CURS NR.

2
MASA MONETAR
1. Masa monetar i agregatele monetare
1.1. Definirea masei monetare
1.2. Indicatori de structurare a masei monetare
1.3. Masa monetar n Romnia
2. Contrapartidele masei monetare
3. Cir!la"ia monetar
#. Test de a!toe$al!are
%i&liogra'ie
1. Masa monetara si agregatele monetare
1.1. Definirea masei monetare
Masa monetara reprezinta un indicator care desemneaza totalitatea mijloacelor banesti existente
n economia unei tari la un moment dat, sau ca medie pe o anumita perioada;
este un indicator statistic, care se cuantifica pe baza bilantului centralizat al
ntregului sistem bancar dintr-o tara, dupa deducerea operatiilor duble dintre
banci.
Detinatorii de moneda apartin att sectorului bancar, ct si celui nebancar. Sectorul bancar al
economiei este reprezentat de bancile comerciale care detin rezerve n moneda bancii centrale
bilete si depozite n cont curent!, iar sectorul nebancar al economiei este constituit din agentii
economici si populatie, care detin bancnote, moneda metalica si depozite n conturile curente la
bancile comerciale.
"#ezulta ca masa monetara este constituita dintr-un stoc de creante asupra bancilor, creante
aflate n posesia utilizatorilor de moneda.
$entru a determina nivelul masei monetare se iau n considerare mijloacele banesti existente
n conturile clientilor, plus numerarul n circulatie, respectiv, elementele din pasivul bancilor
comerciale si cele ale bancii centrale.
%n sc&ema urmatoare sunt prezentate relatiile de corespondenta care se stabilesc ntre
detinatorii si utilizatorii de moneda n cadrul economiei.
'genti economici si populatie
D (
)' Depozite n conturi curente la
banci comerciale
*' +ilete monede! la banca
centrala
1
+anci comerciale
,' Depozite n conturi curente la
la banca centrala
-' +ilete monede! la banca
centrala
)$ Depozite la vedere ale
agentilor economici si ale
populatiei
+anca (entrala
- 'ur
- Devize
- (redite acordate statului
- $ortof. de efecte comerciale
,$ Depozite la vedere ale
bancilor comerciale
-$ +ilete monede! ale bancilor
com.
*$ +ilete monede! ale
- ag.economici
- populatiei
'stfel, masurarea masei monetare se poate realiza prin urmatoarele doua modalitati.
*! prin nsumarea cantitatilor de moneda care figureaza n activul participantilor din
economie. /m 0 *' 1 )' 1 -' 1 ,'
)! prin nsumarea datoriilor care figureaza n pasivul bilantului bancilor comerciale si n
pasivul +ancii (entrale. /m 0 *$ 1 )$ 1 -$ 1 ,$
2dentitatea contabila care se manifesta ntre aceste componente demonstreaza ca, la nivelul
economiei, creantele monetare asupra bancilor sunt egale cu datoriile, respectiv cu angajamentele
acestora.
1.2. Indicatori de structurare a masei monetare
Din punct de vedere statistic, pentru masurarea masei monetare se recurge la structurarea
acesteia, ceea ce permite calcularea indicatorilor si a agregatelor monetare.
Delimitarea componentelor masei monetare din circulatie se realizeaza dupa urmatoarele
riterii, utilizate n statistica monetara internationala.
'. sfera pe care o serveste masa monetara
+. natura social economica a detinatorilor de moneda
(. rotatia si rolul diferitelor componente ale masei monetare
D. gradul de lic&iditate al diferitelor componente
A. (in p!nt de $edere al s'erei, masa monetara poate fi analizata ca moneda scripturala
bani de cont! si numerar. 'ceste sume apar ca solduri n conturile bancare sau asupra populatiei,
sau ca numerar n casieriile agentilor economici si ale institutiilor.
%. (in p!nt de $edere al detinatorilor) se disting.
- mijloace banesti monede! ce apartin sectorului public;
- mijloace banesti ale sectorului privat.
2
C. (in p!nt de $edere al rotatiei si al importantei) se disting.
- mijloace banesti cu circulatie curenta;
- mijloace banesti economisite;
- alte mijloace banesti.
'cest criteriu este utilizat de statistia *M+, care utilizeaza notiunile.
- mone3 cuprinde. numerarul din afara sistemului bancar si banii din conturile curente,
care ndeplinesc functiile de mijloc de plata si mijloc de circulatie!;
- 4vassi mone3 cuprinde depozitele pe termen scurt ale agentilor economici si ale
populatiei;
- ot&er it&ems cuprinde mijloace banesti cu miscare lenta sau fara miscare.
