CURS NR.

9
ECHILIBRUL MONETAR I INFLAIA
9.1. Echilibrul mon!"r
9.1.1. Caracteristicile cererii i ofertei de moned
9.1.2. Schema realizrii echilibrului monetar
9.#. In$l"%i" & $orm' " ()chilibrului mon!"r
9.2.1.Abordri cantitative ale inflaiei
9.2.2. Forme ale inflatiei
9.2.3. ezinflaia! defiaia i "olitici antiinflaioniste
9.1. Echilibrul mon!"r
Dup criza economic din anul 1929, politica monetar a fost considerate, o
lung perioad de timp, de importanta minor, constatndu-se c bncile centrale nu
dispun dect de mijloace limitate pentru gestionarea eficient a masei monetare .
ceast optic referitoare la politica monetar s-a accentuat !n condi"iile manifestrii
unei infla"ii sporite. intr-un asemenea conte#t, diferite teorii monetare $i-au orientat
analiza spre %asta problematic a ec&ilibrului monetar, situat la intersec"ia dintre cererea
$i oferta de moned.
9.1.1. Caracteristicile cererii i ofertei de moned
Crr" ( mon('
'e e#plic prin func"iile pe care le !ndepline$te moneda $i prin utilitatea pe care
o prezint pentru de"intori. naliza cererii de moned, const !n cutarea moti%elor
care !i determin pe agen"ii economici s de"in moned.
Din punct de %edere teoretic, e#ist urmtoarele contribu"ii la !n"elegerea
moti%elor care determin cererea de moned(
a) An"li)" cl"*ic' " crrii ( mon(' se bazeaz pe teoria cantitati% a cererii
de
moned.
ceasta are ca punct de plecare ecua"ia sc&imburilor lui Fi*hr+ care a permis,
ulterior,
construc"ia ecua"iei 'colii de la *ambridge.
Ecu"%i" *chimburilor " lui Fi*hr arat c %olumul de moned +, multiplicat cu
%iteza de circula"ie a monedei ,, este egal cu %aloarea tranzac"iilor -T, !n care - este
un indice de pre", iar , este %olumul tranzac"iilor, !n termeni reali, msurate !n pre"uri
ale perioadei de baz.
M, . -T
ceast ecua"ie nu poate e#prima teoria cantitati% a monedei, dect dac
1
e#ist o legtur cauz-efect !ntre fenomene, respecti% dac moneda !n circula"ie
-cauza) are o ac"iune direct, e#clusi% $i nere%ersibil asupra ni%elului mediu al
pre"urilor.
Ecu"%i" C"mbri(/. ,eoria cantitati% a monedei poare fi transformat !ntr-o
teorie a cererii de moned, presupunnd c %iteza de circula"ie este determinate de
factori institu"ionali $i c este posibil ca, !ntre un termen scurt de timp, aceasta s
de%in constanta. .n astfel de punct de %edere $i-a gsit e#presia !ntr-o nou form a
ecua"iei sc&imburilor, care este cunoscut sub denumirea de ec&ilibru al lic&iditatilor
sau 0cu"!i" C"mbri(/1.
M . 2-R+ !n care / repre0zint in%ersul %itezei de circula"ie a
monedei $i poate fi interpretat ca (ur"!" m(i " -rio"(i 3n c"r mon(" *!
con*r4"!' 3n!r !r"n)"c!ii. ceast interpretare pune accentul pe rolul monedei, !n
calitate de mi5loc ( *chimb, $i implic0a ideea ca moneda s fie de"inut numai pentru
finan"area tranzac"iilor.
b) An"li)" 26n*i"n' " crrii ( mon('
naliza cererii de moned propus de ctre 26n* pune accentul pe rolul
monedei ca r)r4' " 4"lorii $i distinge o cerere de moned 0*-cul"!i4"7 $i o cerere
de moned !n %ederea realizrii !r"n)"c%iilor
*ererea de moned 8MO cu scopul de !ncasri pentru tranzac"ii %ariaz odat cu
ni%elul 123. tunci cnd acesta cre$te este necesar mai mult moned pentru
satisfacerea necesitatilor agen"ilor economici, !n %ederea realizrii de tranzac"ii( dac
%enitul na"ional scade, atunci $i necesarul de moned se diminueaz. *ererea de
moned 8MO este afectat !ntr-o msur neglijabil, de influen"a costului monedei sau
de rat a dobnzii, fund o func"ie 8LO de o singur %ariabil(
Mi . Li8R9, In care 4 este %enitul na"ional sau 123
Dac analiza se realizeaz pe o perioad scurt de timp, atunci 4 poate fi
considerat stabil, $i deci $i + este stabil.
*ererea de moned este reprezentat printr-o linie %ertical, ceea ce e#prim
rigiditatea acesteia !n raport cu rata dobnzii. Dac analiza se efectueaz pe o perioad
!ndelungat de timp $i 4 se majoreaz, atunci linia %ertical se deplaseaz spre
dreapta.
*ererea de moned !n scopuri speculati%e -M
#
) prezint caracteristici diferite de
cele ale lui +i, !n sensul c este pu"in stabil, c&iar $i !n perioade scurte de timp $i nu
depinde de ni%elul %eniturilor ci de ni%elul ratei de dobnd -rd).
M
#
. L
#
8r(9
*ererea de moned !n scop speculati% rezult dintr-o alegere dintre plasamente
sub forma de acti%e fmanciare sau sub forma de acti%e monetare. ceast alegere este
determinate de pre%iziuni referitoare la e%olu"ia ratei de dobnd. Dac rata dobnzii
este !n declin, atunci plasamentul sub form de acti%e fmanciare este contestabil,
!ntruct randamentul titlurilor este sczut iar rata dobnzii care !n prezent este sczut,
!n %iitor %a ,nregistra o cre$tere.
*ererea de moned M
#
prezint o elasticitate infinite iar din reprezentarea grafic rezult
c e#ist o rat de dobnd sub ni%elul creia agen"ii economici nu mai au interesul de
a-$i plasa dispo b) An"li)" 26n*i"n' " crrii ( mon('
naliza cererii de moned propus de ctre 26n* pune accentul pe rolul
monedei ca r)r4' " 4"lorii $i distinge o cerere de moned 0*-cul"!i4"7 $i o cerere
de moned !n %ederea realizrii !r"n)"c%iilor
*ererea de moned 8MO cu scopul de !ncasri pentru tranzac"ii %ariaz odat cu
2
ni%elul 123. tunci cnd acesta cre$te este necesar mai mult moned pentru
satisfacerea necesitatilor agen"ilor economici, !n %ederea realizrii de tranzac"ii( dac
%enitul na"ional scade, atunci $i necesarul de moned se diminueaz. *ererea de
moned 8MO este afectat !ntr-o msur neglijabil, de influen"a costului monedei sau
de rat a dobnzii, fund o func"ie 8LO de o singur %ariabil(
Mi . Li8R9, In care 4 este %enitul na"ional sau 123
Dac analiza se realizeaz pe o perioad scurt de timp, atunci 4 poate fi
considerat stabil, $i deci $i + este stabil.
*ererea de moned este reprezentat printr-o linie %ertical, ceea ce e#prim
rigiditatea acesteia !n raport cu rata dobnzii. Dac analiza se efectueaz pe o perioad
!ndelungat de timp $i 4 se majoreaz, atunci linia %ertical se deplaseaz spre
dreapta.
*ererea de moned !n scopuri speculati%e -M
#
) prezint caracteristici diferite de
cele ale lui +i, !n sensul c este pu"in stabil, c&iar $i !n perioade scurte de timp $i nu
depinde de ni%elul %eniturilor ci de ni%elul ratei de dobnd -rd).
M
#
. L
#
8r(9
*ererea de moned !n scop speculati% rezult dintr-o alegere dintre plasamente
sub forma de acti%e fmanciare sau sub forma de acti%e monetare. ceast alegere este
determinate de pre%iziuni referitoare la e%olu"ia ratei de dobnd. Dac rata dobnzii
este !n declin, atunci plasamentul sub form de acti%e fmanciare este contestabil,
!ntruct randamentul titlurilor este sczut iar rata dobnzii care !n prezent este sczut,
!n %iitor %a ,nregistra o cre$tere.
