Ingrijirea plagilor.

Ingrijirea plagilor
Definiie
Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor
sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni
tisulare de profunzime.
Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce
leziuni tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al agentului
vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din
tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea,
devenind vnata, apoi galben-verzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre
tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala a unor vase
sangvine mai
Clasificare: Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic):
1. mecanice:
- prin tiere
- prin nepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muctura de animale slbatice /domestice
- prin muctura de arpe, viper
2. termice: - cldur, frig, electricitate
3. ageni ionizani : radiaii
4. ageni chimici : acizi, baze, sruri Dup circumstanele de producere pot fi:
a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice
b) intenionale suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, puncii Dup timpul scurs de la producere:
- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se
consider plgi infectate Dup profunzime:
- superficiale; profunde Dup straturile anatomice interesate - pentru caviti naturale (abdomen,
torace, craniu), pot fi:
- nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros
- penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater); plgile
penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante Dup
evoluie pot fi:
- necomplicate; complicate
Caracteristicile plgilor
prin tiere - au marginile regulate, limitate, se vindec repede; cele operatorii sunt de obicei
aseptice prin nepare - sunt cele mai frecvente i cele mai neltoare, gravitatea lor este n raport
cu adncimea, sediul i gradul de infectare; plgile limitate adnci favorizeaz dezvoltarea
germenilor anaerobi; plgilor prin nepare cu creion chimic le trebuie acordat o atenie deosebit,
mai ales cnd n plag, rmn fragmente de creion, deoarece substana chimic continu s
acioneze i s distrug esuturile; nepturile minii pot produce leziuni inflamatoare- determin
panariii prin contuzii - n cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, deci plgi
ale organelor profunde: creier, muchi, ficat, splin, rinichi, intestin etc., fr s existe o plag a
pielii prin muctur de animale se suprainfecteaz cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru
turbare; mucturile de viper produc fenomene generale toxice prin arme de foc se
caracterizeaz prin distrucii mari , sunt foarte complexe
Plgi prin nepare cu spini vegetali:
- spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgndu-se la incizie chirurgical
- dac nu s-a extras este posibil dezvoltarea unei infecii (abces, flegmon)
Plgile prin nepare plantar (cui, srm) favorizeaz dezvoltarea unor infecii virulente; se
trateaz chirurgical n servicii de specialitate.
Plgile prin neptur de insect (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene
alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane,
convulsii, oc anafilactic sau colaps.
Simptomatologia plgilor
Simptome locale: durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup antialgice;
reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii infeciei impotena funcional este
partial sau total i are drept cauz durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase
sau nervoase
Semne obiective: prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, aa-numitele plgi cu mari
dilacerri, se pot observa distrugeri mari att de piele, ct i de vase, muchi, nervi, fragmente de
oase sau diferite organe situate n profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias prin
marginile plgii;
aceasta se numeste evisceraie hemoragia este variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de
vasul lezat.
Semne generale: pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe sau
interne sau de oc traumatic. tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei hemoragii sau
a unui oc traumatic febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor
hematoame
Vindecarea plagilor
Vindecarea plgilor se poate realiza prin:
vindecare primar
vindecare secundar
vindecare teriar Vindecarea primar(per primam sau per primam intentionem)
- este vindecarea ce se obine de la nceput, fr complicaii; este vindecarea ideal pentru orice
plag operatorie; vindecarea se produce n 6-8 zile Vindecarea secundara (per secundam" sau per
secundam intentionem"):
- n acest tip de vindecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deosebire de vindecarea
primar Vindecarea tertiar (per tertiam intentionem"):
- se produce atunci cnd o plag evolueaz un timp pe linia vindecrii secundare i apoi se
sutureaz n scopul scurtrii evoluiei
Vindecarea este un proces interactiv, care se desfoar n trei faze: Faza 1: faza inflamatorie --
apare ntre ziua 0 i 3
n aceast faz apar hemostaza i inflamaia.
Faza 2: faza de granulaie -- apare ntre ziua 3 i 14 n aceast faz se formeaz esutul de
granulaie i restaurarea vascular. Faza 3: faza de regenerare este cel mai lung proces i se
ntinde pe durata a 3 sptmni. Contracia plgilor este mecanismul fiziologic care diminueaz
dimensiunile plgii i vindec zona n care rana este prezent. Aceasta reprezint o faz-cheie n
procesul de vindecare i ncepe la aproximativ o saptmn din momentul apariiei rnii.