(. (in p!nt de $edere al li,iditatii se disting-
- lic&iditati primare
- lic&iditati secundare
- lic&iditati tertiare
(riteriul lic&iditatii este facultativ, n sensul ca nu l folosesc toate tarile.
2ndicatorii sau agregatele monetare sunt stabilite de catre autoritatile monetare, tinnd seama
de trei criterii principale.
eficacitatea agregatelor monetare
caracterul controlabil
disponibilitatea statistica.
E'iaitatea agregatelor monetare se interpreteaza n functie de capacitatea acestora de a
se constitui n obiective intermediare ale politicii monetare. 'cestea trebuie sa ofere informatii
complexe si sa atraga atentia asupra evolutiei comportamentului agentilor economici.
(a tendinta generala, se constata ca autoritatile monetare accepta mai multe agregate
monetare, fixnd tot attea obiective cte agregate sunt create.
5volutia agregatelor monetare nu este influentata numai de comportamentul agentilor
economici si al populatiei, dar si de modificarile reglementarilor n vigoare.
Carater!l ontrola&il al agregatelor monetare evidentiaza influenta pe care o poate exercita
autoritatea monetara atunci cnd se constata ca evolutia unui agregat nu este corespunzatoare si se
ncearca corijarea acestuia.
(isponi&ilitatea statistia desemneaza calitatea agregatului monetar de a fi rapid disponibil
si n masura de a permite autoritatilor monetare o reactie rapida. %n general, se recomanda agregate
mai restrnse, mai usor de calculat.
5xemplele urmatoare demonstreaza ca numarul agregatelor difera n functie de obiectivele
politicii monetare.
'stfel, .n SUA, n cadrul masei monetare, elementele sunt regrupate n cinci agregate.
/* 0 numerar n circulatie n afara sistemului bancar! si depozite la vedere;
/) 0 /* 1 depozite la termen la bancile comerciale;
/- 0 /) 1 depozite la termen la bancile populare si la casele de economii;
/, 0 /- 1 certificate de depozit negociabile;
/6 0 /, 1 certificate de depozit de mare valoare.
/n *ranta-
/* 0 numerar n circulatie 1 soldul conturilor la vedere;
/) 0 /* 1 plasamente la vedere 1 conturile de economii pentru locuinte;
/- 0 /) 1 active monetare ale rezidentilor 1 depozite la vedere 1 bonuri de casa 1
certificate de depozit.
7a modul general, se poate aprecia ca.
agregatul /* regrupeaza toate mijloacele de plata efective si depunerile n conturi curente,
deci toate mijloacele banesti cu circulatie curenta;
3
agregatul /) este mai cuprinzator si include n afara de /* ansamblul plasamentelor la
termen n vederea economisirii, posibil a fi transformate n lic&iditati, ntr-un anumit
interval de timp;
agregatul /- include pe lnga /) active cu diferite grade de lic&iditate, n structura carora se
afla certificatele de depozite, bonurile de casa.
Daca se utilizeaza criteriul lic&iditatii, se poate construi agregatul 7, care nglobeaza toate
celelalte componente precedente, la care se adauga titlurile pe termen mediu si lung, care pot fi
transformate mai lent n lic&iditati.
2ndiferent de numarul agregatelor utilizate, componenta /* a masei monetare este cea mai
activa, n sensul ca intermediaza cel mai mare numar de acte de vnzare-cumparare din economie.
'naliza datelor privind masa monetara n circulatie si structura acesteia, pe baza datelor
publicate de statistica financiara-internationala, conduce la urmatoarele concluzii.
n tarile n curs de dezvoltare, mijloacele banesti, sub forma de lic&iditati /*! detin
aproximativ 89 : din masa monetara, n 'sia; ,9 : n tarile din 'merica 7atina; si );-)< : n
tarile industrializate.
obiectivele n domeniul politicilor monetare din tarile industrializate includ si evolutia
agregatelor monetare. %n *==9 n S>' s-a urmarit o crestere de --; : a agregatului /), n
?aponia o crestere de *9-*) :, n @ermania de , A 8 :, iar n Blanda o crestere de 6 :.
'ceste norme de crestere a agregatelor monetare evidentiaza vointa autoritatilor monetare de
a mentine o orientare restrictiva, cu scopul frnarii inflatiei si a asigurarii unei concordante
ntre cresterea masei monetare si cresterea $2+.