*ererea de moned M
#
prezint o elasticitate infinite iar din reprezentarea grafic
rezult c e#ist o rat de dobnd sub ni%elul creia agen"ii economici nu mai au
interesul de a-$i plasa disponibilitatile lic&ide !n titluri.
rd i
rdi
L
M
#
. L
#
8r(9
rd
5

..............f
..............6788
5 +
2
w
0+
2
1entru rdi, cererea de moned +
2
7 5
1entru rd
5
, cererea de moned +
2
7 este
infinite
cumprare de titluri %nzare de titluri
9ormularea cererii totale de moned !n concep"ia /e:nesist se poate scrie(
M . Mi:M
#
. Li8R9 : L
#
8r(9 in conformitate cu analiza lui /e:nes,
aprofundarea conceptului de cerere a monedei !n scopul tranzac"iilor a demonstrat c
aceasta este elastic $i !n raport cu rata dobnzii ceea ce conduce la rescrierea
ecua"iei(
M . L;8r(+R9 : L
#
8r(9, sau la modul general(
M . L8r(+ R9
3
O$r!" ( mon('
8ferta de moned reprezint cantitatea mijloacelor de plat puse la dispozi"ie, la
ni%elul unei economii, fund asigurat de sistemul bancar care creeaz moneda $i o
pune !n circulate.
'ursele ofertei de moned sunt reprezentate de contrapartidele masei monetare(
crean"ele asupra strintatii, crean"ele asupra ,rezoreriei, crean"ele asupra bncilor
comerciale.
;ficacitatea politicii monetare depinde de caracterul <o/n sau n(o/n al
ofertei de moned !n raport cu sistemul economic. Dac oferta de moned este
e#ogen, atunci ea este fi#at !n afara sistemului economic de ctre autoritatea
monetar. in acest caz este autonom !n raport cu cererea de moned. gen"ii
economici nebancari -popula"ia, !ntreprinderi, administrate, agen"i e#teriori) nu e#ercit
nici o influenta asupra ofertei de moned.
<n cazul !n care oferta de moned este n(o/n' rezult c agen"ii nebancari
e#ercit, prin comportamentul lor, o influenta asupra acesteia, deci oferta de moned nu
este autonom !n raport cu cererea de moned.
O$r!" ( mon(' c" 4"ri"bil' n(o/n'
dmitand c oferta de moned este o %ariabil endogen, se presupune sa
acceptm c banca central de"ine un rol pasi% !n crea"ia monetar $i c aceasta
depinde de comportamentul agen"ilor economici care solicit moneda.
3anca central se poate afla !ntr-o situa"ie relati% pasi% cu pri%ire la crea"ia de
moned, !n urmtoarele trei cazuri(
a) atunci cnd sursa de creatie monetar o constituie crean"ele "*u-r" *!r'in'!"!ii.
8pera"iunile cu e#teriorul modific %olumul masei monetare, dar rolul bncii centrale
este pasi%.
b) atunci cnd sursa crea"iei monetare o constituie cr"n%l "*u-r" Tr)orrii.
4ezult c puterea public $i nu banca de emisiune decide asupra crea"iei
monetare, prin aceasta materializndu-se politica bugetar.
c) cr"n!l "*u-r" conomii. 3anca central are un rol relati% pasi% !n crea"ia de
moned, emis !n contrapartida crean"elor asupra economiei. <n sc&imb, ini"iati%a
crea"iei monetare apar"ine agen"ilor nebancari din economie, respecti%
!ntreprinderilor care solicit credite. cestea se pot adresa agen"ilor nebancari -pe
calea emisiunii de obliga"iuni) precum $i agen"ilor bancari. Dac !mprumuturile se
efectueaz de la agen"ii nebancari, atunci masa monetar nu %ariaz, fund doar un
transfer de a%ere monetar de la un agent la altul. Dac, !n sc&imb, !mprumuturile
sunt efectuate de la bnd, atunci procurarea disponibilitatilor monetare se
realizeaz, fr ca disponibilitatile altor agen"i economici s se diminueze. stfel, se
-ro(uc cr"%i" mon!"r"
O$r!" ( mon(' c" 4"ri"bil' <o/n'
dmitand c oferta de moned este o %ariabil e#ogen !n raport cu cererea de
moned, !nseamn a estima c procesul crea"iei monetare realizate de bncile
comerciale depinde de disponibilitatile lor !n moneda central, la banca de emisiune.
ceasta poate e#ercita o gestionare total a ofertei de moned, !ntruct poate regla
direct %oiumul lic&iditatilor !n moneda central de care bncile au ne%oie.
;ficacitatea politicii monetare depinde de analiza simultan a cererii $i ofertei de
moned(
dac cererea de moned este stabil $i oferta de moned este e#ogen
-autonom !n raport cu cererea) $i se afl, !n totalitate, !n minile autoritatii
monetare, rezult c politica monetar are un mare grad de eficacitate -potri%it lui
9riedman)=
dac cererea de moned este stabil $i determin oferta de moned, atunci
politica monetar este lipsit de eficacitate=
dac cererea de moned prezint o anumit instabilitate, iar oferta de moned
depinde par"ial de autoritatea monetar, atunci politica monetar poate a%ea o
eficacitate limitat.
9.1.2. Schema realizrii echilibrului monetar
1entru e#plicarea realizrii ec&ilibrului monetar, se utilizeaz dou tipuri de
analiz( cea /e:nesian $i interpretarea lui +ilton 9riedman.
<n teoria /e:nesian, sc&ema realizrii ec&ilibrului macroeconomic se
efectueaz !n termeni reali. ;c&ilibrul se stabile$te prin egalitatea dintre economii $i
in%esti"ii. ;conomiile sunt definite ca o func"ie cresctoare a %eniturilor, iar in%esti"iile ca
o func"ie descresctoare a ratei dobnzii. 8rice dezec&ilibru !ntre economii $i in%esti"ii
determin ajustri !n termeni reali iar !n cadrul acestora %ariabilele monetare nu
!ndeplinesc dect un rol limitat.
*ombinarea ec&ilibrului monetar cu ec&ilibrul real este realizat grafic, dup cum
rezult din figura urmtoare, cunoscut sub denumirea graficul >ic?s->ansen.
r
d
@rad de ocupare a
for"ei de munc
4
3
4
A
4

@rad de
ocupare a for"ei
de munc
B+
Cenitul
na"ional
rdo
Curb" conomii&in4*!i%ii 8IE9 -ec&ilibru real)
1e pia"a bunurilor, ec&ilibrul necesit manifestarea urmtoarei
egalitati(
I.E 1 4 7 %enit sau produs global
*"u I.I
8r(
9 I 2 7 in%esti"ii totale
E.E8R9 = ; 7 economii totale
I
8r(
9.E8R9 = rd 7 rata dobnzii
ceste condi"ii de ec&ilibru semnific faptul c pentru orice r"!' " (ob>n)ii
e#ist o singur %aloare a %enitului na"ional 8R9 pentru care in%esti"iile totale proiectate
sunt egale cu economiile totale proiectate. ;c&ilibrul, astfel definit, poate fi reprezentat
grafic ca urmare a curbei IE, care e#prim rela"ia dintre rata dobnzii $i ni%elul
%eniturilor, fiecare punct al curbei corespunznd unei situa"ii de egalitate !ntre 2 $i ;. 1e
pia"a bunurilor, %enitul 4 apare ca o func"ie descresctoare a ratei rd. 'cderea ratei, rd,
antreneaz o majorare a in%esti"iilor $i deci a %eniturilor.
Curb" LM+ " chilibrului mon!"r
;c&ilibrul monetar rezult din confruntarea dintre cererea total de moned $i
oferta de moned, respecti% din cantitatea pus la dispozi"ia publicului prin sistemul
bancar.
*urba B+ e#prim, pentru o cantitate de moned, rela"ia dintre cererea total de
moned -+iD+
2
) $i %enitul na"ional. 8rice cre$tere a produsului 4 -deci o cre$tere a
tranzac"iilor) necesit o cantitate sporit de +i -!n scopul tranzac"iilor) $i o reducere a
lui +
2
-moned !n scopuri speculati%e) pro%ocnd, astfel, o cre$tere a ratei de dobnd.
