CURS NR.

4
ORGANIZARE MONETAR. SISTEME MONETARE NATIONALE
4.1 Sistemul monetar
4.1.1 Noiuni introductive
4.1.2 Defnirea sistemului monetar
4.1.3 Evoluia sistemelor monetare
4.2. Elementele definitorii ale sistemului monetar clasic
4.2.1. Unitate monetara
4.2.2. Etalonul monetar
4.2.3. Baterea i circulaia monedelor cu i fr valoare integral
4.2.4. Convertibilitatea monetar
4.3. Tipologia sistemelor monetare
4.1 Organizarea monetara
4.1.1. Noiuni introductive
Pe msura dezvoltrii societii, statele au elaborat norme i au creat
instituii prin care s reglementeze, s organizeze i s supravegheze relaiile
monetare. S-au format astfel treptat, sisteme monetare naionale.
41.2. Defnirea sistemului monetar
Sistemul monetar defnete astfel un complex de instituii, mecanisme,
instrumente i tehnici care permit reglementarea circulaiei monetare, ntr-o
ar sau pe o zon mai extins, prin intermediul unui ansamblu de norme i
reglementri legale.
Sistemele monetare nu au fost legiferate concomitent cu apariia
monedei n cadrul economiei de schimb, ci mult mai t!rziu, n decursul
evoluiei.
Printr-un sistem monetar se reglementeaz n principal urmtoarele
elemente ale
circulaiei bneti"
a# unitatea monetar a statului respectiv$
b# etalonul care st la baza sistemului bnesc respectiv %n evoluie"
metalul monetar, o anumit valut, o anumit putere de cumprare a crei
determinare se bazeaz pe un &co& de produse reprezentative#$
c# instrumentele efective de circulaie i de plat, structura pe cupiuri a
banilor
1
%reprezint totalitatea semnelor monetare de diferite valori, emise ntr-o ar#
i ponderea fecrei cupiuri n totalitatea masei monetare, care de obicei
depinde de cererea populaiei i a agenilor economici, de nivelul preurilor,
de puterea de cumprare a unitii monetare etc.$
d# emisiunea i baterea monedei %cu sau fr valoare deplin, respectiv
moneda din metale preioase sau moneda fduciar#, decontrile cu i fr
numerar$
e# organizarea i atribuiile bncii centrale, obiectivele i direciile de
politic monetar$
f# stabilirea relaiilor cu alte sisteme monetare pe plan mondial.
4.1.3. Evoluia sistemelor monetare
'ormarea sistemului monetar unic naional a reprezentat o necesitate
rezultat i din imperativul asigurrii unei relative stabiliti a unitii
monetare, n condiiile adaptrii ofertei la cerinele economiei.
(rganizarea monetar este determinat de stadiul de dezvoltare
economic, politic i fnanciar a statului respectiv n fecare perioad
istoric i de normele cu caracter internaional, de relaiile cu alte sisteme
monetare, de uzane i cutume.
Sistemele bneti din )ntichitate i *vul +ediu au fost dominate de aur
i argint cu rol monetar i s-au caracterizat prin dou trsturi de baz"
1) frmiare, cauzat de descentralizarea baterii monedei i de lipsa
de unitate a
circulaiei monetare la nivelul unui stat, n condiiile n care se utilizau mii de
monede simultan pe acelai teritoriu.
2) deteriorarea banilor, prin uz i falsifcare sau din raiuni ale autoritii
publice , se practica frecvent reducerea coninutului de metal preios sau a
titlului monedei, astfel nc!t valoarea real a monedei reprezenta o fraciune
din valoarea nominal.
Evoluia monetar s-a bazat, timp de secole, pe aur i-sau argint ca
echivalent general i a urmat ndeaproape dezvoltarea social-economic
general. Secolul al ./.-lea marcheaz apogeul etalonului aur, ale crui
mecanisme sunt puternic perturbate n secolul urmtor de puseele
in0aioniste generate de primul rzboi mondial.
Perioada interbelic aduce modifcri eseniale etalonului aur clasic
%dup efortul nereuit al +arii 1ritanii de a reveni la sistemul monometalist
aur, costisitor n condiiile oma2ului extins i al unui venit real fx#, ca efect al
marii crize economice i fnanciare din anii 345. 'enomenele distructive care
au nsoit criza - puternice devalorizri monetare, bariere tarifare, cderi
masive ale comerului internaional , au fost urmate de abandonarea
sistemului mono-metalist i de importante abordri teoretice novatoare n
cutarea de soluii de protecie fa de repetarea unor situaii similare.
2
/mediat dup al doilea rzboi mondial se resimte necesitatea
reconstruciei sistemelor monetare, n principal a celui internaional, pe un
etalon adecvat volumului tot mai mare al schimburilor economice i
fnanciare. )stfel se pune n micare ansamblul de reguli, acorduri, instituii i
reglementri care constituie sistemul monetar internaional iniiat la 1retton
6oods %S7)# n 89::. ;olarul american deine rolul principal n asigurarea
lichiditii internaionale, surs a numeroase difculti pentru bncile
centrale i pentru autoritile publice din toat lumea, care au condus la
concluzia c acest sistem nu era viabil.
Perioada anilor 3<5 - 3=5 a implicat importante mutaii, n special prin
integrarea continu a economiei mondiale pe msur ce 0uxurile de capital
au devenit tot mai sensibile la diferenele ratelor dob!nzii pe diferite piee iar
piaa de capital a devenit din ce n ce mai integrat. 7ltimii ani ai deceniului
apte i nceputul deceniului opt nseamn i prbuirea sistemului monetar
internaional, conceput pe un sistem de cursuri fxe uor a2ustabile, i se
instaureaz o nou ordine mondial, mereu n dinamic i marcat de
neprevzut. +obilitatea crescut a capitalului fnanciar internaional a
modifcat fundamental mediul n care opereaz variabilele economice n plan
mondial, schimb!ndu-se astfel i natura modelelor utilizate n analiza
fenomenelor monetare internaionale.
Sistemele monetare au nregistrat evoluii cu caracter general, dar i
particulariti
naionale sau regionale.
4.2. Elementele definitorii ale sistemului monetar clasic
>n consecin, principalele elemente defnitorii ale unui sistem monetar
clasic,
prezentate n evoluie, sunt"
8 - unitatea monetar$
? - etalonul monetar$
4 - modul de batere, de emisiune i circulaie a monedei cu i fr valoare
integral$
: - convertibilitatea monetar.