>tilizarea agregatelor monetare ca obiective intermediare ale politicii monetare poate fi
demonstrata n cazul #omniei, n contextul situatiei monetare a anilor *==* - *==,. %n aceasta
perioada, +C# a utilizat /) ca obiectiv intermediar, urmarind prin program o crestere a cantitatii de
moneda mai mica dect a $2+ nominal, cu scopul de-a comprima presiunile inflationiste.
Desi cantitatea de moneda a crescut mai lent dect $2+ n expresie nominala, lic&iditatea din
sistem nu a reprezentat o constrngere pentru cresterea preturilor.
%ncepnd cu *==), n sistemul bancar au aparut creditele preferentiale directionate, care au
avut ca sursa emisiunea bancii centrale, ceea ce a condus la o lic&iditate sporita a economiei.
(reatia monetara excesiva a avut efecte negative, printre care cel de ntrziere a procesului de
atragere a economiilor populatiei n sistemul bancar.
2.3. Masa monetara .n Rom0nia
%n cazul #omniei, analiza masei monetare este realizata prin utilizarea urmatoarelor
agregate.
masa monetara n sensul larg /)!
masa monetara n sensul restrns /*! care cuprinde.
- numerar n afara sistemului bancar
- disponibilitati la vedere
1 $asi2&ani; n structura carora se includ.
- economiile populatiei
- depozitele n lei
- depozitele n valuta
Dot pentru analiza masei monetare se determina si indicatorul baza monetara, calculat ca
medie zilnica si la sfrsitul perioadei, n structura caruia sunt incluse urmatoarele elemente.
numerar n casieriile bancilor;
numerar n afara sistemului bancar;
disponibilitati ale bancilor la +C#.
4
#. Contrapartidele masei monetare
Masa monetara reprezinta stocul de moneda aflata la detinatorii nebancari si care apare n
pasivul bancilor comerciale pe de o parte, ca moneda scripturala si n pasivul bancii centrale, sub
forma de bilete de banca numerar!.
%n acest mod, banii reprezinta titluri de creanta ale posesorilor lor asupra bancilor emitente.
(ontraposturile sau contrapartidele masei monetare, care figureaza n pasivul bilanturilor bancilor
emitente sunt reprezentate de elementele de activ din bilantul acestora.
Statisticienii, preocupati de regruparea n categorii semnificative a contrapartidelor, considera
esentiale.
'! A contrapartida exterioara;
+! A creditele interne.
5videntierea acestor contrapartide poate fi realizata prin analiza elementelor ce figureaza n
bilantul bancii centrale. Simplificat, bilantul +C# cuprinde urmatoarele elemente.
ACT+3 4plasamente5 6AS+3 4res!rse5
Ati$e e7terne
- 'ur
- Ealute convertibile
- valute efective
- disponibil n DSD la F/2
- depozite la banci straine
- disponibil la +#2
- disponibil la F5D
6asi$e e7terne
(umparari de DSD de la F/2
Depozite la +#2
Ati$e interne
(asa
$articipatii externe - F/2
- +2#D
- +#2
(redite guvernamentale
'ctive interbancare
'lte active
6asi$e interne
5misiune monetara
Sume n tranzit
Depozite ale organismelor
internationale
$asive interbancare
Fonduri proprii
Fonduri din reevaluarea aurului si
argintului
'lte pasive
Din analiza bilantului prezentat, rezulta ca masa monetara n circulatie are urmatoarele
contrapartide n activul bancii de emisiune.
metal monetar aur!;
valute si titluri exprimate n moneda straina devize!;
creditele acordate statului;
credite acordate bancilor comerciale si altor institutii financiare.
'coperirea masei monetare se concretizeaza n aceste patru elemente, care permit
delimitarea ntre cele doua contrapartide, astfel.
A. Contrapartida e7terioara reprezinta expresia contabila a influentei relatiilor internationale asupra
masei monetare. 'stfel, soldul balantei de plati exercita o influenta directa asupra nivelului masei
monetare. >n import de marfuri antreneaza o diminuare a ncasarilor n moneda nationala, ntruct
ntreprinzatorul care realizeaza operatiunea transforma aceasta moneda n valuta. 5xportul conduce
la cresterea ncasarilor n valuta, ntruct sumele ncasate n valute sunt convertite n moneda
nationala. %n acest mod se poate explica influenta pe care deficitul sau excedentul balantei de plati, o
exercita asupra masei monetare si asupra lic&iditatii interne.