In!r*c%i" IE ?i LM
Curb" IE este locul combina"iilor posibile dintre rd $i 4, asigurnd lic&iditatea pe
pia"a bunurilor. *urba LM constituie locul combina"iilor posibile dintre 4 $i rd, asigurnd
ec&ilibrul pe pia"a monetar. 2ntersec"ia lor determin punctul N, unde se ec&ilibreaz
ni%elul %eniturilor $i cel al ratei de dobnd, pentru orice %olum al monedei. in acest
punct, cantitatea de moned e#istent determin o rat de dobnd suficient de
sczut $i un ni%el al in%esti"iilor suficient de ridicat pentru a atinge un ni%el de ec&ilibru
al %enitului.
stfel, rata dobnzii este cea care permite stabilirea unei legturi !ntre ec&ilibrul
real $i cel monetar= aceasta e#ercit o influenta asupra %olumului in%esti"iilor $i prin
intermediul acesteia asupra %enitului, care ac"ioneaz la rndul su, asupra cererii de
moned, !n scopul realizrii de tranzac"ii.
Din figura prezentat rezult modul de ac"iune al politicii economice pentru a
face fata situa"iilor de criz sau de inflate. 'e presupun dou situa"ii de utilizare deplin
a for"ei de munc, !n care ec&ilibrul ob"inut pe pia"a bunurilor $i pe pia"a monetar nu
corespund unui %enit specific al utilizrii depline a for"ei de munc(
E situa"ia 2 corespunde strii de criz, !n care %enitul de ec&ilibru R
N
este inferior
%enitului
ob"inut prin utilizarea total a for"ei de munc=
R
N
@R
A
E situa"ia a 2l-a corespunde unei stri infla"ioniste !n care %enitul de ec&ilibru RN
este
superior %enitului de utilizare deplin a for"ei de munc, 4
3
.
RNARB
1rin -oli!ic" bu/!"r' se poate ac"iona asupra fenomenelor reale, sub forma
%aria"iei c&eltuielilor publice $i a modificrilor !n ni%elul fiscalitatii, ceea ce afecteaz
economiile $i in%esti"iile Ac"*!' -oli!ic' !rbui *' "n!rn) (-l"*"r" curbi IE
c'!r (r"-!" -n!ru " lu-!" 3m-o!ri4" cri)i+ *"u c'!r *!>n/" -n!ru " (iminu"
in$l"%i"
Boli!ic" mon!"r' permite (-l"*"r" curbi LM stfel, o politic de o-n&
m"rC!+ sub forma cumprrilor de titluri de ctre banca central, se %a traduce printr-o
e#pansiune monetar, !n perioada de deplin utilizare a for"ei de munc, ceea ce %a
duce la deplasarea curbei LM c'!r (r"-!", ca $i !n cazul scderii ratei de dobnd.
ceasta pro%oac o cre$tere a in%esti"iilor, deci o cre$tere a %enitului real.
.neori, !n aceast analiz, fenomenele monetare nu !ndeplinesc dect rol secundar !n
raport cu fenomenele reale, iar politica bugetar tinde a fi pri%ilegiat. <n msura !n care
politica bugetar nu este preferat de ctre adep"ii teoriei /e:nesiste, atunci banca
central poate ac"iona asupra ratei dobnzii.
In!r-r!"r" lui Mil!on Fri(m"n asupra sc&emei de realizare a ec&ilibrului in aceast
abordare, %aria"iile masei monetare regleaz ritmurile acti%itatii economice. +odelul are
ca rol s probeze importan"a cantitatii de moned !n acti%itatea economic. 'tructurile
financiare $i monetare $i comportamentul agen"ilor financiari nu sunt integrate !n cadrul
modelului. .nica %ariabil este M, masa monetar, oferit agen"ilor economici $i care
st la baza fluctua"iilor %eniturilor $i pre"urilor. 8 legtur de cauzalitate este stabilit !ntre
+ $i alte %ariabile fundamental, fiind implicat, astfel, ipoteza caracterului e#ogen al
ofertei de moned. naliza lui 9riedman are ca punct de pornire dou principii(
%aloarea produsului na"ional $i pre"ul, ca principal component, sunt determinate
de cantitatea de moned=
cantitatea de moned este determinate, la rndul su, de cantitatea de moned
central, pus la dispozi"ia bncilor.
4ezult astfel, c masa monetar determin fluctua"iile %enitului na"ional. Dac
se admite c impulsurile monetare e#ercit o influenta total asupra acti%itatii
economice, atunci cererea de moned trebuie s fie considerat stabil $i oferta de
moned trebuie definit ca fiind e#ogen -se afl !n minile autoritatii monetare).
Aumai fluctua"iile ofertei de moned determin fluctua"iile produsului( moneda
de%ine un factor e#ogen al instabilitatii economice. in consecinta, numai reglarea masei
monetare e#ercit un efect global asupra economiei. lte instrumente tradi"ionale ale
politicii macroeconomice -politica bugetar) nu produc dect realocri ale resurselor
!ntre di%erse sectoare, $i care sunt, 2n concep"ia autorului, alocri nefaste.
4olul important al monedei este considerat de ctre 9riedman ca instrument
esen"ial al politicii economice. Din acest moti%, autoritatile monetare trebuie s aleag,
cu grij, %ariabila care %a ser%i drept indicator al ac"iunilor lor $i drept mijloc de
inter%en"ie. cest dublu rol este !ndeplinit de fluctuate masei monetare $i nu de cele ale
ratei dobnzii.
nalizele econometrice efectuate demonstreaz c e#ist un timp de !ntrziere
!ntre %aria"iile masei monetare $i cele ale acti%itatii economice.
cest timp poate fi descompus !n dou faze( dup o modificare !n crea"ia
monetar, produc"ia reac"ioneaz cu o !ntrziere de apro#imati% 9 luni, iar ni%elul
pre"urilor nu este afectat dect dup 1F luni. 8 asemenea !ntrziere de reac"ie constituie
un deza%antaj major, respecti% o msur monetar destinat a fi anticiclic risc de a
a%ea efect contrar asupra acti%itatii economice.
stfel, 9riedman consider c 2n locul unei manipulri neregulate a ofertei de
moned -politic discre"ionar), autoritatile monetare trebuie s practice o politic de
stabilizare monetar, fcnd s progreseze masa monetar, la o rat constant a
dobnzii. utorul sugereaz c rata de cre$tere a masei monetare poate fi utilizat,
pentru a regla rata de cre$tere real pe termen lung a produsului na"ional. 1entru a
lupta contra infla"iei, trebuie pus in aplicare o politic monetar restricti%e, fund
pre%zut o !ncetinire a cre$terii masei monetare, de-a lungul unei perioade de mai mul"i
ani.
G *ele dou curente, 26n*i"n $i mon!"ri*! trebuie considerate %alabile, lundu-
se !n considerare $i e#cesele pe care le prezint. ;#perien"a arat c nu pot fi
neglijate %ariabilele monetare, att !n plan e#plicati% ct $i normati%, dar c este din
ce !n ce mai dificil de a determina %ariabilele monetare sau financiare alese drept
"inte ale politicii monetare.
Definirea masei monetare %ariaz de la o "ar la alta, $i este e#primat prin
agregate diferite, "innd seama de fenomenul sporit al ino%a"iilor financiare. 1e de alt
parte, este imposibil de a se e%alua %aria"iile ratei dobnzii legate de ac"iunile asupra
masei monetare.
9.#. In$l"%i" & $orm' " ()chilibrului mon!"r
9.2.2. Forme ale inflatiei
9.2.3. ezinflaia! defiaia i "olitici antiinflaioniste
9.2.1.Abordri cantitative ale inflaiei
2nfla"ia, ca semn al dezec&ilibrelor din economie, este direct propor"ional cu
amploarea acestora, a%nd un ni%el cu att mai ridicat cu ct !ntre cererea $i oferta
agreat se manifest un decalaj mai mare.
+ajorarea pre"urilor, ca e#presie a manifestrii infla"iei, poate lua %alori care se
situeaz !ntre cte%a procente $i poate depasi %alori din dou, trei cifre, anual. ceasta
este situa"ia infla"iei /"lo-"n!+ care s-a manifestat 2n ultimele trei decenii 2n tari
precum 2talia -2n anii H65), 2n numeroase tari ale mericii Batine -!n anii H65 - HF5),
precum $i !n 2srael, la !nceputul anilor HF5. Ba !nceputul anilor H95 toate tarile aflate 2n
tranzi"ie s-au confruntat cu o astfel de infla"ie galopant. De$i !n condi"ii infla"ioniste,
economiile acestor tari au continuat s func"ioneze, fiind citate cazuri !n care
performan"ele economice au fost peste a$teptri, dup cum s-a !ntmplat !n 3razilia - !n
anii HF5 sau ,urcia, !n anii H95.
tunci cnd infla"ia se concretizeaz !ntr-o cre$tere anual a pre"urilor care se scrie
cu I-J cifre se manifest hi-rin$l"!i". *on%en"ional, e#ist o limit de la care se
consider &iperinfla"ie cre$terea pre"urilor,0 respecti% atunci cnd se depase$te DEF
lunar ceea ce la ni%elul unui an !nseamn o rat mai mare de 1I.555K.