4.2.1. Unitate monetara
Defnirea unitii monetare i elementele componente ale
acesteia prin lege a unitii monetare este atributul autoritii monetare
naionale i are ca referin etalonul stabilit ca baz a sistemului monetar. >n
decursul timpului, unitatea monetar a fost caracterizat prin trei elemente
componente"
- valoare paritar$
- paritate monetar$
3
- curs de schimb.
Valoarea paritar
aloarea !aritar - reprezint coninutul valoric al monedei i are
echivalent fe ntr-o cantitate de metal preios, fe ntr-o alt valut, fe ntr-o
moned compozit %drepturile speciale de tragere - ;.S.@.# iar n ultimii ani, n
puterea ei de cumprare.
;e exemplu leul, instituit ca unitate monetar naional prin legea din
8A<=, a fost defnit printr-o cantitate de B g. argint cu titlul 5,A4BC0 i
indirect, prin 5,4???BA g aur cu titlul 5,955C5 %5,?954? g aur fn#, re0ect!nd
baza bimetalist a sistemului. >n 8A95, n urma adoptrii monometalismului
aur, leul a rmas cu vechea defniie n aur i, pe baza paritii aur, era
convertibil n alte monede. >n 89?9, deprecierea leului, determinat de
in0aia din timpul rzboiului i din anii postbelici, a fost recunoscut legal
printr-o operaiune de devalorizare-stabilizare, prin care leul a fost redefnit
printr-o cantitate de 5,559 g aur fn.
/n0aia din timpul celui de-al doilea rzboi mondial i din anii urmtori a
fost cauza reformei monetare din august 89:=, coninutul leului find stabilit
la 5,55B9: g. aur fn. >n 89B?, leul a primit noua defniie de 5,5=94:< g. aur
fn iar la nceputul anului 89B: coninutul monedei
naionale a fost ma2orat la 5,8:A88? g. aur fn, valori stabilite n mod
convenional.
Dolarul american a fost defnit, din anul 8=AB p!n n 8944, prin
8,B5:<4 g. aur fn iar n 894: s-a stabilit la 5,AAA<=8 g. aur fn.
"ira sterlin era defnit iniial printr-o livr argint, egal deci cu D Eg.
argint. ;in 89:9,coninutul n aur al unei lire sterline s-a stabilit la ?,:AA g.
aur fn, iar din 89<=, la ?,84? g. )ur fn.
*talonul monetar s-a modifcat ulterior, aurul find nlocuit fe de
diverse devize %monede strine#, n special prin dolar, care ndeplineau
funcia de etalon de rezerv, fe prin valoarea unui FcoG de monede %;S@#.
+odifcarea valorilor paritare, ca msur ofcial ntreprins prin lege
de ctre autoritile monetare, avea loc fe prin reducerea %devalorizarea#,
fe prin ma2orarea %revalorizarea# coninutului de aur al unitii monetare
naionale.
>n sistemele ba#ate !e etalonul aur$devi#e a existat posibilitatea
defnirii valorii paritare i altfel dec!t printr-o cantitate de aur. Prin statutul
din 89:: al '+/ s-a stabilit c o ar membr i poate exprima valoarea
paritar a monedei sale, fe n aur, fe n dolari S7), deci prin raportarea la
coninutul valoric al altei monede, care ndeplinea funcia de etalon i de
rezerv n cadrul sistemului monetar internaional nou creat. Hontradicia
care exista ntre rigiditatea lor i variaia continu a valorii reale, a puterii lor
de cumprare a determinat, dup 89=4, ma2oritatea rilor s renune la
valorile paritare defnite printr-o cantitate de aur.
Statutul modifcat al '+/ prevede posibilitatea defnirii valorii paritare
prin raportare la ;S@, ceea ce presupune luarea n considerare a unui co de
monede.
4
;up 89::, ma2oritatea rilor renun la valorile de paritate, ca
urmare a rigiditii acestora fa de variaiile continue ale valorii reale a
monedelor, a puterii lor de cumprare.
Principiul Fpunctului de referinG necesar asigurrii stabilitii
sistemului monetar este abandonat, introduc!ndu-se valorile paritare
variabile %glisante#, care presupun o a2ustare periodic n funcie de cotaia
liber pe pia, sau valorile paritare mobile, asigur!nd modifcarea anual a
coninutului valoric al monedelor, ca n fnal s se accepte cursurile 0otante.
>n prezent, n condiiile etalonului putere de cumprare i ale demonetizrii
aurului, monedele i ndeplinesc funciile i circul prin raportarea direct la
puterea de cumprare, pe baza crora se defnete unitatea monetar.
Practica monetar a impus treptat defnirea valorii paritare prin puterea de
cumprare a uniti, aceasta 2uc!nd rolul de etalon monetar.