Tratamentul local al plgilor
Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul accidentului, la cabinet
medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ngriji o plag n mod
corespunztor se cere ca:
ngrijirea s se fac n condiii de asepsie
s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor
plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul nconjurtor
s fie asigurat un repaus al regiunii lezate
tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor.
Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza provizorie aplicarea unui pansament protector
transportul accidentatului la o unitate sanitar
nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument
nu se scot fragmente osoase
nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie)
Ingrijirea plgilor recente care nu au depit 6 ore de la accident calmarea durerii toaleta si
dezinfectia tegumentului
o dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii pn la o distan de 6 cm de
marginea plgii
o se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa ,apoi cu ser fiziologic
o se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre
exterior toaleta plagii:
o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa
oxigenata 3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod mecanic
impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga
o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face
tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe
si cavitati naturale dezinfectia din nou a tegumentului
o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool acoperirea plagii
o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 2-3
cm fixarea pansamentului
o se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de
intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie antitetanica
o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml
Plgile vechi
Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face acelai tratament
descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz primam.
Plgile septice- pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior. Plgile vechi,
infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii antiseptice, pansamente
locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de antibiotic conform antibiogramei. Compresa
umed va fi acoperit cu una-dou comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin
nfurare (bandajare), fie fixnd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix;
plgile vechi se panseaz i se controleaz zilnic.
La nivelul toracelui -se face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor penetrante
(adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de
dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se
lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa functioneze ca o supapa. n timpul inspirului, cnd
toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitnd intrarea aerului. n timpul
expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitnd iesirea
aerului si la acest nivel.
Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe toate
cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n
exterior) vom folosi un pansament umed.
ngrijirea unei plgi operatorii
Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril.
- se dezinfecteaz cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan de 6-7 cm,
folosind, la fiecare tergere, alt tampon
- plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cu tamponul mbibat n
tinctur de iod sau alcool
- apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii
- se acoper plaga cu compres steril pansamentul se fixeaz dup metoda cunoscut
Profilaxia antitetanic
Toate plgile produse n mediu i cu ageni traumatici suspeci trebuie tratate n mod special.
Atenie deosebit se va acorda plgilor nepate cu achii, spini, cuie, prin muctur de animale,
fracturi deschise, avort, arsuri sau orice plag murdrit cu pmnt, praf de strad etc.
Msuri de protecie nespecific
- Curarea chirurgical a plgilor
- Tratarea cu antiseptic Antibioterapie
Msuri de protecie specific
Se aplic difereniat:
La persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administreaz
A.T.P.A. i.m. 0,5ml (o singur doz)
Nu se adm. ser antitetanic
Excepie fac politraumatizaii grav, cu stare de oc i hemoragie, la care se adm. n doz unic,
ser antitetanic 3000-15000 U.A.I.
La persoanele nevaccinate sau cu vaccinri incomplete se administreaz:
Ser antitetanic 3000-15000 U.A.I. , i.m. , n doz unic cu desensibilizare prealabil conform
schemei minimale.
Atenie: la persoanele alergice desensibilizarea se practic numai n spital.
Anatoxin tetanic (A.T.P.A.) i.m. n alt zon dect serul antitetanic - n doz de 0,5ml.
De reinut:
- serul antitetanic heterolog se poate nlocui cu imunoglobilin uman antitetanic , pe cale i.m. n
doz unic de 200 U.A.I. (la copil) 400-500 U.A.I. (la adult)
- La persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare (conjunctival , cutanat sau
intradermic)
Schema minimal de desensibilizare
Se injecteaz s.c. 0,1 ml soluie 1/10 ser antitetanic + ser fiziologic steril. Se ateapt 30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se injecteaz s.c. 0,25ml ser antitetanic. Se ateapt
30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz s.c. nc 1ml ser antitetanic. Se ateapt
30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz, se administreaz restul cantitii de ser
antitetanic.