*azurile cunoscute de &iperinfla"ie sunt rare, fiind citate cazurile @ermaniei,
.ngariei $i 3raziliei.
G in situa"ia @ermaniei, dup cum rezult $i din reprezentarea grafic, !n perioada 1922
- 192I,pre"urile au sporit de 15 miliarde ori. *a efect, masa monetar, !n termeni
reali, a sczut de I5 de ori, iar salariile reale au ,nregistrat fluctua"ii de L IIK, de la
o lun la alta.
> .ngaria a cunoscut dou perioade de &iperinfla"ie, astfel(
!n inter%alul martie 192I - februarie 192J, pre"urile au crescut de JJ ori, iar rata
ma#im lunar a infla"iei a ajuns la 9FK=
!n perioada august 19JM - iulie 19JN, pre"urile au crescut cu I,1F # 15
26
ori, iar rata
medie lunar a infla"iei a fost de 19.F55K.
2ugosla%ia $i 1olonia, au ,nregistrat &iperinfla"ie !n anul 19F9, iar tarile din fosta
.niune 'o%ietic, !n anii H95. *azul 3ulgariei, este, de asemenea eloc%ent, !ntruct a
!nregistrat o rat peste 1.1M5K a infla"iei.
A Gn 3razilia, !n anul 19F9, pre"urile au crescut cu 1.NM5K, ceea ce a !nsemnat o
cre$tere de 26K lunar $ 5,6FK zilnic.
lturi de cre$terea pre"urilor, infla"ia este !nso"it de cre$terea cantitatii de
moned, situa"ie ilustrat pe e#emplul tarilor mericii Batine, !n anii 19F5 - 1995.
9igura urmtoare demonstreaz ca cea mai !nalt rat a infla"iei este, !n general
asociat, cu cea mai !nalt rat a cre$terii masei monetare.
E 9enomenul infla"ionist, care a dobndit, de-a lungul timpului, dimensiuni gigantice,
prezint, pentru ultima jumtate de secol, dou caracteristici, astfel(
cre$terea pre"urilor a cunoscut rate diferite de la un sector de acti%itate la altul,
ceea ce a permis o cre$tere dispropor"ionate a consumului=
infla"ia reprezint semnul unei de%alorizri monetare.
<n literatura de specialitate, este eronat a se asocia cre$terea general a
pre"urilor cu infla"ia= mai corect ar fi ca majorarea pre"urilor s fie acompaniat de o
infla"ie, respecti% de o de%alorizare a monedei. ceasta de%alorizare a unitatii monetare
pro%ine dintr-o rela"ie e%ident( dac moneda %aloreaz mai pu"in, atunci aceasta %a fi
disponibil !ntr-o cantitate mai mare. *re$terea pre"urilor rezult, astfel, dintr-o
abundenta a mijloacelor de plat, iar dac un pre" indic %aloarea relati% a unui produs,
atunci indiceie pre"urilor este rele%ant pentru puterea de cumprare a unei monede
na"ionale.
De%alorizarea monetar poate fi e%aluat ca pierdere a puterii de cumprare a
monedei, prin urmtoarele metode(
E -rin (i4i)"r( cest tip de calcul prezint a%antajul de a sublinia c' Hi
"!unci c>n( in$l"%i" 3nr/i*!r")' 4"lori $o"r! m"ri+ mon(" con*r4'+
3n!o!("un"+ o mic' -"r! (in -u!r" ( cum-'r"r=
I -rin m!o(" (ob>n)ilor com-u*( pentru a se trece de la ratele anuale ale
cre$terii pre"urilor la cele lunare, sau c&iar zilnice, se utilizeaz formula dobnzilor
compuse, astfel(
*n 7 *o -1 D r)
n
, !n care( *n - reprezint ni%elul pre"urilor la sfr$itul
perioadei= *o - reprezint ni%elul la ,nceputul perioadei= r - rata de creOtere= n - numrul
de perioade -luni sau zile).
I M'*ur"r" r"!i in$l"!ii se poate realiza prin determinarea r"!i in$l"%ii, pe
baza indicilor de pre", potri%it0rela"iei(
\n #$n 1
riJn"!ii 7 K&&&&&&P1EE+ !n care(
l-n-1
2pn,
n
-i - reprezint indicele pre"urilor pentru anul n $i n-1.
De e#emplu, dac indicele pre"urilor, pentru anul 1999, s-a situat la ni%elul de
1IMK iar pentru anul 2555 a reprezentat 1JFK, atunci rata anual a infla"iei a fost de(
1JFK-1IMK P 155 7 9,N2K
1IMK
I Bn!ru o m'*ur"r c"n!i!"!i4' a infla"iei este posibil $i utilizarea r/ulii
num'rului LE, care permite o determinare rapid a numrului de ani !n care ni%elul
pre"urilor se dubleaz, astfel(
AumQrul
apro#imati% 7&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
rata anuala a
inflatiei de ani
R"!" in$l"%ii & Hom"5
+odelul /e:nesian al cererii $i ofertei de moned demonstreaz c la ni%elul
economiei se poate manifesta fie numai infla"ie, fie numai $omaj, dar nu ambele, !n mod
simultan. ceast abordare a fost posibil pe baza studierii economiilor !n perioada de
dinaintea anilor H65.
'itua"ia s-a sc&imbat !n anii H65, cnd !n economie au !nceput s coe#iste att
in$l"%i" ct $i Hom"5ul !n sensul unei corela"ii in%erse( descre$terea $omajului $i
cre$terea infla"iei.
;%olu"iile inflatiei $i $omajului, din toate tarile dez%oltate, dup anii H65 au
confirmat urmtoarele aspecte( M
I independent de infla"ie, e#ist o rat natural a $omajului care se manifest $i
atunci cnd infla"ia este zero=
I la o rat natural a $omajului, situat la ni%elul de NK -potri%it studiilor realizate)
infla"ia se poate manifesta la orice ni%el, situa"ie care modific curba lui 1&illips,
!ntr-o linie %erticalR
'tagfla"ia, ca fenomen care e#plic modificarea rela"iei dintre infla"ie $i $omaj
reprezint o stare nefa%orabil a economiei !n care se manifest cre$terea sau
scderea, !n acela$i timp a pre"urilor $i a $omajului, $i care apare ca o consecinta
a infla"iei prin crr $i a in$l"%ii prin ofert.
S!"/$l"%i" -rin crr se e#plic prin urmtoarele(
cre$terea cererii globale pe termen scurt, antreneaz o insuficienta a bunurilor din
economie, ceea ce determin, ca la ni%elul productorilor, s se majoreze
produc"ia pe seama unor consumuri reale mai mici !n condi"iile unei cre$teri a
pre"urilor=
atunci cnd pre"urile se majoreaz peste a$teptri, aceasta antreneaz
dezec&ilibre $i scderea produc"iei.
*orectarea a$teptrilor infla"ioniste se realizeaz prin cre$terea salariilor
nominale, iar ec&ilibrul dintre cerere $i ofert se ob"ine la un nou ni%el, al unei produc"ii
mai mari.
S!"/$l"%i" -rin o$r!' se manifest atunci cnd oferta global se majoreaz,
fr a fi !nso"it de sporirea cantitatii de moned, iar ni%elul cererii rmne nemodificat.
Dup modul !n care oferta global se adapteaz !n func"ie de oferta de moned,
se poate face distinc"ia !ntre( oferta n"("-!"bil' $i oferta "("-!"bil"
*nd oferta este n"("-!"bil", se porne$te de la cre$terea salariilor nominale,
!n conte#tul unei cre$teri a ratei infla"iei. <n cazul unei oferte adaptabile din partea
statului, prin majorarea ofertei de moned, se porne$te de la cre$terea salariilor pe
fundalul unei cre$teri generate a pre"urilor.
9.2.2. Forme ale inflatiei
2nfla"ia, ca principal form de manifestare a dezec&ilibrului monetar se manifest
!n diferite forme, !n func"ie de cauzele care au generat-o.