5
'stfel, rezulta modul n care contrapartida exterioara constituie Gtraducerea monetaraH a
soldului balantei de plata. Eariatia masei monetare este nsotita de o variatie de aceeasi marime a
detinerilor de aur si devize ale bancii centrale.
%. Contrapartida 8 redite interne
Sub aceasta denumire sunt regrupate.
creditele acordate statului sub forma ac&izitiei de titluri publice si care reflecta
creantele asupra Drezoreriei!;
creditele interne acordate economiei sub forma creditelor acordate agentilor
economici si a obligatiunilor emise de ntreprinderi si detinute de banci!.
7a modul general, atunci cnd o banca acorda un credit unui client, se produce o sporire a
dimensiunilor sumelor att n activul ct si n pasivul bilantului. 'stfel, bancile ndeplinesc un rol
monetar atunci cnd acorda credite, ntruct la volumul existent al masei monetare se adauga o noua
cantitate.
%n cazul n care bancile acorda credite pe baza fondurilor proprii sau pe baza celor atrase de
pe piata sau n cadrul mprumuturilor obligatare, nu se produce finantare monetara, si, prin urmare nu
sporeste cantitatea de masa monetara. F/2 utilizeaza conceptul de Gcredit interior totalH pentru a
desemna ansamblul mijloacelor de finantare puse la dispozitia agentilor economici si a populatiei ntr-
o tara determinata.
/n onl!9ie, masa monetara nteleasa ca totalitatea mijloacelor de plata din sectorul
nebancar, are acoperire n metale pretioase, valute si devize, creante asupra trezoreriei si credite
acordate economiei.
'naliza acoperirii masei monetare din #omnia subliniaza faptul ca principala contrapartida o
reprezinta creditele acordate economiei, care constituie ntre ;9 : si <9 : din total.
(elelalte forme de acoperire a masei monetare, sub forma aurului si a devizelor, au o
pondere relativ redusa si prezinta oscilatii importante n functie de variatiile cursului leului si de
situatia balantei de plati.
(reantele asupra trezoreriei, reprezentate de titlurile emise de catre stat n procesul de
acoperire a deficitului bugetar constituie o modalitate de acoperire a masei monetare, care nu a
nsemnat, n cazul #omniei, o finantare inflationista a deficitelor bugetare.
#apoartele anuale ale +C# grupeaza mijloacele de acoperire a masei monetare sau
contrapartidele acesteia, dupa cum indica tabelul urmator, ceea ce evidentiaza rolul autoritatii
monetare n urmarirea evolutiei cantitatii de moneda pe de o parte, si a modalitatilor de acoperire a
acesteia, pe de alta parte.
Masa monetara Contrapartidele masei monetare
/asa monetara 2 1 22
2 Disponibilitati monetare a1b!
a! A bilete si monede
b! A depozite la vedere
22 Disponibilitati cvasimonetare
2 'ur si devize
22 (reante asupra economiei
222 (reante asupra trezoreriei publice
2E Diverse
:. Cir!latia monetara
2mportanta monedei n economie este data de masura n care aceasta circula si finanteaza
tranzactiile economice.
$otrivit relatiei lui 2rving Fis&er, ecuatia cantitativa a monedei permite masurarea cererii de
moneda din economie.
M3 ; 6<
6
n care. / 0 masa monetara
$ 0 nivelul preturilor
I 0 volumul bunurilor si serviciilor
E 0 viteza de circulatie a monedei
Din aceasta relatie rezulta ca viteza de circulatie a monedei, E, depinde de volumul
tranzactiilor si nivelul masei monetare.
E 0 $ J I
/
$otrivit autorului, variatiile masei monetare se rezolva printr-o variatie temporara a vitezei de
circulatie, pna n momentul n care se realizeaza un ec&ilibru. Desi scopul acestei ecuatii a fost
acela de a dimensiona volumul masei monetare, n conditii de ec&ilibru, pe baza ei s-au putut realiza
analize ale fluctuatiilor stocurilor de moneda, gradul de activitate al acestuia si variatiile n timp.
Ast'el) $ite9a de ir!latie a monedei se sta&ileste .n '!ntie de n!mar!l de ate de
$0n9are2!mparare pe are le mi=loeste !n semn &anes) de o an!mita $aloare) .ntr2o
an!mita perioada de timp.
Eiteza de circulatie micsoreaza sau amplifica volumul masei monetare, dupa cum aceasta
cunoaste o accelerare sau ncetinire. Spre deosebire de marfuri, care se afla n sfera circulatiei un
interval foarte scurt de timp, att ct este necesar pentru a trece din sfera productiei n sfera
consumului! cantitatea de moneda stationeaza n sfera circulatiei o perioada mai ndelungata de
timp, mijlocind mai multe acte de vnzare-cumparare n decursul unui an.
