Sunteți pe pagina 1din 2

Tabelul 5.

8 Caracteristicile de contracie ale fontelor


Caracteristica Tipul fontei
Fonia cu grafit
lamelar
Font cu grafit
vermicular
Font cu grafit
nodular
Dilatarea iniial, % 0,05...0,5 0,...0,! 0,!...",0
Contracia liniar la
solidificare, %
",0...", 0,#..."," 0,$...",0
%olum de retasur, % "...& "...5 $..."0
Fig. 5."$. 'ecanismul apariiei dilatrii iniiale la Fgn(
a ) formarea crustei superficiale* b ) deplasarea crustei superficiale sub
aciunea forei cuantice* c ) contracia piesei solidificate.
+e,ult deci c dilatarea iniial mai mare a fontelor eu grafit nodular fa de
fontele cu grafit lamelar nu poate fi pus -n niciun ca, pe seama cre.terii
coninutului de ga,e, mai ales c -ntre cele dou fonte apar diferene ale dilatrii
iniiale de 00.../00% 0tabelul 5.81.
2 alt teorie -ncearc s e3plice dilatarea iniial mare a fontelor cu grafit
nodular pe seama modului de solidificare a acestora .i a capacitii mari de
difu,ie a carbonului prin austenil.
Conform acestei teorii, dac dilatarea iniial este cau,at de formarea unui
numr mare ele nodule de grafit direct din lic4id, care creea, presiunea
grafitic, ar trebui ca cea mai mare valoare a dilatrii iniiale s se -nregistre,e
la -nceputul transformrii eutectice. 2r -n realitate, dilatarea iniial -ncepe odat
cu transformarea eutectic .i -nregistrea, valoarea ma3im la sf-r.itul
acesteia.
5pariia dilatrii iniiale, ca urmare a procesului de grafiti,are indirect poate fi
sinteti,at, simplificat, conform figurii 5."$.
Dup turnarea fontei -n form are loc mai -nt6i formarea unei cruste metalice
superficiale 0fig. 5."$, a1. Crusta metalic se formea, -n urma procesului de
cristali,are eutectic a alia7ului lic4id din care se separ celule eutectice 05 8 91
.i cementit. Datorit instabilitii cementitei, aceasta se descompune dup
urmtorul mecanism( disocierea cementitei -n carbon .i fier, di,olvarea
carbonului -n austenita celulelor eutectice vecine, difu,ia carbonului spre
germenii de grafit .i cristali,area lui sub form de grafit pe ace.ti germeni
0noduli1.
Ca urmare a procesului de grafiti,are indirect volumul celulelor eutectice se
mre.te .i deci crusta e3terioar -.i mre.te dimensiunile .i volumul 0fig. 5."$,
b1.
Cre.terea dimensiunilor crustei -n e3terior, sub aciunea presiunii grafitice
interioare, este posibil datorit re,istentei mecanice sc,ute a acesteia 0se afl
-n domeniul plastic1, dar numai atunci c-nd .i forma de turnare cedea, la
apsarea interioar.
Dup terminarea solidificrii are loc procesul de contracie -n stare solid din
care cau, piesa -.i mic.orea, dimensiunile .i se desprinde de pereii formei
0fig. 5."$, c1.
Conform acestei teorii fenomenul de dilatare iniial se desf.oar pe -ntreaga
durat a solidificrii eutectice ating-nd valoarea ma3im la sf-r.itul transformrii
eutectice .i se continu cu vite, mai redus p-n la solidificarea eutecticului
fosforos 0fig. 5."81.
Cu c-t forma de turnare are capacitate de deformare mai redus 0re,isten
mecanic mai mare1, cu at6t posibilitatea de e3pansiune a crustei periferice
este mai mic .i ca urmare valoarea dilatrii iniiale este mai mic. 5.a se
e3plic valoarea mai redus a volumului de retasur obinut -n ca,ul turnrii
fontelor cu grafit nodular -n forme metalice sau forme -ntrite cu C2

fa de
formele crude din amestec clasic.
:entru a determina efectele dilatrii iniiale este deci necesar cunoa.terea c-t
mai e3act a interaciunilor care apar -ntre pies .i form privite prin prisma
capacitii de deformare a acesteia.
;n acest sens, pentru piese sferice cu diametrul de < "00 mm, a fost stabilit
urmtoarea corelaie -ntre presiunea e3ercitat asupra pereilor formei .i
dilatarea iniial(
-n care(
: = este presiunea e3ercitat asupra pereilor formei, -n >?cm

*
@
di
= dilatarea iniial a fontei, -n %.
Folosind aceast relaie s)au determinat urmtoarele valori ale presiunii
e3ercitate de pies asupra pereilor formei( pentru fonta cu grafit lamelar : A /,5
>?cm

, la o valoare a dilatrii iniiale, @


di
A0,* pentru fonta cu grafit vermicular :
A $,& >?cm

, la @
di
A 0,/%* pentru fonta cu grafit nodular : A "& >?cm

, la @
di
A
0,8 %. Cre.terea a3ial a unor piese cilindrice este pre,entat sc4ematic -n
figura 5."#.
Cu cre.terea dimensiunilor piesei se mre.te valoarea dilatrii iniiale deoarece
se mre.te presiunea gratific interioar .i ca urmare deformaia formei este
mai mare 0figura 5.01.