FUNCTIILE SI AXIOMELE" COMUNICARII

Dupa cum era de asteptat, primele precupari le!ate de de"i#irea "u#ctiilr

cmu#icarii s$au i%it &# c#te'tul retricii( &i datram Sta!iritului prima
clasi"icare, ptri%it careia cmu#icarea pu)lica pate &#depli#i u#a di#tre
urmatarele trei "u#ctii *
+
"u#ctia plitica sau deli)erati%a, atu#ci c,#d discursul sta)ileste
prtu#itatea sau, dimptri%a, i#prtu#itatea u#ei actiu#i cu caracter pu)lic -
+
"u#ctia "re#sica sau .udiciara, ce c#sta &# d%edirea .ustetii sau a
imralitatii u#r "apte de.a petrecute, pe care le apr)a sau i#crimi#ea/a -
+
"u#ctia epideictica sau dem#strati%a, a'ata pe el!ierea sau )lamarea
u#r pers#alitati, pe e'primarea satis"actiei "ata de u# e%e#ime#t "a%ra)il,
ri depl,#!erea urmarilr u#ei calamitati(
0erspecti%a mder#a, eli)erata de &#tele!erea &# c1eie strict persuasi%a a
discursului, pr#este de la a#ali/a a cmp#e#telr prcesului de
cmu#icare si ide#ti"ica "u#ctiile acestuia pri# raprtare la ele(
Ast"el &# cu#scuta sa Terie a lim)ii, di# 2345, 6arl 7u1ler de"i#este
actul cmu#icarii li#!%istice pri# a#al!ie cu tra#smisia radi"#ica, atu#ci
"arte la mda, ceea ce &l determi#a sa adpte, pe#tru prima ara, terme#ii,
asta/i c#sacrati, de emitatr, mesa. si receptr( Nu alt"el !,#dea Se'til
0uscariu, care, &# primul %lum al m#ume#talei sale si#te/e c#sacrate lim)ii
rm,#e, preci/a ca %r)irea se pate asema#a cu radiemisiu#ea( Ea are u#
pst de emisiu#e + %r)itrul +,
u#ul de receptie + ascultatrul + si
u# pr!ram + )iectul %r)irii"
7u1ler c#stata ca %r)irea pate "i c#ceputa ca e'presie &# raprt cu
emitatrul, ca repre/e#tare &# raprt cu mesa.ul si ca apel &# raprt cu
desti#atarul( I# c#seci#ta, el disti#!e "u#ctiile e'presi%a, repre/e#tati%a si
apelati%a(
Dupa cel de al dilea ra/)i m#dial, pr"it,#d si de ac1i/itiile
c#ceptuale ale teriei i#"rmatiei, Rma# 8a9)s#, atu#ci sta)ilit &# SUA,
cmpletea/a ta)lul "u#ctiilr cmu#icarii, prpu#,#d clasi"icare mai
#ua#tata, ce are &# %edere si alte eleme#te ale prcesului, cum ar "i cdul si
ca#alul de tra#smisie( De aseme#ea, el perea/a disti#ctia di#tre "rma si
c#ti#utul mesa.ului, atas,#d "u#ctii disti#cte acestr dua cmp#e#te( Se
a.u#!e ast"el la clasi"icare cupri#/,#d urmatarele sase "u#ctii disti#cte *
2( Fu#ctia emti%a a cmu#icarii c#sta &# e%ide#tierea
starilr i#ter#e ale emitatrului( &m)i)ate de %alri emti%e
su#t i#ter.ectiile de tipul :, sdc, )rr, ura, 1u, 1alal,
u#ele "rme %er)ale ;mdul ptati%<, e'presiile de !e#ul Dam#e pa/este, pacatele mele,
"ir$ar sa "ie, epitele ca &#c,#tatr, emti#a#t si suma &#trea!a
stilistice pri# care e'primam reactiile #astre
c#tactul cu realitate arecare(
=( Fu#ctia c#ati%a
sau persuasi%a
sau
&#dreptata, dupa cum #e$ arata ultimele
;c,t despre prima, ea este mai puti# e'plicita
%er)ul lati# semidep#e#t c#r, c#ari, c#atus
se s"rta<, catre desti#atarul cmu#icarii, de
i#te#ti#ea/a sa se )ti#a u# a#ume tip de
l,#!a i#ter.ectiile e'presi%e e'ista si destule
c#ati%a * #a#i, /at, sst, 1ais( Frma %er)ala
e'cele#ta este mdul imperati%( &# calitatea sa
c#struirii discursurilr persuasi%e, retrica
%edere tcmai %alri"icarea pte#telr c#ati%e