%n practica este dificil sa se masoare cu exactitate numarul circuitelor efectuate de moneda,
din acest motiv calculndu-se un alt indicator, viteza de rotatie.
'ceasta arata frecventa cu care banii se rentorc la banca, si poate sa fie determinat sub
forma de coeficient sau n numar de zile.
Sub forma de coeficient, viteza de rotatie arata numarul de rotatii pe care le realizeaza masa
monetara pentru a servi un anumit numar de acte de vnzare-cumparare. $entru a cuantifica
operatiunile de vnzare-cumparare se calculeaza rulajul banesc, respectiv ncasarile si platile
realizate n decursul unei perioade.
#elatia vitezei de rotatie devine, astfel.
#ulaj banesc #
Er 0 0
/asa monetara /m
Cumitorul fractiei reprezinta masa monetara calculata ca medie trimestriala sau anuala!.
(u ct rulajul banesc este mai mare, cu att un semn banesc efectueaza mai multe rotatii.
Ca d!rata .n 9ile, viteza de rotatie se poate exprima astfel.
Dp /m K Dp
d z 0 ---------- 0 --------------, n care
Er #
Dp 0 durata perioadei de analiza =9 zile sau -89 zile!
Er 0 viteza de rotatie sub forma de coeficient
'tunci cnd viteza de rotatie creste, durata n zile a unei rotatii se diminueaza, dupa cum este
evidentiat n exemplul urmator.
7
5xemplu
%n decursul unei perioade de un an, n tara K, s-a constatat un rulaj banesc n valoare de
*9).-=9 mild um, n conditiile unei mase monetare medii de -6.,69 mild um. %n aceste conditii,
numarul de rotatii realizate de o unitate monetara, pentru a mijloci vnzarile si cumpararile din
economie este.
*9-.-=9 mild
Er 0 ----------------- 0 ),=* rotatii
-6.,69mild
Cumarul de zile necesare pentru realizarea unei rotatii este.
-6.,69 K -89 zile -89
d z 0------------------------- 0 ----------- 0 *)-,;* zileLan
*9-.-=9 ),=*
Daca n urma majorarii preturilor, rulajul banesc ar creste la *-6.,99 mild, atunci viteza de
rotatie va cunoaste urmatoarea modificare.
*-6.,99
Er 0 ---------------- 0 -,<* rotatii
-6.,69
-89
d z 0 ---------- 0 =,,,< zile
-,<*
(oeficientul de rotatie Er creste de la ),=* la -,<* rotatii, iar perioada de timp necesara unei
rotatii scade la *)-,;* zile la =,,,< zile, ceea ce reflecta accelerarea vitezei de rotatie.
$entru o mai buna urmarire a gradului de activitate a componentelor masei monetare, se
poate masura viteza de circulatie pe baza /* si /).
Eiteza de circulatie a monedei n #omnia pentru perioada M=* A M=< se constata din
urmatoarea situatie, prin raportarea $2+ la /* si /)!.
Din informatiile prezentate n tabel rezulta diferenta de viteza ntre componentele masei
monetare.
Diferentele dintre cele doua moduri de exprimare a vitezei de circulatie, la nivelul fiecarui an,
provin din gradul diferit de activitate al elementelor care se regasesc n /* si /).
2nformatiile din tabel evidentiaza faptul ca numerarul reprezinta cea mai activa componenta a masei
monetare. Cumarul de rotatii realizate de aceste componente a sporit de la ;,* rotatii n *==* la *=,,
rotatii n *==<. Ealorile mari ale coeficientului, n anii *==- - *==; reflecta diminuarea lic&iditatii
economiei n aceasta perioada, urmata de o mbunatatire a situatiei n anul *==<.
$entru a raspunde necesitatilor curente ale circulatiei monetare, semnele banesti aflate n
circulatie prezinta diversitate, att din punct de vedere al valorii, ct si al numarului.
'stfel, prezinta importanta structura numerarului, ca principala componenta a masei monetare
/*.
(antitatea de numerar, structurat pe bancnote si piese metalice, n perioada *==--*==;, a
cunoscut urmatoarea evolutie.
8
$entru determinarea vitezei de rotatie a monedei se calculeaza indicatori pentru diferitele
componente ale masei monetare, astfel.