In$l"%i" -rin crr este generat de dezec&ilibrele care se manifest pe pia"a
bunurilor $i ser%iciilor, !ntre cererea de bunuri $i oferta global inelastic. ;fectul unui
asemenea dezec&ilibru este cre$terea pre"urilor bunurilor $i ser%iciilor respecti%e, iar la
baza fenomenului se afl majorarea ofertei de moned. *auzele care antreneaz
cre$terea cantitatii de moned sunt legate de e#cedentul balan"ei de plati, crea"ia
monetar e#cesi% $i modificri !n raportul dintre consum $i economii. Bipsa de
elasticitate a ofertei pro%ine din insuficien"a stocului de produse sau c&iar din absen"a
acestora $i poate fi temporar, sau pe termen lung. semenea dezec&ilibre se
manifest, ini"ial, !n cadrul unui sector de acti%itate, e#tinzndu-se, prin mecanisme
specifice, la ni%elul !ntregii economii.
+ecanismele specifice de transmitere a dezec&ilibrelor constau !n urmtoarele(
rela"iile interindustriale=
cre$terea %eniturilor popula"iei $i cre$terea cererii de produse=
efectul de contagiune, referitor la cre$terea %eniturilor=
generalizarea cre$terilor de pre".
In$l"%i" -rin co*!uri este generat de re%endicrile grupurilor sindicale pentru
cre$terea salariilor $i !n acele domenii de acti%itate unde nu se ob"in cre$teri de
producti%itate. *onsecin"a majorrilor de salarii este majorarea costurilor bunurilor $i
ser%iciilor care sunt produse, $i ulterior, cre$terea pre"urilor. Ba baza cre$terii pre"urilor
se afl, astfel, diferen"a dintre cre$terea producti%itatii $i cre$terea salariilor. 'tatistic, se
demonstreaz c dac sporirea producti%itatii este de MK iar a salariilor de 9K, atunci
cre$terea pre"urilor se situeaz la JK. tunci cnd majorarea salariilor rmne !n urma
majorrii pre"urilor, rezult o diferenta fa%orabil care re%ine, sub form de profit,
patronului firmei respecti%e. 4ezult c infla"ia prin costuri se declan$eaz pe pia"a
factorilor de produc"ie, iar salariul, ca principal component a costului, antreneaz
sporirea general a pre"urilor.
In$l"%i" im-or!"!' este un rezultat al participrii economiilor la flu#urile
interna"ionale de capital, bunuri $i ser%icii $i se manifest, ca urmare a importului de
materii prime $i produse pe care le realizeaz a anumit "ar. Caria"ia cursurilor de
sc&imb !n sensul unei e%olu"ii nefa%orabile a acestora, pentru importatori, constituie o
modalitate de generare a procesului infla"ionist, datorit majorrii costurilor de produc"ie
sub presiunea pre"urilor de import.
In$l"!i" *!ruc!ur"lN este determinate de strategia adoptat de unele tari, de
dez%oltare accelerate si0de cre$tere economic rapid, ceea ce implic mobilizarea
intensi% a factorilor de produc"ie. <n economie se creeaz dezec&ilibre, concretizate !n
declinul unor sectoare de acti%itate, apari"ia unor noi ramuri $i crearea de noi capacitati de
produc"ie. 9inan"area noilor acti%itati este, !n general, realizat prin fonduri bugetare sau
credite bancare, situa"ie care duce la un aflu# monetar !n economie $i la majorarea cererii.
ccentuarea procesului infla"ionist este sus"inut, !n continuare de sarcinile fiscale *i
sociale, corespunztoare noilor acti%itati, ceea ce afecteaz obiecti%ele anumitor categorii
sociale. <n acest mod, infla"ia structural este continuat de infla"ia prin %enituri.
Ba baza infla"iei structural se afl, de asemenea, factori precum sus"inerea unor
sectoare de acti%itate -sub forma sus"inerii pre"urilor pentru produsele e#cedentare) $i
ri/i(i!"!" conomii, care se manifest !n domeniul procurrii capitalului, al asigurrii
de resurse materiale sau al utilizrii for"ei de munc.
lte criterii de clasificare a infla"iei conduc la distingerea urmtoarelor forme(
!n func"ie de a$teptrile infla"ioniste, se poate manifesta o in$l"%i "n!ici-"! $i o
in$l"%i n"n!ici-"!" 1rima form are drept caracteristic faptul c este primit $i
a$teptat de fiecare participant pe piata= a dou form produce efecte importante
asupra economiilor, for"ei de munc $i produc"iei, ceea ce afecteaz ec&ilibrul general=
dup func"ionarea mecanismului pie"ei, se manifest o in$l"%i (*chi*' $i o
in$l"%i r-rim"!'. <n cazul infla"iei desc&ise, mecanismul de func"ionare al economiei
se bazeaz pe pre"uri fi#e $i se manifest pe fundalul unei insuficien"e a bunurilor,
ser%iciilor $i for"ei de munc din economie. 2nfla"ia reprimat apare ca rezultat al
inter%en"iilor gu%ernamentale !n cre$terea pre"urilor $i salariilor, prin care se reduce
cererea de bunuri $i ser%icii.
dup ritmul de cre$tere al pre"urilor, infla"ia poate fi mo(r"!' -ritm de cre$tere al
pre"urilor de 2 - IK anual), /"lo-"n!' -peste 15K) $i hi-rin$l"%i -peste M5K lunar).
A C"u)l in$l"%ii 3n Rom>ni"
;%olu"ia ratei infla"iei dup 1995, reflect dezec&ilibrele structurale ale economiei
precum si succesiunea politicilor monetare aplicate de ctre 3A4.
C"u)l in$l"%ii "u con*!"! 3n ()chilibrul (in!r crr Hi o$r!'.
An"li)" o$r!i e%iden"iaz c, la ni%elul economiei romne$ti, s-au manifestat
importante dezec&ilibre structurale, comer"ul e#terior a !nregistrat o continu deteriorare,
iar constrngerile bugetare slabe au condus la o permanent preocupare pentru
majorarea salariilor la ni%elul !ntreprinderilor.
ceste cauze au antrenat scderea performan"elor economiei na"ionale,
costurile au crescut !n termeni reali, iar produc"ia %ndut s-a diminuat considerabil.
stfel, majoritatea industriilor au !nregistrat pierderi, iar efectul principal a fost in$l"%i".
4eferitor la crr" "/r/"!', analizele e%iden"iaz c aceasta a fost influen"at
de e#cesul de mas monetar, deficitul fiscal $i c%asifiscal $i arieratele !ntreprinderilor.
.n moment, care a stimulat infla"ia !l reprezint anul 199N, cnd, prin creditele
acordate agriculturii, $i care s-au do%edit neperformante, masa monetar s-a majorat cu
N,MK $i s-au agra%at dezec&ilibrele macroecomice.
Deficitul fiscal nu a stat la baza infla"iei, !n 4omnia, !ntruct deficitul bugetului
de stat s-a situat !ntre 5,J $i J,9K din 123, !n perioada 1995 - 199F, iar soldul bugetului
consolidat al statului, a fost cuprins !ntre DI,2 $i -J,NK, ni%eluri care e%iden"iaz c nu
puteau genera infla"ie.
<n sc&imb, deficitul c4"*i$i*c"l+ e%aluat de 3anca +ondial, a reprezentat !ntre
25K $i MK din 123. *omponentele acestui deficit c4"*i$i*c"l au fost urmtoarele(
(bi!l *!"!ului din bilan"ul 3ncii Aa"ionale, care au aprut din opera"iuni
%alutare -diferen"e de curs %alutar $i plati de dobnzi)=
($ici!ul -ublic (in ("!ori" <!rn' a aprut ca urmare a diferen"ei de curs !ntre
momentul primirii creditelor $i cel al rambursrii acestora=
($ici! (in "rir"! Hi -ir(ri "l *c!orului -ublic.