#icarii i#teruma#e(
4( Fu#ctia petica e ce#trata pe mesa.( Tre)uie &#sa
)ser%at ca ea
sau "e#me#ul
se si e'plica
tei "u#ctii( Se
#u are
real pe
ale!erea
stie ca,
&# %edere si re"eri#ta, adica situatia
care le %i/ea/a cmu#icarea( Asa
de catre 8a9)s# a de#umirii acesspre
dese)ire de lim)a.ul stii#ti"ic,
pe#tru care ceea ce c#tea/a cu precadere este despre ce
se %r)este,
lim)a.ul petic pu#e acce#tul pe cum se
spu#e( Cel di#t,i pri%ile!ia/a sem#i"icatul, cel de al dilea
sem#i"ica#tul( &#daratul cu%i#telr
se %ad &#telesurile pe care ele
cu%i#tele u#ui pem su#t, &#
reti#,#d ate#tia cititrului asupra
di#tr$u# te't stii#ti"ic
#i le de/%aluie, pe c,#d
mare masura, pace, ele
aspectului lr c#cret,
ceea ce "ace ca rice &#cercare de a le &#lcui cu si##ime
sa distru!a peticitatea te'tului(
5( Fu#ctia re"ere#tiala acpera cealalta latura a repre/e#tarii" ;&# se#sul
lui 7u1ler<, dar pe l,#!a re"eri#ta mesa.ului, ea %i/ea/a, &# c#ceptia lui
8a9)s#, si cadrul situati#al &# care are lc tra#smiterea acestuia( Ideea de a
trata &mpreu#a aceste dua aspecte ;e drept, &#trepatru#se, mai ales &# situatiile
de cmu#icare &# care re"ere#tul e c1iar pre/e#t &# ri/#tul se#/rial al
emitatrului< pare sa se "i #ascut di# dri#ta de a separa pri#tr$ ce/ura u#ica
aspectele ce ti# de si#ta'a mesa.ului ;"rma si cm)i#atrica sem#alelr< de
tt ceea ce pri%este relatia acestuia cu realitati e'teriare, adica de cmp#e#tele
sema#tica si pra!matica( Desi l!ica, a)rdarea aceasta a "st
receptata de alti cercetatri drept i#su"icie#t de perti#e#ta, mti% pe#tru care
Dell >?mes a prpus sci#darea "u#ctiei .a9)s#ie#e &# dua * u#a prpriu$/is
re"ere#tiala, a'ata pe su)iectul cmu#icarii si alta c#te'tuala sau situati#ala,
rie#tata catre cadrul &# care se des"asara prcesul de cmu#icare(
@( Fu#ctia metali#!%istica se ma#i"esta ri de c,te ri &# cadrul
cmu#icarii apare #ecesitatea de a se atra!e ate#tia asupra cdului utili/at(
0eri"ra/ele e'plicati%e care preci/ea/a acceptiu#ea &# care tre)uie &#teles u#
terme#, !esturile ;"acutul cu c1iul"< sau t#ul ;ir#ic, )u#aara< ce i#dica
receptrului c1eia &# care tre)uie decdi"icat mesa.ul aparti# s"erei
metali#!%isticului( Eleme#tul
de mi.lace
su"letesti la
retrica e
dua de#umiri
*
pr%i#e di#
sum A a
la care se
raspu#s( 0e
cu "u#ctie
c#ati%a pri#
de arta a
a%ea &#
ale cmu
metali#!%istic e pre/e#t c1iar si &# cmu#icarea
a#imala* c,i#ele care te ataca, l,tr,#d "irs, dar
data a.u#s l,#!a ti#e, se lasa &# e'te#sie pe la)ele
di# "ata &ti i#dica pri# aceasta miscare ca #u are
i#te#tii rele si c, ma#i"estarile lui de a!resi%itate
tre)uie traduse &# c1eie ludic,(
B( Fu#ctia "atica
caracteristicile are &# %edere
ca#alului de cmu#icare si c#trlul )u#ei
"u#cti#ari a acestuia( Al"$ul cu care &#cepem
c#%r)ire tele"#ica #u e'prima #imic pri%itr la
#i, la i#terlcutrul #stru, la mesa.ul pe care
drim s,$2 tra#smitem si #ici macar la cd, caci,
dat "ii#d caracterul i#ter#ati#al al acestui cu%,#t,
cel care &l recepti#ea/a #u se pate )a/a pe el
pe#tru a deduce &# ce lim)a drim s,$i %r)im( I#
sc1im) el #e a.uta sa sta)ilim c#tactul,
marc1ea/a desc1iderea ca#alului( O "u#ctie
asema#atare au