Paritatea monetar
Paritatea monetar reprezint raportul valoric dintre dou monede, respectiv dintre
valorile lor paritare, i se poate defini n mai multe moduri, astfel:
a) Paritate metalic - cnd valorile paritare ale celor dou monede comparate sunt
eprimate n aur! de eemplu, paritatea monetar a leului n anul 1"#4 n raport cu dolarul
sta$ilete un dolar ca ec%ivalentul a & lei:
$) Paritate valutar - atunci cnd valorile paritare sunt eprimate ntr-o ter' valut care
este luat ca $az de calcul, de o$icei dolarul american( )e eemplu, dac o moned * are o
valoare paritar de +,#, iar moneda - de 1,, paritatea valutar va fi : 2 * . 1 -(
/a0orarea1micorarea con'inutului n aur al monedelor na'ionale, respectiv revalorizarea
sau devalorizarea, poate reprezenta o msur oficial ntreprins prin le2e de autorit'ile
monetare prin care se determina modificarea valorilor paritare i, implicit, a parit'ilor monetare(
Pot fi utilizate dou te%nici de calcul:
3 tehnica ce ornete de la valoarea aritar e!rimar "n aur const n raportarea diferen'ei
ntre valoarea paritar nou i cea ini'ial a monedei devalorizate la valoarea paritar nou 4 de
eemplu, n cazul devalorizrii 56) din 12 fe$ruarie 1"73 de la +,818#12&# 2r( aur fin la
+,73&&&17+ 2r( aur fin, procentul de devalorizare este calculat astfel: 9+,818#12&#-
+,73&&&17+)1+,73&&&17+ 1++.11,11:(
3 tehnica ce ornete de la valoarea aritar e!rimat "n dolari const n a raporta diferen'a
ntre valoarea paritar ini'ial i cea nou a monedei devalorizate la valoarea paritar nou -
procentul de devalorizare a francului francez, n 1"&", de la valoarea paritar de
156).#,##41";<; la cea de 156). 4,"37+&;<; era de 9+,&17131#,##41") 1++ . 11,11 :,
ceea ce eplic faptul c francul francez a pierdut n urma devalorizrii 11,11 : din puterea sa de
cumprare, respectiv de sc%im$, fat' de dolarul american i fa' de alte monede care nu i-au rmat
eemplul(
=n cazul revalorizrii monedei, calculul procentului de revalorizare este asemntor,
sin2ura diferen' fiind c raportarea diferen'ei ntre valoarea paritar nou i cea ini'ial se face la
valoarea paritar ini'ial(
c) Paritate )(6(>( - n cazul n care paritatea se sta$ilete pe $aza ?drepturilor speciale de
tra2ere?, unitate de cont i de rezerv a ;ondului /onetar @nterna'ional(
#
d) Paritatea puterii de cumprare - se refer la cantitatea de $unuri i servicii ce poate fi
ac%izi'ionat cu o anumit unitate monetar, avnd la $az nivelul 2eneral al pre'urilor din tara
respectiv(
Pe plan na'ional, valoarea unei monede 9puterea de cumprare) se determin pentru un
anumit $un 9cantitatea din acest $un ce se poate cumpra cu o unitate monetar) sau n raport cu
un anumit AcoB de $unuri reprezentative 9calculndu-se pre'ul acestui co prin nsumarea
rezultatelor nmul'irii pre'ului fiecrui $un cu ponderea acestuia n total tranzac'ii), prin sta$ilirea
Acantit'iiB din coul de produse ce se poate ac%izi'iona cu o unitate monetar(
Pe plan interna'ional, puterea de cumprare a monedei na'ionale este deseori utilizat
pentru sta$ilirea cursurilor de sc%im$ 9pre'ul monedei) reale 9fundamentate economic), cursuri
urmrite de corpora'iile financiare i $ancare interna'ionale! cursurile reale nu sunt operative n
tranzac'iile comerciale i valutare financiare(
)eterminarea puterii de cumprare, interne i eterne, se confrunt cu dificult'i care
vizeaz corectitudinea indicelui pre'urilor, structura AcouluiB de produse, perioada de referin',
cursul valutar, etc(
Cursul de schimb sau cursul valutar
<eprezint pre'ul unei monede eprimat ntr-o alt moned! acesta reflect le2tura dintre
economia na'ional i cea mondial, cu importante influen'e asupra dinamicii economiei
na'ionale(
Cursul de sc%im$ reprezint practic raportul valoric ntre moneda unui stat i moneda
altui stat(
=n evolu'ie, eist numeroase tipuri de curs de sc%im$, dintre care precizm:
- cur#ul oficial, sta$ilit de autoritatea monetar a unui stat! este un curs relativ sta$il n
timp, $azat pe o re2lementare le2al, fiind de cele mai multe ori un curs paritar(
- cur#ul ieei sau cursul li$er, sta$ilit pe pie'ele specializate, n $aza cererii i ofertei
fiecare valut, este un curs varia$il, care se poate modifica zilnic! asupra acestui curs ac'ioneaz
i al'i factori, cum ar fi nivelul do$nzilor, politica $ancar, infla'ia, politica societ'ilor
transna'ionale, sta$ilitatea i perspectivele politice, s(a(
Cur#ul de #chimb asi2ur compararea valoric a unit'ilor monetare( Ca ordin de
mrime,paritatea era sinonim cu cursul oficial(
Dvnd n vedere c valorile paritare n condi'iile etalonului aur 9cu variantele sale) au fost
men'inute mult timp nemodificate, parit'ile erau i ele mrimi fie, reflectndu-se, n final, n
fiitatea cursurilor oficiale 9paritare)(
)eterminarea cursului de sc%im$ pe pia' se mai numete cotaie, care prezint dou
forme:
- cotaie direct #au incert - prin care se nre2istreaz suma varia$il n moneda
na'ional 4 EcotaB - corespunztoare unei unit'i 9sau la 1++ de unit'i) de moned strin
4E$azaB! ma0oritatea valutelor coteaz direct!
- cotaie indirect 9invers) sau cert - prin care o unitate 9sau 1++ unit'i) de moned
na'ional se ec%ivaleaz ntr-un numr varia$il de unit'i de moned strin, situa'ie rar ntlnit,
dintre cele mai puternice valute lira sterlin 9 F ) coteaz indirect - procedur urmat de /area
Gritanie n cursul istoriei sale - precum i monedele compozite, de 2enul )(6(>( sau H(C(5 iar mai
recent, moneda unic european, euro(
&
Cur#uri de #chimb nominale i reale( Pn la apari'ia cursurilor flotante, n anii I7+, cele
mai multe 'ri nre2istrau la ;(/(@( valorile paritare ale monedelor na'ionale 4 respectiv cursul
oficial - conform re2lementrilor de la Gretton Joods( )ar n multe situa'ii, fiind refractare la
devalorizarea monedei, 'rile au impus anumite tae asupra tranzac'iilor sau supratae pe
cumprrile de valut( Dstfel a aprut distinc'ia ntre cursul de sc%im$ nominal 4 de eemplu
cursul anun'at la ;(/(@( 4 i cursul de sc%im$ real, care reflecta pre'ul efectiv pltit sau primit de
comercian'i n sc%im$ul valutar efectuat(
)ac cursul de sc%im$ nominal are relevan' pentru analiza i rezolvarea unor pro$leme
le2ate de datoria etern, de ec%ili$rarea pie'elor, re2imul cursurilor flei$ile, etc(, cursul real se
utilizeaz pentru analiza evolu'iei comer'ului eterior( Cursul real se fundamenteaz pe teoria
parit'ii puterii de cumprare, n varianta a$solut sau n cea relativ i ofer o $un aproima'ie
pentru 2radul de competitivitate: o cretere n termeni reali, respectiv o apreciere a monedei
na'ionale, duce n mod implicit la creterea competitivit'ii pe pia'a etern i invers(
=n ultimii ani, n contetul cursurilor flei$ile, semnifica'ia termenului Arat real de
sc%im$B s-a modificat, definind media ponderat a ratelor de sc%im$ utilizate de partenerii
comerciali ai 'rii n cauz 4 ponderarea are n vedere propor'ia comer'ului cu 'rile respective(