- misarea &annotelor A este masurata prin analiza varsamintelor si retragerilor efectuate la
g&iseele bancii centrale
- rata de rotatie depo9itelor la $edere A se calculeaza ca sold mediu al conturilor la vedere,
pentru o a anumita perioada de timp
- rata de rotatie a altor 'orme de moneda A se determina gradul de variabilitate al diferitelor
mijloace banesti cu miscare lenta!
'naliza depozitelor la vedere ale agentilor economici si ale populatiei evidentiaza ca viteza de
rotatie este mai redusa n cazul agentilor economici, ceea ce demonstreaza preocuparea acestora
pentru gestionarea rationala a disponibilitatilor.
'supra vitezei de rotatie a monedei pot actiona anumiti factori, diferiti n functie de forma de
existenta a masei monetare ca numerar sau bani de cont.
%n cazul numerarului aflat n circulatie, factorii de influenta directa, pot fi enumerati astfel.
pe masura ce cresc veniturile populatiei, se nregistreaza o diminuare a vitezei de rotatie;
cu ct frecventa obtinerii veniturilor este mai mare, cu att viteza de rotatie sporeste;
sporirea dimensiunilor procesului de economisire antreneaza scaderea vitezei de rotatie;
existenta unui decalaj de timp mare ntre momentul obtinerii veniturilor si al c&eltuielilor,
diminueaza viteza de rotatie;
esalonarea platii salariilor conduce la mentinerea unei viteze de rotatie constante;
ncrederea sau nencrederea n moneda nationala influenteaza viteza de rotatie, n sensul ca
se renunta mai greu sau mai usor la moneda respectiva.
%n acest mod, autoritatile monetare pot analiza gradul de activitate al stocului de moneda,
fluctuatiile acesteia n timp, si pot adopta masurile necesare pentru o corecta dimensionare n raport
cu alte variabile macroeconomice.
9
>. +ntre&ari reapit!lati$e
*. Daca de-a lungul unei perioade de timp autoritatea monetara redefineste, continutul n metal
monetar al monedei nationale, de la.
* leu 0 9,-))8 gr aur, la * leu 0 9,*,<**) gr aur, atunci se poate aprecia ca.
a! s-a produs o depreciere monetara;
b! s-a produs o apreciere monetara;
5 s2a prod!s o de$alori9are a monedei;
d! s-a produs o revalorizare a monedei;
e! s-au produs fenomene inflationiste n economie.
). %n structura agregatului /*, din cadrul masei monetare a #omniei sunt incluse urmatoarele
elemente.
a5 n!merar din a'ara sistem!l!i &anar ? disponi&ilitati la $edere@
b! numerar din afara sistemului bancar 1 conturi curente ale populatiei;
c! economii ale populatiei 1 depozite n valuta ale rezidentilor;
d! numerar din afara sistemului bancar 1 cvasibani;
e! depozite pe termen 1 certificate de depozit.
-. 'coperirea masei monetare se realizeaza, n economiile contemporane, astfel.
a! n totalitate, n aur monetar;
b! n stocul de aur monetar 1 devize si valute;
c! n contravaloarea bunurilor si serviciilor din economie;
d! n valoarea creditelor acordate statului;
e5 a!r ? $al!te ? de$i9e ? redite aordate eonomiei.
,! (are dintre raspunsuri poate fi definit ca un indicator ce desemneaza totalitatea mijloacelor de
plata existente in economia unei tari la un moment dat, sau ca medie pe o anumita perioada N
a. inflatia
b. drepturile speciale de tragere
c. activele bancare agregate
d. masa monetara
'CS.D
6. Forme de monedO bancarO sunt urmOtoarele.
*! moneda electronicO;
)! moneda metalicO;
-! moneda de &rtie;
,! moneda de cont;
:5 moneda titri9at.
Precizai care sunt variantele incorecte de rspuns.
8. /asa monetarO exprimO PPPP de platO ale sistemului bancar, fiind cuprinse n bilanQul bOncilor.
ompletai spaiul li!er cu varianta corect de rspuns.
*! angajamentele;
)! mijloacele;
-! activele;
#5 instr!mentele.
10
;. /oneda participO la urmOtoarele circuite.
*! al finanQOrii;
25 al mr'!rilor@
-! al acumulOrii;
,! public;
6! internaQional.
Precizai care este varianta incorect de rspuns.
<. 'gregatele monetare se delimiteaza, dupa caracteristicile comune, n trei grupe .