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*=2*@4 0M
)la#9<
!esturile sau "rmulele de
salut( Ne#umarate sem#ale "atice &#stesc
cmu#icarea i#terpers#al, * c#"irmari %er)ale
sau pri# miscari ale capului ;daa$urile di# timpul
u#ei c#%ersatii #u sem#i"ica acrdul receptrului
cu emitatrul, ci #umai "aptul c, primul este ate#t
la spusele celui di# urma<, dar mai ales .cul
pri%irilr pri# care se rec#"irma mereu pastrarea
c#tactului(
0tri%it c#ceptiei lui 8a9)s#, cele sase
"u#ctii pe care el le$a de"i#it
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*=3*CD 0M
)la#9<
ce'ista practic &#
rice cmu#icare( Di"erita de la ca/ la ca/ este
#umai ierar1ia lr de imprta#ta, strati"icarea
re/ultata c#stitui#d u# criteriu de clasi"icare a
e%e#ime#telr %er)ale( &# aceasta rdi#e de idei,
el su)li#ia/a c, * Desi disti#!em ase aspecte "u#dame#tale
ale lim)ii, am putea ttusi cu !reu sa
!asim mesa.e %er)ale care sa &#depli#easca #umai
"u#ctie( Di%ersitatea c#sta #u &# m#plul
u#eia di#tre aceste c,te%a "u#ctii, ci &# rdi#ea
ierar1ica di"erita a "u#ctiilr( Structura %er)ala a
u#ui mesa. depi#de, &# primul r,#d, de "u#ctia
predmi#a#t,";EDDF, p( 4@4<(
U#ul di#tre marile merite ale clasi"icarii
prpuse de 8a9)s# este acela c,, desi, asa cum
re/ulta si di# citatul de mai sus, ea a "st ela)rata
pe#tru a e'plica "apte de lim)a, se d%edeste
per"ect e'trapla)il, la tate mdalitatile de
cmu#icare( Cele c,te%a e'emple di# c,m
pul ##$%er)alit,tii cu care am &#cercat sa ilustram u#ele di#tre "u#ctiile
.a9)s#ie#e c#"irma !radul ridicat de !e#eralitate al acestr c#cepte( Cu
dese)ire aspectele scapate di# %edere de 7ii1ler, si a#ume cele le!ate de c#trlul
ca#alului si de recursul la metalim)a., au c,sti!at &# &#sem#atate data
cu apr"u#darea studiului ##$%er)alit,tii de catre cercetatrii ce !ra%itau &#
.urul cele)rului I#stitute " Me#tal Researc1, &#temeiat &# 23@3, de catre
psi1iatrii 0aul Gat/laHic9 si D# D( 8ac9s# &# micuta lcalitate 0al Alt,
situata la #umai c,ti%a 9ilmetri la sud de Sa# Fra#cisc( Structur,#du$si
demersul pe crd#atele "i'ate de pers#alitatea presti!iasa si multilaterala
a lui Ire!r? 7ates#, palaltistii pr#eau de la ideea ca, pe#tru a cu#aste &#
ad,#cime meca#ismele prceselr de cmu#icare, tre)uie sa studie/i situatiile
&# care acestea su"era dere!lari sau )lca.e( I#tuitia lr s$a d%edit crecta,
&#truc,t cercetarile ri!i#ale ;&# am)ele se#suri ale cu%,#tului< pe care le$au
&#trepri#s &# dme#iul sc1i/"re#iei le$au permis ca, pe l,#!a re/ultatele de
rdi# medical, semil!ic si terapeutic, sa "rmule/e c,te%a imprta#te
pri#cipii ale cmu#icarii i#teruma#e, pe care le pre/e#tam, pe scurt, &# cele ce
urmea/a( 0e#tru a le de#umi, %m c#ser%a terme#ul "lsit i#itial de autrii
primelr patru di#tre ele, care su#t 0aul Gat/laHic9, 8( >elmic9 7ea%i# si
D# D( 8ac9s# ;E242F, pp( 5@+B3<, a#ume cel de
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*4C*=5 0M
)la#9<
a'ime ale cmu#icarii, dar
%m recur!e la !1ilimele pe#tru a sem#ala dese)irea di#tre aceste pstulate
destul de eter$clite si c#ceptul ri!urs de a'ima di# matematica(
A'ima" 2(
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*4C*=3 0M