Cursurile de sc%im$ au fost considerate, dup cel de-al doilea rz$oi mondial, ca
instrumentul cel mai $ine adaptat pentru reec%ili$rarea $alan'elor de pl'i i pentru reasi2urarea
ec%ili$rului intern i etern(
Dtunci cnd un stat are un deficit al $alan'ei comerciale poate ncerca a-l resor$i prin
devalorizarea monedei proprii( Dceast opera'iune tre$uie n mod normal s provoace dou
efecte care se vor intensifica: pre'ul mrfurilor na'ionale eprimate n moned strin este sczut,
eporturile fiind astfel stimulate i pre'ul mrfurilor strine eprimate n moned na'ional crete,
importurile fiind astfel frnate(
Pentru ca o devalorizare s fie reuit, tre$uie ca importurile i eporturile s fie suficient
de elastice n raport cu pre'urile, adic volumul sc%im$urilor tre$uie s fie sensi$il la varia'iile de
pre' 9scderea pre'urilor la $unurile eportate pe pie'ele eterne i creterea pre'urilor la $unurile
importate)( Pentru a consolida reec%ili$rarea $alan'ei comerciale se poate completa devalorizarea
cu un plan de sta$ilizare care s comprime cererea intern 9i astfel, importurile)(
4.2.2. Etalonul monetar
Defniia etalonului monetar
Dcesta reprezinta o valoare sau un material, adoptate conventional ca $aza a sistemului
monetar de pe un anumit teritoriu si n raport cu care sunt definite tipurile si formele monetare,
respectiv, este dimensionata unitatea monetara a celorlalte tipuri de monede, respectiv de unitati
monetare(
Histenta etalonului rezida n necesitatea de a masura valoarea monedei, a unitatii
monetare printr-o marime fia, precum lun2imea este masurata prin metru, etalonul constituind
$aza sistemului monetar(
)ificultatea conventionarii unui etalon recunoscut, a definirii si delimitarii valorii
acestuia, a dus la optiunea le2arii, indearii valorii monedei de valoarea unei marfi, care sa
ndeplineasca anumite conditii, precum aurul, ar2intul, acestea fiind etaloane metaliste, metale
din care initial erau confectionate monedele nsele( =n prezent, valoarea monedelor este data de
starea economiilor, de prosperitatea acestora, adesea considerndu- se propria moneda ca etalon
monetar, precum lira sterlina, dolarul(
7
Htalonul monetar s-a modificat, ndeose$i dupa 1"44, astfel ca aurul a fost nlocuit fie de
diverse devize 9monede straine), n particular dolarul, care ndeplineau functia de etalon de
rezerva, fie prin valoarea unui cos de moneda 9)6>) adica )repturi 6peciale de >ra2ere(
)upa retra2erea dolarului din rolul de etalon monetar de su$stitutie, puterea de cumparare
a monedei, determinata de soliditatea economiei unei tari, reprezinta etalon monetar siner2ic,
a$stract(
4.2.3. Baterea i circulaia monedelor cu i fr valoare integral
Monede cu valoare integrala
/onedele $atute din metal monetar 9aur sau ar2int) aveau valoare inte2rala, adica
valoarea intrinseca a monedei corespundea valorii nominale a acestora( )e eemplu: 1 dolar
cntarea 1, # 2rame aur, deci 1# 2rame aur valorau 1+ dolari(
Gaterea li$era a acestor monede a constituit elementul esential al mecanismului intern de
re2lare a circulatiei monetare( )e eemplu, daca cererea de moneda nre2istra o tendinta de
crestere, pretul aurului lin2ou se reducea, avanta0nd pe detinatorii de monede si stimulnd pe
detinatorii de lin2ouri sa le transforme n monede, prin 0ocul cererii si ofertei ec%ili$rul dintre
nevoile de aur si cantitatea de metal monetar eistenta n circulatie se resta$ilea temporar, pretul
aurului lin2ou asi2urnd orientarea cererii si ofertei(
/ecanismul de re2lare functiona asemanator si pe plan etern, ntre diferitele
economii, mecanism cunoscut su$ denumirea punctele aurului(
Platile ntre a2entii economici din tari diferite se puteau face fie utiliznd aurul
monetar, fie utiliznd alaturi de aur si devizele 9moneda unei tari)(
=n cazul primei modalitati, pe $aza paritatii metalice ntre monedele celor doua tari n
relatii de plata se determina cantitatea de aur ce tre$uia remisa n contul sumei datorate(
=n cazul celei de a doua modalitati, aparea pro$lema ale2erii ntre cele doua forme de
plata, ale2ere determinata de diferentele eistente ntre cursul de sc%im$ si costul aurului paritate
K c%eltuieli diverse 9transport, am$alare, do$nda etc()(
=n cazul importatorului 9platitorului) ale2erea se $aza pe costul cel mai redus cu care se
putea ac%ita, n moneda nationala, o datorie eprimata n moneda straina, punctul la care acesta
solicita plata datoriei n aur corespundea cursului maim de sc%im$ al unei unitati monetare
straine, fiind numit punctul superior al aurului sau de iesire(
Pentru eportator, ale2erea se $aza pe venitul maim care putea fi o$tinut n moneda sa
prin ncasarea datoriei, punctul la care acesta solicita ncasarea datoriei n aur corespundea
cursului minim de sc%im$ al unei monede straine, fiind numit punctul inferior al aurului sau de
intrare(
Cele doua puncte reprezentau limitele ntre care putea fluctua spontan cursul valutar, ca
urmare a automatismelor etalonului aur( Punctul aur superior limiteaza cresterea cursului 9la un
curs mai mare de$itorului fiindu-i avanta0os sa cumpere aur pentru a-si plati datoria), iar punctul
aur inferior limiteaza scaderea cursului 9la un curs mai mic creditorul cernd plata n aur)(
<elatiile de calcul sunt urmatoarele:
4 Punctul superior:
Ps . Cp L 91K Pd ) 93)
4 Punctul inferior
Pi . Cp L 91 M Pd ) 94)
4&
8
4 Cursul paritar
P6 K Pi
CP . ------------
2
unde: P6 . punctul superior al aurului
Pi . punctul inferior al aurului
CP . cursul paritar
Pd . ponderea c%eltuielilor diverse n cursul paritar
Monede fara valoare integrala
Dceste monede au o valoare intrinseca foarte mica n raport cu valoarea nominala, valoare
determinata de valoarea aurului pe care-l reprezinta n circulatie( Confectionate din metale
o$isnuite 9arama, nic%el etc() utilizate ca monede, a caror $atere era monopolizata de stat,
produceau un venit e2al cu diferenta dintre valoarea nominala 9cu care era investita) si valoarea
reala a metalului din care erau confectionate, n prezent constituind moneda divizionara(
/oneda divizionara este considerata, n momentul emiterii, ca un venit al statului, n
momentul emisiunii de catre Ganca Centrala reprezentnd o creanta fata de tezaur(
Reglementarea emisiunii i punerii !n circula"ie a monedei de #$rtie
Emi#iunea #i circulatia banilor de h$rtie
Crearea $anilor de credit comercial, care permiteau realizarea platilor amnate, a m$racat
forma cam$iilor, precum polite, trate, $ilete la ordin( Circulatia acestor titluri de credit ca $ani, ca
moneda-%rtie, pentru stin2erea o$li2atiilor, avea nea0unsuri precum, nesi2uranta realizarii platii
la scadenta, inadaptarea la cerintele efectuarii platilor n sume varia$ile, nesatisfacerea nevoilor
de $ani ale statului etc(, nea0unsuri eliminate prin aparitia $ancnotelor(
Gancnotele sunt cam$ii ale $ancilor de emisiune, avnd urmatoarele caracteristici:
3circula n ntrea2a tara!
