +n ca*ul asigurarilorF salariul O +n ca*ul
persoanelor salariateF impo*it O +n ca*ul contri)u iei la )ugetul statului pentru o) inerea
de venituriF c4irie1 pentr u folosirea unui )un. do)7nda O pentru +mprumuturi. rata O +n
ca*ul unei pla i esalonate. garan ie O +n ca*ul de amanetare etc.
8n economia de pia a. tarifele serviciilor. ca si pre urile )unurilor sunt sta)ilite
li)er. prin negocierea +ntre v7n*ator si cumpar ator.
,in punct de vedere al v7n*atorului. deci*ia de sta)ilire a tarifului tre)uie sa ina
seama de c4eltuielile 2 de produc ie si comerciali*are3. de cotele de impo*ite si ta-e care
tre)uie acoperite de tarif. precum si de mar#ele de profit scontate de producator si:sau
comerciant 2intermediar3. 9l i factori importan i influen ea*a aceasta deci*ie suntC
$apo$tul (t$% #%$%$% si o"%$a p%(t$u s%$&i#iul $%sp%#ti& si ta$i"%l% p$a#ti#at% *%
#o(#u$%( a!
,in punct de vedere al cumparatorului tariful este apreciat +n func ie d e utilitatea
serviciului. veniturile disponi)ile. compara ia cu pre ul )unurilor care eventual
concurea*a serviciul si:sau cu efortul de a si1l face singur.
8n practica. pentru a ine seama de anumite particularita i ale ofertei sau cererii. se
foloseste metoda dif eren ierii tarifelor pentru acelasi tip de serviciu. servicii similare sau
complementare.
;nul dintre criteriile de diferen iere a tarifelor este legat de varia ia cererii +n
timp. tarifele fiind mai mari atunci c7nd cererea este mai mare si mai mici +n perioada
c7nd cererea este +n mod o)isnuit mei redusa. pentru a o stimula. Tarifele diferen iate +n
timp. +n func ie de se*onalitatea sunt foarte frecv ent utili*ate. de e- emplu. +n activitatea
turistica. av7nd ca scop stimularea cererii +n e-trase*on.
La tarifele dif eren iate +n func ie de varia ia cererii +n timp conduce si aplicarea
principiului tarifarii la costul marginal. 9cest principiu se aplica. de e-emplu. +n %ran a.
pentru determinarea tarifelor pentru serviciile de producere si distri)u ie a energiei
electrice.
;n alt criteriu de diferen iere a tarifelor este destinatarul serviciilor. acest
criteriu av7nd la )a*a mai ales motive de protec ie sociala sau promovare a ofertei de
servicii. 9sa. de e-emplu. +n domeniul transporturilor se folosesc Ntarife sociale= +n
spri#inul unor segmente defavori*ate de consumatori 2pensionari. tineri. copii3. ,e
asemenea agen ii economici din turism pot fi sta)ili. +n func ie de politica tarifara.
renta)ilitatea activita ii. gradul de ocupare. se*on etc. gratuita i pentru ca*area copiilor
p7na la ani 2c7nd nu se solicita pat suplimentar3 si reduceri de tarife pentru elevi.
studen i. pensionari. veterani. invali*i si vaduve de ra*)oi. rani ii si urmasii martirilor
revolu iei din decem)rie 1$"$. persoane 4andicapate. precum si pentru *iaristi. reporteri
de radio si televi*iune. invita i straini ai institu iilor pu)lice centrale si locale.

9!3! Rapo$t p$% <#alitat% ( *o+%(iul s%$&i#iilo$

&eferitor la percep ia pre ului de catre consumator 2clientul3. aceasta a facut
o)iectul a numero ase studii ela)orate de catre cercetatorii +n stiin e sociale si economice.
Cea mai mare parte dintre ele pun +n eviden a rela ia directa e-istenta +ntre pre si
calitatea produsului +n sensul ca un pre ridicat este asociat de consumatorului cu o
calitate ridicata a serviciului. 9stfel. pre ul serviciului devine un adevarat indicator a
priori al calita ii presta iei asteptate.
Pe de alta parte. se pune pro)lema evaluarii de catre client a raportului
calitate:pre . deci #udecarea a posteriori de catre client a calita ii presta iei d e care aceasta
este perceputa efectiv de catre clien i.
9#ungem astfel la pro)lema masurarii calita ii serviciului. a modalita ilor +n care
aceasta este perceputa efectiv de catre clien i.
Comple-itatea acestei p ro)leme este accentuata de multiplele dimensiuni 2fa ete3
ale calita ii produselor. cum ar fiC
1 calitatea O materieF
1 calitatea O manieraF
1 calitatea O adaptareF
1 calitatea O utili*areF
1 calitatea O noutate.
Prima dimensiune a calita ii. calitatea O materie se refera la calitatea materialelor
+ncorporate si:sau a suportului fi*ic necesar prestarii serviciilor. O) inerea acestei calita i
depinde de priceperea si a)ilitatea prestatorului +n alegerea furni*orilor si a materialelor si
ec4ipamentelor. +n conservarea si +ntre inerea acestora. +n negocierea pre ur ilor etc.
9ceasta dimensiune este foarte importanta deoarece ea +i permite consumatorului
sa. Ntangi)ili*e*e= calitatea serviciului.
9 doua dimensiune. calitatea O maniera 2mod3 se refera la modul de reali*are a
opera iunilor. a proceselor de produc ie. a organi*arii si controlului produc iei etc. ,in
punct de vedere al consumatorului aceasta calitate este perceputa prin intermediul
timpului de servire. gradului de satisfac ie si confort al utili*arii serviciului etc.
9 treia dimensiune este aceea a calita ii O adaptare. respectiv gr adul de adaptare la
nevoilor specifice ale consumatorilor. Legat de aceasta se pune pro)lema gasirii
raportului optim +ntre standardi*area serviciului si diferen ierea acestuia +n func ie de
nevoile si preferin ele clien ilor.
9 patra dimensiun e este aceea a calita ii O utili*are. 'ste vor)a de tot ceea ce
determina optimi*area utili*arii serviciului +n termeni deC conformitate cu anumite
standarde 2norme3. usurin a. fia)ilitate. durata etc.
8n sf7rsit. a cincia dimensiune calitatea O noutate. 9ceasta dimensiune este
apreciata mai ales de cu mparatorii Ninovatori= care sunt dispusi sa plateasca un p re mai
mare pentru a se remarca prin faptul ca sunt primii consumatori ai unui produs.
C4iar daca +n practica aceste dimensiuni ale calita ii nu pot fi cuantificate precis.
ele influen ea*a semnificativ aprecierea tarifului de catre client. pun7ndu1si amprenta
asupra modului de manifestare a concu ren ei prin pre +n domeniul serviciilor.
'ste cunoscut ca regula de )a*a a politicii de pre +n condi iile de concuren a este
de reducere a pre ului pentru a atrage clien ii si a depasi. +n acest fel. concuren a.
Capitolul >
CEREREA DE SERVICII

>!1! Rolul #%$%$ii ( %#o(o+ia s%$&i#iilo$

;na din pro)lemele c4eie ale teoriei economice de1a lungul timpului a fost legala
de raportul cerere:oferta si rolul lor +n economie.
P7na +n anii 1$20. timp de 150 de ani teoria economica a fost dominata de ideea
insuficien ei ofertei si a necesita ii stimularii produc iei.
9)ordarea neoclasica. aceasta se )a*ea*a. de asemen ea. pe ip ote*a ca agen ii
pie ei. fie ei oameni de afaceri. salaria i sau gospodarii +si optimi*e*e ac iunile ca M4 omo
economicusM +n sensul ca iau deci*ii ra ionale si le urmea*a consecvent +n ac iunile lor.
9stfel. nu e- ista riscuri de e-ces d e cerere sau oferta. at7t pentru marfuri. c7t si pentru
factorii de produc ie inclu*7nd mun ca. a#ung7ndu1se la asigurarea ec4ili)rului gen eral
al pie ei produselor si factorilor de produc ie.
8n conclu*ie. +n timp ce economistii clasici su)liniau importan a ofertei +n rela ia
oferta O cerere. scoala neoclasica accentu a prioritatea cererii. +n am) ele ca*u ri
+nsa:punctul de referin a +l repre*enta reali*area ec4ili)ru lui econ omic.
Cresterea cererii +n acelasi timp cu negli#area stimularii p roduc iei n1a facut
dec7t sa creasca infla ia. +n timp ce se astepta ca economia sa fie condusa pornind de la
a) ordarea mon etara a p ro)lemelor cererii au aparu t la supr afa a pro)lemele ofertei.
repre*entate de doua fenomene economice de )a*aC pe de1o p arte randamentele
descresc7nde ale te4nolo giilor si. pe de alta p arte. rolul Qf undamen tal al ser viciilor. nu
at7t ca sector. dar ca o serie d e fu nc ii care au mo dif icat +n to talitate s istemu l d e
p ro d u c ie. E ai mu lt no iu n ea de performan a si valoare nu pot fi identificate cu un
punct +n timp. ci tre)uie sa se refere la o perioada de timp.
Cererea rep re*inta un mecanism de selec ie nu numai pentru pro dusele si
serviciile oferite pie ei. dar si pentr u proiectele produc iei si ideile d e noi pro duse. Ca
urmare a acestei selec ii. este posi)il ca u nele dintre propunerile de produ se noi sa nu
a#unga niciodata pe pia a si deci sa nu ai)a cum sa fie pre uite. +n fapt. selec ia este
esen iala pen tru a men ine func ionarea nor mala a sistemului si a verifica eficien a
produsului +n sens economic si sociali.
>!2! Ca$a#t%$isti#i al% #%$%$ii *% s%$&i#ii

9sa cum este cun oscut. cererea pentru servicii repre*inta. alaturi de oferta si
tarife una din categoriile cele mai importante ale pie ei serviciilor.
Cererea de servicii repre*inta partea solva)ila a nevoii so ciale reale de servicii
care se manifesta la pia a.
O prima caracteristica a cererii pentru servicii re*ulta c4iar din defini ie si anume
ca cererea a copera numai o parte a nevoilor de consum. si anume pe acelea care
sunt solva)ile.
Pe de alta p arte. con sumul d e servicii are si alte su rse +n afara pie ei 2serviciile
nemarf a3. con sumul av7nd prin u rmar e o sfera de cuprind ere mai mare dec7t cererea de
servicii.
O a do ua caracteristica a cererii de serv icii se refera la mo)ilit atea ei
t%$ito $ia la! Ast"%l, *i( pu(#t *% &%*%$% al posi.ilita ilo$ *% +i1$a$% a #%$ %$ii, s%$&i#iil%
pot "i +pa$ it% ( t$%i #at%1o$ii-
1 servicii care nu admit migrarea cereriiC servicii de distri)u ie a electricita ii.
apei. com)usti)ilului. cura enia locuin ei etc.F
1 servicii care permit. +n anu mite limite. migrarea cereriiC comer . r epara ii.
servicii personale etc..
1 servicii care impun migrarea cereriiC serviciile turistice.
O a treia caracteristica a cererii de servicii se r efera la elasticitatea ei ridicata.
de regula. +n raport cu factorii care o influen ea*a. si mai ales +n func ie de venituri si
tarife. 9ceasta se e- plica prin aceea ca serviciile satisfac. +n general. nevoi de ordin
secund ar sau ter iar. si car e sunt foarte sensi)ile la
modificarile intervenite +n venituri sau tarife.
Totusi. Munele din nevoile de servicii fac par te din cercul nevoilor primare
2nevoile de transpo rt. nevoile de igien a si sanatate. nevoile de repara ii si +ntre inere.
nevoile de servicii )ancare etc.3. motiv pentru care cererea care le e-prima are o
elasticitate sca*utaM.
Caracteristicile pre*entate mai sus se refera cu precadere la cererea de servicii a
popula iei.
8n acelasi timp . cererea de servicii p entru +ntreprinderi p re*inta anumite
particularita i dintre care amintimC
1 unita ile cumparatoare. prin importan a lor 1 volumul produc iei. te4nologia
ap licata. legatu rile cu pia a etc. 1 antrenea*a o disparitate con sidera)ila +n ceea ce
priveste volumul. structura si esalonarea +n timp a cererii de marfuriF
1 cererea de ser vicii destinate consumului intermediar este fer ma. depin*7nd de
capacita ile de produc ie si de posi)ilita ile financiar e ale +ntreprinderilor si fiind
fundamentata prin considera ii de renta)ilitate si avanta#e te4niceF
1 cererea pentru astfel de serv icii ar e un caracter te4nic dominant. v7n*area
capat7nd aspectul unei p re*entari te4niceF
# f actor ii p sih olo gici de in un r ol mai red us n deter min area d eciziei de
cumparare etc.
6.3. %actorii care influen ea*a cererea de servicii

9cestia se diferen ia*a pentru cererea de servicii a popula iei. cererea de servicii
pentru produc ie. respectiv interna ionale.
a, :a #to$ii #a$% i("lu%( %a/a #%$%$%a *% s%$&i#ii a popula i%i
Cererea de servicii a popula iei se modifica. +n volum si structura. su) influen a.
+n principal. a urmatorilor factoriC
# veniturile si timpul liber. $resterea venitului si timpului liber influen eaza n
acelasi sens cer erea de servicii. 9stfel. indivi*ii si familiile. pe masura cresterii
veniturilor. dau un plus d e valoare timp ului lor li)er. av 7nd tendin a mai mult sa
cumpere servicii. dec7t sa le pro duca singu ri 2 de e-emplu . sa ia masa larestaurant.
mai degra)a dec7t la domiciliu3. ,ar invers. cei care au timp li)er si venituri limitate
sun t adesea deter min a i sa1 si redu ca c4 eltuielile p en tr u servicii.
# oferta de servicii influen eaza cererea, n sensul ca aceasta din urma nu se po ate
manifesta dec7t vis1 R1v is d e p rod u c ia d e ser vicii o ferita p e p ia a.
9pari ia de servicii noi induce la consumator dorin a de a apela la serviciile
respective. iar diversificarea ofertei da posi)ilitatea cumparatorilor de a alege si de a1si
satisface la un nivel superior cerin ele.
1 ta rif ele. Pentru cea mai mare parte a serviciilor. cr esterea tarifelo r are o
inciden a negativa asupra cererii. Coeficien ii de elasticitate a cererii de servicii +n fun c ie
de tarife sunt p rin ur mare. d e regula. negativ i si su praunitar i.
C u toate acestea. reducerea tarifelor poate uneori sa nu conduca la sporirea
cererii. d atorita f ap tului ca aceasta reducere p oate fi asociata d e con sumatori cu o
scad er e a calita ii ser viciilo r. La fel. crester ea tarif elor pentru serviciile ce satisfac
nevoi primare nu determina scaderea +n aceeasi pro por ie a cererii. coeficien ii de
elasticitate av7nd valori su)unitare.
# fa ctorii demografici. $resterea numaru lui popula iei cond uce la cr esterea
cer er ii de servicii. ,e asemenea. f en omen e demogr afice. cu m ar f i. d e e- emp lu.
cresterea natalita ii 2)a) A )oo m3 induce sp orirea puternica a cererii de serv icii
educativ e. de +n tre inere a co piilor etc.. dup a cum ten din a d e cr estere a duratei medii
a vie ii si de +m)atr7nire a popula iei va contri)ui la cresterea cererii pentru anumite
categorii de servicii. 9stfel. cresterea ponderii popula iei v 7rstnice determina sporirea
cererii pentru servicii de sanatate. d ar. de asemenea. pentru servicii legate de loisir.
turism. servicii domestice etc.
1 concuren a +ntre )unuri. servicii si self1 service 2)ricola#3. ,atorita faptulu i
ca c4eltuielile pentru servicii nu au +ntotdeauna un caracter de prima necesitate ci sunt
destinate. cel mai adesea. satisfacerii unor nevoi de ordin ter iar. daca tarifele serviciilor
cresc prea mult. familiile pot fi determinate sa renun e la unele din ele. 9stfel. )unurile.
serviciile de pia a si munca domestica se afla +n concuren a pentru satisfacerea unor
nevoi caC alimenta ie. transport. repara ii. petrecerea timpului li)er etc.
8n privin a faptului daca viitoarele modele de consum vor evolua +ntr1un sens
favora)il serviciilor. sau nu. e-ista diferite teorii. '-ista. de asemenea. un factor esen ial
care scapa +ncercarilor de previ*iune. respectiv inova ia. apari ia de )unuri si servicii noi.
vala)il at7t pentru sectorul )unurilor. c7t si pentru cel al serviciilor.
# factorii p siholog ici si so ciali. %actorii p sihologici, pr ecu m pref erin ele,
gusturile. aspira iile etc. diferite ale indivi*ilor influen ea*a cerer ea de servicii at7t ca
volum c7t si ca structura. !c4im)arile sociale au . de asemenea. un puternic impact
asupra cererii de servicii. 9sa. de e-emplu . de*voltarea a noi orase si regiuni a condus la
cresterea n evoilor pentru infrastructura si serviciile aferente. Calatoriile interna ionale si
mo)ilitatea au produs sc4im)ari +n gusturile si cerin ele consumatorilor. care compara
serviciile na ionale si interna ionale si cer diversitate si +m)unata irea calita ii.
Co mu nicar ea si calatoriile au con dus si la crester ea nivelului aspira iilor.
,in aceasta re*ulta noi cerin e asupr a institu iilor de +nv a am7nt. cu scopul ca
cei ce studia*a sa o) ina si sa1si de*volte cuno stin e si +ndem7nari pentru a fi competitivi
+ntr1un mediu comple- si dinamic.
Cresterea numarului femeilor care lucrea*a a condus la reali*area unor func ii
domestice +n afara caminului. 9ceasta a determinat +n arile de*voltate cresterea puternica
a serviciilor destinate alimenta iei rapide 2fast1foo d3. +ngri#irii copiilor si altele.
8n sf7rsit. cresterea comple-ita ii vie ii a creat cerere pen tru o varietate de
servicii. mai ales de consultan a #uridica si financiara.
., :a#to$ii #a$% i("lu%( %a/a #%$%$%a *% s%$&i#ii a (t$%p$i(*%$ilo$
O t%(* i( a #o+u( a tutu$o $ a$ilo $ o##i*%(tal% %st% #$ %st%$%a
cumpararilo r de serv icii ale +ntreprind er ilor mult mai rapida dec7t aceea a
Cumpararilor de )unu ri. 9ceasta se e-plica prin influ en a a doua categorii de factori si
anumeC
# cresterea complexita ii stiin ifice si tehnice interne (n cad rul
+ntreprinderilor3 a proceselor de produc ie a )unurilor si serviciilor
1 cresterea comple-ita ii e-terne 2a mediului e-tern al +ntreprinderii3.
C$%st%$%a #o+pl%4ita ii i(t%$(% #up$i(*%-
' #$%st%$%a #o+pl%4 ita ii sup o$tu$ilo $ +at%$ial% al% p$o* u# i%i )+asi(i,
ec4ipamente etc.3. a caror fun c ionare si programare fac sa intervina un numar Mtot mai
mare de parametri si cer cunostin e mai +nalte si mai a)stracteF
1 cresterea co mp le-ita ii sistemelor de p ro duc ie se r efer a la cresterea
gradului de fle- i)ilitate te4nica a acestor sisteme productive. la diversitatea
cresc7nda a produselor reali*ate cu aceste sisteme.
Cresterea comple-ita ii stiin ifice si te4nice interne induce nevoia de comp eten e.
formate si informare pentru conducerea p roceselor de produc ie d in partea diferitelo r
nivelur i ierar4ice. 9ceasta cond uce la necesitatea investi iilor intelectuale
2nemateriale3 ale +ntreprinder ii pentru cercetar e1de*voltare. formarea personalului.
producerea si ac4i*i ionarea de programe.
C resterea complexita ii externe r elativ a Ia mediu l extern al ntreprinderilor
este determinata de mai multe varia)ileC
1 fi*ice si te4 nice 1 se refera la ino va iile stiin ifice. sistemele de informare si
comunicare. mediul naturalF
1 economice 1 segmentarea si interna ionali*area pie elorF
1 sociale 1 segmentarea clientelei. individuali*area e-igen elor. diferen ierea
veniturilor si aspira iilorF
1 institu ionale1 legisla ie. reglementari fiscale si conta)ile
c3 %actorii care influen ea*a cererea de servicii interna ionale
Cererea de servicii interna ionale a cunoscut +n ultimele decenii un dinamism
deose)it ca urmare a interac iunii unor factori. dintre care amintimC
1 cresterea veniturilor si modificarea c4eltuielilor de consum ale popula iei conduce
la o crestere tot mai activa a cererii pentru noi servicii. si mai ales pentru turism interna ionalF
.
1 cresterea si li)erali*area comer ului cu )unuri care are ca efect cresterea
flu-urilor interna ionale cu servicii complementare. cum ar fiC transportul. asigurarile si
reasigurarile interna ionale. serviciile )ancare etc.F
1 progresul stiin ific si te4nic conduce la cresterea flu-urilor invi*i)ile legate de
transferul interna ional de te4nologii. servicii de inginerie. informaticaF
1 e-pansiunea activita ilor reali*ate de corpora iile multina ionale si
tran sn a io nale determina cresterea cererii pen tru servicii de stu diere a
pie elor. transport. telecomunica ii. )ancare etc.F
1 strategiile de su)stituire a importurilor si de industriali*are implementate de o ser ie
de ari +n cur s d e de*voltare duc la cr esterea su )stan iala a serviciilor de inginerie.
consultan a. comunica ii etc.





