)la#9<
Cmu#icarea este i#e%ita)ila" sau, &#tr$ "rmulare mai
aprpiata de cea a autrilr, N#$cmu#i$carea este impsi)ila"( 0recum am
spus$ si &# primul capitl al cartii, a'ima" are se#s #umai &# c#ditiile &#
care &#!l)am &# s"era cmu#icarii si tra#smiterea #ei#te#ti#ata de
i#"rmatie, ce se reali/ea/a pri# i#termediul i#diciilr( Daca acceptam ca rice
cmprtame#t are a#umita %alare cmu#icati%a, ca #u dar mimica si !esturile,
ci si a)se#ta lr este elc%e#ta, %m putea accepta usr prima a'ima"(
E su"icie#t sa #e !,#dim la ca/ul
tipic de ##$cmu#icare" al mului care tace( 0/itia crpului, clratia
)ra/ului, stralucirea sau pacitatea si rie#tarea pri%irii, e'presia !urii si
#e#umarate alte i#dicii, u#ele aprape i#sesi/a)ile, dar ttusi percepute
su)limi#al, #e "era i#dicatiile metacmu#icati#ale #ecesare pe#tru a
desci"ra sem#i"icatia reala a tacerii sale( O)ser%atrul ate#t %a c#"u#da cu
!reu tacere admirati%a cu u#a plictisita, tacerea meditati%ului cu cea a
m,#isului a"lat pe pu#ctul de a e'plda, tacerea sti#!1erita a celui ce #u stie
ce sa spu#a cu cea &#capat,#ata, s"idatare a mului care #u te c#sidera
dem# de u# raspu#s, tacerea primei &#t,l#iri cu cea di# sala de asteptare a
tri)u#alului, di#ai#tea pr#u#tarii di%rtului si asa mai departe( Cel care &si
ti#e )u/ele lipite, %r)este si cu %,r"ul de!etelr", spu#ea, pe )u#a dreptate,
Freud, c#"irm,#d a%,#t la lettre c#clu/ia palaltist,(
A'ima" =(
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*4=*2= 0M
)la#9<
Cmu#icarea se des"asara la dua #i%eluri * i#"rmati#al
si relati#al, cel de al dilea "eri#d i#dicatii de i#terpretare a c#ti#utului
celui di#t,i"( O aceeasi i#"rmatie pate "i tra#smisa pe u# t# ama)il sau
rastit, dar e !reu de cre/ut ca i#teractiu#ea di#tre emitatr si receptr %a
c#ti#ua &# acelasi "el &# am)ele situatii( Se spu#e ca t#ul "ace mu/ica"(
Jr)itrii acrda pla#ului relati#al imprta#ta decisi%a si daca
#e&#tele!erile de rdi# i#"rmati#al pt "i apla#ate pri# apelul la surse ;carti,
dicti#are, persa#e cmpete#te<, cele ce pri%esc relatia !e#erea/a adesea
c#"licte irec#cilia)ile( C,#d stia &si acu/a stul ca i$a aru#cat pri%ire
rautaciasa, ri ca i$a %r)it pe u# t# #eptri%it, u#de pate "i !asit ar)itrul,
ttdata )iecti% si recu#scut ca atare de partile )eli!era#te, care sa pr#u#te
u# %erdict de #ec#testat, d,#d dreptate, ",r, drept de apel, u#uia sau
celuilalt K U#a di#tre descperirile cercetatrilr de la 0al Alt e tcmai
aceea ca ate#tia acrdata cmu#icarii distru!e cmu#icarea( I#diciul cel mai
e%ide#t ca relatie este &# curs de destramare e c1iar !ri.a cu care participa#tii
urmaresc simptmele relatiei( Di ame#i &#tre care lucrurile #u mai mer! ca
&#ai#te &si
%,#ea/a reciprc i#diciile ##$%er)ale de #atura sa dem#stre/e ca celalalt e
de %i#a * !esturile plictisite sau #era)datare, t#ul iritat, ri "ara c1e",
pri%irea )at.critare( Mrala ar "i ca meca#ismele &#tele!erii reciprce
"u#cti#ea/a )i#e e'act atu#ci c,#d #u le percepem(
A'imaL 4(
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*44*C= 0M
)la#9<
Cmu#icarea e u# prces
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*44*C3 0M