3sunt polite la vedere asupra Gancii centrale!
3sunt converti$ile n metal monetar, n functie de definitia n aur a etalonului!
3sunt numite $ani reprezentativi, moneda fiduciara(
D$ordarea teoretica a $ancnotelor a cunoscut doua directii:
- contestarea naturii monetare a $ancnotei, a $iletului de $anca, considerarea sa ca un su$stitut al
aurului!
- considerarea $ancnotei ca un instrument de credit, a carei emisiune depinde de con0unctura
economiei(
Dcoperirea $ancnotelor se realiza diferentiat n timp si spatiu, proportia variind de la
1++: la 2#:, instrumente de acoperire fiind aurul, devizele, efectele comerciale, titlurile de stat,
utilizarea lor fiind promovata datorita faptului ca sustinea creditarea economiei si ca prezenta o
anumita sta$ilitate, determinata de acoperirea acestora si din posi$ilitatea converti$ilitatii lor(
5lterior, converti$ilitatea $ancnotelor n metal monetar a fost limitata si apoi eliminata(
=n prezent, $ancnotele au fost nlocuite de $ani de %rtie, de %rtia-moneda, semne
monetare fara acoperire n aur, emisiunea lor fiind re2lementata la nivelul fiecarei tari sau spatiu
"
monetar comun, re2lementare viznd relatiile dintre Ganca centrala si celelalte $anci, n scopul
dimensionarii corecte a cantitatii de moneda din economie(
)in Dntic%itate pna n Hvul /ediu este semnalata eistenta unor nscrisuri si certificate
care atestau prezenta unei cantitati de aur si ar2int, $ine determinata, n depozitele unor institutii
de natura reli2ioasa sau laica, prin trecerea nscrisului de la o persoana la alta realizndu-se de
fapt transferul metalului(
=n anul 1&+", Ganca din Dmsterdam ncepe emisiunea de $ilete de $anca n sc%im$ul
pieselor metalice care sunt retrase din circulatie si, cu ncepere din 1&#&, Ganca 6uediei trece la
emisiunea de $ilete si la scontarea efectelor de comert, pe $aza aceleiasi cantitati de metal fiind
scontata o cantitate considera$ila de efecte(
6tatele sunt tentate adesea sa emita $ani de %rtie peste cerintele economiei, cerinte dificil
de determinat n lipsa unui etalon monetar acceptat si credi$il, emisiunea ecesiva de $ani de
%rtie realizndu-se pentru finantarea deficitelor $u2etare ale statului, prin creditarea $ancara
neprudentiala, ceea ce 2enereaza si ntretine inflatia, factor decisiv n erodarea valorii monedei(
Emisiunea si circulatia monedei scripturale
/oneda scripturala, emisa de catre $anci, este constituita din soldurile creditoare ale
a2entilor economici ne$ancari, eistente n conturi, moneda transmisa de la un su$iect la altul
prin intermediul cecurilor si a viramentelor(
/ecanismul de emisiune a monedei scripturale se circumscrie procesului de creatie
monetara prin credite $ancare, mecanism care se $azeaza pe moneda centrala emisa de catre
Ganca centrala, prin emisiunea de $ilete si soldurile creditoare ale $ancilor la Ganca centrala
9rezervele $ancilor)
Dcest mecanism este o concretizare a principiului ca orice credit devine depozit si orice
depozit 2enereaza credit, evidentiind faptul ca dintr-un supliment de moneda centrala, ), detinut
n depozit de catre o $anca, indiferent de sursa, se poate asi2ura, conform principiului
multiplicatorului, multiplicarea cantitatii de moneda din economie, lund n considerare
o$li2ativitatea constituirii unui procent din depozitele $ancare ca rezerve $ancare, <, precum si
eistenta platilor n numerar, N( =n acest sens, mecanismul de emisiune este un mecanism de
multiplicare a monedei centrale, mecanism eprimat formal prin multiplicatorul creditului, m, al
creatiei de moneda prin credit, care se prezinta astfel:
)
/ . --------------
<KN91-<)
/ultiplicarea creditului, emisiunea de moneda de cont, scripturala prezinta anumite
limite, care decur2 din faptul ca o parte din moneda utilizata este numerar, suplimentarea
depozitelor $ancare cu moneda centrala se face prin refinantarea acestora, controlata de catre
$anca centrala, procesul creditarii $ancare fiind suprave2%eat prudential de catre autoritatile
monetare(
4.2.4. Convertibilitatea monetar
=mpreuna cu moneda de cont, moneda de %rtie a preluat functiile monetare, devenind
instrumentul monetar ideal(
1+
Oa nceput, le2atura monedelor de %rtie cu metalul monetar se realiza prin pastrarea n
depozitele $ancii emitente a aurului, ca activ de $ilant, n timp ce moneda de %rtie, nscrisa n
$ilantul $ancii, reprezenta o o$li2atie a $ancii fata de viitorii posesori de $ielete de
$anca 9$ancnote)(
Ganca emitenta avea o$li2atia sa ac%ite, la prezentarea $ancnotelor, suma n aur monetar
corespunzatoare att valorii nominale, ct si continutului de metal pretios 9valoarea paritara)
Converti$ilitatea era li$era, nelimitata, se realiza relativ automat, asi2urnd mentinerea
ec%ili$relor ntre nevoile economice si $ancnotele puse n circulatie 9ecesul de $ancnote ducnd
la depreciere) >reptat, $anca nu a mai putut asi2ura stocul de acoperire n depozitele sale 92#-4+
: aur, din valoarea $ancnotelor n circulatie), trecndu-se la converti$ilitatea limitata si apoi la
converti$ilitatea $ancnotelor n aur lin2ouri, accesi$ila celor care dispuneau de sume mari de
$ancnote(
)isparitia converti$ilitatii aur, n conditiile sistemului aur 4 devize, a imprimat
mecanismului converti$ilitatii un nou continut, eprimat prin urmatoarele trasaturi specifice:
- converti$ilitatea se realizeaza ntr-o valuta, converti$ila lavrndul ei n aur!