Capitolul ?
SERVICII PENTRU POPULA IE

.1. Con inut. importan a

!erviciile finale pentru popula ie caracteri*ea*a nivelul de via a a unei societa i si
e-prima gradul de satisfacere a tre)uin elor persoanelor fi*ice din acea societate. 9ceste
servicii destinate popula iei acopera necesita i general umane sau aparute +n urma
convie uirii +n colectivita ile sociale. +ncep7nd cu serviciile care asigura co ndi iile de )a*a
ale e-isten ei 1 apa. caldura. energie electrica. sanatate. si a#ung7nd p7na la servicii care
acopera nevoi de consum superior cum ar fi 1 cultura. arta. informati*are. petrecerea
timpului li)er etc.
,esi o mare parte a nevoilor de consum ale oamenilor este acoperita prin
activita ile proprii sau prin serviciile oferite de natura. o data cu de*voltarea economica a
societa ii. s1au impus serviciile procurate prin mecanismul pie ei precum si serviciile
destinate acoperirii n evoilor colective ale popula iei 2nevoilor sociale3 finan ate +n cea
mai mare parte de catre stat.
+ntruc7t tre)uin ele oamenilor sunt numeroase si ele se amplifica si diversifica
odata cu cresterea gradului de comple- itate al societa ii. si serviciile prestate oamenilor
sunt diverse. neomogen e si se materiali*ea*a +n activita i deose)it de variate. cu efecte
diferite.
Con#ug7nd efectele economico1sociale ale activita ilor de servicii fin ale destinate
popula iei re*ulta pentru fiecare persoana +m)unata irea condi iilor de via a. cresterea
calita ii vie ii si de*voltarea personalita ii fiecaruia.
Principalele categorii de servicii pentru popula ie suntC
1 servicii cu caracter industrial. confec ii si lucrari pe )a*a de comanda
2+ncal aminte. maroc4in arie. +m)racaminte. articole de podoa)a. articole d e u* casnic3.
1 prestari cu caracter de +ntre inere si repara ii pentru )unuri de folosin a
+ndelungata 2construc ii. repara ii de cladiri. service. +ntre inere. repara ii la o)iecte de u*
personal3
1 servicii de alimenta ie pu)lica
1 comer ul cu amanuntul
1 servicii turistice 2turism intern si interna ional. ca*are 4oteliera3
1 alte servicii personale 2+nc4irieri de o)iecte. igiena personala. coafura.
cosmetica. +ngri#irea persoanelor. servicii ale comisionarilor. soferilor etc.3
1 servicii comune cu serviciile pentru +ntreprinderiC stenodactilografie. traduceri.
+nva am7nt privat personal. servicii de asigurari. servicii )ancare. servicii profesionale si
de consultan a 2#uridica. financiar1conta)ila. infor matica3F
1 servicii de gospodarie comunala si locativaF
1 servicii de transport si distri)uire a energiei electrice si te4nice. a ga*elor. apei.
etc.
1 servicii de +nva am7nt
1 servicii de ocrotire a sanata ii
1 servicii de cultura si arta
1 servicii de asigurari si asisten a sociala
!erviciile pentru popula ie pot fi sistemati*ate dupa diverse criterii.
1. Lu 7nd +n considerare natura rela iilor economico1financiare formate +ntre
prestator si )eneficiar. serviciile pentru popula ie pot fiC
1 servicii de pia a. provenite prin acte de v7n*are1cumparare. platite deci. de
popula ie 2transport. posta. telecomunica ii. turism. repara ii. spalatorie. coafura etc.3F au
ponderea cea mai mare +n consumul de servicii ale popula iei.
1 servicii non1mar5et 2ne1marfa3. cu tiltu gratuit sau cu plata redusa. finan ate de
la )ugetul statului 2+nva am7nt. sanatate. administra ie. ordine pu)lica. aparare3. 'le apar
+n urma procesului de formare si utili*are a P./.0. si a mecanismului de constituire a
)ugetului de stat. regasindu1se +n )uget su) forma c4eltuielilor pentru ac iuni social1
culturale. c4eltuieli pentru ordinea pu)lica. c4 eltuieli militare. c4eltuieli cu organele
statului.
2. ,upa caracteristicile )enef iciarului. serviciile pentru popula ie se grupea*a +n
doua mari categorii care +n cea mai mare parte corespund categoriilor anterioareC
1 serviciile personale. servicii prestate direct persoanelor prin rela ii de v7n*are1
cumparare. deci ca servicii de pia a.
1 servicii colective 2pu)lice3 1 furni*orul este. +n general. statul. sunt gratuite sau
pre*inta +nlesniri de plata. 'le pot fiC servicii personali*ate 2individuali*ate3 1 +nva am7nt.
sanatate. asisten a sociala sau servicii destinate colectivita ii +n ansam)lul sau 1 aparare
na ionala. ordinea interna. administra ie. servicii culturale 2radio T?. )i)lioteci3. protec ia
mediului.
3. Eai pre*inta importan a clasificarea serviciilor finale dupa nivelul de
de*voltare si importan a pentru consumul popula ieiC
1 servicii organi*ate ca ramuri distincte ale economiei 1 au o organi*are
administrativa proprieC transport. posta si telecomunica ii. sanatate. turism. cultura. arta.
turism. Prestea*a servicii si pentru agen ii economici.
1 servicii organi*ate ca activita i separate +n interiorul unor sectoare. fiind prestate
de societa i speciali*ateF +nc4irieri de )unuri sau locuin e. iluminatul pu)lic. salu)ritate
etc.
,esigur. serviciile finale pentru popula ie mai pot fi sistemati*ate si dupa alte
criterii. fapt ce demonstrea*a varietatea si comple-itatea activita ilor cuprinse +n aceasta
grupa.
Pentru a fi posi)ile co mpara iile +n timp sau +n spa iu ale serviciilor finale. se
folosesc ca indicatori statisticiC c4eltuielile popula iei pentru servicii 2cu plata3F
consumul total de servicii al popula iei calculat din c4eltuielile )anesti ale popula iei
pntru servicii si serviciile finan ate de la )ugetul statuluiF consumul largit de servicii
calculat din consumul total de servicii la care se adauga 2cca. 30H din v7n*arile de
marfuri3 cota adaosului comercial considerat ca repre*ent7nd presta iile comerciale
pentru familii +n cadrul comer ului cu amanuntul.
.2. !ervicii pu)lice finan ate de la )uget

!erviciile pu)lice sunt activita i de inters general care +ndeplinesc cerin ele sociale
ale oamenilor. determinate de nevoi individuali*ate sau nevoi colective.
,e1a lungul timpului si p7na asta*i unul din o)iectivele de )a*a ale func ionarii
statului a fost asigurarea +n condi ii c7t mai )une a nevoilor sociale ale oamenilor. astfel
+nc7t statul si1a asumat sarcina de organi*are coordonare si sus inere financiara a unor
importante activia i care prin efectele ce le produc asigura fo rmarea si de*voltarea
personalita ii oamenilor. ocrotirea san ata ii. asigurarea unui climat de ordine interioara si
e-terioara pentru ceta eni. mediul ecologic. crearea unui cadru legislativ adecvat etc.
,atorita solicitarilor tot mai comple-e impuse statului de catre mecanismul
satisfacerii nevoilor sociale aflate +n continua de*vltare. unele servicii pu)lice pot fi
prestate +n pre*ent si de catre agen i economici priva i. +n sistem de rela ii de pia a. deci
de rela ii comerciale.
9stfel dupa modul de finan are si o)iectul de activitate serviciile pu )lice se
clasifica +nC
1 servicii pu)lice comerciale
1 servicii pu)lice finan ate de la )u getC
1 servicii pu)lice administrative 2ale organelor statului3
1 servicii pu)lice colective 2servicii de aparare na ionala3
1 servicii pu)lice personali*ate 2individuali*ate3
1 serviciile pu)lice comerciale sunt activita i prestate +n general de societa i
private. sunt platite de popula ie 2si sunt de fapt servicii de pia a3 iar statul +si e- ercita
atri)u iile sale prin impunerea condi iilor de efectuare a serviciilor. controlarea modului
de organi*are si concesionare a lor catre societa i private sau controlarea si
su)ven ionarea tarifelor etc. 9ici se includ servicii caC transportul pu)lic.
telecomunica iile. distri)u ia de apa. ga*e. electricitate etc.
1 serviciile pu)lice administrative 2ale organelor statului3 sunt prestate doar de
autorita ile statale. ele av7nd ca atri)u ii activita i de interes general ca activita ile
legislative. e- ecutive sau de solu ionare a conflictelor si respectarea legalita ii. 'le suntC
serviciul pu)lic legislativ 1 Parlament si consilii localeF serviciul pu)lic e-ecutiv1generalF
Dudiciar1Tri)unale. procuraturaF servicii pu)lice de asigurre a ordinii interne si a
siguran ei na ionale 1 e-ercitat de Einisterul de /nterne. poli ie. #andarmarieF servicii d e
siguran a na ionala 2!&3.
9ceste servicii prestate de organele statului asigura conducerea generala a vie ii
social1politice si economice la nivelul arii ca si pe plan local si constau +nC adoptarea si
perfec ionarea sistemului legislativ al arii. coordonarea activita ii economico1socialeF
coordonarea si conducerea armatei. coordonarea rela iilor e- terne. comerciale. culturale.
sta)ilirea mecanismului fiscal. asigurarea respectarii legilor si depistarea infractorilor.
solu ionarea litigiilor. men inerea ordinii pu)lice etc.
!umele destinate finan arii serviciilor pu)lice generale sunt asiurate de )ugetul
administra iei centrale de stat si de )ugetele locale.
1 servicii pu)lice colective cuprind activita i care satisfac nevoi cu un puternic
caracter so cial caC protec ia mediului. gospodaria pu)lica si locativa. aparar ea na ionala.
,intre aceste servicii desigur ca de o importan a d eose)ta este apararea na ionala.
activitate ce face parte din politica generala promovata de stat cu o)iective caC asigurarea
independen ei si suveran ita ii arii. asigurarea integrita ii teritoriale. men inerea pacii +n
anumite *one ale lumii sau a men inerii influen ei si superiorita ii militare. a alian elor
militare etc.
%inan area serviciilor de aparare na ionala e asigura +n totalitate de )ugetele
statelor sau de )locuri si alian e militare interstatale. !umele sunt destinate construirii si
moderni*arii unita ilor militare. +n*estrarii cu ec4ipament si te4nica de lupta. +ntre inerii
si func ionarii for elor armate. cercetarii stiin ifice +n domeniul militar. efectuarea de
e-perien e militare. e-erci ii. sus inerii conflictelor armate dar ele pot fi destinate si
lic4idarii urmarilor ra*)oaielor 2pentru urmasi. invali*i. vaduve. despagu)iri de
ra*)oi.
a#utoare pentru red resarea economiilor statelor afectate de ra*)oi3.
8n pre*ent. pentru asigurarea serviciilor de aparare na ionala ma#oritatea statelor
lumii aloca sume importante din P/0 ceea ce reflecta eforturile finan ciare
deose)ite
destinate maririi capacita ii de aparare sau de lupta a arilor respective +ntr1o lume
plina
de stari conflictuale grave.
Pro)lema care se pune este daca se #ustifica din punct de vedere economic
sustragerea unei par i at7t de +nsemnate din P/0 2+n unele ari peste 16 H 1 !;93
pentru
reali*area o)iectivelor din sectorul ter iar militar.
!umele destinate finan arii serviciilor de aparare n a ionala desi conduc la
limitarea posi)ilita ilor de finan are a programelor economice si sociale si +n final.
c4iar
la o +ncetinire a ritmului de crestere economica. +si gasesc #ustificarea +n importan
a
na ionala a o)iectivelo r politicii militare.
1 servicii pu)lice personali*ate sunt activita i social1culturale destinate sa
asigure de*voltarea aptitudinilor fi*ice si intelectuale ale oamenilor. ridicarea
calificarii
profesionale. asisten a medicala si sociala. ridicarea nivelului cultural. artistic si de
civili*a ie al popula iei. +mplinirea personalita ii fiecarei persoane.
9ceste servicii sunt prestate +n mod gratuit de catre stat sau cu plata redusa
2aloca ii. pensii. a#utoare sociale3 si de ele )eneficia*a anumite categorii sociale sau
+ntreaga popula ie pentru ca ele se adresea*a satisfacerii unor nevoi individuale ale
ceta enilor 2de educa ie. sanatate. protec ie sociala. cultura etc.3. pot fi considerate
ca
fiind individuali*ate cerin elor popula iei 2personali*ate3.
,imensiunea serviciilor pu)lice finan ate de la ) uget este influen ata de nivelul
c4eltuielilor )ugetare care depind la r7ndul lor de mai mul i factori cum ar fiC
de*voltarea
economica. op iuni de politica financiara si sociala 2infla ie. program de spri#inire a
unor
categorii sociale defavori*ate3. factori demografici. con#uncturali. politici etc.
.2.1.8nva am7ntul

!erviciile de +nva am7nt sunt considerate unele dintre cele mai importante servicii
pu)lice finan ate de la )uget. +n toate arile lumii.
C4eltuielile alocate de la )uget pentru serviciile d e +nva am7nt sunt considerate un
avans de PI0. in7ndu1se cont de faptul ca fondurile folosite +n +nva am7nt se regasesc +n
nivelul pregatirii generale si profesionale a mem)rilor societa ii si +n educa ia acestora
ceea ce contri)uie +n mod activ la de*voltare societa ii si cresterea economica.
&ecunosc7ndu1se importan a +nva amntului si contri)u ia sa la progresul general
al societa ii. ma#oritatea arilor lumii aloca sume +nsemnate pentru acest sector. cca. 61$H
din PI0.
8n &om7nia. c4eltuielile pu)lice pentru +nva am7nt au avut o pondere mica. sus
4H din PI0 +n ultimele decenii 22.6H din PI0 +n 1$$$3. comparativ cu necesita ile
reformei si reorgani*area +nva am7ntului. moderni*area institu iilor. cresterea calita ii
procesuilui instructic1educativ.
,eci*ia alocarii anumitor sume serviciilor de +nva am7nt este dictata de influen a
mai multor factori. cum ar fiC factorii demografici 1 marimea si structura popula ieiF
factori economice 1 nivelul de de*voltare al economiei ce crea*a cererea de for a de
munca de o anumita calificare si desigur. o influen a importanta o e-ercita politica
scolara adoptata si sistemele de +nva am7nt practicate +n fiecare ara.
Ea#oritatea arilor avansate sunt considerate societa ii )a*ate pe cunoastere +n
care sistemul educa ional este a-at pe valori cognitive. cunostin ele fiind adevaratul
capital si cea dint7i resursa ce conduce la crear ea )oga iei.
8n societa ile )a*ate pe cunoastere scoala nu se +nc4eie dupa parcurgerea unor
etape de studii ci educa ia continua pe tot parcursul vie ii 2educa ie permanenta3 astfel
ca
diverse organi*a ii. +ntreprinderi. institu ii preiau sarcina instruirii si formarii anga#a
ilor
proprii care practica desigur si autoinstruirea.
O pro)lema care se ridica este cea a eficien ei sumelor alocate serviciilor de
+nva am7nt. Pentru aceasta se face o anali*a costuri 1 )eneficiu. prin care se
compara
c4eltuielile pentru +nva am7nt cu )eneficiile o) inute de cei pregati i +n cadrul ac iunii
de
+nva am7nt.
0eneficiile aduse de +nva am7nt societa ii se e-prima prin suma veniturilor
suplimentare datorate +n va am7ntului si calificarii personale calculate pe toata
durata
vie ii active. &e*ultatele ac iunilor de instruire se manifesta dupa parcurgerea etap elor
de
studiu pe parcursul +ntregii vie i active. iar c7stigurile reali*ate cresc od ata cu
cresterea
gradului de instruire si a calificarii superioare do)7ndite.
'ficien a economica a +nva am7ntului va re*ulta deci din raportarea )eneficiilor la
c4eltuielile cu +nva am7ntul si indicatorul poate fi luat +n considerare pentru
orientarea
resurselor financiare )ugetare 2+nva am7ntul apare ca unul dintre cele mai eficiente
sectoare3.
Cercetarile efectuate +n ultimii ani au identificat str7nsa legatura care e- ista +ntre
+nva am7nt si cresterea economica. apreciind ca aportul acestor servicii +n cresterea
venitului na ional varia*a +ntre 16130H.