9.2.3. ezinflaia! defiaia i "olitici antiinflaioniste
1entru a rspunde la !ntrebarea dac este necesar lupta conta infla"iei trebuie
e#aminat impactul general al infla"iei asupra cre$terii economice, asupra popula"iei $i
!ntreprinderilor. G CrH!r" conomic' poate fi considerat drept rezultat al infla"iei ,
!n sensul c aceasta fa%orizeaz produc"ia $i in%esti"iile, !n mai multe moduri(
cre$terea %eniturilor nominale, mai mult sau mai pu"in inde#ate poate antrena o
cre$tere a cererii globale=
c&eltuielile financiare ale !ndatorrii sunt pu"in 2mpo%rtoare, !ntruct se
ramburseaz !n moned de%alorizat, iar efectul multiplicator al creditului se
amplific=
ratele reale de dobnd, foarte sczute, uneori negati%e, confer rentabilitate
proiectelor de in%esti"ii.
ceast abordare este conform analizelor lui /e:nes, care consider c este
necesar o inflate moderat, admitand c o moned care pierde, !n mod regulat, din
%aloarea sa ca urmare a inflatiei, conduce la e%itarea unor economii ridicate, slab
remunerate $i fa%orizeaz, !n sc&imb, un flu# de c&eltuieli profitabile pentru acti%itatea
economic. in prezent, economi$ti nu agreeaz o asemenea abordare.
G 2nfla"ia se manifest ca factor !mpotri%a cre$terii economice, datorit urmtoarelor
aspecte(
men"ine !n acti%itate !ntreprinderi marginale, ineficiente=
fa%orizeaz e#istenta unor pre"uri anormal de ridicate, iar !ntreprinderile !n cauz
sunt mai pu"in competiti%e dect altele, inflatia fiind, astfel, un mijloc de
supra%ie"uire pentru !ntreprinderile mai pu"in competiti%e=
constituie o frn !n calea progresului economic, !n sensul c sporirea profitului
este ob"inut prin cre$terea pre"urilor de %nzare, mai degrab dect prin
scderea costurilor de produc"ie. stfel, inflatia antreneaz distorsiuni artificiale
!ntre !ntreprinderi $i denatureaz concuren"a= 0
infla"ia contribuie la deteriorarea progresi% a ec&ilibrului e#terior( dificultati la
e#port, cauzate de pre"urile ridicate $i cele de import, datorate pre"urilor prea
sczute. *u ct ni%elul infla"iei, respecti%, diferen"a dintre ritmurile de cre$tere ale
pre"urilor !n cele dou tari sunt mai mari, cu att se e#plic pierderile la e#port=
infla"ia denatureaz influen"a ratei de dobnd prin scderea artificial a ratelor
reale, ceea ce poate conduce la o risip a capitalului, !ntruct poate fi !mprumutat cu
rate de dobnd anormal de sczute. .n asemenea efect poate fi diminuat prin
includerea unei prime de infla"ie anticipate, dup cum propune modelul 9is&er.
stfel, rata real rmne stabil c&iar dac infla"ia este !n continu cre$tere $i este,
sistematic, subestimat de ctre debitori.
4ezult astfel, c este dificil de trasat o demarcate net !ntre a%antajele $i
incon%enientele infla"iei.
<n sprijinul acestei e#plica"ii %in o serie de argumente.
In$l"%i" ri(ic"!' $r>n")' crH!r" conomic'+ hi-rin$l"%i" in(uc
rc*iun+ ("r o (o)' mo(r"!' ( in$l"%i+ 3n /nr"l+ "n!rn")' $c! -o)i!i4
G ;fectele infla"iei asupra popula"iei
Ba !ntrebarea, cine pierde, cine castig, rspunsul trebuie nuan"at, deoarece se
poate spune c popula"ia pierde atunci cnd economise$te $i c$tig !n calitate de
debitor.
<ntruct infla"ia nu creeaz bogatie, rezult c cei care castig o fac !n
detrimentul celor care pierd, iar suma pierderilor $i castigurilor este nul.
*ei care pierd sunt, !n principal, titularii unor %enituri fi#e sau modeste $i cei care
economisesc. ce$tia din urm constituie principala %ictim a infla"iei, ca urmare a
dobnzilor reale sczute, c&iar negati%e, $i ca urmare a de%alorizrii capitalului lor
financiar. <n sc&imb, proprietarii de bunuri imobiliare $i funciare, precum $i de alte acti%e
reale, beneficiaz de infla"ie !ntruct, la modul general, pre"ul acestor bunuri se
majoreaz mai repede dect al altora. 3eneficiaz, de asemenea, de infla"ie, cei care se
!ndatoreaz !ntruct rambursarea datoriilor se realizeaz !ntr-o moned depreciat. A
;fectele asupra!ntreprinderilor
<ntreprinderile sunt, !n egal msur, beneficiare $i %ictime ale infla"iei. stfel,
sunt fa%orizate in%esti"iile, pe de o parte, $i se degaj o marj de autofinan"are
suplimentar, pe de alt parte, prin diminuarea sarcinii cu rambursarea datoriilor.
2nfla"ia pro%oac, deseori, cre$terea salariilor $i a ponderii acestora !n %aloarea
adugat, !n detrimentul profiturilor, de unde rezult o scdere a rentabilitatii
economice.
.n alt fenomen !l constituie influen"a infla"iei asupra contabilitatii !ntreprinderilor,
!n sensul c d iluzia realizrii de profituri, majoreaz baza impozabil $i distribuirea de
di%idende.
4ezult c efectele poziti%e sunt de mai mic importanta dect cele negati%e,
ceea ce permite justificarea !ncetinirii cre$terii economice.
<n acest conte#t, lupta contra infla"iei a de%enit obiecti%ul unic al politicii
monetare, iar mi5lo"cl !r"(i%ion"l "n!iin$l"!ioni*! constau !n(
3n/h%"r" -r%urilorO M
-oli!ic" bu/!"r' Hi $i*c"l'O
limi!"r" cr(i!uluiO
-oli!ic" 4ni!urilor.
Bloc"5ul -r!urilor este o modalitate direct de lupt contra infla"iei $i const !n
msuri de interzicere a majorrii pre"urilor pentru di%erse bunuri $i ser%icii, de-a lungul
unei perioade determinate. ceast msur const !ntr-o ac"iune direct $i rapid
comparati% cu alte msuri, dar eficacitatea pe termen lung este sczut. *ea mai
important problem este cea a ie$irii din starea de blocare a pre"urilor, !ntruct inter%in,
imediat, majorri semnificati%e ale acestora.
4iscul este cu att mai mare cu ct perioada este mai !ndelungat. 3locarea
pre"urilor n-a permis niciodat diminuarea infla"iei ci a !mpiedicat e#tinderea acesteia !ntr-
un mod necontrolat.
Boli!ic" bu/!"r' ?i $i*c"l'
1rin aceste msuri se urmre$te reducerea cererii globale, inter%ened direct
asupra componentelor sale. 'unt disponibile dou instrumente, astfel(
fie statul reduce c&eltuielile publice,
fie se majoreaz fiscalitatea, sau %eniturile se diminueaz $i astfel, se
diminueaz c&eltuielile sectorului pri%at.
cest tip de politic nu este utilizat, datorit caracterului su inadaptat la situa"iile
!n care infla"ia este !nso"it de o rat ridicat a $omajului, iar pe de alt parte, datorit
ineficacitatii pe termen scurt $i a impactului necontrolabil pe termen lung.
Limi!"r" cr(i!ului const !ntr-o ac"iune restricti% asupra distribuirii anumitor
credite. cest instrument prezint anumite limite, $i anume(
- dificultatea de a fi#a norme de cre$tere a %olumului creditelor=
- alterarea concuren"ei 2ntre bnd $i penalizarea celor mai dinamice=
- multiplicarea procedurilor de !nclcare a reglementrilor.
1olitica %eniturilor se aplic !n msura !n care o majorare e#cesi% a %eniturilor
constituie un factor determinant al cre$terii cererii $i, !n acela$i timp, al cre$terii costurilor
salariale. Bogica acestui instrument este urmtoarea( reducerea %eniturilor poate reduce
tensiunile infla"ioniste.
plicarea !n practic se face cu dificultate, datorit presiunii sindicatelor. cesta
este moti%ul pentru care msura a fost pu"in aplicat.
,oate aceste msuri utilizeaz o singur metod( reducerea acti%itatii
economice, moti% pentru care s-au cutat alte instrumente prin care s se ac"ioneze
direct asupra ni%elului general al pre"urilor, fr a perturba !ns acti%itatea economic.
+anifestarea fenomenului infla"ionist, de-a lungul timpului, !ntr-o mul"ime de tari,
a e%iden"iat c autoritatile monetare au folosit di%erse -oli!ici ( *!"bili)"r !n func"ie
de particularitatile economiei $i ale conjuncturii 2nterna"ionale.