- $anca de emisiune detine n depozitul sau valuta de rezerva accesi$ila detinatorului de moneda
nationala, la cursul oficial!
- aurul n care se poate realiza potential converti$ilitatea finala, apartine $ancii straine care a emis
valuta de rezerva 9converti$ilitatea oficiala ntre autoritatile pu$lice)!
- cursurile sunt supuse unor fluctuatii continue si multiple, n functie de cererea si oferta pe piata
9dispar punctele aurului)(
>recerea la cursurile flotante, renuntarea la converti$ilitatea oficiala, nu dispenseaza dect
partial $ancile de o$li2atia de convertire, $anca de emisiune intervenind adesea pe piata pentru a
sustine cursul, altfel spus, pentru a 2aranta, cel putin potential, dreptul 2eneral de procurare de
valuta de pe piata si de folosire li$era a acesteia pentru a efectua plati si tranzactii cu partenerii
straini( =n acest sens, converti$ilitatea reprezinta capacitatea unei monede de a circula li$er pe
plan international, capacitate 2arantata de puterea de cumparare cu care fiecare economie
nzestreaza propria moneda, adica 2ama de $unuri si servicii ce poate fi procurata n orice
moment cu moneda respectiva(
Converti$ilitatea da dreptul detinatorilor acesteia de a o sc%im$a cu o alta moneda, prin
vnzare-cumparare pe piata, fara nici o restrictie din punctul de vedere al sumei sc%im$ate,
scopului si al calitatii celui care efectueaza operatiunea(
)in punct de vedere al converti$ilitatii, monedele sunt 2rupate n: converti$ile,
neconverti$ile si li$er converti$ile(
;(/(@( considera ca includerea unei monede ntr-una din cele trei 2rupe se face conform
urmatoarelor conditii:
- evitarea restrictiilor asupra platilor si transferurilor internationale curente!
- evitarea practicilor valutare discriminatorii!
- sc%im$area soldurilor n moneda nationala, detinute n strainatate, n valuta tarii care solicita
sc%im$area!
- cola$orarea n domeniul politicilor monetare referitoare la activele de rezerva(
>arile cu moneda neconverti$ila nu ndeplinesc conditiile impuse de ;(/(@( sau nu doresc
sa accepte aceste conditii, ele putnd desfasura doar sc%im$uri internationale pe $aza de clearin2,
confruntndu-se cu deficite ale $alantelor de plati, nenre2istrnd disponi$ilitati suficiente de
lic%iditate internationala(
/oneda li$er converti$ila 9utiliza$ila) ndeplineste concomitent doua conditii: este
folosita pe scara lar2a n platile si transferurile internationale si este ne2ocia$ila pe principalele
11
piete valutare internationale, fiind recunoscute urmatoarele valute li$er utiliza$ile: dolarul, euro,
Penul si lira sterlina(
)e-a lun2ul timpului converti$ilitatea a cunoscut doua forme:
3convertibilitatea metalica, cnd $ancnotele erau presc%im$ate n aur, cunoscnd
doua forme: inte2rala si partiala 9limitata)(
3convertibilitatea valutara, cnd moneda este presc%im$ata n alte valute, de
re2ula valute forte, converti$ilitate cunoscuta n prezent(
Conform criteriului spatial, se pot distin2e:
- convertibilitatea interna, definita ca fiind capacitatea unei monede de a se presc%im$a ntr-o
alta moneda pe un teritoriu delimitat, de re2ula national, converti$ilitatea fiind limitata la anumite
operatii sau n limita unor plafoane, fiind numita converti$ilitate de cont curent(
- convertibilitatea e!terna, se $azeaza pe realizarea de catre o tara a monedei proprii ca valuta
converti$ila, cursul monedei fiind definit n mod real n raport cu celelalte valute prin analiza
puterii de cumparare a monedelor(
Potrivit statutului ;(/(@( pentru a fi converti$ila o moneda tre$uie sa ndeplineasca
urmatoarele conditii:
- eistenta unui potential economic ridicat!
- ec%ili$rul $alantei de plati!
-eistenta unei rezerve de lic%iditate internationala!
- sta$ilirea unui curs real, fundamentat economic!
- flei$ilitatea sistemelor economice, adaptarea productiei la diverse piete!
- limitarea inflatiei, realizarea unei sta$ilitati economice(
@mportanta rezervei de lic%iditate internationala, su$ forma de aur si valute pentru tarile
cu converti$ilitate limitata a monedelor, rezida n utilitatea acestei rezerve si anume: cnd sunt
solicitari de valuta, pentru a acoperi cererile de presc%im$are a monedei proprii, se poate vinde o
parte din rezerva, rezerva constituind o 2arantie a sta$ilitatii si ec%ili$rului monetar(
Q premisa esentiala pentru trecerea la converti$ilitate o constituie realizarea unui nivel de
productivitate interna apropiat de cel al tarilor dezvoltate, cu scopul asi2urarii corespondentei
dintre nivelul preturilor interne si cele eterne, adica de a realiza conditiile unui curs de sc%im$
real al monedei, fundamentat economic(
Hste evident ca elementul fundamental al converti$ilitatii este cursul de sc%im$, putnd fi
delimitate urmatoarele re2imuri de curs de sc%im$:
- cursul de sc%im$ fi, mentinut o perioada de timp ndelun2ata, functionnd n mod real n
perioada etalonului monetar aur 9188+-1"14), cursul putnd fi modificat n cazuri etreme!
- cursul de sc%im$ le2at, pastreaza un raport constant fata de o valuta de rezerva, numita valuta
ancora, care conduce controlul sc%im$urilor valutare, pe piata manifestndu-se tendinta de
depreciere a cursului, Ganca centrala fiind nevoita sa sporeasca oferta de moneda nationala
pentru a mentine cursul, ceea ce duce la crestere inflatiei si a masei monetare, acest curs fiind
practicat dupa 1"14!