.2.2. !ervicii culturale si de arta

!unt servicii finan ate pu)lic care contri)uie la crearea si +m)oga irea nivelului
cultural. educarea gustului estetic si a idealurilor morale. la ridicarea grad ului de educa ie
si civili*a ie.
,esi ma#oritatea serviciilor de cultura si arta sunt servicii de pia a. statul participa
si el integral sau par ial la finan area activita ilor cultural1estetice prin acordarea de
su)ven ii +n completarea veniturilor proprii ale institu iilor speciali*ate.
8n ma#oritatea arilor finan area c4eltuielilor cu cultura si arta se asigura +n
propor ie de peste "0H de la )ugetul statului deoarece se urmareste accesul tuturor
categoriilor sociale la valorile culturale. prote#area patrimoniului cultural1artistic al arii.
promovarea valorilor culturale +n ara si strainatate.
Pe plan modial se manifesta tendin a de crestere a c4eltuielilor pentru satisf acerea
nevoilor culturale. precum si e-isten a decala#elor +n privin a accesi)ilita ii si +n*estrarii
cu mi#loacele de reali*are a serviciilor culturale 1 aparate de radio. televi*oare.
calculatoare. car i. internet. alte mi#loace de comunicare electronice.
,in punct de vedere economic se considera ca serviciile cultural1artistice #ustifica
sumele )ugetare acordate. ,esi efectul lor este mai +ndepartat. au o influen a po*itiva
asupra personalita ii umane. fapt reflectat si +n activitatea economica si cresterea
economica.
,ificulta ile perioadei de tran*i ie prin care trece &om7nia au determinat
alocarea
unor sume destul de reduse din )ugetul statului pentru servicii culturale.
+ntre 1116H din
totalul c4eltuielilor )ugetare. +n ultimele decenii.
Cea mai mare parte a sumelor cu destina ie cultural1artistica este
destinata
ac4i*i ionarii si perfec ionarii mi#loacelor de comunicare culturale. 9cestea
au +nregistrat
o evolu ie continua. trec7nd de la mi#loacele d e tiparire si multiplicare a
te-telor care
timp de secole au fost aproape unicele mod alita i de rasp7ndire a
culturii si artei. la
mi#loace de comunicare electroniceC cinemato grafia. radio. televi*iune. ce au
revolu ionat
practic societatea omen easca de1alun gul ultimelor decenii.
;ltimii ani +nsa prin apari ia calculatoarelor perso nale sunt marca i de o
adevarata
e-plo*ie comunica ionala care a generat o glo)ali*are a activita ilor +n
toate domeniile
societa ii. at7t economice c7t si culturale.

?!2!3! S%$&i#ii *% sa(atat%

!erviciile de sanatate pu)lica ocupa un loc important +n cadrul serviciilor
finan ate de la )uget. ele asigura ocrotirea starii de sanatate a popula iei. men inerea si
refacerea capacita ii de munca si au un rol deose)it de important +n ridicarea calita ii
vie ii si desfasurarea normala a oricarui activita i umane.
!tarea de sanatate a pop ula iei face parte din politica medico1sanitara a u nei ari.
e-prima calitatea vie ii si este determinata de de*voltarea economico1sociala. gradul de
cultura. structura consumului si regimului de via a adoptat. stand ardul igienei individuale.
si desigur de serviciile de sanatate pr estate popula iei.
C4eltuielile cu ocrotirea sanata ii sunt +n mare parte suportate de la )ugetul de
stat. )ugetele locale. fondurile asigurarilor sociale de sanatate. dar ele sunt suportate si
direct de catre popula ie din resurse proprii sau din a#utoare e-terne de la organi*a ii
speciali*ate 2Crucea &osie. Organi*a ia Eondiala a !anata ii3.
!erviciile de sanatate prestate popula iei prn sistemul de asigurari sociale de
sanatate cuprindC
1 asisten a medicala primara. prin ca)inete medicale de stat privateF
. asisten a medicala de specialitate. prin ca)inete medicale. spitale. centre de
diagnostic si tratament. centre de sanatate 2stat sau private3F
1 asisten a medicala de urgen a care se asigura la toate nivelurile de asisten a
medicala si prin unita i special destinate acestui scop.
!erviciile de sanatate pu )lica se pot aprecia cu a#utorul mai multor indicatori caC
ponderea c4eltuielilor pentru sanatate +n totalul c4eltuielilor )ugetare si +n P/0. numarul
medicilor ce revin la 100.000 locuitori. numarul paturilor de spital ce revin la 1000
locuitori.
arile de*voltate aloca un volum mare de resurse financiare domeniului medical 1
6110H din P/0 ceea ce se reflecta +n cresterea speran ei de via a a popula iei. scaderea
mortalita ii. +m)unata irea calita ii vie ii dar se face resim it fenomenul de +m)atr7nire a
popula iei. cu consecin e contradictorii +n plan economico1social.
8n arile mai pu in de*voltate. c4eltuielile pentru sanatate sunt mai mici. su) 3H
din P/0. iar serviciile medicale necorespun*atoare. ceea ce se reflecta +n starea de
sanatate mai proasta a popula iei. fenomene de degradare )iologica. lipsa de igiena pentru
unele par i ale popula iei. re ea redusa de unita i sanitare. numar de cadre medicale
insuficiente. intensificarea factorilor de risc. cresterea mortalita ii datorate +m)olnavirilor
si accidentelor etc.
8n &om7nia. resursele financiare pentru serviciile medicale provin +n mare parte
de la )ugetul de stat si )ugetul asigurarilor sociale de stat.
Privite +n timp. c4eltuielile pentru sanatate au sca*ut at7t a)solut c7t si relativF +n
anul 1$$" cu un nivel de 3.3H din P/0 se aflau su) nivelul anului 1$$0. ceea ce plasea*a
ara noastra undeva pe unul din ultimele locuri din 'uropa +n domeniile sanata ii. cu
efecte vi*i)ile +n deteriorarea starii generale de sanatate a popula iei.
Cu un personal sanitar redus 21 medic la apro- . 560 locuitori fa a de 1 medic la
apro-. 230 locuitori +n ;ngaria3 si o )a*a materiala nesatisfacatoar e. serviciile de
sanatate
din ara noastra nu sunt +n masura sa asigure la un nivel corespun*ator starea de sanatate a
locuitorilor.
&eforma sistemului sanitar devine o necesitate si vi*ea*a aspecte legate de
restructurarea or gani*arii si furni*arii serviciilor medicale. sc4im)area modului de
finan are a activita ilor. cresterea nivelului asisten ei medicale acord ate popula iei si
a
serviciilor medicale. +n general.

.2.4. !ervicii de asisten a sociala

!erviciile de asisten a sociala sunt prestate printr1un sistem de unita i speciali*ate
de +ntre inere a persoanelor v7rstnice. a 4and icapa ilor. invali*ilor. a orfanilor. de
a#utorare a familiilor cu mul i copii. a persoanelor lipsite de venituri sau cu venituri foarte
mici. institu ii de recalificare si +ncadrare a somerilor etc.
!erviciile de asisten a sociala func ionea*a. +n principal pe )a*a fondurilor alocate
de la )ugetul statului. prin sistemul asigurarilor sociale de stat. dar pot pro veni si din alte
surse caC asigurarile sociale ale uno r asocia ii agricole. mestesugaresti. ale li)er
profesionistilor. alte fonduri private de asigurari sociale.
Earimea c4eltuielilor pentru asisten a sociala varia*a de la ara la ara depin*7nd
de poten ialul economic. numarul si structura popula iei. de programele de protec ie
sociala adaptata si sistemele de asigur ari sociale organi*ate +n fiecare ara.
8n gen eral drepturile prote#ate prin sistemul asigurarilor sociale sunt protec ia +n
cadrul pierderii par iale sau totale a capacita ii de munca. ocrotirea +n ca* de )atr7ne e.
invaliditate. pierderea sus inatorului legal etc.
8n &om7nia. asigurarile sociale constituie o pro)lema de stat si ele sunt organi*ate
su) forma unui sistem na ional de asigurari care tre)uie sa ocroteasca salaria ii.
pensionarii si familiile lor +n ca*urile pierderii temporare sau permanente a cap acita ii de
munca 2accidente. )oli. maternitate. invaliditate. v7rsta. soma# etc.3.
,omeniul serviciilor sociale din &om7nia sufera de serioase ram7neri +n urma nu
numai +n ceea ce priveste resursele financiare alocate dar si +n ceea ce priveste asigurarea
unor servicii profesioniste pentru copiii a)andona i. copiii institu ionali*a i. )atr7nii
lipsi i de spri#in. invali*i. 4andicapa i. copiii stra*ii. persoane disponi)ili*ate. femei
supuse agresiunilor etc. ,evine necesara o lege a asisten ei sociale si o strategie
guvernamentala de de*voltare a unui sistem de servicii de asisten a sociala la nivel
na ional. +nc7t numeroasele fenomenele care +n arile de*voltate si1au gasit de mult solu ii
sa poata fi si la noi re*olvate la un nivel satisfacator.

?!3! S%$&i#ii *% pia a p$%stat% popula i%i

8n categoria serviciilor de pia a prestate popula iei sunt incluse serviciile procurate
contra cost prin rela ii de v7n*are1cumparare1 'le cup rindC transporturile.
telecomunica iile. posta. asigu rarile. turismul si alimenta ia pu)lica. serviciile de
+nva am7nt si ocrotire a sanata ii +n regim cu plata. activita i culturale. recreative si
sportive. repararea si +ntre inerea )unurilor si locuin elor. spalatorii si cura atorii.
serviciile de fri*erie. coafura. cosmetica etc.
,inamica serviciilor de pia a pentru popula ie este determinata de evolu ia unor
indicatori caC produsul intern )rut. marimea ven iturilor reale ale popula iei 2puterea de
cumparare3. rata soma#ului. rata infla iei. dotarea cu )unuri de folosin a +ndelungata a
familiilor si stilul de via a. marimea timpului li)er.
8n arile cele mai de*voltate economic. cresterea P/0. a veniturilor reale ca si
cresterea duratei timpului li)er al oamenilor au condus la o de*voltare puternica a
serviciilor prestate popula iei pentru nevoi generale sau pentru ocupar ea timpului li)er caC
servicii de usurar e a vie ii. de petrecere a timpului li)er. servicii de +ngri#ire de persoane.
de asisten a pentru copii. pentru diferite nevoi speciale. serviciile de economisire a
timpului li)er caC transporturile. telecomunica iile. comer ul. )anci etc.
8n &om7nia. +nsa ponderea acestor p resta ii pentru popula ie a sca*ut continuu.
fapt ce demonstrea*a +nca odata erodarea permanenta a economiei noastre si scaderea
puterii de cumparare a popula iei care astfel si1a micsorat cererea de servicii cu plata.
8ntruc7t unele dintre serviciile incluse +n categoria studiata au o pondere
+nsemnata si +n categoria serviciilor prestate agen ilor economici. cum ar fi 1
transporturile. telecomunica iile. ele nu vor face o)iectul anali*ei +n acest capitol.
a3 ,in grupa serviciilor cu plata pentru popula ie. grupa cu ponderea ce mai mare.
o repre*inta serviciile prestate +n 4oteluri si rest aurante 2cca. 50H3.
,upa 1$$0 serviciile 4 oteliere au +nregistrat o tendin a d escrescatoare clar
conturata si e-primata prin indicatori caC numarul de turisti ca*a i 2de la 13 mil +n 1$"3 la
cca. 55000 +n 1$$$ 1 o micsorare de peste 2.5 ori3. durata medie a se#urului. coeficientul
mediu de folosire a capacita ii de ca*are turistica 2a sca*ut cu aproape 30H3.
'-plica ia acestui fenomen negativ se regaseste +n realita ile economiei rom7nesti.
cum ar fiC micsorarea puterii de cumparare a popula iei ca urmare a infla iei accentuate
caracteristica ultimului deceniu. cresterea ne#ustificata a tarifelor practicate. scaderea
calita ii serviciilor oferite si nu +n ultimul r7nd. deteriorarea imaginii turistice a arii.
,upa 1$$5 se +nregistrea*a totusi o crestere a activita ilor reali*ate de agen iile de
turism 2de peste 6 ori fa a de 1$$03 care si1au e-tins mai mult activita ile cone-e sau
au-iliare turismului. cum ar fiC re*ervari de locuri +n mi#loacele de transport 2ti5eting3.
sc4im) valutar. comer +n consigna ie etc.
)3 O alta categorie de servicii cu o pondere +nsemnata fa a de total 2apro- . 20H3 o
repre*inta serviciile recreative. culturale si sportive. 9ici se cuprind diverse presta ii
caC serviciile de radiodifu*iune. televi*iune. servicii editoriale. cele oferite de )i)lioteci.
mu*ee. cinematograf e. teatre. sali de concerte. ca*inouri etc.
,intre aceste servicii se remarca prin dinamism. +n special activita ile de radio si
televi*iune 2s1a du)lat fa a de 1$$03 +n special datorita apari iei posturilor de televitiune
private. a televi*iunii prin ca)lu si a tendin ei de autoinstruire cu a#utorul mi#loacelor
electronice person ale.
O alta tendin a clar conturata +n ultimii ani a fost de scader e puternica a
atractivita ii spectacolelor de teatru. concerte. cinematografice. +n principal datorita
e-tinderii sistemului de televi*iune. dar mai ales datorita micsorarii veniturilor popula iei.
c3 !erviciile de +ntre inere si reparare a autoturismelor si a )unurilor personale
si gospodaresti depind de +n*estrarea gospod ariilor cu )unuri de folosin a +ndelungata.
vec4imea acestora. calitatea produselor. comportamentul investi ional al familiilor.
,upa 1$$0 s1a remarcat o tendin a de crestere a investi iilor gospodaresti ale
popula iei +ndreptate spre ac4i*i ionarea de produse cu un grad ridicat de te4nicitate caC
televi*oare color. aparatura audio1video. congelatoare. masini de spalat. autoturisme. Ca
urmare a sca*ut ponderea serviciilor de repara ii la )unurile gospodaresti dar totodata s1
au de*voltat serviciile de +ntre inere si repara ii la autove4icule.
,easemeni. sporirea +n*estrarii gospodariilor cu masini de spalat a provocat o
scadere a serviciilor prestate de spalatorii. cura atorii si vopsitorii.
O micsorare a volumului de activitate au +nregistrat si serviciile de
+nfrumuse are. coaf ura. fri*erie.
d3 !erviciile de asigurare1reasigurare 1 repre*inta o categorie importanta de
servicii de pia a prestate at7t popula iei c7t si agen ilor economici. cu o evolu ie
ascendenta +n arile de*voltate 1 ari care +ncearca sa controle*e riscurile din economie.
9ctivita ile de asigurari au aparut ca raspuns la constienti*area incertitudinii si a
riscului care +nso esc func ionarea oricarei economii ca si a cresterii glo)ale a
nesiguran ei +n economie. situa ie ce poate fi gestionata +n mod profesional.
Cu a#utorul serviciilor de asigurari se +ncearca p revenirea sau limitarea ac iunii
distructive a unor evenimente nedorite care pot provoca pagu)e materiale sau vatamari
corporale oamenilor sau c4iar pierd erea de vie i omenesti.
!istemul serviciilor de asigurari ofera posi)ilitateaC
1 prevenirii pre#udiciilor provocate de evenimente viitoare si nesigureC calamita i
naturale 2inunda ii. seisme. furtuni. secete si inunda ii. +ng4e ul. avalanse etc.3F pierderea
de vie i omenestiF pierderea capacita de munca a unor persoane +n urma unor catastrofe
te4nice 2e-plo*ii. accidente de avia ie. maritime. feroviare. accidente +n mina. pra)usiri
de cladiri etc3F limitarea efectelor nedorite daca totusi evenimentele nedorite s1au produsF
reluarea imediata a activita ilor economice temporar +ntrerupte datorita distrugerii
)unurilor sau +ntreruperii produc iei. o)iectiv reali*a)il cu a#utorul sumelor primite drept
despagu)ire de asigurare si care permit repararea si +nlocuirea )unurilor avariate si
stergerea celorlalte urmari nedorite.
9ctivita ile de asigurari se desfasoara prin institu ii de stat. private sau
cooperatiste p e principiul +nc4eierii unor poli e de asigurare contra incertitudinii si
riscului prin care institu iile de asigurari se anga#ea*a ca +n sc4im)ul unei pla i 2prima de
asigurare3 sa ac4ite sumele asigurate si cuvenite persoanelor la care riscul asigurat s1a
produs.
!erviciile de asigurari pot fi structurate dupa diverse criteriiC
,upa domeniul la care se refera pot fiC de )unuri. de persoane si asigurari de
raspundere civila.
1 asigurarile de )unuri 1 activita i de asigurare a diferitelor valori materiale aflate
+n proprietatea persoanelor f*ice sau #uridice si sunt suscepti)ile de a fi distruse sau
avariate prin catastro fe naturale sau accidente.
1 asigurari de persoane prin care se asigura via a si integritatea corporala a
personelor fi*ice ce pot fi afectate de evenimente cau*atoare de )oala. invaliditate sau
deces. 'le pot fi asigu rari de via a si asigurari de accidenteC
1 asigurarile d e raspundere civila 1 au ca o)iect oe valoar e patrimoniala egala cu
despagu)irea pe care ar urma sa o plateasca asiguratul daca a cau*at o pagu)a unor ter e
persoane. 9sigurarile de raspundere civila pot fiC asigurari de raspundere civila legala.
asigurari pentru p agu)e produse prin accidente. asigurari de autove4icule etc.
O alta clasificare a serviciilor de asigurari. facuta dupa forma #uridica de
reali*areC
1 asigurare prin efectul legii 2o)ligatorie3 care se reali*ea*a fara solicitarea
acceptului persoanelor vi*ate si se refera mai ales la de inatorii de autove4icule asigura i
o)ligatoriu pentru ca*urile de raspund ere civila.
1 asigurarea facultativa 1 are la )a*a acordul de voin a al asiguratului si al
asiguratorului e-primat +n contracte d e asigurare.
Ievoile de consum pe pia a asigurarilor sunt dependente de mai mul i factori cum
ar fiC nivelul de de*voltare economica. c7stigurile reali*ate de persoane. puterea de
cumparare si posi)ilitatea r e*olvarii concuren ei +ntre )unuri si servicii. modul de
percepere a situa iilor de incertitudine de catre persoane si +nclina ia acestora spre
acoperirea riscurilor etc.
8n statele de*voltate serviciile societa ilor de asigurari sunt foarte de*voltate si ele
atrag din )ugetele de consum ale familiilor sume care depasesc c4eltuielile pentru
alimente 2!;93 sau c4eltuielile cu +ntre inerea locuin elor 29nglia3. C4eltuielile cu
serviciile de asigurare oscilea*a +n aceste ari +ntre 316H din c4eltuielile un ei familii.
8n &om7nia popula ia c4eltuieste pu in pentru a1si asigura avutul sau via a. su)
0.1H din totalul c4eltuielilor. ponderea cea mai mare av7nd1o asigurarile de autove4icule
ce sunt de fapt asigurari o)ligatorii. apoi asigurarile de raspundere civila o)ligatorie.
asigurarile pentru incendii. transport etc.
,ar se poate prevede ca o data cu cresterea comple-ita ii vie ii economico1sociale
si +n &om7nia se va mari cer erea de servicii destinate acoperirii
riscurilor si incertitudinii.
9stfel institu iile de asigurari vor avea de re*olvat pro)leme
comple-e caC identificarea
evenimentelor considerate ca riscuri. evaluarea nivelurilor de
risc accep tate. sta)ilirea
masurilor corespun*atoare. prevenirea riscurilor 2informa ii.
garan ii. certificari. te4nica
preventiva3. contri)u ia financiara la acoperir ea efectelor
negative.
8n pre*ent. +n &om7nia se c4eltuiesc +n medie 13 ;!, pe
locuitor pentru servicii
de asigu rari fa a de 100 ;!, +n ;ngaria si 1250 ;!, +n 'uropa
Occidentala.



