Artroza

Este o boala articulara degenerativa, caracterizata prin prezenta durerii si a rigiditatii

articulatiilor.
Cauze :
A. Artroza apare, de obicei, atunci cand celulele care sintetizeaza componentele tesutului
cartilaginos ( Colagen si Proteoglicani ) sunt afectate.
B. In etapa ulterioara, cartilajul se umfla din cauza retentiei de apa, se inmoaie si apoi, la
suprafata acestuia apar crapaturi. In tesutul osos aflat sub tesutul cartilaginos, se
formeaza mici cavitati care conduc la scaderea rezistentei osoase. Tesutul osos se
dezvolta excesiv la nivelul marginii articulatiei cu aparitia unor ciocuri osoase, osteofite.
In final, suprafata neteda a cartilajului devine rugoasa si neregulata, astfel incat miscarile
nu se mai realizeaza fara frecare, iar articulatia nu mai absoarbe impactul in mod
corespunzator. Deci toate componentele articulatiei : osul, capsula articulara, tesutul
synovial, tendoanele, ligamentele, cartilajele se degradeaza conducand la degradarea
articulatiei.
Osteoartita este denumita primara sau idiopatica atunci cand cauza bolii este necunoscuta.
Artroza secundara are cauza cunoscuta : infectie, traumatism, suprasolicitare articulara,
obezitate.
Simptome
Cel mai frecvent sunt afectate articulatiile degetelor, ale policelui ( degetul mare ) ,
articulatia genunchiului si a soldului.
In aceste articulatii apare durerea care de obicei se agraveaza in timpul activitatilor care
presupun deplasarea sau sustinerea unor greutati ( statul in picioare sau mersul ).
Articulatiile afectate devin rigide, dupa un interval de inactivitate insa, rigiditatea dispare de
obicei dupa aproximativ 30 de minute de la reluarea miscarilor articulare.
Pe masura ce simptomatologia se agraveaza, miscarile in articulatiile devin din ce in ce mai
dificile, incat la final pacientul nu mai poate executa flexia si extensia.
Din cauza aparitiei neregularitatilor pe cartilajele articulare, executia miscarilor se realizeaza cu
frecare, fiind insotita de aparitia Cracmentelor.
In cazul in care artroza afecteaza coloana vertebrala, apar : durerea de spate, rigiditatea de
intensitate medie, amorteala, scaderea fortei musculare la nivelul membrului superior sau
inferior.
Aceste simptome apar deoarece atunci cand sunt implicate regiunea cervicala si lombara a
coloanei vertebrale, excrescentele osoase apasa pe nervii spinali.
Tesutul osos se poate dezvolta in canalul spinal, exercitand presiune asupra nervilor spinali
chiar inainte ca acestia sa paraseasca maduva spinarii. Aceasta conduce la aparitia durerilor la
mers care sugereaza ca pacientul sufera din cauza scaderii aportului sanguine la nivelul
membrelor inferioare ( Claudicatie intermitenta ).
Diagnosticul
Se evidentiaza pe baza simptomatologiei, a aspectului radiologic ( existent de proeminente
osoase ) , RMN ( arata modificarile incipiente produse in structurile cartilaginoase ).
Tratamentul :
- Exercitii fizice : mersul pe jos, inot, mersul pe bicicleta.
- Fiioterapia : termoterapia ( caldura amelioreaza functionarea muschilor prin reducerea
rigiditatii si a spasmelor musculare ; pentru diminuarea durerii se recomanda aplicarea
unei temperature scazute ) si masajul.
- Medicamente : au rolul de a reduce simptomele astfel incat permit efectuarea
exercitiilor fixice adecvate. In aceste scop se pot folosi : analgezice ( Paracatemol ),
antiinflamatoare nesteroidiene pentru diminuarea durerii si a tumefactiei
- Inhibitorii ciclooxigenazei 2 ( COX 2 ) Coxibii : amelioreaza simptomele la fel ca si anti-
inflamatoarele nesteroidiene, insa au mai putine efecte secundare gastro-intestinale.
Pentru combaterea durerii se mai poate folosi o crema care contine un extras din ardeiul iute
(Capsaicina ).
Atunci cand o articulatie se inflameaza, devenind tumefiata si dureroasa, este necesara
extragereal lichidului articular in excess i injectarea direct in articulatie a unui tip special de
Cortizon.
Injectarea de acid hyaluronic ( o substanta care intra in component lichidului articular ) in
spatial articular, conduce, la anumite persoane, la ameliorarea semnificativa a durerii pe
perioade lungi de timp.
In unele situatii, mai grave, care afecteaza in general articulatia genunchiului si a soldului,
articulatia poate fi inlocuita cu o articulatie artificiala.
Le persoanele tinere, interventiile chirurgicale de acest tip sunt intarziate cat mai mult timp,
deoarece articulatia artificiala nu ramane functional ape timp nelimitat.