Atenie: Asistenta medical va avea pregtit trusa de urgen pentru tratarea
accidentelor serice (ocului anafilactic) n caz de nevoie
Pansamentul Definitie =act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor Obiective:
favorizarea vindecrii rnilor
prevenirea infeciei
aprecierea procesului de vindecare
protecia plgii impotriva factorilor mecanici
Condutiile unui bun pansament:
a) S fie fcut in condiii aseptice
se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile
se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile
se servesc materialele folosind pense
nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plag;
nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni
b) S fie absorbant
sa asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea
se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil
c) S fie protector
se acopera plaga cu comprese sterile i vat
se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1-2 cm
dac zona este expus microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon i vat;
d) S nu fie dureros
se acioneaza cu blandee i rbdare
se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere
se spla plaga prin turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiile prin tamponare
nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere
se asigura limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acest
sens
e) S fie schimbat la timp
se verifica indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului;
se schimba cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se menine curat i uscat
in cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cate ori este nevoie;
se anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr alt
cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie. Tipuri de pansamente
Pansament protector
acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag operatorie, locul unei injecii
sau puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecie fa de mediul
inconjurator
Pansament absorbant
acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat
dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat
Pansament ocluziv
acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul
gipsat pentru imobilizare
pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr
Panasment compresiv
acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea
unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare
peste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se acopere reliefurile osoase i
compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de
intoarcere
Pansament umed
se folosesc cu scop antiinflamator
este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza secretia si provoaca
dermite,piodermite,foliculite
Materiale necesare pansamentelor
tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente;
trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete
butonate, sonde canelate;bisturiu
casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese
tuburi de dren sterile
mnui sterile
muama, alez
soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool medicinal);pentru
plaga(apa oxigenata3%,rivanol 1%o,cloramina,acid boric2-4%)
medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente
materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie adeziv, ace de
siguran
tvia renal

Pean Kocher
Port Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa anatomica
Sonda canelata stilet butonat
port ac Hegar
Bisturiu+lame ace chirurgicale
Pregatirea pacientului
a) psihica
se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului
se explica modul de desfurarea al procedurii
se obinei consimmantul
b) fizica
poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat
se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia
se asigura intimitatea pacientului dac este cazul
Executia pansamentului
spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor
se iau din trus 2 pense sterile
primul timp
indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere.
dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa plaga
se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat
. tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita
contaminarea
al doilea timp-tratarea plagii
se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante
recomandate;
se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i
se terge apoi cu un tampon uscat
se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i evoluia acesteia, aplicand
medicamente dac sunt recomandate;
al treilea timp
se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai
desupra un strat subire de vat dac este necesar
se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant,
in spic)
Ingrijirea pacientul
se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus
se observa faciesul i comportamentul la durere
se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia
Reorganizarea locului de munca
deseurile infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la locul de producer in
recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni
deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare-cutii galbene din
plastic,specific de unica folosinta
deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje din material plastic-se
colecteaza la locul de producer in saci de polietilena de culoare neagra
instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare
E
fectuarea tipurilor de bandaje
Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de lungimi si latimi
diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata. Materiale necesare
o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5 m)
o Fee elastice
o Foarfece
o Ace de siguran, plas, leucoplast Reguli pentru o infasare corecta
o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga
o Se deruleaza de la stanga la dreapta
o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga
o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei
venoase
o Se evita miscarile inutile
o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului
o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze
o Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj
o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea
o sa fie elastic,suficient de strans
o sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare
o se aplica oblic sub pansament
o se intersecteaza cu o tura circulara
o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara
o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara cazurilor
cand nu este posibil acest lucru)
o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament Tipuri de
bandajare:
circulara,
in spirala,
in forma cifrei 8,
in spic de grau
in evantai
Infasarea circulara
Se supapun turele de fasa una peste alta
Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului
acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
Infasare in spirala
se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri prin tehnica
numitasemnul policelui
se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3
este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete intinse
Infasare in forma cifrei8
Se incepe cu ture circulare sub articultie
Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare
Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal
Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture
circulare
Este indicate pentru infasarea regiunilor articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului
Infasarea in spic de grausau spica
Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn
Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei
Fasa se conduce in forma cifri 8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3
Se termina cu ture circulare
Infasarea in evantai
Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai)
Se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei
Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun la distane mai mici in
plic i mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul liniei articulare i apoi oblice sub
articulaie
Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast
Bandajarea pe regiuni
Infasarea capului- capelina
Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana stanga coltul fesii,iar cu
dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele auriculare.
Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a-l fixa.
Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu ture
circulare,pana la infasarea complete a capului
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate
Bandajarea plagilor gtului.
a. Plasa]i o compresa peste plaga.
b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss
Infasarea nasului-prastia
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm
nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului
Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata
Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se fixeaza
in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie
Infasarea barbiei-capastrul
se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm
nedespicata
se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze
se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii
se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile
Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare
Bandajarea gatului-circular
Ceafa-circular
Bandajarea toracelui si abdomenului-circular
Sanii bandaj in spica
Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in evantai,palma in
8,degetele in spic

Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in 8,glezna in
8

La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face prin 2-3 ture
trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese
trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a radacinii coapsei de
unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu printr-un nou
circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal pn se acoper.
Infasarea perineului-bandajare in T
se efectuaza cu ajutorul a dou fee.
prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se.
ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,
Bandajul bontului de amputaie
Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau
nfaarea cu o fa.
Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge faa antero-
posterior, ca i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd turele rasfrnte
cu ture circulare
Alte mijloace de fixare a pansamentului
o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi
o Esarfa
o Tesaturi tubular elastice
o Material adezive
Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant
Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant.
Stabilizati obiectul cu comprese.
Plasati bandajul peste comprese
HEMORAGIILE si hemostaza provizorie
hemoragia
Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie.
Clasificare In functie de vasele care au fost sectionate
arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic, sincron cu
bataile inimii;
venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu
presiune constanta, relativ modesta;
capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa
principala a hemoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele :
externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona rii unor vase de sange.
interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex: cavitatea abdominala,
etc.).
exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul
,caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sngelui la
exterior pe cai naturale
-epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;
-otoragie-hemoragie din urechi -hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge
amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare; n hemoragii puternice poate fi snge rosu,
proaspat, nealterat, sau n sngerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cnd
sngele stagneaza n stomac). -melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin
defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei.
-rectoragie-hemoragie din rect -hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar,
exteriorizat prin mictiune
-hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii,rosu deschis,aerat In functie
de cantitatea de sange pierduta putem distinge :
mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml
medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n
ortostatism;
mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare,
tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee;
cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;
Hemostaza provizorie
Hemostaza =oprirea hemoragiei
Hemostaza poate fi :
-spontana
-provizorie
-medicamentoasa
-definitiva
Hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci:
compresiune manual sau digital,
pansament compresiv,
flectarea puternic a extremitii,
aplicarea garoului,
pensarea vasului sangerand Compresiunea manual sau digital
Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n regiunile n care ea trece n
apropierea unui plan osos. n funcie de cali-brul vasului i de profunzimea la care se afl, apsarea
va fi executat cu degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul.
Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s-au
procurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul
pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sngereaz.
Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii trebuie bine
cunoscute de cel care aplic metoda. cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera
temporal superficial care trece imediat inaintea urechii cnd rana se afl pe cretetul capului,
compresiunea se face de o parte i de alta partea marginilor rnii in rnile din regiunea temporal
(prile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului urechii n
rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului; comprimarea arterei faciale (la mijlocul
mandibulei)
n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior de muchiul
sternocleidomastoidian pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a axilei
se va comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast (g, h, i);
g h i
n rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei humerale pe faa inter a
braului, ntre muchii biceps (anterior) i triceps (posterior). n funcie de nivelul la care se afl
rana, apsarea se face
n axil,
pe faa intern la jumtatea braului
sau la plica cotului ; n rnile sngernde ale minii, palmei comprimarea arterei radiale se face
cu un deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea intern a
aceleeai plici a pumnului, pe artera cubital
Cnd rana se afl la membrul inferior: n sngerarea rnilor din regiunea inghinal comprimarea
vasului se face pe pliul inghinal
cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal de plag,
se face (n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteia
dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe faa posterioar a
coapsei n apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a
genunchiului cnd sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului, comprimarea
aortei abdominale se face prin apsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este
(teoretic) turtit pe planul osos al coloanei vertebrale lombare
Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare digital sau manual:
aorta abdominal; iliac extern; artera axilar; artera hurneral; artera radial; artera ulnar;
artera subclavicular; artera carotid comun; artera mentonier; artera temporal; artera
retroauricular;
artera femural; artera poplitee; artera pedioas.
Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostaz provizorie
i prin comprimarea cu degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag, astupnd orificiul
arterial.
Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are dezavantajul c nu
poate fi prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala celui care o aplic i dificulti de a
manevra rnitul, iar n timpul transportului este greu de aplicat. Pansamentul compresiv in
hemoragiile care intereseaz vasele mici, hemostaza poate fi fcut cel mai simplu cu ajuturul
pansamentelor compresive. dup executarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o mare
cantitate de comprese sterile, paste care se nfoar strans o fa. in funcie de locul plgii, al
hemoragiei i n funcie de vasul lezat, dac este posibil (dup msura de prim ajutor nceput prin
compresiune digital sau manual, sngerarea fiind astfel oprit), se va executa toaleta plgii i se
va aplica pansamentul compresiv. Pentru c aplicarca garoului implic i riscuri (mai ales cnd
garoul este aplicat incorect), se recomand ca hemostaza pentru perioada transportului se fie
fcut cu ajutorul pansamentelor compresive. Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i n
alt regiune det n zona afectat de traumatism i permit irigarea membrului prin vasele care au
rmas intacte. pansamentul compresiv este util n hcmoragiile venoase i capilare de la extremiti,
plgile prilor moi buco-faciale, precum i n toate
plgile peretelui toracic sau abdominal. Flectarea puternic a extremitii
Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa anterioar a cotului sau
posterioar a genunchiului. n plgile arterei humerale, dup ce se introduce n axil o fa rulat
(sau un alt corp dur nvelit n vat i tifon sau poriuni din rufria bolnavu-lui), se flecteaz
antebraul pe bra i se aplic braul pe torace. n aceast poziie membrul superior se fixeaz solid
la torace cu o fa, centur, buci din rufria bolnavului etc. Pentru hemostaza arterelor
antebraului sau n plgi ale plicii cotului se aeaz un sul n plica cotului i se flecteaz antebraul
pe bra fixndu-se n aceast poziie . n cazul hemoragiei de la rdcina coapsei (n regiunea
inghinal) se pot
utiliza urmtoarele metode de hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza
triunghiului Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc.
- sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghinal, urmat de flectarea i fixarea coapsei pe
abdomen i a gambei pe coaps Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se obine prin
aezarea sulului n regiunea poplitee i flectarea puternic a gambei pe coaps, cu fixarea ei n
aceast poziie Aplicarea garoului garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru
mare i mijlociu de la membre. pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi
tuburile de cauciuc, banda Esmarch, maneta pneumatic a aparatului de tensiune arterial . la
nevoie pot fi utilizate buci de pnz, batist, sfoar. garoul se poate aplica peste mbrcminte
sau peste pansament i se va strnge pn la dispariia sngerrii este bine ca ntre garou i
tegument s se fixeze pe traiectul arterei, acolo unde sunt simite btile arterei, un rulou de fa
sau din alt material, peste care se strnge garoul. n felul acesta se obine hemostaza fr
comprimarea excesiv a esuturilor . tubul se aplic bine ntins, nconjurndu-se cu el membrul
interesat cel
puin de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens hemostatic. Peste pense se
trece o tur de fa, ca s nu fie smulse. aplicarea garoului se face naintea toaletei i pansrii
rnii. dac rana continu s sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat corect, fapt care oblig
s fie desfcut i s se ncerce o nou aplicare garoul va fi plasat deasupra rnii cnd hemoragia
provine dintr-o arter rupt i sub ran, cnd este secionat o ven. in realitate, n practic,
aceast difereniere ntre hemoragia arterial i hemoragia venoas nu este foarte important,
pentru c n cazul n care garoul este aplicat corect la rdcina membrului, se oprete att
hemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de origine venoas;in hemoragiile venoase
sngerarea continu pn se scurge sngele aflat n membru n momentul aplicrii garoului.
dezavantajul principal al aplicrii garoului const n faptul c nu poate fi meninut mai mult de 2
ore dac garoul este meninut peste acest interval de timp, exist riscul apariiei, n teritoriul
tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni ireversibile, fapt care se poate solda cu amputarea
membrului. din cauza ischemiei sub ligatura circular, nervii ncep s sufere, fibrele musculare
degenereaz, apar vicieri ale metabolismului, cu
acumulare de catabolii, substane toxice, se instaleaz vasoplegie cu creterea permeabilitii
capilare. din aceste motive se consider c atitudinea cea mai corect este folosirea garoului numai
pentru pcrioada de timp n care se face toaleta rnii, dup care este preferabil, pentru perioada
transportului, ca garoul s fie nlocuit cu pansament compresiv. aplicarca garoului rmne oricum
unica posibilitate de a obine o hemostaz provizorie n cazul accidentelor soldale cu amputarea
traumatic a membrelor superioare i inferioare. garoul este aplicat corect, dac n poriunea
aflat sub el membrul devine alb, palid. este obligator s se noteze pe un bilet data i ora aplicrii
garoului i biletul s se prind cu un ac de pansament sau de haina bolnavului, la vedere. in cazul n
care bolnavii la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu ajung la spital nainte de o or - o or i
jumtate, va trebui s se desfac garoul la interval de 20-30 de minute, pentru 2-3 minute,
comprimnd rana cu comprese sterile apsate cu for. la reaplicare, garoul se pune ceva mai sus.