Capitolul @
SERVICII PENTRU PERSOANE AURIDICE )"i$+%<i(stitutii,

@!1! Clasi"i#a$%a s%$&i#iilo$ p%(t$u (t$%p$i(*%$i

!erviciile pentru persoane #uridice cuprind activita ile de servicii care contri)uie
la )una desfasurare a activita ilor economice din intreprinderile din sfera produc iei
materiale dar si din sfera sectorului ter ial. !unt. deci servicii pr estate pentru
+ntreprinderi
economice si administra ii. organi*a ii din +ntrega economie.
!erviciile pentru persoane #uridice includ o categorie de activita i prestate.
produc iei materiale 1 servicii pentru produc ie care repre*inta si categoria de servicii
cu
ponderea cea mai mare +n total si se caracteri*ea*a printr1un +nalt dinamism.
!erviciile pentru produc ie sunt foarte diverse. ele se multiplica odata cu cresterea
comple-ita ii vie ii economice si a necesita ilor intreprinderilor. 'le pot fi grupate +n
mai
multe categorii dupa criteriul raportului fa a de produc ieC
1 servicii +nainte de produc ieC cercetare 1 de*voltare. finan area investi iilor. studii
de pia a. aprovi*ionare. recrutarea. formarea persoanluluiF
1 servicii +n timpul produc ieiC finan are. gestiunea resurselor. controlul calita ii.
+ntre inerea si repararea utila#elorF
1 servicii pentru v7n*area produc ieiC pu)licitate. re ele de distri)u ie. logistica.
1 servicii legate de utili*area produselorC consultan a. leasing. studiul
comportamentului +n consum al produselorF
1 servicii prestate dupa utili*area produselorC tratare si recirculare a deseurilor.
protec ie ecologica.
%olosind drept criteriu de sistemati*are domeniul de activitate pe care +l
deservesc. serviciile pentru produc ie pot fiC
1 servicii agro1*oote4nice 2servicii de reproduc ie. sanitar e. de +m)unata iri
funciare3F
1 servicii cu caracteri industrial 2servicii pentr u producerea si conservarea de
alimente. servicii de vinifica ie. servicii pentru utila#e de transport. prestari de servicii
+n
construc ii3F
1 servicii de transport. telecomunica ii. postaF
1 servicii cu caracter te4nico1stiin ific. informatic. #uridic economic. etc.
1 comer ul
1 servicii )ancare si de asigurari

".2. Eodalita i de organi*are a serviciilor pentru +ntreprinderi

!erviciile pentru intreprinderi s1au de*voltat ini ial ca activita i integrate
+ntreprinderilor deservind din interior procesele de produc ie.
Cresterea comple-ita ii produc iei si nevoia ) eneficierii de unele presta ii foarte
speciali*ate au condus la apari ia unor firme e-terne cu e-isten a de sine statatoare.
9cestea deserveau mai multe domenii de activitate si erau mai eficiente.
;nii economisti 2E. /onica3 diferen ia*a trei etape +nregistrate de evolu ia
serviciilor pentru intreprinderi care corespund tendin elor manifestate +n organi*area
acestor activita iC
1 prima etapa. a perioadei 1$5011$60. +n care apar serviciile cu rol periferic pentru
intreprinderi cum ar fiC consultan a #uridica. fiscala. conta)ila. servicii comerciale 2studii
de pia a. pu)licitate3.
1 etapa 1$6511$5 +n care se manifesta tendin a de <e-ternali*are=a serviciilor.
adica unele dintre serviciile prestate din interior sunt comasate +n societa i de servicii
independente. cum ar fiC servici de repara ii. cura enie. pa*a. transport. act. informatice si
financiare. Pe termen lung. raportul e-ternali*are1internali*are a serviciilor pare sa fie
reversi)il.
1 etapa ultimelor decenii +n care se manifesta o tendin a de proliferare a unor
servicii <avansate=ale produc iei caC informati*area produ c iei si studierea pie elor si
comerciali*area produc iei.
,eci. cele doua modalita i de or gani*are a serviciilor pentru +ntreprinderi se
re*uma laC internali*area serviciilor 1 prestarea din interiorul +ntreprinderii si
e-ternali*area serviciilor 1 prestar ea lor din afara intreprinderii de catre firme speciali*ate.
8n practica se +nt7lnesc +nsa forme mai variate de p resta iiC
1 servicii internali*ate desfasutar e +n compartimente speciali*ate proprii ale
intreprinderii. integrate cu compartimentele opera ionale.
'-empluC compartiment de cercetare 1 de*voltare. aprovi*ionare. desfacere.
mar5eting. resurse umane. administrativ. financiar conta)ilitate.
1 sevicii produse de intreprindere dar comasate +ntr1o entitate organi*atorica
apar inatoare 1 filiala. firma asociata.
1 servicii prestate din e-terior de persoane fi*ice sau #uridice speciali*ate +n
servicii. care pot a#unge p7na la o organi*are distincta ca ramuri ale economiei 1
transporturi. telecomunica ii. cercetare 1 stiin ifica. sistem financiar1)ancar. etc.
1 servicii furni*ate simultan din interiorul +ntreprinderii si din afara. de e- emplu 1
serviciile de informatica.
!olu iile adoptate de +ntreprinderi sunt influen ate de o serie de factori si
+mpre#urari concreteC costurile de produc ie a serviciilor. costurile de tran*ac ie 2de pia a3.
protec ia informa iilor.
9vanta#ele apelarii la serviciile e-terne +ntreprinderii par sa fieC
1 eliminarea c4eltuielilor de cercetare1de*voltare. care sunt facute +n institu ii
speciali*ate de la care se ac4i*i ionea*a licen e si te4nologiiF
1 calitatea superioara a serviciilor care sunt e-ecutate de specialisti +n domeniu cu
+nalta calificareF re*ultatele serviciilor sunt foarte )ine fundamentate teoreticF
1 satisfacerea oportuna a cererii de anumite servicii fara a mai avea persoana
speciali*at si )a*a te4nica1materiala la dispo*i ie. uneori su) folositeF
1 costuri de produc ie mai mici daca serviciul e-tern la care se apelea*a este cu
frecv en a redusaF daca frecven a de utli*are este mare. se va dovedi eficienta
internali*area acelui serviciu.
,e*avanta#ele e-ternali*arii serviciilor pentru intreprindere suntC
1 costuri ridicare platite de intreprindere pentru cumpararea serviciului speciali*at
conform regulilor pie eiF
1 protec ia informa iilor de )a*a este este dificil de asigu rat. daca
prestatorii
e-terni reclama acesul la date +n vederea cunoasterii domeniului si a gasirii de
solu ii.
Pentru micsorarea riscului furni*arii de informa ii concur en ei practica
intreprinderilor a eviden iat numeroase re*olvariC proceduri specifice impuse
prestatorilor
e-terni. accesul la informa ii par iale. sta)ilirea de rela ii dura)ile si
cointeresarea
prestatorilor +n func ie de performan ele firmei 2contracte pe termen
lung3. re ele d e
servicii. etc.

".3. Principalele servicii pentru +ntreprinderi

Comer ul 1 cuprinde activita ile care facilitea*a sc4im)ul de marf uri prin
intermediul )anilor.
!erviciile comerciale sunt indispensa)ile vie ii omenesti. au o vec4ime
considera)ila si sunt foarte rasp7ndite. 'le permit aprovi*ionarea +ntreprinderilor cu.
mi#loacele de produc ie necesare si a popula iei cu )unurile de consum individual dar si
valorificarea p roduc iei o) inute. +n afara arii su) forma de e-port.
/ndiferent de gradul de de*voltare economica a unei ari si de con#unctura
economica. comer ul are o pondere relativ sta)ila +n economie care se situea*a la
apro-imativ 10120H din P/0 si circa 10H din popula ia activa 2cea mai mare parte a
activita ilor comerciale necesita munca manuala3. Comer ul contemporan se
caracteri*ea*a prin mai multe tendin eC
1 firmele cu activitate de comer au o pondere mare si repre*inta circa 20H din
totalul +ntreprinderilor dintr1o araF
1 se +nregistrea*a o crestere a gradului de concentrare a activita ilor +n firme.
puternice de notorietate interna ionala concomitent cu tendin a de de*voltare a
+ntreprinderilor comerciale de talie mica si a comercian ilor individuali. 9cestia du c
politici de grupare voluntara sau de asociere pentru a re*ista concuren ei form7nd lan uri
de grosisti si detailisti. cooperative comerciale ce reunesc mai mul i detailisti. etc.
1 apari ia si de*voltarea comer ului electronic practica)il prin re eaua internet.
Comer ul electronic cuprinde servicii caC preluare de comen*i. pre*entarea de cataloage.
cadru de +nc4eierea tran*ac iilor. sisteme de raportare statistica. informa ii pentru
cumparatori.
Transporturile sun servicii deasemeni clasice. care cuprind activita ile de
deplasare +n spa iu a marfurilor si a persoanelor +n interiorul arii sau peste grani a.
Pe l7nga rolul strict economic. transporturile au un rol strategic permi 7nd
func ionarea normala a +ntregii economii. motiv pentru care serviciile de transport sunt
organi*ate +n ma#oritatea arilor ca regii pu)lice. +n pre*ent sunt +n crestere firmele private
care prestea*a servicii de transport.
Pe ansam)lul economiei. transporturile repre*inta 31H din P/0. procenta#
corespun*ator si &om7niei.
8n func ie de tipul mi#loacelor de transport. srviciile de transport suntC transporturi
rutiere. feroviare. maritime. fluviale. aeriene.
Transporturile rutiere se reali*ea*a cu mi#loace de transport auto si satisfac
necesita ile de deplasare ale marfurilor si persoanelor +n interiorul localita ilor. la nivel
na ional si interna ional.
Pre*inta numeroase avanta#e. ceea ce face ca transportul rutier sa de ina ponderea
cea mai mare +n volumul marfurilor transportateC
1 mo)ilitate ridicata. permi 7nd accesul +n locuri distan ate de calea ferataF de
altfel nu sunt legate de instala ii speciale si sunt mai pu in costisitoareF
1 permit organi*area transportari marfurilor direct de la furni*or la cumpar ator si
evitarea trans)ordarilorF
1 mi#loacele auto pot fi speciali*ate pentru transportul unor marfuri perisa)ile.
fragile. con gelate. etc.F
1 asigu ra livrarea la termenul preci*at a marfurilor ceea ce poate duce la
eliminarea unor stocuri de marfuriF
1 pot fi redirec ionate usor +n func ie de situa ia ceruta.
Transportul rutier este eficient pe distan e mai scurte si permite deplasarea unui
volum mai mic de marfuri dec7t alte mi#loace de transport.
Transporturile feroviare sunt prestate +n general de +ntreprinderi foarte mari. care
sunt de regula ale statului si care prin gradul de concentrare al of ertei. de in de fapt o
situa ie de monopol.
9u drept avanta#eC
1 capacitate mar e de tr ansport. marfurile circul7nd +n parti*iF
1 asigura deplasarea marfurilor p7na la poarta fa)ricilorF
1 timpul de transport este mai redus dec7t la transportul rutierF
1 pre urile sunt mai sca*ute dec7t la transportul rutierF
1 eficient pe distan e mai lungi.
Transporturile maritime asigura circula ia a peste 3:4 din totaul marfurilor
comerciali*ate la nivel mondial. fiind preferate datorita costului redus comparativ cu alte
forme de transport.
'ste practicat +n general de mari firme de transport maritim ce ac ionea*a +ntr1un
mediu interna ional.
Transporturile fluviale sunt deasemeni ieftine. pot deplasa cantita i mari de
marfuri +n condi ii de risc mai mic dec7t transportul maritim dar au si de*avanta#eC sunt
legate de amena#area unor cai fluviale naviga)ile. este mai lent. poate fi inpractica)il +n
timpul iernii.
Transporturile aeriene au cunoscut o dinamica ascendenta datorita avanta#elor
evidente 1 rapiditatea deplasarii. )una organi*are. confort. fiind preferate mai ales de
oamenii de afaceri. turisti diploma i. !unt costisitoare si pre*inta un anumit risc.
!erviciile aeriene pot fi asigurate de companii pu)lice sau private p e )a*a de orare
fi-e sau pot fi prestate +n sistem direct 2servicii neregulate3de operatori c4arter
independen i sau organi*a i ca filiale ale liniilor aeriene regulate. !erviciile c4arter sunt
mai ieftine. nu operea*a dupa un program si se adaptea*a mai )ine cereri solicitan ilor.
func ion7nd si +n sistem de ta-i aerian.
Telecomunica iile satisfac nevoile de comunicare. asigur7nd transmiterea la
distan a a mesa#elor. info rma iilor si glo)ali*area economica a planetei.
8n pre*ent telefonia mo)ila si internet1ul fac posi)ila circula ia instantanee a
informa iilor si accesul la servicii dintre cele mai diverseC documentare. pu)licitate.
preluari de date. transmiteri de date. petrecerea interactiva a timpului li)er. acesul la
industria spectacolului. posta electronica. recreere. etc.
,atorita importan ei strategice a domeniului serv iciile de telecomunica ii clasice
sunt organi*ate de institu ii pu)lice iar cele moderne 1 telefonia mo)ila. apar in de regula
unor operatori priva i cu mare putere economica.
!erviciile de consultan a fac parte din seria serviciilor moderne inten sive +n
inteligen a. !unt prestate de profesionisti organi*a i +n ca)inete de specialitate. orientate
pe domenii fo arte diverse confo rm cu nevoile comple-e ale +ntreprinderilor. cum ar fiC
domeniul te4nic. economic. informatic. #uridic. sociologic. psi4ologic. etc.
!erviciile de consultan a constau +nC anali*a si asisten a de specialitate.
intermediere de specialitate. anali*e. e-perti*e. diagnostic. propuneri de ac iuni. cursuri
de formare profesionala. prelucrare de date. campanii pu)licitare. propuneri de
organi*are. asigurari de )a*e de date. etc.
!erviciile firmelor speciali*ate +n consultan a si asisten a de specialitate cunosc o
dinamica ascendenta. ele snt solicitate mai ales de +ntreprinderile mici si mi#locii care nu
+si anga#a*a personal permanent pentru unele servicii de spacialitate ce nu au o frecven a
mare.
!ervicii de cercetare 1 de*voltare cuprind deasemeni servicii intelect intensive.
cu rol esen ial +n de*voltarea societa i ce stimulea*a introducerea progresului te4nico 1
stiin ific +n activitatea economica si sociala.
'le cuprindC cercetarea fundamentala. cercetarea aplicativa. de*voltarea
e-perimentala.
9preciind rolul sectorului de cercetare 1 d e*voltare +n progresul general.
ma#oritatea statelor lumii aloca acestor activita i sume +nsemnate din P/0. circa 213H.
finan area fac7ndu1se +n cea mai mare parte de la )uget. ,ar si marile firme private
finan ea*a sectoare importante din activitatea de cercetar e 1 de*voltare. aloc7nd aproape
20H din cifra de afaceri.
O tendin a deose)ita se manifesta +n !;9. +n care cercetarea stiin ifica este
concentrata pe platforme stiin ifice. 9ici +si desfasoara activitatea +mpreuna +ntreprinderi
lucrative. institute de cercetare si universita i si colegii reali*7ndu1se o orientare directa a
cercetarii catre nevoile produc iei.
8n &om7nia. p e fondul general al declinului economic +nregistrat +n ultimii ani.
sectorul de cercetare 1 de*voltare a suferit o su)fin an are.
!ervicii de intermediere financiara au o influen a puternica asupra activita ii
economice a +ntreprinderilor. favori*7nd procesul de de*voltare te4nico 1 productiva cu
a#utorul unor metode de finan are. Eai importante suntC leasingul si factoringul.
L%asi(1ul %st% u( s%$&i#iu *% "i(a( a$% o"%$it *% o so#i%tat% sp%#iali/ata *% l%asi(1
care are ca efecte contr actarea de ec4ipamente pentru o +ntreprindere )eneficiara.
;nele +ntrep rinderi. pentru a evita de*ec4ili)rele financiare provocate d e
necesitatea finan arii unor investi ii 2ac4i*i ii de ec4ipamente3 de valoare mare apelea*a
la solu ia +nc4irierii ec4ipamentelor necesare prin societatea de leasing.
!ocietatea de leasin g studia*a documenta ia investi iei furni*ata de )eneficiar si
daca considera ca este eficienta. cumpara ec4ipamentul respectiv de la producator si
+nc4eie un contract de leasing cu )eneficiarul. 9cesta. contra avanta#elor de posesiune si
folosire a ec4ipamentului plateste conform contractului o rata catre societatea de leasing 1
acopera amorti*area. do)7nda. profitul pentru societatea d e leasing.
La e- pirarea contractului )eneficiarul ec4ipamentului poate alegeC sa cumpere
)unul la valoarea re*iduala. sa prelungeasca contr actul de leasing sau sa +napoie*e )unul
societa ii de leasing.
Leasingul repr e*inta pentru +ntreprinderea )eneficiara o importanta sursa de
finan are e-terna a investi iilor care completea*a sursele proprii de finan are si are forma
practica a unui contract de v7n*are 1 cumpar are cu plata +n rate. cu o durata de
ram)ursare +nsa mult mai mare 2minim 5H din durata de func ionare normala a )unului3
si mai pre*inta avanta#ul nedepunerii garan iei de catre )eneficiarul investi iei.
,e*avanta#ele leasingului suntC )unul apar ine firmei de leasing p7n a la +nc4eierea
contractului iar +n ca*ul falimentarii societa ii de leasing. )eneficiarul pierde orice drept
asupra )unurilor contactate.
:a#to$i(1ul %st% u( s%$&i#iu *% i(t%$+%*i%$% "i(a(#ia$a ( #a$% o pa$t% (u+ita
<aderent= transfer a altei par i <factor= proprietatea asupra unor categorii de crean e.
Contra dreptului de crean a cedat si a unui comision societatea factor se o)liga sa
ac4ite aderentului contravaloarea cuvenita. urm7nd sa1si recupere*e sumele de la
de)itorii aderentului.
Par ile implicate +n serviciul de factoring suntC
1 aderentul 1 intreprindere producato are de marfuri sau un prestator de servicii
care vinde )unuri sau servicii.
1 factorul 1 institu ie financiaraF
1 clien ii aderentului 1 cumparatori de )unuri sau servicii.
Pe )a*a contractului de factoring. institu ia financiara speciali*ata va prelua
dreptul de crean a asupra cumparatorilor +ntreprin derilor producatoar e sau prestatoare de
servicii. va plati acesteia contravaloarea marfurilor sau serviciilor diminuata cu
comisionul propriu. iar la scaden a. +si va recupera crean a de la de)itori.
%actorul se su)stituie aderentului +n toate drepturile acestuia fa a de client dar
totodata suporta si unele riscuri cum ar fiC insolva)ilitatea clientului sau ne+ncasarea la
termen a crean ei.
Capitolul B
SERVICII INTERNA IONALE

