S crezi

S c r e z i












(aranjament preot Ioan)
Noi romnii suntem un popor credincios. Ni se pune
eticheta asta dup ce n urma unor sondaje, foarte puini se
declar atei.
Credina celor mai muli dintre noi, ns, e doar declaraie,
sau un soi de calcul interesat: n-am ce pierde dac cred n
Dumnezeu. Dar proba credinei nu este recensmntul, ci o
situaie limit. Spunea cineva c ajungi s crezi cu adevrat n
ceva, doar atunci cnd eti gata s mori pentru crezul tu.
Se spune c odat un om a czut ntr-o prpastie i s-a agat de
un arbust rmnnd suspendat deasupra hului. A nceput s se
roage cum n-o mai fcuse vreodat: Doamne scap-m!.
Dumnezeu i-a rspuns ntrebndu-l: - Ai mers n fiecare duminic
la Biseric la Sfnta Liturghie? - Am mers ori de cte ori am
putut, dat promit s nu lipsesc n nicio duminic dac m scapi de
aici.
- Eti un milostiv? i ajui semenii?
- Da, cred c da, dar voi drui i mai mult n viitor, numai
scap-m de pe aceast stnc?
- Crezi n Mine, l-a ntrebat n fine Dumnezeu?
- Da, Doamne, cred n Tine.
- Atunci, d drumul crengii de care te ii cu minile!!!

Trebuie s-o recunoti c nu eti att de credincios nct s
renuni la toate punctele de sprijin i s te agi doar de
Dumnezeu.