Instrumentatie biomedicala

pentru recuperare utilizind

curentii de medie frecventa
Curenii de medie frecven sunt cureni
alternativi sinusoidali cu frecvene cuprinse ntre
1000 Hz (1 kHz) i 100 000 Hz (100 kHz), limite
stabilite de Gildemeister i Wyss.
In terapie sunt utilizate n general aparate care
furnizeaz cureni cu frecvene cuprinse ntre 3
i 10 kHz (3000 Hz-10000 Hz).
Curenii alternativi din acest domeniu au o serie
de proprieti, care le confer particulariti i
efecte distincte fa de curenii de joas
frecventa
La media frecven, apariia excitaiei fibrelor nervoase
mielinice este posibil numai dup o succesiune de
perioade de cureni alternativi, deci dup o sumaie de
oscilaii de medie frecven.
Efectul sumatiei temporale - curentul de MF trebuie s
depeasc un anumit prag de intensitate i un anumit
timp util.
Este deci necesar (ca i JF)- un anumit timp util -
dependent de substratul excitat -pentru a fi declanat o
stimulare.
Timpul util este cu att mal mic, cu ct intensitatea de
excitaie este mai mare.
O prelungire a timpului de trecere a curentului de MF
peste timpul util, rmne fr importan pentru
declanarea efectului de excitaie.
Cu ct crete frecvena curentului (de MF), cu
att crete i numrul perioadelor necesare
pentru declanarea unui potenial de aciune.
Acest efect nu crete continuu, liniar, ci
cunoate dou maxime
O alt particularitate a modului de excitare
produs de curenii de MF este aa-numita
excitaie ,,apolar" sau ambipolar".
const n faptul c excitaia poate fi produs la
oricare din cei doi poli i concomitent, dac ei
sunt aplicai simetric.
Terapia cu curenti interferentiali se
realizeaza prin interferenta care rezulta din
suprapunerea endotisulara a doi curenti,
de medie frecventa, cu frecvente diferite
dar apropiate si care dau nastere unui
curent de medie frecventa modulat in
amplitudine, cu diferenta frecventelor celor
doi curenti.
Actiunea curentului interferential este
localizata in profunzimea tesutului intr-o
portiune mica ; pielea si celelalte regiuni
nu sint afectate.
a- liniile de curent intr-un volum conductor omogen
b - vectorul intensitate interferenta i1 + iz (interferenta
100% pe direcjiile bisectoarelor unghiurilor determinate
de directiile celor doi curenti i1 si i2)
c - modulate totala de amplitudine (pe directia bisectoare unghiului
dintre cei doi curenti i1 si i2) ;
d - interferenta partiala, pe o directie intermediara ;
e - forma de unda a curentului pe directiile perechilor de electrozi
(interferenta nula)
Principiul interferentei dinamice.
Directiile de interferenta maxima sint rotite in planul
transversal, prin aplicarea la perechile de electrozi
a unor curenti de intensitate variabila (modulate in
amplitudine) in opozitie.