B!1! St$u#tu$a s%$&i#iilo$ i(t%$(a io(al%

!erviciile interna ionale. +n sens restr7ns. se refera la activita ile de e-port si
import de servici. deci v7n*ari si cumparari de servicii peste grani ele unei ari.
,atorita particularita ii serviciilor 1 de insepara)ilitate +n timp si spa iu a
produc iei de servicii si a consumului 1. interna ionali*area serviciilor 1 impune
deplasarea peste grani e a capitalului si a persoanelor implicate 2factorilor de produc ie3.
+nc7t investi iile straine +n servicii au devenit si ele o forma concreta de interna ionali*are
a activita ilor din acest domeniu.
,e aceea. +n sens mai larg. serviciile interna ionale includ nu numai comer ul
interna ional cu servicii dar si flu-urile determinate de miscarea capitalului si a muncii.
,e multe ori sc4im)urile interna ionale presupun deplasarea peste grani a. fie a
prestatorilor. fie a clien ilor sau sta)ilirea si or gani*area de )irou ri. filiale. agen ii. etc.. +n
strainatate.
Tran*ac iile cu servicii interna ionale pot fi structurate +n mai multe categorii daca
se urmareste persoana care se deplasea*a peste grani a pentru a reali*a concomiten a
producator 1 consumatorC
1 servicii transfera)ile 2comerciali*a)ile3 1 servicii +ncorporate +n )unuri
materiale sau care se pot comerciali*a cu a#utorul unor supor i e-C transporturi.
telecomunica ii. servicii )ancare. servicii de asigurarii. servicii de informa ii. etc. La acest
tip de servicii nu este necesar sa se deplase*e nici producatorul nici consumatorulF
1 servicii pentru care se deplasea*a consumatorulC turism. educa ie. sanatateF
1 servicii interna ionale +n care se deplasea*a producatorul 1 acesta deplasea*a
pente grani a factori de produc ie 2capital sau munca3 fac7nd investi ii directe +n servicii
+n alta araF
1 servicii care includ deplasarea at7t a producatorului c7t si a
consumatorului 2servicii li)ere3 1 de e-emplu turistul care solicita serviciile 4oteliere
ale unei corpora ii transna ionale pe teritoriul unei ter e ari 2re eaua interna ionala de
4oteluri de lu- Lilton3.
Corespun*ator acestor categorii de servicii s1au institu ionali*at patru modalita i
de livrare a serviciilor +n sc4im)urile interna ionaleC 2(9T!3
1 transfrontiere pentru servicii transfera)ileF
1 consumul +n strainatate 1 consumatorul se deplasea*a pentru a )eneficia de
calitatea serviciilor +n ara de origineC turism. spectacole. santiere navale. clinici
speciali*ate. etc.
1 pre*en a comerciala 1 firma prestatoare or gani*ea*a activitatea +n strainatate
prin )irouri sau agen ii asupra carora de ine proprietatea si controlul sau pe )a*a de agen i
coresponden i locali su) licen a 2control mai sla). grad mai redus de proprietate asupra
unita ii locale3.
1 pre*en a persoanelor fi*ice 1 persoanele care prestea*a servici +n strainatate.
profesionale sau personaleC doctori. savan i. oameni de cultura. etc.
O alta clasificare a serviciilor interna ionale facuta tot dupa modul de livrare.
cuprindeC
1 servicii factor care +nseamna venituri provenite din miscarea peste grani a a
factorilor de produc ie. cum ar fiC venituri din munca. venituri din investi ii facute
+n
strainatate. venituri din proprietatea intelectuala.
1 servicii non 1factor sau servicii propriu1*ise includC transporturile 2) unuri si
persoane3. turismul. servicii oficiale 1 ale am)asadelor. consulatelor. unita i militare
si
alte servicii comerciale caC asigurari altele dec7t pentru marfurile transportate.
servicii de
comunicare. repara ii. culturale. construc ii. inginerie. reclama. informatica. )ancar e. etc.
Pentru a face posi)ile compara iile interna ionale. %E/ a propus o structurare a
comer ului interna ional cu servicii. ce tre)uie adoptata +n toate arileC
1 Transportul
1 Calatoria
1 !ervicii de comunica ii
1 !ervicii de construc ii
1 !ervicii de asigurari
1 !ervicii financiare
1 !ervicii oferite d e computer
1 !ervicii de informa ii
1 ,repturi si redeven e legate de licen e
1 9lte servicii de afaceri
1 !ervicii personale culturale si recreative
1 !ervicii guvernamentale.

$.2. Tendin e +n sc4im)urile interna ionale de servicii

Comer ul interna ional cu servicii a luat o amploare deose)ita +n special dupa cel
de1al doilea ra*)oi mondial. ca urmare a unui comple- de factoriC progresele te4nologice
ce au determinat ritmuri +nsemnate de de*voltare economica +ntr1o serie de state ale lumii
care au devenit adevarate furni*oare de servicii intensive +n cunoastere pentru ari mai
sla) de*voltate 2e-port de te4nologie3F a crescut importan a serviciilor pentru produc ia
materialaF s1a amplificat capacitatea serviciilor de a participa la circuitul economic
mondial prin acele tipuri de servicii complementare comer ului de )unuri 1 transport.
manipulare. depo*itare. asigurari. pu)licitate. opera iuni. )ancare si mai ales progresele
progresele informaticiiF s1a accentuat procesul de glo)ali*are economica cu efecte directe
si asupra pie ei serviciilor 1 factor 2investi ii +n strainatate3.
Comer ul cu servicii a +nregistrat un puternic dinamism dupa 1$0. +nregistr7nd +n
perioada urmatoare un ritm superior de crestere fa a de comer ul cu )unuri +ntre state.
O tendin a dominanta manifestata +n comer ul interna ional cu servicii a fost
apari ia si diversificarea unor servicii moderne de specialitate 2 te4nica. inginerie.
informatica3 care au con tri)uit la transferul de informa ii si te4nologie 2comerciali*area
de )revete. licen e3.
Ca urmare a cresterii incertitudinii si riscului +n economiile moderne s1au
de*voltat servicii cu +nalta +ncarcatura intelectuala caC management. mar5eting.
conta)ilitate. servicii #uridice. informatica. consultan a. intermediere servicii
profesionale. etc.. ce au capatat un caracter interna ional.
Politica de li)erali*are a flu-urilor de capital si de for a de munca a dus la o
e-tindere a activita ii societa ilor multina ionale si transna ionale si la e-pansiunea
investi iilor pe ter e pie e. la de*voltarea serviciilor de consultan a. serviciilor de
construc ii. servicii de inginerie. )ancare. intermediere. etc.
Cresterea puterii de cumparare a popula iei din arile de*voltate a determinat o
crestere a cererii de servicii de petrecere a timpului li)er. +n special de turism
interna ional. servicii de asigur ari de )unu ri si persoana. cultura. arta. etc.
O alta tendin a manifestata +n interna ionali*area serviciilor a fost concentrarea
serviciilor prestate peste grani e +n arile de*voltate. 9cestea au devenit mari furni*oare
de servicii. av7nd reali*ari considera)ile la categoria <venituri din investi ii <si =alte
servicii= dar si mari importatoare pentru servicii de turism. transporturi maritime.
de in7nd apro-imativ 5H1"0H din volumul valoric al e-porturilor mondiale de servicii
si al importurilor.
9pro-imativ #umatate din e-porturile mondiale de servicii provin din grupulC
!;9. Earea 0ritanie. %ran a. (ermania. /talia. Daponia si ierar4ia este apro-imativ
aceeasi si +n ca*ul importurilor de servicii.
8n arile +n curs de de*voltare. structura sc4im)urilor interna ionale cu servicii este
alta. ele c4eltuie +n special pentru cumpararea de te4nologie. servicii de asigurare. de
inginerie. sau oficiale si unele dintre ele o) in venituri din turism si transporturi si din
servicii care includ consumuri mari de factor munca.
&om7nia av7nd un sold negativ al sc4m)urilor interna ionale de servicii. +n
perioada 1$$ 012000. at7t pentru serviciile non1factor c7t si pentru serviciile factor. si o
pondere aproape nesemnificativa +n comer ul interna ional cu servicii. se afla la o distan a
considera)ila nu numai de arile de*voltate economic dar si fa a de cele +n curs de
de*voltare.

$.3. Categorii de servicii interna ionale

8n cadrul accelerarii sc4im)urilor interna ionale de servicii. unele se remarca
printr1un dinamism mai acceleratC turismul interna ional. flu-urile investi ionale.
transferul de cunostin e. servicii )ancare si de asigurari. etc.
Turismul interna ional face parte din presta iile consumate dincolo de grani ele
unui stat. solicitate tot mai mult de catre popula ia aflata +n vacan a sau +n se#ururi scurte.
Pe ultimul deceniu. cu mici e- cep ii. activitatea turistica interna onala a +nregistrat
o crestere mediu anuala a sosirilor de turisti de 5H. ceea ce dovedeste atractivitatea
geografica a unor *one indiferent de evolu ia lor economica sau politica.
Sonele de interes turistic s1au dovedit a fi +n continuare 'uropa si 9mericile care
+mpreuna aveau +n anul 1$$" apro ape "0H din sosirile de turisti 2 'uropa ap roape 60H3
si din +ncasarile o) inute din presta ii turistice 2'uropa peste 50H3.
O regiune caracteri*ata printr1un puternic dinamism si care a marcat una dintre
cele mai spectaculoase cresteri +n turismul interna ional este 9sia de 'st si Pacific 1
sosirile de turisti au +nregistrat o crestere de aproape 14 ori iar +ncasarile d e peste 5 ori.
,e asemeni un grad de atractivitate +n crestere +nregistrea*a 9frica. cu un ritm al
sosirilor de turisti ce depaseste media mondiala.
Transferul interna ional de cunostin e a luat amploare +n ultimele decenii ca
urmare a revolu iei te4nico1stiin ifice si a perfec ionarii mi#loacelor de comunica ie.
!1au +nregistrat mai ales. tran*ac ii de cunostiin e te4nologice dar au crescut si
sc4im)urile din domeniul cultural 1 artistic.
Transferul interna ional de cunostin e se reali*ea*a prinC
1 comer cu ) revete. drepturi de autor. 5no614o 6F
1 servicii te4niceC consultan a. ingin erie. asisten a te4nicaF
Comer ul cu )revete. drepturi de autor si 5no614o6 permite comerciali*area
cunostiin elor stiin ifice si te4nice. a op erelor literare si artistice. adica a drepturilor de
proprietate intelectuala.
Progresul +nregistrat de comerciali*area drepturilor de proprietate intelectuala
crea*a avanta#e economice si sociale arilor participante la activitatea respectiva.
9stfel. arile importatoare de te4nologie noua +si pot perfec iona procesele de
produc ie. +m)unata i calitatea produselor. pot sa +si creasca gradul de moderni*are
te4nologica si independen a te4nologica iar din punct de vedere economic +si cresc
capacitatea productiva si performan ele re*ist7nd procesului concuren ial.
Pentru arile furni*oare de te4nologie avansata. avanta#ele constau +n valorificarea
mai )una a re*ultatelor cercetarilor te4nico1stiin ifice care prin v7n*are si +n afara adu c
importante resu rse financiare dar si +n cresterea e-portului de materiale. utila#e. instala ii
care se comerciali*ea*a adeseori +mpreuna cu te4n ologiile v7ndute.
Pe primele locuri +n lume +n ceea ce priveste transferul de te4nolo gie se aflaC
!;9. Earea 0ritanie si Daponia.
Transferul interna ional de te4nologie se poate face prin forme diverse care pot
include sau nu acordul de transfer al de inatoruluiC
1 divulgarea d e informa ii te4nologice +n mod voluntar sau involuntarF
1 atragerea de specialisti +n domenii de +nalta te4nicitate prin oferte av anta#oaseF
1 studierea produselor pentru a cunoaste te4nologia de fa)rica ieF
1 informa ii te4nologice cedate gr atuitF
1 transfer de te4nolo gie reali*at automat. atunci c7nd au loc fu*ionari sau
ac4i*i ionari de firme moderne. )ine te4nologi*ate.
1 transfer de te4nologie prin cooperar e. contractare propriu1*isa ce implica
v7n*area )revetului. arendarea inven iilor )revetale. licen ierea unui ter pentru utili*area
)revetuluiF
1 contract pentru transfer de 5no614o6 1 p regatire de for a de muncaF
1 transfer interna ional al dreptului de autorF
,atorita valorii deose)ite a cunostin elor te4nice. stiin ifice. a operelor literare si
artistice. se procedea*a la prote#area drepturilor de proprietate intelectuala pe )a*a de
reglementari na ionale si interna ionale.
,repturile de proprietate intelectuala din domeniul te4nicii. economic sau social
sunt prote#ate prin sistemul )revetarii inven iilor care ofera de inatorului dreptul de a
face. a folosi sau a vinde o aplica ie a noii idei si prin sistemul marcilor +nregistrate.
,atorita avanta#elor oferite de folosirea marcilor. tot mai multe firme apelea*a la
acest sistem de protec ie industriala. 9stfel. mar cile individuali*ea*a geografic produsele
si le diferen ia*a calitativ. informea*a cumparatorii si +i orientea*a +n alegerea produselor.
Earcile pot fiC
1 marci de fa)rica ce asigura prote#area unui producator din industrie.
agricultura. activita i mestesugarestiF
1 marci de co mer 1 asigura prote#area comerciantului pentru produsele unei
intreprinderiF
1 marci de serviciu pentru a diferen ia serviciul prestat de o +ntreprindere
prestatoare. '-C marca T9&OE. &9T0. marca unui restaurant 2vesela. tac7muri. etc3.
,repturile de proprietate intelectuala din domeniul crea iilor literare. artistice si +n
ultima perioada din domeniul programelor de calculatoare sunt prote#ate prin dreptul de
copArig4t. Conceptul de cop Arig4t prote#a*a crea iile respective de multiplicarea lor fara
consim am7ntul proprietarului si +i confera acestuia anumite privilegii re*ultate din
dreptul de autor.
!erviciile te4nice s1au de*voltat ca parte a serviciilor profesionale si includ
transferul de te4nologie su) forma serviciilor de consultan a si inginerie. proiectarea unor
o)iective. prelucrarea datelor si gestionarea lor. asisten a te4nica. etc.
,omeniile +n care sunt foarte mult solicitate servicii te4nice suntC sistemul de
transport rutier si feroviar. crearea infrastructurii. sisteme energetice. 4idro1ameliora ii.
o)iective industriale. construc ii de locuin e. protec ia contra seismelor. etc.
%lu-urile investi ionale asigura transferul for ei de munca si a capitalului peste
grani e si se concreti*ea*a +n investi ii directe +n strainatate.
/nvesti iile directe +n strainatate +n servicii apar in unor corpora ii de servicii cu
mare putere economica si tind sa devanse*e e- porturile directe de servicii +n domenii ca
asigurari. servicii )ancare. pu)licitate 1 este ca*ul !;9.
,omeniile spre care sunt atrase investi iile de capital strain sunt serviciile
financiare. comer . servicii de afaceri si profesionale 2state de*voltate3. construc ii. turism
2state +n curs de d e*voltare economica3.
Concuren a puternica dintre state pentru atragerea capitalului investi ional strain a
impus ela)orarea unor politici stimulative pentru investitorii strainiC diversificarea
domeniilor +n care se pot face investi ii. drepturi egale cu ale re*iden ilor. garan ii contra
riscurilor. *one economice li)ere. facilita i financiare. etc.
&om7nia se +nscrie si ea printre arile care +si +ntemeia*a eforturile pentru crearea
unui cadru legislativ atractiv care sa facilite*e investi iile straine +n multiple forme si
domenii.
!erviciile )ancare su nt unele dintre cele mai vec4i forme de presta ii
interna ionale deservind comer ul e-terior.
'le asigura +ncasari si pla i pentru importul 1 e-portul de marfuri si servicii.
opera iuni valutare. +mprumuturi si restituiri de credite si do)7n*i. servicii de consiliere a
clien ilor pentru investi ii avanta#oase sau organi*area 1 reorgani*area firmelor. etc.
!ervicile de asigurari interna ionale deserv esc circula ia interna ionala a
)unurilor si persoanelor si acopera o gama variata de riscuri care nu pot fi acoperite de
firmele na ionale de asigurari din cau*a capacita ii financiare reduse sau care apar +n
rela iile comerciale cu ari mai sla) de*voltate.
(estionarea riscurilor interna ionale este de competen a unor institu ii financiare
si anumeC )anci comerciale. companii de asigur are a proprieta ii si a capitalurilor si
companiilor de asigurari de via a si a fondurilor de pensii.
0ancile comerciale se confrunta frecvent cu riscuri re*ultate din mecanismul de
credite. varia ia do)7n*ilor legata de o anu mita situa ie economico1financiara a
economiei. riscuri re*ultate de introducerea no ilor te4nologii informa ionale 2fraude
computeri*ate. caderea sistemelor informa ionale. car i de credit3. riscuri din opera iuni
valutare. etc. Pentru pre+nt7mpinarea nesiguran ei si a pagu)elor. legisla ia financiara si
normele de func ionare din sistemul )ancar au fost continuu +m)unata ite cre+ndu1se
astfel premi*ele unor servicii mai sigure pentru clien i. cu riscuri controlate.
Companiile de asigur are a proprieta ii si responsa)ilita ii furni*ea*a servicii de
prote#are contra pierderilor economico1financiare prvocate din negli#en a de persoane
fi*ice sau #uridice. unor firme sau parteneri profesionali.
Companiile de asigurari de via a si1a fondurilor de pensii prote#ea*a persoanele
fi*ice contra accidentelor. a vatamarilor. a pierderii vie ii sau +n situa ia iesirii din
activitate.
Capitolul 10
:OR A DE MUNCA 8N SECTORUL TER IAR