Pintenul calcanean
Reprezinta ciocuri osoase care se dezvolta la nivelul calcaiului.
Cauze :
Pintenii pot sa apara din cauza tractiunii excesive a osului calcaneu de catre tendoane sau de
catre tesuturile conjuctive atasate de os ( fascia ).
Simptome :
De obicei, pintenii calcaneeni nu produc durere. Durerea apare numai cand in tesuturile
inconjuratoare se produce inflamatia. Acest tip de durere este denumita sindromul dureros
calcanean plantar .
Tratament :
Scopul tratamentului este ameliorarea durerii. Infasurarea piciorului in burete sau folosirea
unor dispozitive ortopedice pt exterior ajuta la stabilizarea calcaiului minimizand indinderea
fasciei si durerea.
Sunt eficace si exercitiile de intindere a muschilor gambei si masarea zonei afectate cu gheata.
In regiunea dureroasa a calcaiului, se poate injecta o asociere dintre un corticosteroid si un
analgesic local. In cazul in care durerea nu cedeaza la tratamentul medicamentos, atunci se
poate inteveni chirurgical, pentru extirparea pintenului sau a fasciei plantare ( banda de tesut
dens care se intinde de la osul calcaneu pana la baza degetelor de la picioare ).




Luxatia gleznei
Reprezinta un traumatism al ligamentelor gleznei _______ ( benzi de tesut elastic, rezistenta,
care unesc oasele intre ele ).
- Luxatiile se produc, de obicei, atunci cand glezna e rotita catre exterior astfel incat talpa
este orientate catre piciorul din partea opusa ( inversie plantara )
Acest tip de traumatism se produce de obicei atunci cand persoana calca pe osuprafata
denivelata.
Glezna are tendinta de a se roti catre exterior la persoanele a caror ligament sunt laxe sau au
slabiciune musculara, datorita afectarii musculare directe sau a afectarii nervoase sau care au
un anumit tip de mers, cu varful picioarelor orientate catre exterior.
Simptome :
Severitatea luxatiei depinde de gradul de intindere al ligamentelor ( nu se produce insa rupture
acestora )
1. Glezna nu este foarte dureroasa, nici foarte tumefiata, insa o luxatie usoara creste riscul
de repetare a traumatismului.
2. In luxatiile moderate se produce rupture partial a unui ligament. Tumefactia si echimoza
locala sunt evidente, iar mersul devine dureros si dificil.
3. In cazul luxatiilor severe, ligamentul afectata se rupe complet, cu aparitia tumefactiei si
a hemoragiei subcutanate. Urmarea este faptul ca glezna devine instabila si nu mai
sustine greutatea corpului.
Diagnosticul :
Este determinat radiologic pentru a determina daca nu cumva s-a produs o fractura osoasa.
Pentru a observa starea ligamentelor, se recurge la RMN.
Tratament :
Depinde de cat de severa este luxatia. Luxatiile usoare se trateaza de obicei, prin imbilizarea
gleznei si a piciorului cu un bandaj elastic.
Pot fi aplicate pungi cu gheata pe zona dureroasa, iar glezna poate fi mentinuta in pozitie
ridicata.
In caz de luxatii moderate, se poate aplica ghips pe o perioada de 3 saptamani, atfel este
imobilizata gamba.
Fizioterapia are ca scop refacerea capacitatii de miscare, cresterea fortei musculare si
ameliorarea echilibrului.
La persoanele care fac frecvent luxatii de glezna, acestea pot fi prevenite prin purtarea unor
dispositive flexibile sau rigide pentru fixarea gleznei.
Deasemenea, pantofii mai inalti pot contribui la stabilizarea piciorului si a gleznei.