)la#9<
c#ti#uu, ce #u pate "i tratat &#
terme#i de cau/a$e"ect sau stimul$r,spu#s"( Ne$am re"erit de.a, &# treacat, la
acest aspect &# capitlul precede#t, atu#ci c,#d &#cercam sa .usti"icam teria
spiraleiL( E'emplele simple date de Gat/laHic9 si cla)ratrii sai lumi#ea/a
per"ect se#sul a'imei"( U# patr# &si supra%e!1ea/a e'cesi% salariatii,
ar!ume#t,#d ca altmi#teri acestia cmit !reseli, &# timp ce ei se pl,#! ca
!resesc tcmai pe#tru ca su#t prea i#siste#t supra%e!1eati( U# st se &#c1ide
&# el di# cau/a ca #e%asta &l cicaleste #ec#te#it, &#sa ea susti#e ca "ace
#umai pe#tru a$2 scate di# aceasta stare de repliere si pasi%itate( U# cuplu e
i#%itat la petrecere, u#de, #apte &#trea!a, el sade &#tr$u# clt si )ea, pe
c,#d ea "lirtea/a cu alti )ar)ati( Ramasi si#!uri, cei di &si reprsea/a u#ul
altuia mdul cum s$au cmprtat, "iecare "ii#d c#%i#s ca celalalt e %i#%at,
dearece prpria c#duita #u era dec,t u# raspu#s la purtarea parte#erului(
Stul preti#de ca a )aut de suparare, %,/,#d$ pe ea cum cc1etea/a cu altii,
iar stia susti#e ca s$a lasat curtata tcmai pe#tru a$2 pr%ca si a$2 determi#a
sa$si sc1im)e atitudi#ea( Aici, ca si &# e'emplele precede#te, se remarca
te#di#ta de a c#sidera la#tul cmu#icarii drept se!me#ta)il &# acte )i#e
delimitate, i#terpretate ar)itrar drept cau/e sau e"ecte, &# tate ca/urile,
c#"lictul &#temei#du$se pe "aptul ca ceea ce u#ii c#siderau cau/a era pe#tru
altii e"ect( I# realitate, prcesul urmea/a pri#cipiul spiralei e#u#tat a#terir ;p(
MB<, cmu#icarea e c#ti#ua, iar mesa.ele se i#ter$c#diti#ea/a &#tr$
ma#iera cmple'a, caci daca 7er!s# a"irma ca !,#dim #umai cu mica
parte di# trecutul #stru, dar cu &#tre!ul #stru trecut, i#clusi% cu /estrea
su"leteasca ri!i#ara, drim si acti#am" ;E2@F, pp( @+B<, lucrul ram,#e
per"ect %ala)il si &# ceea ce pri%este actele cmu#icati%e( Cmu#icam cu
&#tre!ul
#stru trecut si ar "i i#util sa cautam cau/a u#ica pe#tru "iecare replica pe
care dam celrlalti( Cu at,t mai mult cu c,t e'ista si i#terte'tualitate a
cmu#icarilr, cu e"ecte asema#atare celr di#tr$ %ec1e e'perie#ta de "i/ica
sclara * apa calduta pare rece pe#tru m,#a ti#uta a#terir &# apa "ier)i#te si
calda pe#tru cea scasa de cur,#d di#tr$u# %as cu apa "arte rece( La "el,
e"ectul u#ei cmu#icari depi#de de c#ti#utul cmu#icarilr a#teriare( C,#d
e'presie #epliticasa apare i# !ura cui%a care a "st &#ttdeau#a "arte
ama)il si ate#t cu ti#e, ea te pu#e pe !,#duri, ri e primita c1iar ca u# !ra%
a"r#t - rstita, &# sc1im), de ci#e%a care &#.ura mai tt timpul, ea pate "i
perceputa aprape ca m,#!,iere(
0e#tru a &#c1eia discutia pri%itare la aceasta a'ima", sa mai ami#tim
a#al!ia i#!e#iasa pe care autrii ei sta)ilesc cu parad'ul aritmetic al lui
D2
7l/a# ;E23F apud E242F, p( @B<( Aprpierea #u e delc "rtata( O
caracteristica a situatiilr di# e'emplele i#%cate este psi)ilitatea repetarii
lr i#de"i#ite( E de asteptat deci ca dilemele carra ele le dau #astere sa se
datre/e tcmai acestei #aturi recursi%e, cu#scut "ii#d cmprtame#tul
matematic parad'al al u#r serii i#"i#ite #ec#%er!e#te( Ca si i#terpretarea