10.1. Tendin e +n ocuparea for ei de munca

,e1a lungul secolului >> for a de munca a suferit importante reorientari pe
sectoare economice. tipuri de activita i sau profesii odata cu cresterea comple-ita ii vie ii
economice si a sc4im)arii structurilor de consum +n cadrul societa ii. 9nali*a datelor
statistice reliefea*a principalele tendin e.
La +nceputul secolului dominau activita ile agrare iar secto rul primar al economiei
solicita aproape #umatate din for a de munca +n ma#oritatea arilor lumii. +n timp ce +n
servicii lucrau +ntre 20140H din popula ie.
9ccentuarea fenomenului de industrali*are a produs +n prima #umatate a sec >> o
prima tendin a +n ocuparea for ei de munca. 9stfel. s1a manifestat. +n cadrul arilor
de*voltate. o continua diminuare a popula iei ocupate +n sectorul primar si o crestere a
popula iei ocupate +n sectorul secundar si c4iar +n ter iar.
,upa 1$65 s1a manifestat o reducere a cresterii ocuparii popula iei +n secundar si
c4iar o scadere a)soluta a efectivelor de personal. +n favoarea ter iarului. ,e e-emplu +n
!;9 popula ia ocupata +n sectorul secundar a sca*ut de la cca 33H +n 1$65 la cca 24H la
sf7rsitul secolului. cresc7nd +n sectorul serviciilor de la 61H la 4H sau +n (ermania
cifrele arata o tendin a mai pronun ata de orientare a for ei de munca catre servicii de la
4$H la 35H +n sectorul industrial si de la 3$H la 62H +n servicii. +n aceeasi perioada.
Celelalte ari de*oltate au +nregistrat evolu ii asemanatoare.
,upa 1$"0 se accentuea*a puternic fenomenul de deplasare masiva a for ei de
munca catre sfera serviciilor si se produce fenomenul de ter iari*are a popula iei pentru
arile de*voltate. Peste #umatate din popula ie este ocupata +n ter iar a#ung7nd la peste
0H +n ari ca !;9. Canada. prefer ate fiind serviciile moderne avansate.
!i arile mediu de*voltate urmea*a aceeasi tendin a. apropiindu1se de procentul de
50H din popula ie ocupata +n serviciiF &om7nia oscilea*a +n #urul procentului de 30H.
,esigur. sunt de*voltate mai ales serviciile primare. simple mari consumatoare fa a de
munca.
O tendin a clar conturata +n ultimele decenii +n evolu ia generala a statelor lumii.
este legatura tot mai evidenta dintre nivelul de de*voltare al economiei. modernitatea
acesteia si orientarea ocuparilor catre sectorul serviciilor. lucru demonstrat de legatura
dintre marimea PI0 pe locuitor si ponderea popula iei ocupate +n sectorul ter iar. 9stfel
arile cu un nivel al ocuparii +n servicii de 35H din popula ie au un PI0:locuitor de doar
100 si sunt +ncadrate +n categoria arilor cu o de*voltare economica sca*uta pe c7nd arile
avansate economic. au o pondere de peste 65H popula ie +n sectorul serviciilor si un
PI0:locuitor de cca. 20.000 .
O alta tendin a manifestata +n evolu ia ocuparii for ei de munca se refera la
ter iari*area categoriilor profesionale. adica la cresterea puternica pentru toate ramurile si
sectoarele de activitate a categoriilor profesionale ter iare legate de presta ii de servicii
care necesita +nalta calificare generala si de specialitate. la cresterea ponderii <gulerelor
al)e= 2specialisti3 fa a de categoria <gulerelor al)astre=. Pentru reusita economica firmele
aloca sume +nsemnate +n capitalul uman. politica formativa devenind un atuu +n lupta
concuren iala.

10.2. Caracteristicile muncii +n sectorul serviciilor

Ocuparea +n servicii are diverse trasaturi caracteristice care re*ulta din
particularita ile activita ilor de servicii +n general 1 imposi)ilitatea stocarii re*ultatului
muncii. perisa)ilitatea. contactul direct prestator 1 client. participarea activa a clientului.
etc 1 dar si din factori determinan i cu caracter general caC progresul te4nic. concentrarea
economica. specificul factorului uman 2cerin ele muncii. motiva ii. calitate3. forme de
organi*are. interese economice si institu ionale. etc.
Eultitudinea de factori care influen ea*a pia a muncii sectorului ter iar determina
particularita i ale anga#arii ref eritoare laC necesarul de for a de munca. nivelul de
calificare. oferta for ei de munca. modele de gestiune a for ei de munca. salari*are.
Caracteristici mai evidente ale for ei de munca din servicii suntC
Ponderea mare a f actorului munca +n raport cu factorul capital. +n compara ie
cu industria unde raportul capital:munca este net +n favoarea capitalului.
'-plica ia consta +n faptul ca +n ter iar pre*en a factorului uman este
indinspensa)ila iar unele servicii sunt mari consumatoare de for a de munca mai
calificata 1 sanatate. educa ie. ordine pu)lica. armata 1 sau mai pu in calificata 1 comer ul
salu)ritate. etc.
Pe de alta parte marea eterogenitate a activita ilor de servicii face +n cele mai
multe ca*uri. dificila a)ordarea +n maniera industriala a presta iilor +n vederea
mecani*arii si automati*arii asa +nc7t pre*en a m7inii de lucru +n cantitate mare este o
realitate a sectorului serviciilor.
8n sectorul serviciilor sunt +nsa si e-cep ii. adica activita i +n care ponderea
capitalului fa a de pond erea lucratorilor este la fel de ridicata ca si +n industrieF de
e-emplu transporturile. telecomunica iile. turismul.
Legat de aceasta caracteristica a muncii +n ter iar 2numar mare de locuri de
munca3. s1a manifestat si a devenit posi)il si fenomenul de deplasare a popula iei
disponi)ili*ata dinspre sectoarele primar si secundar catre sectorul servicilor. care s1a
dovedit un sector cu rol de a)sor ie a for ei de munca mai ales +n perioadele de cri*e
economice sau restructurarii te4nologice.
Cresterea ocup arii for ei de munca din ter iar e-plicata. a perioada mare de timp
prin costurile reduse ale +nfiin arii de noi locuri de munca sau calificarea redusa necesara.
+n pre*ent se poate e-plica prin cresterea calita ii vie ii. a progresului general al omenirii
care solicita tot mai mult profesii legate de serviciile intelectualiste. moderne
2+nva am7nt. cercetare. informatica. consultan a. mar5eting. etc.3.
O alta caracteristica manifestata +n domeniul for ei de munca din servicii este
ponderea mai mare a ocuparii for ei de munca +n cadrul sectorului pu)lic. considerat cu
un grad mai mare de sta)ilitate si de siguran a. !ectorul serviciilor pu)lice cuprind e
adeseori locuri de munca cu venituri mici dar mai sigure. reali*7nd uneori. mascat
adevarate func ii de asisten a sociala pentru unele par i de popula ie.
!pecific ocuparii muncii +n servicii este si preponderen a for ei de munca
feminine. adica femini*area ter iarului. femeile depasind. uneori. pe ansam)lul
ocupa iilor ter iare "0H. !erviciile cu pondere predominant feminina sunt sanatatea.
+nva am7ntul. servicii personale. servicii financiar 1 conta)ile. comer . 4oteluri si
restaurante. +n parte pentru ca ele corespund aptitudinilor femeilor dar sunt preferate si
pentru ca permit forme de munca mai fle- i)ile. convena)ile femeilor ce sunt antrenate si
+n alte activita i sociale.
O caracteristica importanta a muncii +n ter iar este practicarea unor forme de
munca mai fle-i)ile dec7t +n industrie.
8n acest sens. conceptul de serviciu impune servirea clientului conform d orin elor
acestuia astfel +nc7t. presta iile nu pot fi e-ecutate si organi*ate dupa reguli stricte ca +n
industrie. 'le tre)uie adaptate dupa factorii specifici care intervinC rela ii interumane.
se*onalitate a unor servicii. periodicitatea cererii sau a ofertei de servicii. amplasarea
unita ilor de produc ie. timpul li)er al popula iei 2dupa1amia*a. noapte. 6ee51end. vara.
iarna3 .
!e practica astfel. forme variate de organi*are a muncii +n sectorul ter iar cum ar
fiC munca cu program par ial preferata mai ales de femei. studen i. pensionari cu
preocupari si responsa)ilita i si +n alte domenii. munca periodica sau se*oniera impuse de
cresterea volumului de activitate +n anumite perioade. deplasarea prestatorului la locul
cerut de pia a. vala)ila pentru anumite meserii speciali*ateC e- perti*a. presta ii
educa ionale. com)aterea infrac iunilor. poluare. etc. si desigur deplasarea clientului la
locul presta iilor. ca +n ca*ul solicitarii de servicii turistice. 4oteliere. repara ii. etc. for a
de munca prestatoare lucr7nd +n toate aceste situa ii +n alte condi ii dec7t structura clasica
a celor " ore din sectorul industrial. C aracterul fle-i)il al muncii implica deseori si
o) inerea de venituri temporare. reduse. momentane.
'terogenitatea serviciilor determina o mare diversitate a muncii +n sectorul ter iar.
9ceasta caracteristica. str uctura ocuparii +n servicii. are legatura cu structur a economiei si
gradul ei de moderni*m. cu trasaturile socio1demografice ale popula iei 2v7rsta. se-.
profesiuni. venituri. aspira ii. interese3 si marimea timpului li)er.
La nivel mondial. o mare parte a for ei de munca este +nca antrenata +n servicii
esen iale pentru o economie de pia a cum ar fi comer ul. transporturile. telecomunica iile
dar +n ultima vreme tinde sa creasca ocuparea for ei de munca +n servicii moderne. cel
mai adesea pentru intreprinderi precumC consultan a. 5no614o6. intermediere. leasing.
mar5eting. management. informatica. pregatirea personalului. servicii de cercetare1
de*voltare. etc.
!ectorul ter iar facilitea*a deci practicarea unei mari diversita i de profesii. unele
clasice iar altele perfec ionate sau transformate +n noi speciali*ari.
,efinitoriu pentru ocuparea for ei de munca +n sectorul ter iar si pentru fenomenul
contemporan al serviciilor este cresterea ponderii profesiunilor care necesita
speciali*ari si a celor care solicita +nalta calificare.
'ste vor)a de manifestarea un ei orientari a cererii si ofertei de servicii catre
serviciile intelect1intensive pentru care se impune un personal calificat si +nalt calificat ce
formea*a clasa specialistilor. a gulerelor al)e din societate. clasa intelectualilor din
domenii caC stiin a. inova ie. inventica. informa ie. gestiunea resu rselor. etc.
!tructura profesionala orientata catre servicii intelectualiste favori*ea*a
de*voltarea economiei.
;n alt aspect ce determina caracteristici ale ocuparii +n servicii este gradul de
#o(#%(t$a$% %#o(o +i#a a a#ti&ita ilo$ *% s%$&i#ii, ( 1%(%$al +ai $%*us, *%#0t (
i(*ust$i%!
:i$+%l% p$%statoa$% *% s%$&i#ii au o #o(#%(t$a$% +ai +i#a a (u+a$ului *% a(1a=a i
si a capitalului fa a de intreprinderile industriale. Cel mai adesea +si desfasoara activitatea
prin presta ii dispersate teritorial conform cererii manifestate pe pia a si nevoilor
clien ilor. pe domenii diverse de activitate.
Tot marea eterogenitate a activita ilor ter iare impune organi*area personalului +n
)irouri profesionale cu un grad mic de concentrare pentru a raspunde unor
solicitari de
specialitate pentru popula ie sau intreprinderiF re ele de distri)u ie1prestatoare d e
servicii
+n diverse puncte teritorialeF organisme pu)lice.
'-ista desigur si mari institu ii prestatoare de servicii +n care concentrarea
personalului este mai numeroasa1)anci. asigurari. administra ie 1 dar nici acestea nu
ating
adeseori concentrarea for ei de munca din domeniul industriei.


10.3. !tructura ocuparii for ei de munca +n servicii

Tendin a manifestata +n ultimele decenii pe plan mondial. de de*voltare e-plo*iva
a serviciilor. a impus o crestere permanenta a preocuparilor de studiere a pie ei muncii
sectorului ter iar si mai ales a segmentarii acesteia pe categorii. profesii si speciali*ari ale
for ei de munca.
O posi)ila structurare a for ei de munca ocupate +n sectorul servicilor facuta
*upa 1$a*ul *% #ali"i#a$% %st%-
' s%1+%(tul p$i+a$ al pi% %i +u(#ii #a$% #up$i(*% lo#u$i *% +u(#a #u statut
"a&o$a.il, #o(*i ii *% +u(#a (o$+al%, asi1u $a$i so#ial%, posi.ilita i *% a&a(sa$% si #a$i%$a,
a(1a=a$i ( 1%(%$al sta.il%, #u statut p$o"%sio(al (alt si &%(itu$i $i*i#at%
' s%1+%(tul s%#u(*a$ al pi% %i +u(#ii ( s%$&i#ii #a$a#t%$i/at p$i( lo#u$i *% +u(#a
i(sta.il%, (t0+platoa$%, o#upa ii t%+po$a$% si *% #alitat% +ai $%*usa, #u sala$ii +i#i, "a$a
asi1u$a$i so#ial% si t%o$%ti# "a$a sa(s% *% p$o+o&a$% p$o"%sio(ala! A#%st% slu=.% #u statut
p$%#a$ *%pi(* *% #o(=u(#tu$a 1%(%$ala &a$ii(* (u+%$i# si #a (i&%l al sala$i/a$ii ( "u(# i%
*% sta$%a %#o(o+i%i la u( +o+%(t *at!
Dupa (atu$a a#ti&ita ilo$ *% s%$&i#ii, a#%st%a su (t-
' s%$&i#ii si+pl%, t$a*i io(al% #a #%l% *i( #o+%$ ul #lasi#, $%pa$a ii, #u op%$a ii *%
$uti(a, #ali"i#a$% +%*io #$a2
' s%$&i#ii +o*%$(%, (o.il%, #o+pl%4% #a$% i+pli#a #%l% +ai (alt% #ali"i#a$i, "a#0(*
a*%s%a u( +o(opol al "o$ %i *% +u(#a sp%#iali/at%!
(radul de competivitate a muncii +n servicii. structurea*a pia a muncii astfelC
1 servicii de rutina +n produc ie asemanatoare opera iilor repetitive de pe )anda
rulanta. Lucratorii fac opera ii de rutina. aplica proceduri codificate. nu au un aport
creator si sunt salari*a i dupa timpul lucrat sau volumul activita ii depuse !e +ncadrea*a
+n aceasta categorie profesiile legate de prelucrarea automata a datelor.
1 servicii pentru pu)lic. cu opera ii simple si repetitive asemanatoare serviciilor de
rutina +n produc ie doar ca sunt prestate popula iei. 'le suntC v7n*atori. c4elneri.
lucratori 4otelieri. pa*nici. mena#ere. soferi. etc.
1 servicii de anali*a conceptuala. locuri de munca competitive at7t pe plan
na ional c7t si interna ional si care ofera venituri ridicate ce depind de calitatea
for ei de munca. originalitate. inteligen a. gasirea rapida de solu ii. 9stfel de
servicii calitative prestea*a cercetatorii. proiectan ii. analistii. avoca i. medici.
#uristi. e-per i. consilieri. informaticieni. programatori. specialisti diversi. etc.
1;n model de structurare a for ei de munca ocupate +n servicii care ca +n
considerare gestionarea fle-i)ila a for ei de munca. dupa Dean (adr eA. esteC
a3 !pecialisti. te4nicieni. ingineri si al i profesionisti de nivel +nalt. Locurile de
munca din aceasta categorie sunt +n crestereF ele e- ista fie +n compartimentele
func ionale ale intreprinderilor 2 cercetare1de*voltare. mar5eting. finan e
conta)ilitate. etc.3 ca posturi de activitate. fie sunt organi*ate ca func ii
speciali*ate +n +ntreprinderile din orice domeniu de activitateC 2fun ia de cercetare.
managementul resu rselor umane. informatica3.
9ceasta grupa cuprinde for a de munca cu fun c ii speciali*ate +n tot mai multe
activita i si are un rol tot mai important. 9cesti anga#a i sunt o parte a nucleului
permanent al for ei de munca anga#ate. cu statut relativ favora)il.
)3 1 !pecialisti intelectuali care prestea*a +n mod independent servicii sectorului
industrial. organi*a i adesea ca firme prestatoare de servicii. 'i provin din r7ndul
specialistilor si profesionistilor de +nalta calificare din intreprinderi care
e-ternali*ea*a activita ile. Pot ram7ne +n rela ii contractuale cu firmele din care
s1au desprins dar e-ecuta presta ii si catre alte intreprinderi. Ca e-empleC credit.
consultan a. anali*a. pu)licitate. programare. securitate. +ntre inere. informatica.
etc.
c3 1 ,irectori si manageri generali si opera ionali care sunt posturi superioare ce
asigura coordonarea si gestionarea diverselor activita i din intreprinderi si
institu ii. %ac parte. +n general din for a de munca permanenta. cu statut favora)il.
d3 1 9nga#a i cu program complet. cu nivel de calificare mediu. polivalen i. care
asigura perp etuar ea cunostin elor si meseriilor practicate +n intreprinderi.
deasemeni alcatuiesc o parte a nucleului de )a*a al for ei de munca.
e3 1 Lucratori cu pro gram redus 2sau timp de lucru par ial3 care au niveluri de
calificare diverse. 'i formea*a principala *ona fle-i)ila a for ei de munca interne.
vor)ind ca numar. marime a salariilor. programe de activitate. lipsi i de
perspective +n ceea ce priveste cariera profesionala. +n situa ii nefavora)ile
economic pentru intreprindere. aceasti lucratori cu timp par ial sunt primii
amenin a i cu pierderea locurilor de munca. desi activita ile prestate de acestia
uneori foarte speciali*ate sunt foarte importante pentru intreprindere. ,in
acest grup se desprind adesea. specialistii intelectuali care +si e-ternali*ea*a
serviciile si +nc4eie apoi contracte cu intreprinderea.
f3 1 Personal cu anga#are par iala. cu o po*i ie intermediar a +ntre ocuparea interna
si e-terna. 9cest personal este anga#at pe )a*a de su)contracte cu durata limitata.
pentru nevoi specifice ale intreprinderii. periodice. se*oniere sau accidentale. ori
oca*ionale.
(estionarea fle-i)ila a for ei de munca afectea*a mai ales
m7na de lucru anga#ata
par ial. lucratorii cu program redus. specialistii care lucrea*a
pe )a*a de contracte si mai
apoi si celelalte categorii de anga#a i dupa constr7ngerile
manifestate pe pia a muncii.