- cursul de sc%im$ flotant se sta$ileste li$er pe piata, n functie de cererea de valuta de rezerva,
Ganca centrala nean2a0ndu-se, n cazul unei flotari totale, sa mentina cursul ntre anumite limite,
permitnd adoptarea converti$ilitatii( Dcest curs poate fi pur, cnd Ganca centrala nu detine
valute de rezerva si impur, cnd $anca detine asemenea rezerve, pentru a interveni pe piata si a
influenta evolutia cursului!
12
- cursul de sc%im$ pro2ramat, 9croRlin2 pe2), caracterizat prin faptul ca aprecierea sau
deprecierea monedei se realizeaza controlat, cu un ritm 9pas) fi, n conditii de inflatie diminund
transferurile de avere, contri$uind si la limitarea inflatiei!
- cursul de sc%im$ monitorizat, al carui nivel este suprave2%eat de un Consiliu Salutar, care
reprezinta autoritatea monetara care emite $aza monetara numai n sc%im$ul activelor eterne de
rezerva, moneda nationala fiind sc%im$ata pentru o moneda de rezerva la rata fia, sta$ilita prin
re2ula paritatii, n mod o$li2atoriu( Pentru a fi credi$il, acest sistem tre$uie sa dispuna de rezerve
valutare mai mari dect masa monetara, $aza monetara fiind le2ata de variatiile din $alanta de
plati(
<iscul unui asemenea re2im de curs rezida n aprecierea cursului de sc%im$ real,
nensotita de csti2uri n productivitate corespunzatoare, folosirea unui asemenea curs ca ancora
avnd eficacitate pe termen scurt, pe termen lun2 manifestndu-se aprecierea reala a cursului,
ducnd la deficite n contul curent, prin contul $alantei comerciale(
6ta$ilitatea economiei, competitivitatea sa, asi2ura puterea de cumparare a monedei,
necesara realizarii converti$ilitatii internationale a acesteia(
=n principiu, fiecare tara su$ordoneaza converti$ilitatea unei anumite politici monetare,
care prote0eaza interesele nationale, manifestndu- se, printre altele, ca un mi0loc de li$eralizare a
sc%im$urilor comerciale eterne( =n acest sens, n relatiile de curs de sc%im$ 9politica valutara)
moneda nationala poate fi su$evaluata, prin devalorizare, 9pentru cresterea temporara a
competitivitatii marfurilor interne) sau supraevaluata, prin revalorizare(
4.3. Tipologia sistemelor monetare
Notiunile de etalon monetar, moneda 4 etalon si unitate monetara sunt att de le2ate nct
de multe ori se considera ca fiind sinonime( )aca moneda le2ala este semn sau instrument
monetar, etalonul monetar reprezinta modalitatea de precizare si concretizare a unitatii monetare(
=n functie de continutul etalonului monetar adoptat, evolutia monetara a consacrat
urmatoarele tipuri de sisteme monetare:
6istemul monetar $imetalist, n cadrul caruia etalonul monetar este ndeplinit de doua
metale, aurul si ar2intul, $aterea monedelor fiind li$era pentru am$ele metale, circulatia lor fiind
simultana si paralela(
Gimetalismul a fost adoptat n Dn2lia, n anul 171& si a fost mentinut un secol, n ;ranta,
n 18+3 si a fost mentinut pna n 187&, iar n <omnia n 18&7, fiind mentinut pna n 18"+(
=n functie de modalitatea de sta$ilire a raportului ntre cele doua metale, $imetalismul a
cunoscut trei variante:
3$imetalismul inte2ral, sustine un raport fi de sc%im$ ntre am$ele metale, monedele
avnd puterea li$eratorie e2ala, nea0unsul sistemului constnd n faptul ca atunci cnd raportul
valoric ntre cele doua metale se sc%im$a, moneda din metalul mai pretios este retrasa din
circulatie 9le2ea lui Tres%am, moneda rea nlatura moneda $una)!
3$imetalismul paralel, asi2ura circulatia independenta a monedelor din cele doua metale,
fiecare avnd putere li$eratorie nelimitata, raportul optim valoric dintre ele sta$ilindu-se pe piata!
3$imetalismul partial, un derivat al $imetalismului inte2ral, caracterizat prin faptul ca
numai unul din metale 9aurul) era cel din care era $atuta moneda etalon n mod nelimitat, ar2intul
fiind folosit, n principiu, pentru $aterea monedei divizionare(
6istemul monetar monometalist aur( =n acest sistem, continutul n aur al fiecarei unitati
13
monetare era sta$ilit prin le2e, preciznd cantitatea de metal monetizat( =n unele perioade si tari a
functionat si sistemul monometalismului ar2int(
/onometalismul a fost adoptat n /area Gritanie n 181&, Termania n 1873, <usia si
Uaponia n 18"7(
@ndiferent de formele adoptate, monometalismului a prezentat unele inconveniente:
- limitarea rezervelor de aur monetar, comparativ cu necesitatile de moneda ale economiilor!
- cresterea valorii monedei, care determina reducerea preturilor, ceea ce modifica ec%ili$rul n
economie, n sensul cresterii puterii de cumparare a su$iectilor economici!