succesiu#ii #es",rsite a actelr de cmu#ciare, suma sirului i#"i#it ima!i#at de
7l/a# *
a, $a, a, $a, a, $a, a, $a, a, $a, a, $a, a, $a, a, $a,
depi#de &# md 1tar,tr de pu#ctuatie", adica de "elul &# care se !rupea/a
terme#ii( Scrisa su) "rma *
S A ;a$a< t ;a$a< N ;a$a< N ;a$a<
ea are %alare #ula, "ii#d e!ala cuO N C N C N C N ( Daca &#sa sirul este
se!me#tat ast"el *
S A a $ ;a$a< $ ;a$a< $ ;a$a<
suma seriei de%i#e a, dearece
S A a$C$C$C$(( (
Tt prep#dere#t a#al!ice su#t si !esturile( E ade%arat ca u#ele di#tre ele
tra#smit i#"rmatie di!itala, ca, de e'emplu, c#"irmarea sau #e!area pri#
miscari ale capului, dar si &# aseme#ea ca/uri c#tatiile ce &#stesc se#sul de
)a/a su#t redate pri# %ariatii i#"i#it !radate ale parametrilr miscarii
;amplitudi#e, %ite/a de e'ecutie etc<, care .aca aici rlul i#t#atiei di# ca/ul
cmu#icarii %er)ale( O)ser%area acestr caracteristici ale !estului #e permite
sa disti#!em #e!atie cate!rica de u#a e/ita#ta, de/mi#tirea %e1eme#ta de
c#testarea timida( Se#si)ilitatea receptrului uma# la #ua#tele &#telesurilr
tra#smise !estual e dese)it de mare( U# /,m)et pate &m)raca i#"i#itate de
"rme, de la sur,sul a)ia sc1itat p,#a la 1li/itul" cu !ura p,#a la urec1i, dar
desti#atarul stie, &# !e#eral, s,$i decdi"ice c#tatiile si %a raspu#de la
r,#du$i &#tr$u# md c,t mai di"ere#tiat la sem#alul emitatrului(
E'ista str,#sa le!atura &#tre a'imele" = si 5 * cmp#e#ta
i#"rmati#ala a cmu#icarii e tra#smisa cu precadere pe cale di!itala, pe
c,#d cea relati#ala pri# mi.lace a#al!ice( 0ri%irea, !estul, mimica, t#ul
su#t parametrii de care depi#de )u#ul mers al relatiei si tt ei "ac )iectul
recrimi#arilr atu#ci c,#d raprturile di#tre cmu#icatri &#cep sa sc1iapete(
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*4@*== 0M
)la#9<
A'ima" @( Cmu#icarea este ire%ersi)ila"( Asertiu#ea tre)uie pusa &#
le!atura cu prprietatea ricarei cmu#icari de a prduce, data receptata, u#
e"ect arecare asupra celui ce a primit$( Mai i#te#s sau mai sla), prmpt sau
ma#i"estat cu &#t,r/iere, percepti)il ri #u pe#tru u# )ser%atr di# a"ara,
e"emer sau de lu#!a durata, e"ectul e'ista &#ttdeau#a( Ni &#si#e su#tem, &#
mare masura, re/ultatul &#sumarii &# timp a e"ectelr mesa.elr, /iditare sau
distructi%e, recepti#ate de$a lu#!ul %ietii #astre( Datram cmu#icarii,
#emi.lcite sau mediate ;de lecturi, auditii, %i/i#ari< cu seme#ii parte
&#sem#ata di# ceea ce #e place sa #umim pers#alitatea #astra( &# prcesul
c#ti#uu si &#delu#!at de edi"icare a acesteia, "iecare c#tact uma#, "iecare
cmu#icare primita de la altii au .ucat u# rl, au c#tat &#tr$u#
"el sau altul, mai mult sau mai puti#( Fireste, #u su#tem &#ttdeau#a c#stie#ti
de e"ectele mesa.elr primite, dar aceasta #u &#seam#a ca ele #$ar e'ista, ci
dar ca e #ecesara &#sumarea mai multra pe#tru ca sc1im)area prdusa de ele
sa de%i#a se#si)ila( Daca &#sa recu#astem ricarei cmu#icari capacitatea de
a #e i#"lue#ta, %m putea a"irma ca dupa "iecare act de cmu#icare ce%a s$a
mdi"icat &# #i si ca mesa.ele urmatare ce #i se adresea/a a"la &# #i u#
receptr di"erit de cel di#ai#te( Orice act de cmu#icare este ire%ersi)il tcmai