Capitolul 11
PRODUCTIVITATEA MUNCII 8N SECTORUL TER IAR

11.1. =Parado-ul productivita ii=

!ectori*area economica a activita ilor dupa criteriul progresul te4nic. include
serviciile +n cadrul sectorului ter iar. considerat ca fiind cu un gr ad sca*ut de
productivitate. tin*7nd catre *ero.
'viden ele statistice )a*ate pe anumite metode neadecvate de culegere si
+nregistrare a datelor. modul de anali*a comform modelului industrial al productivita ii
2cantitate. pre 3 par sa ilustre*e mai mica contri)u ie productiva a serviciilor la cresterea
economiei.
,upa anul 1$"0 c7nd devine evidenta contri)u ia deose)ita a factorului ter iar. si
+n special a serviciilor de informatica la +noirea tuturor activita ilor. pro)lematica
serviciilor si a eficien ei va fi mai atent a)ordata. reconsider7ndu1se criteriile de anali*a si
interpretare. +nc7t apar opinii de tipul=parado-ul productivita ii +n servicii=. formulate de
Dean (adreA sau. steplen &oac4. ,in opiniile formulate. se desprind mai multe e-plica ii
care impun reconsiderarea concep iei sla)ei productivita i a serviciilor.
1 consider7nd ca prin n oile te4nici folosite productivitatea conduce la reali*ari
superioare +n munca din punct de vedere cantitativ dar si calitativ 2+n aceeasi unitate de
timp si cu acelasi efort3. activita ile de servicii si mai ales cele moderne. intelectuale
*%t%$+i(a saltu$i #alitati&% ( s%#to$ul t%$ ia$ *a$ +ai al%s *%&i( #o(*i ii 3ota$0toa$%
p%(t$u p$o1$%sul #%lo$lalt% a#ti&ita i *i( %#o(o+i% )si #$%s# p$o*u#ti&itat%a,! Ast"%l,
a#ti&ita i #a #%$#%ta$%a sti( i"i#a, t%3(i#o'apli#ati&a, %#o(o+i#a, +a$C%ti(1ul, i("o$+ati#a,
"o$+a$%a p$o"%sio(ala, %t#, a(t$%(%a/a o #$%st%$% a %"i#i%( %i %#o(o+i#% p% a(sa+.lul
%#o(o+i%i #%%a #% *%+o(st$%a/a apo$tul *%os%.it al t%$ ia$ului la p$o1$%sul 1%(%$al! (sa,
+o*alita il% *% #al#ul si %&i*%( %l% statisti#% (u su(t a*%&a$at% si (u #al#ul%a/a %"i#i%( a
i(*i&i*uala a t%$ ia$ului si apo$tul sau #alitati& la #$%st%$%a %#o(o+i#a!
' $%/ultat%l% u(o$ a#ti&ita i *% s%$&i#ii (u su(t ($%1ist$at% #a %"%#t% %#o(o+i#% al%
t%$ ia$ului #i apa$ #a $%/ultat% al% alto$ s%#toa$% *ato $ita +o*ului *% o$ 1a(i/a$% a
a#ti&ita ilo$ *% s%$&i#ii sau a "o$+%i *% ($%1ist$a$% statisti#a! Est% #a/ul s%$&i#iilo$ p%(t$u
p$o*u# i% #a$% *a#a su(t i(t%$(ali/at% i(t$%p$i(*%$ilo$ p$o*u# %"%#t% ( s%#to$ul i(*ust$ial
si micsorea*a artificial pr oductivitatea ter iarului.
1 +n ca*ul serviciilor intelect1intensive se p roduc < produse imateriale= care
incorporea*a un mare con inut de idei si crea ie originala. ?aloarea acestor servicii
depaseste de fo arte multe ori valoarea suporturilor fi*ice pe care sunt trecute 2)en*i. car i.
filme. documente. suporturi magnetice pentru soft informa ional. etc.3 p entru a putea fi
comerciali*ate. 'le fac o )iectul normelor de protec ie a proprieta ii intelectuale.
Logica comerciala de tip cantitativ nu ia +n considerare +n aceste situa ii. pentru
calculul productivita ii acestor servicii. valoarea produsului ideatic. adica efectul
presta iei ei doar produc ia de supor i materiali pe care se afla presta ia propriu1*isa.
micsor7nd astfel. din nou si artificial eficien a sectorului ter iar.
1 caracterul nematerial al unor servicii face incorecta cautarea unui re*ultat care sa
poata fi masu rat sau apreciat dupa criterii economice pentru a calcula productivitatea.
9stfel. multe servicii crea*a efecte asupra personalita ii oamenilor iar efectele +n
economie devin vi*i)ile mult mai t7r*iu. 'ste ca*ul unor servicii pentru popula ie care
influen ea*a nivelul de cultura generala si profesonala. gradul de civili*a ie. idealurile
morale. estetice. religioase starea de sanatate si speran a de via a. gradul de civism etc.
Pentru aceste servicii nemateriale nu se poate gasi o unitate valorica de apreciere
a re*ultatelor si d eci efectele servicilor se aprecia*a indirect si se regasesc +n aportul
persoanelor )eneficiare a acestor servicii. la cresterea economica generala.
;n e-emplu relevantC +n !;9. pentru perioada 1$2$11$5 anali*ele facute au
identificat ca efectele economice ale serviciilor aduse de +nva am7nt si educa ie s1au
regasit +ntr1o crestere a P/0 de cca 23HF al i economisti au apreciat contri)u ia
+nva am7ntului la cresterea venitului na ional ca situ7ndu1se +ntre 16130H.
1 c4iar +n ca*ul serviciilor care au re*ultate masura)ile cantitativ 2transporturi.
telecomunica ii. comer 3 se pune pro)lema influen arii re*ultatelo r de catre pre uri.
Pentru compara)ilitatea +n timp a datelor. re*ultatele valorice ale acestor categorii
de servicii sunt micsorate cu indicii de infla ie pun7ndu1se cresterile de pre uri doar pe
seama infla iei si se ignora posi)ilitatea ca ma#orarile pre urilor unor servicii sa e-prime
cresterea calita ii.
Eai sunt desigur multiple alte posi)ilita i de e-primare a parado-ului
productivita ii. !e poate conclu*iona deci ca +n masurarea eficien ei sectorului ter iar nu
se iau +n calcul 2o)iectiv. a)ordari teoretice si practice inadecvate3 tocmai acele
caracteristici esen iale ale serviciilor care au devenit )a*a e-isten ei unor stateC generea*a
progres pe toate planurile. asigura +ndeplinirea nevoilor spirituale ale oamenilor. duc la
cresterea calita ii +n toate structurile societa ii. cr esc calitatea vie ii.
8n epoca contemporana. +ndepartata tot mai mult de modelele industriale de
de*voltare eco nomica si productivitatea tre)uie studiata dintr1o alta maniera dec7t cea
industriala. )a*ata pe re*ultate cantitative. imediat masura)ile si pe pre . !e impune
gasirea si a altor modalita i de apreciere a productivita ii. mai ales pentru servicii. caci
+ncep sa conte*e +n lupta concuren iala alte elemente ce sunt +n afara pre ului caC gradul
de +nnoire permanenta a produselor. diversificarea produselor. imaginea firmelor +n oc4ii
clientelei. gradul de satisfac ie si apreciere de catre clien i.

11.2. Easurarea productivita ii muncii +n servicii

Productivitatea muncii este un concept care e-prima re*ultatele o) inute pe
factorul de p roduc ie consumat1for a de munca sau +n unitatea de timp.
8n general. productivitatea este +n eleasa ca un raport cantitativ +ntre re*ultate
o) inute si mi#loace folosite si corespunde unei a)ordari de tip tradi ional. pentru sisteme
de produc ie cantitative. cu produse standardi*ate si omogene.
Legat de servicii tratarile teoretice se pun +n al i termeni. productivitatea muncii +n
servicii fiind dificil de evaluat. acestea fiind foarte diversificate si prea pu in posi)il de
standardi*at.
,aca +n industrie. pentru aprecierea productivita ii muncii re*ultatele o) inute se
determina usor prin luarea +n considerare a cantita ii 2volumului3 produc iei si a pre ului
pe unitatea de produs. +n servicii. re*ultatele nu au. cel mai adesea. o e-presie fi*ica
masura)ila si nu se poate identifica nici pre ul pe unitatea de produs.
Cum una dintre particularita ile serviciilor este marea lor eterogenitate. produsul
serviciilor este foarte divers si +ntr1un sens mai larg ar tre)ui considerat ca productivitatea
serviciilor se poate e-prima prin orice masura care are ca re*ultat o crestere a
diversificarii. a competitivita ii. a cotei de pia a. calita ii adica a eficacita ii sau sigu ran ei
sociale.
8n cadrul sectorului ter iar sunt cuprinse at7t ser vicii care produc efecte imediate
c7t si servicii care au re*ultate indirecte vi*i)ile pe termen lung.
Pentru unele activita i. precum comer . transporturi si telecomunica ii se pot
determina. desi cu dificultate. produsele de )a*a1distan a parcursa - tone marfuri
transportateF distan a - calatori transporta iF numarul de apeluri - durata si catego rii de
apeluriF volumul v7n*arilor. 9sociind pre ul pe unitatea de produs 25m. impuls3 se o) in
re*ultate valorice si se poate calcula productivitatea +n mod direct. folosind metoda
ratelor output:input.
&atele output:input sunt deci o metoda de calcul a productivita ii specifice
industriei dar si pentru servicii al caror re*ultat se poate masura conform unor criterii sau
specifica ii te4nice o)iective si precise.
Pentru alte servicii la care at7t efectele c7t si eforturile sunt uso r de masurat
2e-emplu 1 +n la)oratoare3 se pot folosi calcule de productivitate care au la )a*a normele
de timp sau de munca 2un anumit volum de lucrari de e-ecutat +ntr1un timp )ine
preci*at3.

!erviciile necomerciale. cu caracter imaterial cum sunt serviciile intensiv1
intelectualiste produc +nsa efecte indirecte. +ndepartate uneori +n timp si greu de masurat
din punct de vedere economic.
&e*ultatele indirecte sunt adesea mai importante dec7t presta ia propriu1*isa. ,e
e-empluC +nva am7ntul formea*a si informea*a personalitatea oamenilor. serviciile
medicale asigura starea de sanatate si durata medie de via a. servicii de consultan a
asigura renta)ilitatea plasamentelor financiare. asigurarile gestionea*a riscurile ma#ore
etc.
Pentru aceste servicii ar tre)ui vi*ata o productivitate indirecta care sa ai)a la
)a*a re*ultatele indirecte ale presta iilor e-primate prin aprecierea utilita ii de catre
)eneficiari. 9lte metode de masurare a productivita ii au la )a*a anali*ele comparative
pentru servicii similare oferite de mai multe firme. 9stfel. pe )a*a cercetarilor de
mar5eting poten ialii )eneficiari ai unui tip de servicii conturea*a criterii de calitate si
performan ele asteptate de la consumul acelui serviciu si astfel se poate ela)ora un
standard de calitate al tipului de serviciu 2medical. educa ional. legislativ. administrativ
etc.3. %a a de standardul de )a*a. orice plus de calitate va fi perceput ca o crestere a
productivita ii serviciului.
Easurarea productivita ii muncii +n servicii se mai poate face si folosind modele
deterministe care au la )a*a algoritmi matematici de anali*a a rela iilor dintre efecte si
eforturi +n vederea +m)unata irii acestor a.
'tapele au +n vedereC determinarea o)iectivelor anali*ei referitoare la
productivitateF anali*a sistemului care furni*ea*a serviciul 2se descompune +n etape3F se
specifica elementele considerate cele mai importante pentru fiecare etapa a procesului de
furni*are a serviciului. se sta)ilesc pe aceasta )a*a re*ultatele solicitate de clien i.
standardele de calitate. resursele necesareF selectarea si aplicarea metodelor de masurare a
productivita ii adecvat o)iectivelorF anali*a re*ultatelor si propuneri de crestere a
productivita ii.
Iumerosi economisti. propun. datorita specificului serviciilor
gasirea altor
modalita i de masurare a productivita ii care sa e-prime
satisfac iile economico1sociale
provocate de serviciiC confort. convenien a. e-igen a. calitate.
siguran a. poten ial creator.
adapta)ilitate. ra ionalitate. progres. etc.


Capitolul 12
RESURSELE MATERIALE SI SERVICIILE

12!1! Capitalul t%3(i# *i( s%$&i#ii

S%#to$ul %#o(o+i# al s%$&i#iilo$ %st% #a$a#t%$i/at +ai al%s *% po(*%$%a +a$% a
#apitalului u+a( #o+pa$ati& #u #apitalul t%3(i#, #%%a #% si 1as%st% o %4 pli#a i% si+pla (
a##%ptiu(%a p$i+a$a a #o(#%ptului *% s%$&i#iu, a*i#a *% $%la i% *% s%$&i$% "a#uta *% o
p%$soa(a alt%ia!
D%si %&olu ia #o(t%+po$a(a a s%$&i#iilo$ *i&%$si"i#a tipu$il% *% $%la ii *i( s%#to$ul
t%$ ia$ si +o*alita il% *% p$%sta$% a s%$&i#iilo$, s% #o(si*%$a totusi (%#%sa$a p$%/%( a
"a#to$ului u+a( p%(t$u #$%st%$%a #alita ii si %"i#i%( %i s%$&i#iilo$, asa (#0t ( u(%l% %tap%
al% p$o#%sului *% s%$&i$% &a #o(ta +ai +ult $%su$s%l% u+a(% si #alitat%a lo$ *%#0t $%su$s%l%
+at%$ial%!
A&0(* ( &%*%$% s"%$a *%os%.it *% &asta a t%$ ia$ului si #a$a#t%$ul *% %t%$o1%(itat%
a a#ti&ita ilo$ *% s%$&i#ii s% poat% spu(% #a si #apitalul a"%$%(t s"%$%i s%$&i#iilo$ a$% u(
#a$a#t%$ "oa$t% *i&%$si"i#at, %t%$o1%(!
El poat% "i totusi st$u#tu$at #a si #apitalul #%lo$lalt% a#ti&ita i %#o(o+i#% ( #apital
"i4 si #apital #i$#ula(t!
Rapo$tul *i(t$% #apitalul t%3(i# si $%su$s%l% u+a(% poat% "i u( #$it%$iu *%
#lasi"i#a$% a s%$&i#iilo$, #a$% pot "i- s%$&i#ii p% .a/a *% %#3ipa+%(t )s%$&i#ii i(t%(si&% (
#apital, si s%$&i#ii p% . a/a *% p%$so(al )s%$ &i#ii i(t%(si&% ( "o$ a *% +u(#a, !
S%$&i#iil% i(t%(si&% ( #apital pot "i $%ali/at% "i% #u "o$ a *% +u(#a "oa$t% #ali"i#ata
)i("o$+ati#i%(i, a&iato$i, "i(a( isti .a(#a$i, %t#!, "i% #u lu#$ato$i +ai pu i( #ali"i#a i
)&0(/ato$i #o+%$#iali, so"%$i, #3%l(%$i, pa/(i#i, %t#!,! El% au (sa o .u(a .a/a t%3(i#o'
+at%$iala, %#3ipa+%(t% sp%#i"i#% *% &aloa$% +a$% si ( a(u+it% #o(*i ii pot "i +ai uso$
supus% u(o$ op%$a ii *% +%#a(i/a$%, auto+ati/a$%, +o*%$(i/a$%, ( 1%(%$al!
8( a#%st% s%$&i#ii o po(*%$% +a$% ( #apitalul t%3(i# au
#la*i$il% si +i=loa#%l% *%
t$a(spo$t #a$% asi1u$a p%(t$u .%(%"i#ia$i a+.ia( a,
a*apost si si1u$a( a, spa ii
#o+%$#ial%, p$o+o&a$%a p$o*us%lo$, *%plasa$%, %t#!
T%(*i( %l% ($%1ist$at% *% i("o$+ati/a$% a %#o(o+i%i au
#o(*us la #$%st%$%a
po(*%$ii $% %l%lo$ i("o$+ati#% si a %#3ipa+%(t%lo$
(%#%sa$% ( totalul #apitalului
s%#to$ului t%$ ia$!
I("o$+ati/a$%a a#ti&ita ilo$ *% s%$&i#ii u$+a$%st%-
$%ali/a$%a u(o$ s%$&i#ii +ai
+o*%$(%, #o("o$+ #%$i( %lo$ #li%(tului, *% o #alitat%
#$%s#uta si spo$u$i *% p$o*u#ti&itat%
$%/ultat% *i( +ai .u(a o$1a(i/a$% si *%s"asu$a$% a
s%$&i#iilo$ )%4%+plu- $%/%$&a$%a
lo#u$ilo$ la 3ot%lu$i, sp%#ta#ol%, +i=loa#% *% t$a(spo$t,
"lui*i/a$%a t$a"i#ului p$i(
sup$a&%13%$% i("o$+a io(ala, #o+%$ %l%#t$o(i#, posta
%l%#t$o(i#a, %t#!,!
Capitolul t%3(i# %st% *%si1u$, +ai $%*us u(%o$i
i(%4ist%(t ( #a/ul s%$&i#iilo$
.a/at% p% "o$ a *% +u( #a #u+ a$ "i- s%$&i#iil% p$%stat%
* % #o(ta.ili, a&o#a i, psi3iat$i,
a1%( i *% asi1u$a$i, #o(sili%$i ( *i&%$s% *o+%(ii, +%(a=%$%,
%t#!




