A most unworthy play upon wors !or an e""lesiasti"#$ %ather Paissy "oul not re!rain !rom &rea'ing in again( I ha)e rea the &oo' whi"h you ha)e answere,$ he ae, aressing I)an, an was astoune at the wors The Chur"h is a 'ingom not o! this worl( I! it is not o! this worl, then it "annot e*ist on earth at all( In the Gospel, the wors not o! this worl$ are not use in that sense( To play with su"h wors is ine!ensi&le( +ur Lor ,esus Christ "ame to set up the Chur"h upon earth( The -ingom o! .ea)en, o! "ourse, is not o! this worl, &ut in .ea)en/ &ut it is only entere through the Chur"h whi"h has &een !oune an esta&lishe upon earth( An so a !ri)olous play upon wors in su"h a "onne"tion is unparona&le an improper( The Chur"h is, in truth, a 'ingom an oraine to rule, an in the en must unou&tely &e"ome the 'ingom ruling o)er all the earth( %or that we ha)e the i)ine promise($ (%yoor 0ostoe)s'y, The Karamazov Brothers, traus e Constan"e Garnett, 1itura 2orsworth Classi"s, .ert!ortshire, pp( 34-35) 6 Ce ruine# "um poate s7 se 8oa"e aa "u "u)intele o !a97 &iseri"eas"7# :i lu7 )or&a in gur7 p7rintele Paisie, "are eea "a pe ghimpi, apoi, ares;nu-i-se lui I)an %iooro)i"i< 6 Am "itit i eu lu"rarea "riti"at7 e omnia ta i nu mi-a )enit s7-mi "re o"hilor ";n am )7=ut negru pe al&< >?iseri"a nu este o :mp7r79ie in lumea a"easta( 0a"7 n-ar !i in lumea a"easta, n-ar mai !i e*istat pe !a9a p7m;ntului( @n A!;nta 1)anghelie )or&ele a"estea au "u totul alt :n9eles( Bi nu-i :ng7uit nim7nui s7 se 8oa"e "u asemenea "u)inte( 0omnul nostru Iisus .ristos a )enit pe lume "a s7 statorni"eas"7 &iseri"a pe p7m;nt( @mp7r79ia "erurilor nu este &ine:n9eles in lumea asta, st7p;nirea ei se a!l7 :n sla)7, e"i nu putem a8unge la ea e";t prin mi8lo"irea &iseri"ii, ale "7rei temelii au !ost puse ai"i, pe p7m;nt, une s-a statorni"it( 0e a"eea mi se pare nepermis, &a "hiar ruinos s7 !a"i "alam&ururi sau 8o"uri e so"ietate pe so"oteala unor lu"ruri "a astea( ?iseri"a este :ntr-ae)7r o :mp7r79ie/ menirea ei este s7 st7p;neas"7 lumea, i p;n7 la urma st7p;nirea a"easta nu se poate s7 nu "uprin7 :ntreg p7m;ntul, aa "um ni s-a !7g7uit( (%yoor 0ostoe)s'y, Fra ii Karamazov ) 1 Analiza textului din punct de vedere etimologic 1ngle=a este o lim&7 germani"7, a);n )o"a&ularul !unamental i gramati"a motenite in lim&a proto-germani"7( Cu toate a"estea, o parte semni!i"ati)7 a )o"a&ularului engle= pro)ine in surse latine i gre"eti( In!luen a lim&ii latine asupra "elei engle=e este e natur7 le*i"al7, limit;nu-se n prin"ipal la "u)inte eri)ate in r77"ini latine( Apre eose&ire e lim&a engle=7, lim&a rom;n7 este prin e!ini ie lim&a latin7 popular7 )or&it7 ne ntrerupt pe ntreg spa iul "arpato-anu&iano-ponti", aa "um arat7 ea up7 moi!i"7rile !oneti"e, mor!osinta"ti"e i le*i"ale, su!erite e-a lungul "elor ou7 mii e ani e e*isten 7, potri)it para!ra=7rii e!ini iei !ormulate e "7tre Al( Cosetti, n Istoria limbii romne. I. Limba latin (DE4F, p( 4D)( Am ales "a te*t te*t suport un !ragment in "apoopera s"riitorului rus %( M( 0ostoe)s'y pentru a ilustra ";te)a e*emple e termeni a "7ror etimologie poate !i e*pli"at7 prin "u)inte gre"eti sau latineti( Am "onsierat "7 temati"a &iseri"eas"7 a&or7 n a"est !ragment o!er7 un "on inut importat e "u)inte ap7rute n lim&7 "a urmare a in!lun ei mani!estate e lim&ile grea"7 i latin7, "eea "e !a"e o&ie"tul anali=ei e !a 7( %iin"7 este e*tras in "apitolul So be it! So be it! (Amin# Amin#), n "are e*ist7 o polemi"7 ntre "leri"ii unei m;n7stiri (p7rintele Iosi!, Paisie i Gossima) i lai"ii I)an i Miuso), marea parte a )o"a&ularului !a"e parte in ";mpul le*i"al &iseri"es"( Ast!el "7, un prim termen engle=es" este > e""lesiasti"H pro)enit in lat( ecclsastcus "are nseamn7 >apar in;n &iseri"iiH sau gr( ekklesiastikos ( IIJKLMNLOMIPQ -Atena anti"7), nsemn;n >sino, aunare &iseri"eas"7H (gr( e''lesiastes- a )or&itor ntr-o &iseri"7, prei"ator)( n lim&a rom;n7 poate !i traus prin >!a 7 &iseri"eas"7H (>&iseri"eas"7H eri)at e la su&stanti)ul >&iseri"7H in gr( RNLMJMIS T lat( &asili"a) sau >preotH( Pe r;nul al treilea nt;lnim su&stanti)ul >"hur"hHU gr( kyriak-s/-/-n, semni!i";n >al 0omnuluiH, aoptat e primii "retini in =ona Meiteranei e est, "u re!erire la ori"e a)ea leg7tur7 ire"t7 "u 0omnul Iisus .ristos (>-yria'Vs oW'osX - Xhouse o! the LorXY >"asa omnuluiH/ "hur"hY &iseri"7)( Continu;n anali=a etiologi"7, o&ser)7m "7 )er&ul >e*istH (a e*ista) are origini latine (ap7rut n 8urul anului D3ZZ e la lat( ex(s)istere e"hi)alent "u >a e*istaH, >a ap7reaH, "are n rom;n7 a at >a e*istaH)( 2 Termenul >GospelH eri)7 in engle=a )e"he e la >g[-spellH i pro)ine e la gre"es"ul euangelion "are nseamn7 >)eti &uneH (re!eritor la )estea )enirii lui Mesia i a isp7sirii p7"atelor prin moartea lui Iisus/ prin"ipal mesa8 "retin)( L-am traus n rom;nete prin >A!;nta 1)angelieH( Termenul e"le=iast e >e)anghelieH pro)ine in grea"a &i=antin7, pe "ale preponerent "7rtur7reas"7, p7trun=;n n lim&a rom;n7 prin !ilier7 inire"t7, prin intermeiul sla)ior sui"i (p;n7 n se"olul al \II-lea)( Cu);ntul >senseH (r;nul al "in"ilea) a intrat n lim&a engle=7 pe !ilier7 !ran"e=7 (e la sentire- a sim i, a ti) in latines"ul sensus (per"e ie, n eles)( A"elai par"urs l-a a)ut i ae8e"ti)ul engle=es" >ine!ensi&leH "are s-a !ormat e la su&stanti)ul >e!enseH (in- >notX ] e!ensi&le), pro)enit in lat( defensum "u n eles e >lu"ru prote8at sau inter=isH i traus n te*tul e !a 7 "u a8e"ti)ul > ng7uitH( La !el "a i n lim&a rom;n7, numele >,esusH este eri)at in latines"ul >IesusH, o translitera ie a gre"es"ului >IsosH ( KL^ Q )( %orma gre"eas"7 este o trau"ere a !ormei ara&i"e _`ab (ceshua), eri)at7 in e)reies"ul _a`db (cehoshua)( 0enumirea e >ceshuaH a !ost !olosit7 n perioaa naterii lui Iisus( eumele > ChristH apare n engle=7 "a n multe alte lim&i europene( 1ste eri)at in termenul gre"es" fgMLOPQ, Khrists (trans"ris n latin7 "a >ChristusH i nsemn;n >hnsulH, a8uns n lim&a rom;n7 >.ristosH) i apare n eoul Testament "a es"riere a lui Iisus( >ChristosH este !olosit "a !iin o parte a numelui >,esus ChristH, ar, e !apt, este titlul at lui Mesia( Parti"ipiul >!ouneH pro)ine in !ran"e=7 e la )er&ul >fondreH T lat( !unere( n prea8ma anului Di5Z a intrat n lim&7 "u);ntul > !ri)olousH preluat in lim&a latin7 (frivolus- ne nsemnat, sear&7)( Tot e origine latin7 este i su&stanti)ul >"onne"tionH U connexionem, in connexare (al7tura, a pune mpreun7)( 0in latines"ul improprius (nepotri)it/ "onte*tual- >ruinosH) a intrat n lim&a !ran"e=7 a8e"ti)ul >impropreH i apoi n engle=7 >improperH (>notH ] proprius)( >0e)ineH i are sursa e ple"are latinitatea, e la divinus (al =eit7 ii, n relatie "u >eusH- =eu)( Alte "u)inte in te*tul traus n rom;n7 ar !i< >"erHU "aelum, >8o"HU i["us, > mp7ratH U imperator, >lumeH U jmen, >p7m;ntHU paumentum U pa)imentum( At;t lim&a latin7 ";t i grea"7 au repre=entat ae)7rate monumente e "ultur7 i "i)ili=a ie( Aa se e*pli"7 e*isten a at;tor "u)inte "are au la &a=7 a"este ou7 lim&i, "hiar i ntr-o lim&7 moern7 aa "um este engle=a( Lim&a latin7 a !ost "onsierat7 o lingua franca, !iin )or&it7 "u s"opul "onu"erii a!a"erilor ?iseri"ii Comano- Catoli"e 3 i a pro&lemelor e natur7 tiin i!i"7, "ultural7 sau politi"7, ns7 a !ost nlo"uit7 e mai t;r=iu e !ran"e=7 i engle=7( Cu toate a"estea se poate o&ser)a in!luen a puterni"7 pe "are a mani!estat-o n stru"turile le*i"ale i semnati"e ale lim&ilor moerne( !I!"I#$%A&I'( 0+AT+1kA-c, %(, The Karamazov Brothers, .ert!ortshire< 1itura 2orsworth Classi"s, lZZm/ PACTCIG1, 1(, +rigins( A short etymologi"al i"tionary o! moern 1nglish, 1itura Coutlege(Taylor an %ran"is Group, lZZ3/ C+A1TTI, Al(, Istoria limbii romne. I. Limba latin,?u"ureti< %una ia pentru literatur7 i Art7 >Cegele Carol IIH, DE4F/