- reducerea preturilor 2enereaza pertur$atii n economie, determinnd insta$ilitate economica(
=n evolutie monometalismul aur a cunoscut urmatoarele forme:
3monometali#mul aur % moneda, reprezinta forma clasica a etalonului aur, metalul
monetar circulnd li$er pe piata interna si internationala, $aterea li$era a monedelor de aur
asi2urnd ec%ivalenta ntre valoarea lor nominala si valoarea comerciala, de piata, a metalului
monetar, cantitatea de moneda adaptndu-se automat la nevoile economiei Converti$ilitatea
$ancnotelor era li$era si nelimitata, valoarea lor nominala ec%ivalnd cu valoarea proprie a
monedelor de aur( >otusi, sistemul monetar era ri2id, presupunnd eistenta unor stocuri de aur
mari, precum si c%eltuieli de transport(
3monometali#mul aur % lingouri, forma limitata a etalonului aur clasic, n cadrul caruia
aurul moneda este retras de pe piata, converti$ilitatea fiind limitata la sume care aveau valoarea
cel putin e2ala cu valoarea unui lin2ou, unitatea monetara continund sa fie definita printr-o
cantitate de aur( Gancile centrale tre$uiau sa intervina, pentru a ec%ili$ra cantitatea de moneda n
functie de variatia stocului de aur n perioadele de criza sistemul caracterizndu-se prin
insta$ilitate economica(
&monometali#mul aur % devi'e, introdus la $aza sistemelor monetare nationale ncepnd
cu 1"22, adoptat de sistemul monetar international dupa Conferinta de la Gretton Joods din
1"44, a reprezentat o a$atere de la automatismele etalonului aur datorita introducerii n rezerva
monetara, alaturi de aur, a titlurilor de credit si a valutelor, acestea din urma devenind treptat cel
mai important instrument de rezerva( =n circulatie eistau numai $ancnote converti$ile n devize,
care erau la rndul lor converti$ile n aur, eistnd o le2atura indirecta ntre cantitatea de moneda
eistenta n circulatie si cantitatea de aur monetar(
Prin componenta sa valorica acest sistem a lar2it circulatia monetara, nsa fara a etinde
corespunzator $aza de aur a emisiunii( Dcest sistem a 2enerat o stare de dependenta a sistemelor
monetare din diferite tari, mai putin dezvoltate, de sistemele din tarile dezvoltate(
6istemul monetar $azat pe etalonul putere de cumparare(
=n prezent, aurul nu mai ndeplineste functii monetare, ma0oritatea specialistilor considernd
ca procesul demonetizarii sale este ireversi$il(
>otodata, deprecierea necontrolata a sistemelor monetare, dezec%ili$rele si fenomenele
inflationiste reclama, n conceptia altor specialisti, revenirea la etalonul aur(
/oneda emisa si pusa n circulatie pe plan national si international are drept corespondent un
etalon format prin contri$utia $unurilor si serviciilor create n cadrul fiecarei economii, facnd
imposi$ila, datorita diversitatii acestor $unuri si servicii, redarea su$ o forma fizica a valorii de
ntre$uintare care corespunde la un moment dat unitatii monetare( Htalonul devine o a$stractie,
metodele practice de determinare a puterii de cumparare a monedelor si pe aceasta $aza a
cursurilor de sc%im$, au n vedere tocmai dimensiunile multiple ale acestui etalon si urmarirea lui
prin intermediul indicilor de pret(
14
Cursul de sc%im$ al unei monede fata de alta moneda poate fi interpretat ca putere de
cumparare eterna a monedei, fiind sta$ilita o delimitare ntre cursul de sc%im$ nominal si cursul
de sc%im$ real(
Cur#ul de #chimb nominal eprima pretul unei monede fata de o alta moneda, nea0ustat de
nivelul preturilor din cele doua tari considerate, masurnd preturile relative pentru doua monede
distincte(
Cur#ul de #chimb real, eprima pretul monedelor nationale ca relatie dintre preturile marfurilor
comercializate ntre tari(
Test de autoevaluare
1) Etalonul sistemului monetar bimetalist este :
1#
1 sistem monetar bazat pe etalonul combinat
2 sistem monetar bazat pe etalonul putere de cumparare
3 sistem monetar avand ca etalon metalul monetar
4 sistem monetar bazat pe etalonul dolar
5 sistem monetar bazat pe etalonul lira sterlina
Alegeti varianta corecta.
2) Sistemului monetar bimetalist a fost introdus in :
1. sec XXlea!
2. sec XIX-lea;
". sec X#$$lea!
4. sec XX$ !
5. sec X#$$$lea.
$dentificati varianta corecta de raspuns.
") Sistemului monetar bimetalist a cunoscut urmatoarele variante:
1. bimetalist integral!
2. bimetalist paralel!
". bimetalist partial!
4. pct 1, 2 si 3;
5. pct 1 si 2.
Alegeti varianta corecta.
4) %ezavanta&ul sistemului monetar bimetalist este:
1. mentine un raport fi' de sc(imb!
2. baterea monedelor este nelimitata!
". monedele au o putere liberatorie egala!
1&
4. asigura o cantitate suficienta de moneda pentru satisfacerea nevoilor
pietei!
5. cand raportul de valoare dintre cele 2 monede se schimba,
moneda din metalul mai pretios este retrasa din circulatie.
Alegeti varianta corecta.
5) Sistemul monetar bazat pe etalonul aur a cunoscut urmatoarele
variante:
1. moneda
2. lingouri
".
4.
5.
devize
1 si "!
1, 2 si 3.
$dentificati varianta corecta.
)) Sistemul monetar bazat pe etalonul aurlingouri se caracterizeaza prin:
1. sistem organizatoric arborescent!
2. aurul moneda este retras din circulatie de pe piata e'terna si
depozitat de banca emitenta sub forma de lingouri !
". aurul moneda este retras din circulatie de pe piata interna si
depozitat de banca emitenta sub forma de lingouri.!
4. aurul moneda este retras din circulatie de pe piata interna si e'terna!
5. aurul moneda este retras din circulatie de pe piata interna si
externa si depoitat de banca emitenta sub !orma de lin"ouri.
*na dintre variante este corecta. $dentificatio.

+) ,are este corespondentul monedei in cazul sistemului monetar bazat
pe etalonul putere de cumparare:

1. aurul moneda este retras din circulatie de pe piata e'terna si
depozitat de banca emitenta sub forma de lingouri !
17
2. etalon !ormat prin contributia bunurilor si serviciilor create in
cadrul !iecarei economii nationale;
". aurul moneda este retras din circulatie de pe piata interna si e'terna!
4. aurul moneda este retras din circulatie de pe piata interna si e'terna
si depozitat de banca emitenta sub forma de lingouri.!
5. aurul moneda este retras din circulatie de pe piata interna si
depozitat de banca emitenta sub forma de lingouri.
$dentificati varianta corecta.

-) Etalonul putere de cumparare este:

1. o notiune palpabila!
2. un concept usor vizualizat!
". o formula de largire a masei monetare!
4. un titlu de credit!
5. o notiune abstracta.
$dentificati varianta corecta.

..Sunt enumerate mai multe principii ale Sistemului /onetar $nternational:
1cooperarea monetara internationala0
2ec(ilibrarea balantei de plati!
"promovarea monetara a *nitatii de ,ont Europene 1 E,*!
4cresterea ec(ilibrata a comertului international!
5dezvoltarea economica a tuturor membrilor!
)stabilitatea cursului de sc(imb!
+lic(iditatea!
-multilateralizare a platilor internationale!
.convertibilitatea monetara!
12plata datoriilor e'terne!
11cooperarea fiscala internationala.
,are dintre raspunsuri contine numai principii corect enuntate 3

a. 10 "0 5
b. 2, 4, #
c. "0 +0 -
d. .012011
18

12. Elementele definitorii ale unitatilor monetare sunt:
1) etalonul monetar!
2$ paritatea monetara;
") puterea de cumparare!
4) legalitatea!
5$ valoarea paritara
1"