Est% #a/ul s%$&i#iilo$ *i( #o+%$ , t$a(spo$tu$i, t%l%#o+u(i#a ii, tu$is+, .a(#i, %t#!
12!2! I(&%sti iil% ( s%#to$ul
s%$&i#iilo$

/nvesti iile repre*inta si pentru sectorul serviciilor calea de re+noire si de*voltare a
)a*ei sale te4nico1materiale. ele fiind +n fapt totalitatea c4eltuielilor facute cu de*voltarea
sau moderni*area capitalului fi- 2ec4ipamente te4nice3.
8n practica investi iile totale 2)rute3 servesc at7t compensarii u*urii mi#loacelor de
produc ie e-istente 2amorti*area3 si ele se numesc investi ii de +nlocuire. c7t si de*voltari
capacita ilor productive. adica investi ii noi sau nete.
/nvesti ia neta T investi ia )ruta 1 investi ia de +nlocuire
/nvesti iile mai pot fi structurateC +n investi ii materiale care se concreti*ea*a +n
cladiri. ec4ipamente. instrumente. mi#loace de transport3 si +n investi ii ne1materiale. cu
pondere tot mai mare +n totalul investi iilor. deoarece sunt considerate c4eltuieli cu rol
strategic +n cresterea competivita ii. 'le suntC c4eltuieli cu cercetarea. proiectarea.
formarea personalului. informatica. man agement. asigur ari. etc.
Lu7nd d rept criteriu motiva ia investi iilor ele pot fiC
1 investi ii pentru reducerea costurilor si +nnoirea produc iei 1 vi*ea*a +nlocuirea
muncii manuale cu a unor ec4ipamente te4nice si cresterea astfel a calita ii
serviciilor. '-emplu 1 te4nologiile informatice
1 investi ii +n infrasructura necesare pentru prestari de servicii competitive. de
e-empluC c4eltuieli cu moderni*area re elelor de drumuri. telecomunica ii.
moderni*area unor institu ii 2scoli. spitale. )anci. re ele comerciale3
1 investi ii strategice care urmaresc men inerea cotei de pia a a prestatorului sau
cresterea po*i iei pe pia a.
Proiectele de investi ii devin opera ionale 2 se transforma +n ac iuni3 +n
masura +n
care investi iile se dovedesc necesare. oportume si eficiente.
9precierea eficien ei proiectelor de investi ii 2mai multe variante3 se poate f
ace cu
a#utorul indicatorilor generali sau specifici de apreciere a investi iilor
dintre care mai
u*uali suntC
1 ,urata de recuperare a investi iei 1 numarul de ani +n car e
intreprin*atorul +si
recuperea*a investi ia facuta din profitul anual o) inut +n urma punerii +n func
iune.

1 investi ia specifica ce e-prima necesarul de investi ii pentru reali*area
capacita ilor de servicii 2camera. spa iu comercial. infrastructura. re ea3




Capitolul 13
E:ICIEN A SERVICIILOR

13.1. Conceptul de eficien a +n sectorul serviciilor

Cresterea eficien ei economice a devenit una din pro)lemele esen iale ale
de*voltarii contemporan e. din considerente de tip o)iectiv. mai ales. cum ar fi caracterul
limitat. la un moment dat. al resurselor dintr1o societate. sector sau activitate.
Pornind de la etimologia termenului de eficien a. si anume ver)ul <efficiere= 1 a
+ndeplini. +n sens foarte larg se poate caracteri*a eficien a ca masura +n care s1a reali*at
efectul propus. accep iune vala)ila pentru orice domeniuC economic. te4nic. politic.
social. psi4ologic. etc. Iu se eviden ia*a totusi efortul necesar o) inerii efectelor.
,emersurile teoretice +ndelungate propun si alte defini ii ale eficien ei.
1 eficien a este o +nsusire a unei activita i. ac iuni sau resurse de a asigur a efecte
economice po*itive. +nsusire e-pimata printr1un raport +ntre efecte si c4eltuieli
1 eficien a este o categorie economica care e-prima legatura necesara. o) iectiva +ntre
resursele afectate unei activita i si re*ultate determinate de acestea.
Trasatura esen iala a eficien ei este rela ia de cau*alitate resurse1efecte masurata
prin diverse modalita i. cum ar fi rapo rtul dintre efecte si eforturile depuse. raportul dintre
eforturi si efecte sau raportul dintre doua efecte. raportul dintre doua c4eltuieli 2nivelul
practic reali*at fa a de nivelul teoretic. ipotetic3. ultimele doua forme de e-primare a
eficien ei fiind mai rar fo losite.
Conceptul de eficien a +n sfera serviciilor pre*inta unele aspecte specifice
re*ultate din natura activita ilor de servicii.
1Ter iarul pre*inta variate forme de organi*are specifica a activita ilor de
servicii 2contactul direct cu clientul. re ele de sucursale prestatoare de servicii. forme de
asociere la diverse niveluri. etc.3 care permit o mai )una reparti*are a muncii +n cadrul
sectorului ter iar +nsusi si al serviciilor pentru produc ie. influen 7nd mai )una folosire a
"a#to$ilo$ *% p$o*u# i% si #$%st%$%a %"i#i%( %i!
' S%#to$ul t%$ ia$ a$ % #apa#itat%a *% a'si la$1i si #o+pl%ta a$ia *% a#ti&itat% p$i( (oi
s%$&i#ii! R%/ultatul %st% *i&%$si" i#a$%a #o(ti(ua a a#ti&ita ilo$ *% s%$&i#ii #u (oi s%$&i#ii
p$op$iu'/is% sau #u s%$&i#ii p%(t$u i(t$%p$i(*%$i, ( p$%/%(t +o*%$(i/a$%a p$o*u# i%i
"a#0(*u's% p% *% o pa$t% p$i( la$1i$%a s%$&i#iilo$ #% (so %s# p$o*us%l% "i$+%i ia$ p% *%
alta pa$t% p$i( i(t$o*u#%$%a ( "a.$i#a i% *% (oi p$o*us% si t%3(olo1ii p% .a/a *%/&olta$ii
s%$&i#iilo$ *% #%$#%ta$%'p$oi%#ta$%, stu*ii *% +a$C%ti(1 si +a(a1%+%(t, a# iu(i
p$o+o io(al%, s%$&i#ii *% #o(sulta( a, .a(#a$%, %t#!
Apa$i ia si *%/&olta$%a #o(ti(ua a (oi "o$+% * % s%$&i#ii )*% i(t$%p$i(*%$% sau *% alt
"%l, #o(*u#% la a*0(#i$%a *i&i/iu(ii +u(#ii, #a$% #o("o$+ t%o$i%i %#o(o+i#% a$% #a %"%#t
#$%st%$%a "o$ %i p$o*u #ti&% a +u(#ii, a p$o*u#ti&ita ii ( 1%(%$al!
' O +a$% pa$t% a a#ti&ita ilo$ *% s%$&i#ii "ii(* o$1a(i/at% ( i(t%$io$ul i(*ust$i%i
p$o*u# %"%#t% #% s% ($%1ist$%a/a la &aloa$%a a*au1ata *% i(*ust$i% si i("lu%( %a/a (i&%lul
%"i#i%( %i ( alt% s%#toa$% %#o(o+i#%, ( +o* a$ti"i#ial!
Da#a $%sp%#ti&%l% a#ti&ita i p$%statoa$% s% %4t%$(ali/%a/a, %l% *%t%$+i(a si
s#a*%$%a &alo$ii a*au1at% si *%#i a %"i#i%( %i!
' Di&%$si"i#a$%a si #alitat%a s%$&i#iilo$, +ai al%s a #%lo$ i(t%l%#t'i(t%(si&% #$%a/a
#o(*i iil% %&ita$ii #3%ltui%lilo$ i(util%, al%1%$ii *%sti(a iilo$ #%lo$ +ai %"i#i%(t% a*i#a
$a io(ali/a$%a a#ti&ita ilo$ si #$%a$%a #a*$ului %#o(o+i# 1%(%$al *% #$%st%$% a
%"i#a#ita ii!
S%$&i#iil% i(t%l%#tual% )#%$#%ta$% stii( i"i#a, #o(sili%$%, 1%stio(a$%, p$o*u# #%l% +ai
a##%(tuat% #$%st%$i #alitati&% at0t ( p$op$iil% *o+%(ii #0t si ( alt%l% ' *% %4%+plu, u( plus
*% stii( a (s%a+(a u( (i&%l #alitati& +ai $i*i#at al stii( %i *a$ si o *%/&olta$% a "a#to$ului
i(t%l%#tual! Cu(osti( %l% sti( i"i#%, i(t%l%#tual% s'au t$a(s"o$+at ( p$%/%(t ( p$i(#ipalul
"a#to$ %#o(o+i# al *%/&olta$ii a1%( ilo$ %#o(o+i#i, #u o utilitat% #$%s#atoa$% #%
p$%&al%a/a #%ilal i "a#to$i *% p$o*u# i%'#apitalul si +u(#a!
S%$&i#iil% i(t%l%#tual% stau la .a/a i(t$o*u#%$ii +a$ilo$ t%3(olo1ii p%$"o$+ati&%, a
p%$"%# io(a$ilo$ o$1a(i/ato$i#% si *% +a(a1%+%(t, 1asi$%a +o*alita ilo$ *% alo#a$% opti+a
a si al% $%su$s%lo$ )+at%$ial% "i(a(#ia$%, u+a(%, $a io(ali/a$%a #o(su+u$ilo$ ( toat%
s%#toa$%l% %#o(o+i%i, ( oi$%a si #$%st%$%a #alita ii p$o*us%lo$, +i#so$a$i *% p$% u$i, %"%#t%
po/iti&% p%(t$u so#i%tat% ( 1%(%$al!
8( o$i#% "o$+a *% a#ti&itat% %#o(o+i#a, "a#to$ul i(t%l%#tual t$%.ui% sa "i% (
p%$+a(%( a a#tual )#o("o$+ #u (i&%lul stii( i"i# al %po#ii, si *%#i p$%sta iil% i(t%l%#tual%
sa p$%1at%as#a #o(ti(u *%#i/iil% &iitoa$% $%"%$itoa$% la opo$tu(itat%a (oi$ilo$ t%3(i#% si
t%3(olo1i#%, sa asi1u$% p$i( i(&%sti ii p%$+a(%(t% #3ia$ sup$a&i% ui$%a %#o(o+i#a a
o$1a(is+%lo$ %#o(o+i#% si #$%st%$%a %"i#i%( %i 1%(%$al%!
Ra(*a+%(t%l% tot +ai +a$i p$o*us% *% "a#to$ul i(t%li1%( a =usti"i#a su+%l%
#$%s#atoa$% a"%#tat% s%$&i#iilo$ *% #%$#%ta$%'*%/&olta$%, #%$#%ta$ii t%3(olo1i#% i("o$+ati#ii
si serviciilor intelectuale +n gen eral. considerate ele +nsele. investi ii esen iale.
1 9ctivita ile de servicii produc pe l7nga efectele directe generate de folosirea
factorilor de produc ie proprii si efecte indirecte. de multiplicare. prin impulsurile
date
celorlalte ramuri din eco nomie si prin influen area re*ultatelor o) inute de aceste ramuri.
8n literatura de specialitate. <ansam)lul efectelor induse +n urma efectuarii unei
activita i asupra activita ii pre*ente sau viitoare=. adica tocmai efectele de
propagare ale
serviciilor. poarta sumele de servicitate. 'ste ca*ul cercetarii stiinfifice. +nva
am7ntuluiF
sanata ii. comer ului. etc. care au o contri)u ie esen iala pentru performan a
economica a
agen ilor din industrie sau celelalte domenii din societate.
1 Pe l7nga efectele economice produse. regasite +n re*ultatele agen ilor economici
2producatori de )unuri sau de servicii3 sectorul ter iar produce si efecte sociale. percepute
de catre consumatori ca niveluri de satisfac ie oferite de serviciile recep ionate 2plusuri
de
calitate oferite de servicii3. ce au legatura cu convie uirea sociala caC +m)unata irea
starii
de sanatate. cresterea speran ei medii de via a. cresterea gr adului de confort al
locuin elor. +m)oga irea condi iilor de transport. 4rana. cresterea calita ii mediului. etc.

13.2. 'valuarea eficien ei serviciilor

O etapa necesara +n aprecierea eficien ei este identificarea. delimitarea si
masurarea efortului 2cau *ei3 si a re*ultatelor 2efectelor3 gener ate de activitatea anali*ata
+n sectorul serviciilor.
&esursele activita ilor de servicii sunt resurse economice implicate +n reali*area
activita ilor de servicii. care corespund ca structura cu resursele 2mi#loacele3 folosite de
toate celelalte ramuri si sectoare ale economiei. 'le cuprindC
1 resurse financiareC resurse din propriul sistem. resurse primite de la )anca ca
+mprumut. resurse provenite din fondurile )ugetare pentru finan area c4eltuielilor cu
cercetarea stiin ifica. +nva am7nt. ocrotirea sanata ii. aparare. administra ie. sume din
dona ii si activita i carita)ile.
1 resurse umane 1 au o pondere r elativ ridicata +n totalul resurselor folosite +n
servicii. datorita specificului acestor activita i. Earimea si calitatea f actorului
uman.
ponderea mare a cercetarilor. savan ilor. specialistilor au rol 4otar7tor +n calitatea si
eficien a ter iarului si a celorlalte sectoare
1 resurse te4nico1materiale sunt foarte diversificate. ele deserv7nd activita i foarte
eterogene. +n sectorul ter iar capitalul te4nic. cu mici e-cep ii. are o pondere mai
redusa
comparativ cu alte sectoare economice si fa a de capitalul uman
1 alte resurse considerate e-traeconomice dar de o importan a deose)ita pentru
activita ile de servicii si economiei +n gener al ca resurse ecologice1natura. resurse
informa ionale1informa ia devenind dupa materie si evolu ie. indispensa)ila omului
si
societa ii.
9precierea valorica a resurselor folosite se face pe )a*a pre ului factorilor
consuma i.
'fectele activita ilor de servicii cuprind re*ultatele o) inute +n mod necesar din
desfasurarea acestor activita i 2considerate cau*a3.
,upa gradul +n care efectele serviciilor se folosesc +n sfera economicului
2contri)uie la crearea venitului net3. ele pot fi efecte economice directe sau efecte
economice indirecte 1so ciale. ecologice. in forma ionale. etc.
'fectele directe ale serviciilor sunt constituite din elemente de venit net. produc o
sporire a venitului na ional si sunt produse de serviciile aflate +n sfera rela iilor de
pia a.
'-empluC transporturi. comer . turism. furni*area energiei. apei. etc.
'fectele indirecte ale serviciilor nu apar direct si imediat +ntr1una spor de venit net
ci ele se e-prima prin impulsul dat altor ramuri si sectoare din economie. care
contri)uie
prin activitatea lor la crearea venitului na ional.
Posi)ilita ile de evaluar e a efectelor indirecte sunt mai reduse fiind necesare
anali*e detaliate pentru a se putea aprecia direc iile lor de influen a si posi)ilita ile
de
transformare +n elemente de venit net.

13.3. %ormele eficien ei 1 criterii de apreciere

Pentru delimitarea formelor de eficien a +n sectorul serviciilor se pot folosi
diverse criterii. conform cu literatura de specialitateC
a3 dupa activitatea eco nomico1so ciala desfasurata se disting forme de eficien a
calculate p e tipuri de activita i prestatoare de servicii caC

1 eficien a serviciilor pentru produc ie
1 eficien a comer ului
1 eficien a conducerii societa ii
1 eficien a ocrotirii sanata ii
1 eficien a construirii locuin elor. lucrarilor edilitare
1 eficien a turismului
1 eficien a +nva am7ntului
1 eficien a artei si culturii
1 eficien a activita ilor militare. etc.

)3 dupa tipurile de resurse consumateC
1 eficien a investi iilorF
1 eficien a cercetarii stin ifice. de*voltarii te4nologice
1 eficien a utili*arii capitalului fi-
1 eficien a utili*arii capitalului circulant
1 eficien a utili*arii for ei de munca
1 eficien a folosirii resurselor materiale. etc.

c3 dupa efectele produse de serviciile prestateC 2 economice sau sociale3
1 eficien a economica cu formeleC
1 productivitatea unei activita i de servicii. daca se raportea*a efectele de natura
produc iei 2indiferent de forma de e-primare3 la toate categoriile de resurse
consumate
1 renta)ilitatea unei activita i. sta)ilita prin raportarea efectelor de natura venitului
net la resursele consumate
1 costurile de produc ie care e-prima resursele consumate si reflectate +n
c4eltuielile de produc ie
1 eficien a sociala

13.4. /ndicatorii eficien ei serviciilor

P$o*u#ti&itat%a %st% o "o$+a *% %4p$i+a$% si(t%ti#a a %"i#i%( %i %#o(o+i#% #a$%
s% poat% %4p$i+a p$i( (i&%lul p$o*u# i%i p % u(itat%a *% "a#to$ *% p$o*u# i% )sau p% to i
"a#to$ii, #o(su+at! Poat% "i #al#ulata #a p$o*u#ti&itat% +%*i% )p% u( "a#to$ sau p%
a(sa+.lu, sau #a p$o*u#ti&itat% +a$1i(ala ) p% u( "a#to$ sau p% a(sa+.lu,!
R%(ta.ilitat%a %4p$i+a #apa#itat%a u(ui a1%(t %#o(o+i# *% a o. i(% p$o"it sau
&%(it (%t! Ap$%#ia/a *%as%+%(i si(t%ti# %"i#i%( a %#o(o+i#a si s% poat% %4p$i+a p$i(
+asa p$o"itului si p$i( $at% *% $%(ta.ilitat%-
1 masa profitului se calculea*a ca diferen a +ntre venituri si c4eltuieli +n activita i
productive. +n comer ca diferen a +ntre adaosul comercial si c4eltuieli comerciale.
+n turism ca diferen a +ntre +ncasari si c4eltuielile unita ilor turistice
Costurile de produc ie includ c4eltuielile cu resursele consumate si se pot
e-prima cu indicatori a)solu i si relativi
1 nivelul a)solut al costu rilor de produc ie repre*inta totalul c4eltuielilor formate
din c4eltuieli directe si c4eltuieli indirecte

'ficien a utili*arii factorilor de produc ie se e-prima cu diversi indicatori
specifici fiecarui tip de factor 2munca. natura. capital3.

,intre indicatorii care e-prima ef icien a utili*arii capitalului se enumeraC
1 rota ia stocurilor 2cifra de afaceri:stocuri3
1 rota ia activului total 2cifra de afaceri:active totale3
1 rota ia capitalului 2cifra de afaceri:capital3
1 rata autonomiei financiare 2capital propriu:capital permanent3
1 rata solva)ilita ii generale 2active totale:o)liga ii curente3
1 rata de finan are a activelor circulante 2fond d e rulment:active circulante3
1 fondul de rulment 2capital permanent 1 imo)ili*ari3
'ficien a investi iilor se poate aprecia cu indicatori specifici caC
1 investi ia specifica 2investi ie:capacitate3
1 termenul de recup erare a investi iei 2investi ie:profit anual3
1 rata de renta)ilitate a investi iei 2profit:investi ie3
1 profitul actuali*at
'ficien a sociala este mai dificil de apreciat cu indicatori de eficien a de tip
cantitativ datorita greuta ii evaluarii efectelor economice directe +n cadrul activita ilor
sociale 2servicii pentru popula ie3.
/ndicatorii specifici de apreciere a eficien ei sociale a serviciilor pentru popula ie
sunt diversifica i +n func ie de tipuri de servicii 2comer . turism. sanatate. +nva am7nt.
cultura. transport3C
1 numarul de unita i prestatoare la 1.000 locuitori 2de +nva am7nt. medicale.
comerciale. )i)lioteci. mu*ee. teatre. etc.3
1 numarul de locuitori ce revin la un pat de spital si la un
medic
1 indicatorii natalita ii. indicatorii mortalita ii
1 numarul de studen i la 100.000 locuitori
1 timpul necesar pentru cumparaturi. pentru transport. etc.









0/0L/O(&9%/'