&# se#sul ca, data prdus, el decla#sea/a u# meca#ism ce #u mai pate "i dat
&#api ca cel al u#ui ceasr#ic( Dupa ce l$am .i!#it pe i#terlcutr, /adar#ic
declaram ca #e retra!em cu%i#tele", caci e"ectul spuselr #astre s$a prdus,
iar scu/ele su#t tardi%e, &#truc,t acum se adresea/a altei persa#e dec,t
parte#erului i#itial de discutie( C#clu/ia se despri#de de la si#e * sa #u #e
ilu/i#am ca re%e#irea asupra mesa.elr tra#smise le$ar putea a#i1ila e"ectele
si, &# c#seci#ta, sa &#cercam sa e'ercitam u# c#trl c,t mai strict asupra
ma#i"estarilr #astre cmu#icati%e, #euit,#d #ici preceptul )i)lic ptri%it
caruia #u at,t ce i#tra &# !ura, ci ce iese pe !ura &l spurca pe m"( Cai#ta
usurea/a su"letul, dar #u a#ulea/a #atura ire%ersi)ila a cmu#icarii(
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*4B*45 0M
)la#9<
a'ima" B(Cmu#icarea presupu#e raprturi de "rta si ea implica
tra#/actii simetrice sau cmpleme#tare"( &# pri#cipiu, e!alitatea depli#a a
participa#tilr la i#teractiu#e c#stituie u#a di#tre c#ditiile u#a#im
recu#scute ale cmu#icarii e"icie#te( A"isarea superiritatii, #eacrdarea
dreptului la replica, s#)ismul cmu#icati#al mi#ea/a prcesul de
cmu#icare si &i dimi#uea/a %alarea sciala si uma#a( Ttusi reali/area u#ei
e!alitati %erita)ile ram,#e u# de/iderat aprape impsi)il de ati#s( Se stie ca
e'ista dua
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*4D*CB 0M
)la#9<
tipuri pri#cipale de
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*4D*CD 0M
)la#9<
i#teractiu#i*
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*4D*CM 0M
)la#9<
tra#/acti#ale si
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*4D*C3 0M
)la#9<
pers#ale( &# cele
di#t,i, rlurile participa#tilr ram,# #esc1im)ate pe &#tre! parcursul cmu#icarii(
0r"esrul si stude#tul la cursuri, medicul si pacie#tul pe timpul
c#sultatiei, %,#/atrul si cumparatrul pe durata #e!cierii pretului
prdusului se me#ti#
u#ul "ata de altul &# raprturi "i'e, ce elimi#a di# start psi)ilitata reali/arii
e!alitatii &# cmu#icare( I#teractiu#ea pers#ala ;cea di#tre priete#i, sti,
cle!i< #u presupu#e disparitia rlurilr, ci #umai "luidi/area lr( 0articipa#tii
trec les#e, cu repe/iciu#e, u#eri de la replica la alta, di# rlul de dadaca &#
cel de cpil mrali/at, di# rlul %ictimei &# cel al persecutrului( Meta"ra di#
titlul u#ei piese de succes, Di pe u# )ala#sar de G( Ii)s#, surpri#de
admira)il acest .c, #e%i#%at sau crud, de la ca/ la ca/, al "lu'urilr si
re"lu'urilr care &i aduc pe r,#d, "ie pe u#ul, "ie pe celalalt mem)ru al
cuplului &# p/itia dmi#a#ta, permit,#du$i sa c#duca stilitatile", sa diri.e/e
i#teractiu#ea &# directia drita(
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*4D*@= 0M
)la#9<
Simetrice su#t actele de cmu#icare &# care raspu#surile su#t de acelasi
tip cu stimulii* r,tiala e sa#cti#ata tt pe u# t# rastit, !el/iei i se raspu#de
cu !el/ie, tacerea sau )at.cura su#t &#t,mpi#ate cu tacere sau )at.cura(
Simetria #u e )u#a sau rea &# si#e, %alarea ei depi#/,#d de parametrii
psi1l!ici la care se re"era * e de la si#e &#teles ca #u la "el %r arata
cmu#icarea di#tre di ame#i calmi si cea di#tre dua persa#e m,#iase(