Bursita Tendonului lui Ahile
Reprezinta inflamatia sacului plin cu lichid ( bursa ), localizat fie intre pielea calcaiului si
tendonul lui Ahile ( Bursita posterioara ) ; fie intre insertia tendonului lui Ahile si osul calcaneu (
Bursita anterioara ).
Bursita posterioara a tendonului lui Ahile se asociaza frecvent cu Pintenul calcanean. Procesul
poate fi cauzat sau agravat de un anumit tip de mers ( in care tesutul moale din spatele
calcaiului este comprimat in mod repetat de partea posterioara rigida a incaltamintei ).
Alte cauze care conduc la aparitia bursitei sunt traumatismele calcaiului si artrita reumatoida.
Simptome :
In ambele tipuri de bursita, apare tumefactia si cresterea temperaturii locale in partea
posterioara a calcaiului.
Atunci cand bursa inflamata creste in dimensiuni, aceasta apare sub forma unei proeminente
rosiatice, localizate sub pielea calcaiului, ceea ce determina aparitia durerilor la calcai.
Daca boala se cronicizeaza, atunci zona proeminenta poate capata consistenta dura.
Diagnosticul se realizeaza radiologic, pentru a exclude existent unor fracturi.
Tratamentul
La pancientii cu Bursita anterioara sau posterioara a tendonului lui Ahile, durerea si inflamatia
pot fi ameliorate temporar prin aplicarea unei comprese calde sau reci la nivelul ariei
dureroase, prin administrarea de medicamente anti inflamatoare nesteroidiene sau prin
injectarea in bursa inflamata a unui amestec care contine un corticosteroid si un anestezic local.
Dupa un astfel de tratament, pancientul trebuie sa ramana in repaus.
Atunci cand aceste metode terapeurice nu sunt eficace, poate fi necesara indepartarea pe cale
chirurgicala a unui fragment din osul calcaneu.




Hallux vulgaris si bunion
Hallux vulgaris reprezinta pozitia anormala a halucelui, caracterizata prin faptul ca articulatia de
la baza acestuia e proeminenta la nivelul fetei mediale a piciorului, iar degetul mare este
orientat spre celelalte degete, in directia opusa proeminentei.
Bunionul reprezinta tumefactia dureroasa a sacului plin cu lichid ( bursa ) localizat la baza
degetului mare.
Aceasta se produce din cauza prezentei hallux vulgaris. Cauza hallux vulgaris este incaltamintea
nepotrivita si agregarea familiala.
Afectiunea conduce la cresterea inaltimii piciorului, la devierea degetului mare, care devine
orientat spre celelalte degete.
Sub proeminenta formata intre primul metatarsian si prima falanga se gaseste un saculet plin
cu lichid ( bursa ).
Bursa este iritata de frecarea continua cu incaltamintea, ceea ce conduce la umflarea ei si astfel
la cresterea dimensiunilor proeminentei ( bunion ).
Diagnosticul este radiologic.
Tratamentul durerea se trateaza prin injectarea in bunion a unui corticosteroid asociat cu un
anestezic local.
Pentru corectarea pozitiei degetului, se poate recurge la interventie chirurgicala.

Bataturile si calusurile
Bataturile sunt proeminente conice de consistenta dura, localizate frecvent pe suprafata
degetelor mici, in special la nivelul unei articulatii.
Calusurile reprezinta ingrosari relative plate ale pielii, localizate pe fata inferioara a piciorului.
Bataturile sunt cauzate de obicei de frecare si presiune, atunci cand persoana poarta
incaltaminte prea stramta sau nepotrivita.
Calusurile apar frecvent sub perinita piciorului din cauza pozitiei defectuoase a piciorului si a
distributiei incorecte a greutatii corpului.
Simptomele include arsura, durere severa la nivelul unei anumite regiuni.
Tratamentul presupune indepartarea proeminentelor.

Onicomicoza
Reprezinta infectia fungica a unghiilor.
Unghiile capata o coloratie galben maronie, se ingroasa si se desprin de pe patul unghial.
De obicei, resturile provenite de la unghia infectata se acumuleaza sub marginea libera a
acesteia.
Diagnosticul
Se pune prin examinarea la microscop a unui fragment de unghie si prin realizarea unei culture
pt a stabili care specie fungica este responsabila de producerea infectiei.
Tratament :
- Ciclopirox este o substanta antifungica care patrunde in unghie si care ajunge la
nivelul patului unghial situate dedesubt si infectat.
- Griseofulvina si Terbinafina se administreaza pe cale orala.
- Topic se poate aplica Triaconazol si Fluconazol.

Panaritiu
Reprezinta o infectie a tesutului moale al varfului degetului ( pulpa degetului ).
Infectia poate conduce la formarea unui abces care exercita presiune asupra tesuturilor din jur,
producand necroza acestora.
Varful degetului deveine tumefiat si ferm, fiind deosebit de dureros.
Daca Panaritiul nu este tratat rapid, atunci structurile subiacente ( osul, articulatia, tendoanele )
se pot infecta.
Tratament
Panaritiile minore se pot trata prin tinerea in apa calda de mai multe ori pe zi a degetului
afectat, pentru a creste fluxul sanguine local.
Frecvent, se administreaza antibiotic iar in cazul Panaritiilor mai severe, se poate realiza un
drenaj chirurgical al abcesului.