Sunteți pe pagina 1din 3

GERMINAREA SI CRESTEREA CRISTALELOR

In cazul fontelor, ca si la celelalte aliaje, cristalizarea incepe de la


cateva puncte discrete numite germeni sau centre de cristalizare si
continua prin cresterea numarului si dimensiunilor acestor germeni. De aici
rezulta cei doi parametrii determinanti ai procesului de cristalizare: viteza de
formare a germenilor (n sau I in numar /cm
3 .
s) si viteza liniara de crestere a
germenilor (v, in mm/min). In ceea ce priveste modul de formare a
germenilor trebuie facuta o distinctie intre germeni proprii (omogeni) si
germeni straini (eterogeni). Germenele omogen trebuie considerat ca o
prima grupare a unui anumit numar de atomi dupa simetria cristalului
metalic se poate presupune ca este vorba de un stadiu intermediar intre
simetria de ordine departata si simetria de ordine apropiata. In fapt, fiecare
grupare de atomi in metalul lic!id constituie un germene potential, dar
aceasta grupare este efemera si nu devine stabila decat daca atinge anumite
dimensiuni, determinate de considerente termodinamice.
CRISTALIZAREA AUSTENITEI SI A GRAFITULUI PRIMAR
"tructura primara se formeaza in timpul solidificarii fontelor, cand are
loc trecerea din stare lic!ida in stare solida. "pre deosebire de oteluri, fontele
pot avea, aceeasi compozitie c!imica, o structura primara foarte diferita, in
functie de gradul de saturatie eutectica, de gradul de grafitizare si de forma
grafitului.
#articularitatea fontelor este aceea ca pot avea doua faze bogate in
carbon: grafitul, in cazul cristalizarii sistemului stabil si cementita, la
cristalizarea in sistemul metastabil.
$a fontele hipoeutectice, cristalizarea primara incepe cu separarea
austenitei.
%ustenita primara, ca si celelalte faze primare, cristalizeaza direct din
solutia lic!ida suprasaturata, deci in conditiile unei viteze de difuzie prin
convectie relativ mari si a unei rezistente reduse a mediului, ceea ce permite
dezvoltarea libera a acesteia. &a urmare, austenita primara cristalizeaza sub
forma dendritica, caracter care se pastreaza in ciuda proceselor ulterioare de
cristalizare secundara.
'iecara dendrita este un monocristal crescut dintr(un germene si din
aceasta cauza cantitatea si in consecinta dimensiunile dendritelor sunt
determinate de numarul de germeni, care, la randul lor depind de starea
lic!ida a fontei si de marirea subracirii. )ste de presupus ca drept germene
eterogen pentru austenita primara pot servi, ca si in cazul otelurilor, nitrurile
si carburile de aluminiu si titan, ca si %l
*
+
3
sau ,n".
$a acelasi numar de germeni, subracirea este conditionata de viteza de
racire. &u cat viteza de racire este mai mare, cu atat viteza de cedare a
caldurii este mai mare si la un moment dat numarul de germeni de
cristalizare la temperatura data devine insuficient, iar cristalizarea nu mai
urmareste viteza de cedare a caldurii. &a urmare, temperatura lic!idului
scade fara sa aiba loc cristalizarea corespunzatoare, sau cu alte cuvinte,
subracirea creste. ,arirea subracirii duce la micsorarea razei critice a
germenilor si deci la marirea numarului de germeni, iar in final a numarului
de dendrite (finisarea dendritelor). #e de alta parte cu cat este mai mare
viteza de cedare a caldurii, cu atat viteza liniara de cristalizare este mai mai
mare si se obtin dendrite mai ramificate.
$a fontele hipereutectice cenusii cristalizarea incepe cu separarea
grafitului primar, care poate avea diferite forme.
Indiferent insa de forma, grafitul are una si aceeasi structura cristalina,
alcatuita din o retea !e-agonala simpla.
#rincipala particularitate cristalografica a structurii grafitului este
stratificarea sa, care determina marile diferente de proprietati in diferite
directii (anizotropia). &ompactitatea ma-ima o au planurile de baza (.../).
Distanta interatomica in strat este de /.0* 1, iar distanta intre straturi de 3.0
1. Intre atomii (ionii) de carbon din strat actioneaza forte covalente
puternice, rezultate din legatura tri(electronica a fiecarui atom cu cei trei
vecini cei mai apropiati ai sai. %l patrulea electron al atomilor de carbon este
comun pentru intreg stratul, determinand caracterul metalic al legaturii si
conductibilitatea electrica a grafitului. Intre straturile de grafit actioneaza
forte moleculare slabe. &a urmare duritatea si rezistenta grafitului in directia
principala a retelei !e-agonale sunt mult mai mari decat in directiile
perpendiculare. Din aceasta cauza grafitul prezinta pe de o parte proprietati
lubrefiante, determinate de legaturile slabe dintre straturi, iar pe de alta
parte, ca urmare a legaturilor puternice intre atomii aceluiasi strat,
distrugerea completa a retelei !e-agonale are loc la temperaturi de cca 0...
.
&. %cest fapt e-plica prezenta agregatelor grafitice in fonta lic!ida, c!iar la
temperaturi sensibil mai mari decat temperatura lic!idului.
CRISTALIZAREA EUTECTICULUI LA FONTELE CENUSII
Cristalizarea eutecticului austenitagra!it lamelar" %tunci cand
cristalizarea se desfasoara dupa sistemul stabil, la temperatura eutectica are
loc formarea eutecticului austenita(grafit, grafitul putand lua forma lamelara
sau nodulara in functie de conditiile de germinare si de crestere.
)utecticul austenita(grafit cristalizeaza de obicei cu formarea unor
colonii (celule) eutectice sferice. In acest caz, celula eutectica este alcatuita
dintr(un sc!elet grafitic, care creste intr(o masa de austenita.