Acelasi lucru se pate a"irma si relati% la
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*4M*CD 0M
)la#9<
cmpleme#taritate, cu tate ca aici
situatia este i#%ersata * stimulii si raspu#surile su#t de tipuri puse(
Cmu#icarea #u e a.utata de "aptul ca u#ul di#tre participa#ti %r)este cu
&#su"letire, iar celalalt e apatic, dar pate "i i#"lue#tata p/iti% daca iritarii i se
raspu#de cu ra)dare si calm(
D4
;>i!1li!1t cmme#t eu
B:24:=C25 @*4M*=M 0M
)la#9<
A'ima" D Cmu#icarea presupu#e prcese de a.ustare si acmdare"(
&# capitlul 5 am &#cercat sa de"i#im si sa e'plicam caracterul pers#al al
se#surilr, &#telesul cu%,#tului #u e'ista #icaieri altu#de%a dec,t &# mi#tea
%r)itrului, iar sem#i"ica#tul s#r, #e"ii#d u# caraus al sem#i"icatului, ci
dar u# simplu stimul se#/rial, &l pate e%ca receptrului #umai &# masura
&# care acesta &l pseda de.a( U#icitatea e'perie#tei de %iata si li#!%istice a
"iecaruia di#tre #i atra!e dupa si#e #eci#$cide#ta se#surilr pe care lcutri
di"eriti le c#"era acelrasi cu%i#te( 0e#tru ca, ttusi, &#tele!erea sa se
reali/e/e, este #ecesara #e!ciere" a se#surilr, al carei studiu "ace
)iectul 0ra'ematiciU discipli#a li#!%istica i#itiata de R)ert La"#t EMBF( Se
stie ce lc cupa disputele termi#l!ice &# tratati%ele plitice, &# c#"ru#tarile
di#tre "ils"i sau di#tre tel!i( Rec#cilierea rm,#$u#!ara a &#t,r/iat di#
prici#a acceptiu#ilr di"erite ce se acrda c#ceptului de aut#mie pe criterii
et#ice"( Dupa u# mile#iu si .umatate de la ruptura di# a#ul 5@2, tel!ii
rtdcsi si cei m#"i/iti au a.u#s, &# "i#e, la c#clu/ia ca sc1isma )isericilr
#ecalced#ie#e s$a )a/at pe &#tele!ere !resita a terme#ilr re"eritri la #atura
dual,, tea#dric,, a lui >rists( Si e'emplele se pt multiplica la #es",rsit(
Accrd#s #s %il#s", spu#e "ra#ce/ul, c,#d simte ca cei di# .ur
%r)esc "iecare pe lim)a" sa( A.ustarea la care se re"era a'ima" repre/i#ta
tcmai acest acrda. i#dispe#sa)il u#ei cmu#icari ade%arate( El este cu at,t
mai di"icil de )ti#ut cu c,t i#terlcutrul #e este mai puti# cu#scut, cu c,t
&#tre c,mpurile" #astre de e'perie#ta su)/ista dese)iri mai imprta#te(
C#"lictul di#tre !e#eratii %a ram,#e pr)a)il c,t lumea c#sta#ta a
e'iste#tei uma#e( El depi#de de multi "actri, dar, i#c#testa)il, u#ul delc
#e!li.a)il este asimetria &# ceea ce pri%este e'perie#ta de %iata * c1iar daca ;asa
cum i$ reprsea/a, de )icei, ti#erii< memria sa #u mai e &#ttdeau#a !li#da
"idela a trecutului, #u se pate #e!a ca pari#tele a "st si el c,#d%a cpil, &#
timp ce cpilul #u a "st &#ca pari#te( Tt ast"el, &# multe ca/uri, patr#ul u#ei
"a)rici a "st &# ti#erete mu#citr, &#sa prea puti#i di#tre mu#citrii sai se pt
lauda cu e'perie#ta patr#ala( Nu &ti pti amelira cmu#icarea daca #u tii
seama de aceste i#e%ita)ile di"ere#te di#tre ame#i si daca #u &#cerci sa te acmde/i
cu cdurile de e'primare ale celuilalt, cu depri#derile sale li#!%istice,
adica, &# terme#i scili#!%istici, cu idilectul sau( Rda.ul &# priete#ie si &#
relatiile matrim#iale c#sta, &#tre altele, si &# &#%atarea cmprtame#tului
cmu#icati#al al parte#erului, cu tt ceea ce implica acesta su) raprt
deptri%a %er)al si ##$%er)al(