manevra se execut sub strict supraveghere, pentru c n timpul decompresiunii vasculare poate s
apar ocul. De aceea, n cazul ndeprtrii unui garou vor fi luale unele msuri, pentru c
scoaterea garoului poate fi urmat do colaps circulator, care poate s duc la moartea bolnavului.
Pensarea vasului sngernd Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau
Kocher. Capetele vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor. Pensa va fi lsat n
plag pe vasul prins, aplicndu-se peste ea un pansament aseptic i se transport bolnavul la
unitatea chirurgical cea mai apropiat, unde se va face hemostaza definitiv prin ligature sau
suturarea vasului. Se verific s nu derapeze pensele (s nu se desfac).
Ingrijirea escarelor
Definitie.
Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse ntre 2 planuri dure (os i pat).
Cauzele pot fi:
a) Generale sau determinate afectiuni cerebrovasculare care determina imobilizarea la pat a
bolnavului(paraplegii,tetraplegii,poliradiculonevrite etc.) pacienti inconstienti,adinamici stri de
subnutriie obezitate deficit de autoingrijire datorita varstei afectiuni ale maduvei spinarii si
tulburari de circulatie majore mentinerea functiilor vitale ale pacientului aflat in stare terminal cu
ajutorul aparatelor,determina modificari complexe la nivelul tegumentelor si mucoaselor
b) Locale sau favorizante , n evitarea crora intervine asistenta medical: meninerea ndelungat
n aceeai poziie cute ale lenjeriei de pat i de corp
firimituri (biscuii, pine, gips) igien defectuoas a tegumentelor si mucoselor incontinent de urina
si fecale lenjeria de pat umeda,neabsorbanta frecarea pielii de anumite suprafete ( scaunul rulant,
corset, masa de gimnastica) leziuni usoare ale pielii - zgarieturi, umflaturi, arsuri,etc - care
favorizeaza sau agraveaza escarole umiditatea pielii, datorata transpiratiei sau urinei, care o fac
mai sensibila greutatea corporala: o persoana subponderala nu are un strat exterior de protectie
suficient pentru a acoperi proeminentele corporale, iar o persoana supraponderala determina o
presiune suplimentara asupra pielii muschii flasti, care lasa descoperite proeminentele corporale
spasticitatea mare care implica o frecare mai mare de suprafete haine prea stramte, prezenta
nasturilor, butonilor si a altor decoratiuni la pantaloni in cazulparaplegicilor, tararea cu ajutorul
coatelor
Regiuni expuse escarelor
1) Decubit dorsal
- Regiunea occipital
- Omoplai
- Coate
- Regiunea sacrococcigian
- Clcie
2) Decubit lateral
- Umr
- Regiunea trohanterian
- Feele laterale ale genunchilor
- Maleole
3) Decubit ventral
- Tmple
- Umeri
- Creasta iliac
- Genunchi
- Degetele picioarelor
Fiziopatologia escarelor Presiunea exagerata si prelungita in punctele de sprijin poate determina
alterari la nivelul micro-circulatiei cutanate ce conduc in mod sigur la ischemie. Daca presiunea nu
este imediat eliminata, escara poate deveni foarte grava in scurt timp.
Clasificarea escarelor
Gradul I : - eritem (roseata) stabil mai mult de 2 h leziune superficiala
include roseata permanenta a pielii, cianoza sau nuanta purpurie la cei cu pielea mia inchisa la
culoare. Alti indicatori includ schimbarile de temperatura,
consistenta sau sensibilitate
- Gradul II : - flictena ( vezicula cu ser)
- este marcat de adancime partiala, pierderea de piele include epiderma, derma sau
amandoua.Ulceul este superficial si apare ca o abraziune, o bula sau un crater acoperit
-
Gradul III : ulceratie profunda pana la nivelul fasciei
- este o leziune adanca care penetreza tesutul subcutan si se poate intinde si la fascia de dedesubt.