A*!$l+ 3n !"ril Amricii ( Su( -rgentina, 3razilia, *&ile $i 3oli%ia), unde s-au
!nregistrat rate ale infla"iei e#trem de ridicate la !nceputul anilor H95, politica de stabilizare
s-a bazat pe sporirea economiilor popula"iei $i descre$terea cererii globale, ca rezultat
al cre$terii ratei de dobnd $i reducerii c&eltuielilor bugetare.
Gn I!"li", !n 1992, combaterea infla"iei s-a realizat prin planificarea unui deficit
bugetar redus, !nso"it de diminuarea c&eltuielilor publice $i de reducerea datoriei interne.
<n tarile Euro-i ( E*!, stabilizarea s-a realizat prin urmarea luarea unei serii de
politici macroeconomice recomandate de 9+2, fr ca rezultatele s se concretizeze !ntr-
o !mbinare a politicii industriale, cu reforma fiscal $i e#cedentul balan"ei comerciale.
1entru solu"ionarea problemelor economice $i monetare din Ru*i" s-a procedat
la reforma monetar, !n %ederea stabilizrii monedei na"ionale, rubla. 'olu"ia a fost
aceea a retragerii din circula"ie a rublei %ec&i $i emisiunea unei noi rubl-%alut, o
moned forte, con%ertibil, cu curs fi#. ceast msur a fost !nso"it de !ng&e"area
conturile personale $i autorizarea tranzac"iilor pentru un plafon de M55 rubleSlun.
Gn SUA, politica de stabilizare a anilor HF5 s-a concretizat !n cre$terea deficitelor
bugetare, crearea de noi produse financiare, fle#ibilizarea politicii de creditare $i a
politicii fiscale, de%alorizarea dolarului $i reducerea impozitului pe %enitul global.
in Chin" anilor H95, infla"ia a !nregistrat un ni%el ridicat, datorit msurilor de
creditare a 2ntreprinderilor neperformante $i a deteriorrii politicii fiscale. 1entru
combaterea infla"iei au fost utilizate metode centralizate combinate cu metode de
liberalizare a economiei, precum $i intensificarea sc&imburilor comerciale cu tarile
dez%oltate( Taponia, +area 3ritanie, '..
4ezult c, !n general, politica antiinfla"ionist a constat !n limitarea deficitelor
bugetare, respecti% majorarea %eniturilor $i mic$orarea c&eltuielilor bugetare, !n
conte#tul dez%oltrii sistemului financiar-bancar.
in Rom>ni", !n perioada 1995-2555, politica antiinfla"ionist a a%ut ca "int
limin"r" b"nilor 0n$olo*i!ori1, m'rir" 4i!)i ( circul"%i Hi *!"/n"r"
crH!rii /nr"l " -r%urilor. 8biecti%ele politicii monetare propuse !n decursul
acestei perioade pot fi pri%ite ca ob5c!i4 /nr"l $i ob5c!i4 in!rm(i"r. in prima
categorie s-au inclus deziderate precum( *!"bili)"r" -r!urilor+ (iminu"r"
Hom"5ului+ crH!r" conomic' r"l'+ chilibr"r" b"l"n!i ( -l"!i,M sporirea
rolului 3A4 !n economie.
M *a obiecti%e intermediare pot fi citate "inte precum( limi!"r" c"n!i!"!ii ( b"ni
(in conomi+ *!imul"r" u!ili)'rii cr(i!ului Hi r"-rcir" mon(i n"%ion"l
.tilizarea, !n 4omnia, a msurilor de politic monetar $i fiscal s-a realizat
printr-o serie de ac"iuni dintre care enumerm(
contractarea de credite e#terne de la organisme financiare interna"ionale=
!nsprirea sarcinii fiscale asupra salaria"ilor=
men"inerea unui deficit bugetar limitat la J,JK din 123 -pn !n anul 199M)=
sporirea ponderii creditului acordat firmelor, comparati% cu eel acordat persoanelor
fizice=
practicarea de ctre 3A4 a unor rate de refman"are foarte ridicate -N55K !n
1996)=
diminuarea ratelor de dobnd la acti%ele $i pasi%ele bancare=
restructurarea unor ramuri industriale -minerit $i energie) cu influen"e fa%orabile
asupra deficitului bugetar=
eliminarea blocajului financiar $i a platilor restante din economie=
cre$terea rezer%elor %alutare $i de aur ale 3A4.
<n octombrie 1969, bncile centrale din tarile industrializate au declan$at lupta
!mpotri%a infla"iei, renuntand la ideea c $omajul poate fi combtut prin rate ale infla"iei
sporite, perioada 19F1-199M, fiind caracterizat prin ()in$l"!i
;$ecurile politicii /e:nesiste au co0ndus autoritatile monetare la orientarea ctre
teoria monetarist care pre%edea o limitare a inter%en"iilor !n economie $i un control al
masei monetare. ,eoria argumenta c eel mai bun remediu pentru stimularea acti%itatii
economice este caracterizat printr-o stabilitate a ni%elului general al pre"urilor. 1este tot
!n lume, o nou doctrin s-a impus( o infla"ie sczut precede o cre$tere economic
calitati%. 8biecti%ul stabilitatii pre"urilor promo%at de bncile centrale, s-a !nscris !ntr-un
cadru care %iza restrngerea inter%en"iilor !n economie.
2nfla"ia a fost combtut, iar pre"ul pltit a fost ridicat. utoritatile erau gata s
plteasc costul temporar al unei infla"ii reduse, pentru a putea beneficia de rate ale
dobnzii sczute, de o eficienta economic sporit $i de o cre$tere economic pe
termen lung.
*a urmare a politicilor monetare restricti%e, infla"ia a sczut puternic !n
majoritatea tarilor industrializate, !n decursul anilor HF5. *osturile acestei dezinfla"ii au
fost importante( infla"ia s-a situat sub IK. 'ingurele tari care s-au abtut de la regul au
fost( ustralia -M,1K), 2talia -M,FK), 'pania -J,JK) $i +area 3ritanie -I,9K).
P$l"%i"Q con%inu! Hi ri*curi
Definirea termenului Udefla"ie se poate realiza !n urmtorul mod( frnare sau
resorb"ie total a infla"iei, prin msuri care %izeaz diminuarea masei monetare $i
reducerea cererii !n raport cu oferta.
1ot fi distinse urmtoarele trei forme de defla"ie(
defla"ie monetar=
defla"ia financial=
defla"ia real.
I

I

P$l"%i" mon!"r' se caracterizeaz prin diminuarea mijloacelor de plat !n
circulate, deci prin reducerea cantitatii de moned aflat la dispozi"ia agen"ilor
economici.
P$l"%i" $in"nci"r' corespunde contractrii creditului disponibil acordat prin
sistemul bancar. 1rincipala manifestare a acestor dou forme de defla"ie este scderea
pre"urilor bunurilor $i ser%iciilor precum $i a pre"ului acti%elor reale.
P$l"%i" r"l' este sinonim cu reducerea acti%itatii economice, acesta fiind un
alt termen utilizat pentru a desemna recesiunea care !nso"e$te, !n general, defla"ia
monetar sau financiar.
1rin termenul defla"ie sunt desemnate toate scderile considerabile ale pre"urilor
indiferent de cauzele lor, sau de efecte. 4ata defla"iei poate fi definit $i ca rata anual
de scdere a ni%elului general al pre"urilor, fiind, !n al"i termeni, o rat a infla"iei
negati%e.
1ot fi diferen"iate dou ni%eluri de defla"ie( ($l"!i" (*chi*' $i ($l"%i"
!>r>!o"r.
1n la cel de al 22-lea 4zboi +ondial, episoadele defla"ioniste s-au caracterizat
prin fenomene de diminuare a pre"ului $i a cantitatii de moned !n circula"ie,
rambursarea datoriei publice, reducerea c&eltuielilor publice, contractarea creditelor
pri%ate $i diminuarea %eniturilor $i ale cererii nominale totale.