15 moneda primara
25 moneda mi=lo de plata @
-! moneda bancara ;
,! moneda fiduciara ;
:5 moneda mi=lo de detinere a a$erii
=. /oneda scripturala are urmatoarele caracteristici. $recizati care dintre variantele enumerate nu
este corecta.
a. este moneda de cont.
b. circulatia acesteia se realizeza prin viramente;
. este emisa de atre &ana entrala@
d. se poate transfera prin cecuri;
*9. %n evolutia istorica tendinta definitorie a monedei este de .
a. devalorizare
b. dezaurizare;
c. bancarizare;
d. informatizare;
e. demateriali9are@
**. >n nou mijloc de folosire electronica a conturilor operabile prin cecuri pentru a efectua plati prin
2nternet, a determinat rezidentii din @ermania sa transfere )99 miliarde de euro din numerar n
aceste
conturi. 'ceasta va avea efect asupra.
a. masei monetare /);
b. masei monetare /*;
c. masei monetare /* si /).
d. bazei monetare;
e. &a9ei monetare si masei monetare M1@
<. 5ugen Easilescu /anagementul proceselor monetare si inflatia, 5d.H(urtea
Eec&eH, *==-
Masa monetara a urcat cu 5,5% anualizat. Creditarea inainteaza anemic, dar trendul e
pozitiv
de DP HotNews.ro
Miercuri, 24 august 2011, 11:32 Economie | Finane & Bnci
11
Masa monetara in sens arg !M3" a #ost a s#arsitu unii iuie 2011 de 204,4 miiarde ei$ Fata de una iunie 2011
aceasta a crescut cu 2,3 % !2,& % in termeni reai", iar in ra'ort cu iuie 2010 masa monetara s(a ma)orat cu *,* %$
Pe termen ung, o crestere semni#icati+a a masei monetare generea,a cresterea 'returior, dar 'e termen scurt
coreatia nu mai este asa de cara, a e-'icat a un seminar #inanciar .u+ernatoru B/0, Mugur 1sarescu$ E+outia
'returior are egatura mai mut cu cicu economic si cu +eniturie 'o'uatiei si mai 'utin cu numeraru in circuatie, a
mai adaugat 1sarescu$
Masa monetara in sens arg cu'rinde numeraru a#at in circuatie in a#ara sistemuui 2ancar3 de'o,itee o+ernig4t,
de'o,ite cu durata initiaa de 'ana a doi ani incusi+, a care se adauga im'rumuturie din o'eratiuni re'o si titurie
#inanciare !unitati ae #ondurior de 'e 'iata monetara si tituri de +aoare negocia2ie emise cu o maturitate de 'ana a
2 ani"$
5E-ista mai muta masa monetara intr(o tara in care in#atia este sca,uta$ Perce'tia ca ar e-ista mai 'utina masa
monetara intr(o tara in care in#atia este mare este gresita si #iind generata de #a'tu ca umea nu are incredere in
economie si tine 2anii ascunsi5, a mai e-'icat se#u 2ancii centrae$
E a mentionat si 'arado-u 0omaniei din 'rima 'arte a anior 60, cand de#icitu 2ugetar era #oarte sca,ut, masa
monetara crestea cu 20%, iar in#atia era de 300%, situatie di#ici de intees c4iar si de catre e-'ertii Fonduui Monetar
1nternationa$ E-'icatia 'entru acest a'arent 'arado- o re're,inta arieratee com'aniior de stat, un surogat de
'rodus monetar, 'ractic 2ani 'e care nu ii crea B/0$ 7ceste su2+entii im'icite duceau a un de#icit c+asi#isca de 20%
din P1B, 'er#ect com'ati2i cu in#atia de 300%$
MASA MONETA! "# CONTA$AT#%A ACESTE#A &la s'(r)itul perioadei"
2006
Masa monetar .n sens larg 4M35 2 Total 1AB>3C)3
Extended broad money (M3) - Total

Masa monetar .n sens restr0ns 4M15 2 Total DB3>1):
Narrow broad money (M1) - Total
Cumerar n circulaQie )-=8;,8
urrenc" in circulation
Depozite overnig&t 66-=-,=
#verni$%t deposits

Masa monetar intermediar 2 Masa
monetar .n sens restr0ns 4M22M15
1CA>:1):
Intermediate broad money - Narrow broad
money (M2-M1)
din care.
of &%ic%'

Depozite cu durata iniQialO de pnO la doi ani
inclusiv
*9<86*,6
Deposits &it% an a$reed maturit" of up to and
includin$ t&o "ears

Masa monetar intermediar 4M25 2 Total 1AAC13)C
Intermediate broad money (M2) - Total

Masa monetar .n sens larg 2 Masa
monetar intermediar 4M32M25 2 Total
1>1D)3
Extended broad money - Intermediate broad
money (M3-M2) - Total

%mprumuturi din operaQiuni repo -
12
Repos
'cQiuni L unitOQi ale fondurilor de piaQO monetarO
emise!