Ulcerul este adanc si poate afecta tesuturile adiacente
-
Gradul IV : leziuni profunde inclusiv muschi si os
leziunea trece prin piele si este insotita de distrugeri mari, tesut necrotic, afectarea muschiului,
oaselor sau structurilor suport (ca tendoanele sau jonctiunea capsulara)
Fazele de evolutie
Eritemul
Descriere: - inrosirea locala a pielii la nivelul zonei unde a existat o presiune indelungata.
Tratament: - cautarea imediata a cauzei si inlaturarea acesteia - suprimarea sprijinului pe zona
cutanata afectata pina la disparitia totala a eritemului Flictena Descriere: -zona este inrosita,
fierbinte si prezinta una sau mai multe basicute; uneori pielea poate fi usor crapata - .apare din
cauza prezentei unui corp strain sau a unei arsuri dar si din cauza presiunii sau fortelor de frecare
exagerate Tratament: - cautarea cauzei care produce flictena si eliminarea ei - suprimarea
sprijinului pe aceasta parte cutanata pina la disparitia totala Local golirea basicii de lichid seros
sau sero-hematic.Se aplica un
pansament uscat de 2 ori pe zi. Inainte de baie se aplica un pansament plastifiant pentru a evita
deteriorarea superficiala a pielii pina cand tesutul subiacent incepe sa se refaca. Dezepidermizare
Descriere: Reprezinta momentul aparitiei deteriorarii continuitatii la nivelul tesutului epitelial, prin
moartea celulelor din zona atinsa de ischemie. Are 2 faze: a) afectarea epidermului( foto 1) b)
afectarea epidermului si dermului( foto 2) Tratament: Se face toaleta ranii de 2 ori pe zi, folosind
solutie de cloramina turnata in jet. Se foloseste apoi un unguent pentru regenerare tisulara, (contra
arsurilor, dermazine, etc.) sau bioxiteracor spray aplicat pe rana peste care se pune un pansament
steril.
Este interzisa presiunea, sprijinul si frecarea in zona afectata Placa de necroza Descriere: In acest
stadiu sunt atinse toate straturile pielii: epiderm, derm, hipoderm. Are 3 forme de manifestare:
Necroza neagra, uscata( foto1) Stadiul fibrinolitic( foto 2) Agravarea pana la os cu decolare- exista
necroze, frecvent infectii, bursite, pseudobursite. Sunt atinsi muschii, tesutul gras, tesutul
aponevrotic, capsula si osul(osteita).(foto 3) Acest stadiu este o complicatie a escarei care poate
duce chiar la moartea subiectului prin suprainfectie si septicemie. Tratament: Consult si tratament
medico-chirurgical de specialitate Faza de granulatie
Descriere:Plaga este ocupata de un tesut viu , rosu, constituit din muguri carnosi. Este faza in care
pielea incepe sa se refaca, aparand tesut de neoformatie. Tratament: Pansamentul se va aplica in
scopul stimularii inmuguririi, avand ca obiective: absorbtia exudatului, prevenirea contaminarii cu
alte bacterii, mentinerea suprafetei umede Nu se vor aplica pe rana dezinfectante puternice( spirt,
apa oxigenata, etc.) pentru ca se pot distruge mugurii noului tesut sanatos. Faza de epidermizare
Descriere: In acest stadiu se incheie procesul cicatriceal. Tratament: Se va urmari inchiderea ranii,
prevenind formarea cicatricei cheloide prin stimularea regenerarii pielii cu creme nutritive si masaj
in jur stimulind astfel vascularizatia.
Evaluarea riscurilor la escare
Riscurile sunt determinate de: starea general, starea nutriional, starea psihic, capacitatea de
mobilizare, incontinena, starea pielii. Evaluarea riscului la escare se face la internarea bolnavului
n spital i la fiecare 8-10 zile, n funcie de evoluie. Evaluati factorii de risc de aparitie a escarelor
la pacienti folosind scala de evaluare a lui Norton:
Pacientii cu scorul 14 sau mai mic sunt expusi unui risc mai mare de a face escare.
Scorurile de 18-20 sunt realizate de cei care au risc minim de aparitie a escarelor.
Pacientii cu scorul 14-18 nu sunt considerati a fi expusi riscului, dar ei vor fi reevaluati de ndata
ce se constata o deteriorare a starii lor.