<n anii H95 s-au manifestat acelea$i fenomene, !ntr-o form modificat( o scdere
a infla"iei dar nu o diminuare a pre"urilor, o !ncetinire a %itezei de circulate, dar nu o
diminuare a masei monetare, o frnare a cre$terii %eniturilor, dar nu o diminuare a lor, o
!ncetinire a cre$terii economice, dar nu o recesiune. ceast form a defla"iei, care s-a
manifestat !n tarile membre ale ..;. la !nceputul anilor H95, a fost desemnat ($l"%i
!>r>!o"r
E$c!l ($l"%ii pot fi enumerate astfel(
defla"ia diminueaz consumul !n fa%oarea economisirii=
majoreaz po%ara datoriei publice=
antreneaz o scdere a %alorii patrimoniilor=
majoreaz ratele reale ale dobnzii.
*auzele defla"iei pot fi monetare sau financiare(
Piminu"r" m"*i mon!"r+ respecti% diminuarea %olumului acesteia sau a
%itezei de circulate poate sta la baza defla"iei. De la sfr$itul secolului al VlV-lea $i
!nceputul secolului al VV-lea, termenul defla"ie a corespuns acestei abordri !n
sensul c s-a contractat cantitatea de moned emis de banca central -biletele
de banc, a%ansuri ctre stat)=
R*!ric%iil 3n (i*!ribuir" cr(i!lor.
Defla"ia reprezint rezultatul unei politici de limitare a creditului, dus la e#treme.
8rice restric"ie puternic $i durabil !n distribuirea creditelor, indiferent c se datoreaz
unei restric"ii monetare sau unei atitudini deliberate a bncilor este de natur s
conduc la o situa"ie ($l"%ioni*!*.
I CrH!r" r"!lor r"l ( (ob>n('
<n decursul anilor HF5, acest fenomen a dobndit o nou amploare $i a fost
considerat c a stat la baza stagfla"iei economice. *re$terea ratelor de dobnd
conduce la situa"ii defla"ioniste, !ntruct descurajeaz in%esti"iile $i cumprrile de
titluri, deci se reduce acti%itatea economic. De asemenea, rata dobnzii sporite
reprezint semnul unei politici monetare restricti%e care conduce la efecte
defla"ioniste.
I Boli!ic" 4"lu!"r'
'tatele practic, deseori politica, unei monede puternice sub presiunea
bncilor centrale, cu scopul de a reduce dezec&ilibrele e#terne de natur
infla"ionist. ceast politic a monedei puternice const !ntr-o re%alorizare a
%alorii e#terne a monedei $i este ob"inut, fie printr-o contractare a cantitatii de
moned, fie prin cre$terea ratelor de dobnd.
I Gn("!or"r" <c*i4'
*reditul este necesar pentru dez%oltarea acti%itatii economice dar suscit
rambursarea capitalului $i a c&eltuielilor financiare, care de%ine o po%ar pe
msur ce !ndatorarea de%ine e#cesi%. 4ecurgerea la credite sus"ine cre$terea
economic !ntr-o prim etap, dar e#ercit o influenta defla"ionist.
I Br$rin%" -n!ru lichi(i!"!
tunci cnd la ni%elul agen"ilor economici $i popula"iei se manifest o puternic
preferinta pentru lic&iditate, aceasta nu conduce la scderea ratei de dobnd, !n
msura !n care lipse$te !ncrederea !n %iitor, iar perspecti%ele bloc&eaz orice
in%esti"ie. ;conomia stagneaz, iar defla"ia se manifest.
1. naliza /e:nesian a cererii de moned se bazeaz pe(
a) (i*!inc!i" 3n!r crr" ( mon(' u!ili)"!' 3n *co-ul !r"n)"c%iilor Hi c"
(*!in"!' *co-uriMlor *-cul"!i4O
a) durata medie a perioadei !n care moneda este conser%at !ntre tranzac"ii=
b) ecua"ia sc&imburilor=
c) gestiunea portofoliilor=
d) defmirea patrimoniului de"inut de participan"ii din economie.
Este valabil unul dintre enunuri.
#. 8ferta de moned, ca %ariabil endogen presupune c(
1) oferta de moned depinde de comportamentul agen"ilor economici care solicit
moned=
2) oferta de moned nu este autonom !n raport cu cererea de moned=
3) rolul bncii centrale este pasi%=
4) oferta de moned este fi#at !n afara sistemului economic, de ctre autoritatea
monetar=
5) este stabilit !n func"ie de ni%elul cererii de moned $i al ratei de dobnd.
Este valabil combinaia:
a) 2 D I D M=
b) 1 : # : RO
c) I D J D M=
d) 2 D I D J=
e) 1 D I D M.
R. 'c&ema realizrii ec&ilibrului monetar, !n interpretarea lui +illton 9riedman,
e%iden"iaz urmtoarele aspecte(
a) %aria"iile masei monetare regleaz ritmurile acti%itatii economice=
b) se bazeaz pe ipoteza caracterului e#ogen al ofertei de moned=
c) alte instrumente ale politicii macroeconomice -politica bugetar) produc realocri
ale resurselor !ntre di%erse sectoare de acti%itate=
d) chilibrul m"croconomic+ 3n !rmni+ r"li * r"li)")' -rin /"li!"!"
(in!r conomii Hi in4*!i%iiO
e) rata de cre$tere a masei monetare poate fi utilizat pentru a regla rata de cre$tere
real pe termen lung a 123.
Nu este valabil unul dintre enunuri.
S. 2nfla"ia, ca form a dezec&ilibrului monetar, se manifest simultan prin(
1) cre$terea pre"urilor=
2) cre$terea cantitatii de moned=
3) de%alorizare monetar=
4) cre$terea ratelor de dobnd=
5) sporirea deficitului bugetar=
6) cre$terea ratei $omajului.
Este valabil combinaia.
a) I D J D M=
b) J D M D N=
c) 1 : # : RO
d) 2 D M D N=
e) 1 D J D N.
D. 'tagfla"ia reprezint(
a) o *!"r " conomii c"r"c!ri)"!' -rin crH!r"+ *"u *c'(r" 3n "cl"Hi
!im-+ " -r%urilor Hi Hom"5uluiO
b) dezec&ilibrul !ntre cre$terea infla"iei $i cre$terea $omajului=
c) numrul de ani !n care este posibil dublarea pre"urilor !n condi"iile unei rate
anuale a infla"iei constante=
d) pierderea din puterea de cumprare a unei monede=
e) rata natural a $omajului care se manifest atunci cnd infla"ia este zero.
T. 2nfla"ia reprimat reprezint o form a infla"iei(
a) generat de dezec&ilibrele manifestate pe pia"a bunurilor $i ser%iciilor=
b) generat de re%endicri ale grupurilor sindicale=
c) anticipate $i acceptat de to"i participan"ii din economie=
d) rezultatul participrii unei economii la flu#urile interna"ionale de capital=
a) c"r "-"r c" r)ul!"! "l in!r4n%iilor /u4rn"mn!"l "*u-r" crH!rii
-r%urilor Hi *"l"riilor.
L. 2nfla"ia se manifest ca factor !mpotri%a cre$terii economice datorit urmtoarelor
efecte(
a) chl!uilil $in"nci"r "l 3n("!or'rii *un! -u!in 3m-o4'r'!o"r 3n!ruc>! *
r"mbur*")' 3n mon(' (4"lori)"!' i"r $c!ui mul!i-lic"!or "l cr(i!ului *
"m-li$ic'O
a) men"ine !n acti%itate !ntreprinderi ineficiente=
b) antreneaz o scdere artificial a ratelor reale de dobnd, ceea ce conduce la
risipa capitalului=
b) deterioreaz ec&ilibrul e#terior=
c) sporirea profiturilor este ob"inut prin cre$terea pre"urilor de %nzare $i nu prin
scderea costurilor de produc"ie.
Nu este valabil unul dintre enunuri.
U. +ijloacele tradi"ionale antiinfla"ioniste constau !n(
a) !ng&e"area pre"urilor=
b) limitarea creditului=
c) politica bugetar $i fiscal=
d) politica %eniturilor=
e) r$orm' *"u *!"bili)"r mon!"r"
Nu este valabil unul dintre enunuri.
9. Defla"ia desemneaz situa"ia de frnare sau resorb"ie total a infla"iei $i
antreneaz urmtoarele efecte(
a) diminueaz consumul !n fa%oarea economisirii=
b) determin scderea %alorii patrimoniilor=
c) majoreaz ratele reale ale dobnzii=
d) majoreaz po%ara datoriei publice=
e) m"5or")' m"*" mon!"r'+ c" 4olum Hi 4i!)' ( circul"%i.
Nu este valabil unul dintre enunuri.
.