*8*;,-
Mone" mar(et fund s%ares ) units
*outstandin$+
Ditluri de valoare negociabile emise cu
maturitatea de pnO la doi ani inclusiv
-
Mar(eta!le securities issued &it% a maturit" of
up to and includin$ t&o "ears

ACT+3E EETERNE NETE 2221>)A
NET FOREIGN AET

ACT+3E +NTERNE NETE 1>D#13):
NET !OMETI" AET 1AB>3C)3
miliarde lei 4ROF5 L
R#, !illion

13
>. +ntre&ari reapit!lati$e
*. Daca de-a lungul unei perioade de timp autoritatea monetara redefineste, continutul n metal
monetar al monedei nationale, de la.
* leu 0 9,-))8 gr aur, la * leu 0 9,*,<**) gr aur, atunci se poate aprecia ca.
a! s-a produs o depreciere monetara;
b! s-a produs o apreciere monetara;
c! s-a produs o devalorizare a monedei;
d! s-a produs o revalorizare a monedei;
e! s-au produs fenomene inflationiste n economie.
). %n structura agregatului /*, din cadrul masei monetare a #omniei sunt incluse urmatoarele
elemente.
a! numerar din afara sistemului bancar 1 disponibilitati la vedere;
b! numerar din afara sistemului bancar 1 conturi curente ale populatiei;
c! economii ale populatiei 1 depozite n valuta ale rezidentilor;
d! numerar din afara sistemului bancar 1 cvasibani;
e! depozite pe termen 1 certificate de depozit.
-. 'coperirea masei monetare se realizeaza, n economiile contemporane, astfel.
a! n totalitate, n aur monetar;
b! n stocul de aur monetar 1 devize si valute;
c! n contravaloarea bunurilor si serviciilor din economie;
d! n valoarea creditelor acordate statului;
e! aur 1 valute 1 devize 1 credite acordate economiei.
,! (are dintre raspunsuri poate fi definit ca un indicator ce desemneaza totalitatea mijloacelor de
plata existente in economia unei tari la un moment dat, sau ca medie pe o anumita perioada N
a. inflatia
b. drepturile speciale de tragere
c. activele bancare agregate
d. masa monetara
6. Forme de monedO bancarO sunt urmOtoarele.
*! moneda electronicO;
)! moneda metalicO;
-! moneda de &rtie;
,! moneda de cont;
6! moneda titrizatO.
Precizai care sunt variantele incorecte de rspuns.
8. /asa monetarO exprimO PPPP de platO ale sistemului bancar, fiind cuprinse n bilanQul bOncilor.
ompletai spaiul li!er cu varianta corect de rspuns.
*! angajamentele;
)! mijloacele;
-! activele;
,! instrumentele.
;. /oneda participO la urmOtoarele circuite.
14
*! al finanQOrii;
)! al mOrfurilor;
-! al acumulOrii;
,! public;
6! internaQional.
Precizai care este varianta incorect de rspuns.
<. 'gregatele monetare se delimiteaza, dupa caracteristicile comune, n trei grupe .
*! moneda primara
)! moneda mijloc de plata ;
-! moneda bancara ;
,! moneda fiduciara ;
6! moneda mijloc de detinere a averii
=. /oneda scripturala are urmatoarele caracteristici. $recizati care dintre variantele enumerate nu
este corecta.
a. este moneda de cont.
b. circulatia acesteia se realizeza prin viramente;
c. este emisa de catre banca centrala;
d. se poate transfera prin cecuri;
*9. %n evolutia istorica tendinta definitorie a monedei este de .
a. devalorizare
b. dezaurizare;
c. bancarizare;
d. informatizare;
e. dematerializare;
**. >n nou mijloc de folosire electronica a conturilor operabile prin cecuri pentru a efectua plati prin
2nternet, a determinat rezidentii din @ermania sa transfere )99 miliarde de euro din numerar n
aceste
conturi. 'ceasta va avea efect asupra.
a. masei monetare /);
b. masei monetare /*;
c. masei monetare /* si /).
d. bazei monetare;
e. bazei monetare si masei monetare /*;
15