CASA SOLARA ACTIVA SI CASA SOLARA PASIVA

Consumul de energie se datoreaza urmatoarelor functiuni: transport,

industrie, cladiri cu functiuni civile. Cele din urma realizeaza un consum
cumulat aproximativ egal cu energia utilizata de celelalte doua, directia
generala fiind de reducere chiar in mod reglementat a consumului de
energie. De aici a aparut ideea proiectarii compatibile ecologic. Un prim
specialist care a inteles valentele energiei naturale, aplicandu-le in mod
practic a fost inginerul Buckminster Fuller, cel care a cercetat pentru intaia
oara principiul casei autosuficiente. De aici a mai fost un singur pas
pentru specialisti spre intelegerea si punerea in aplicare a calitatilor
mediului natural, pe aza legilor fizice. !fectul s-a materializat prin directiile
generale spre care se orienteaza astazi arhitectura:
arhitectura solara "se azeaza pe utilizarea energiei provenite de
la soare ca energie liera, neconventionale#$
arhitectura inteligenta
arhitectura bioclimatica "%roiectarea cladirilor ioclimatice consta
in adaptarea cladirilor la conditiile meteorologice specifice si in
otinerea gradului cel mai ridicat de confort utilizand cat mai putine
surse auxiliare de energie.#
arhitectura verde "green architecture exprima spre exemplu un
mod de trai al cladirii din resurse regeneraile#$
"low energy architecture#
toate aceste denumiri exprimandu-se printr-o aordare complexa,
oiectul de arhitectura fiind perceput ca un &organism viu'.
Dincolo de a fi doar o tendinta, termenul de arhitectura ecologica
denumeste un mod de a privi activitatea de conceptie si de constructie a
unei cladiri in raport cu impactul acesteia asupra mediului incon(urator.
)ceasta preocupare, din ce in ce mai evidenta si mai frecventa, vine in
primul rand din constientizarea nevoii de prote(are a resurselor naturale
"prin aceasta intelegandu-se apa, aerul, pamantul, padurile etc.#, dar si din
prisma consecintei sale imediate: costuri de intretinere reduse, durailitate
crescuta in timp "fie ca vorim de locuinte sau de alte tipuri de constructii#.
*n aceeasi masura, constientizarea fiecaruia dintre noi in parte a necesitatii
construirii unei case care sa fie eficienta pe termen lung, din punct de
vedere economic duce la reducerea costurilor de intretinere: caldura,
energie, apa si refolosirea acesteia$ folosirea unor materiale cu proprietati
care sa permita un grad sporit de confort fizic si psihologic duce in primul
rand la imunatatirea calitatii vietii.
CASA SOLARA
Energia regenerabila este captata din fuxuri de energie
produse de
diferitele procese naturale cum ar f lumina soarelui, vnt,
ape curgatoare,
procese biologice sau fuxuri de energie geotermala.
Aceste fuxuri naturale de energie sunt remprospatate
rapid de catre procesele naturale care le genereaza.
Soarele se numara printre cele mai importante resurse
energetice ale viitorului, deoarece apartine resurselor
energetice cu adevarat regenerabile. Energia solara ne sta
la dispozitie n cantitati practic nelimitate, prin utilizarea
acesteia nu rezulta deseuri care sa afecteze mediul
nconjurator.
retul purtatorilor conventionali de energie !titei, gaze
naturale, energie
electrica" creste continuu, iar valorifcarea energiei solare
poate f o alternativa n utilizarile domestice.
#asele care valorifca n mod constient $ pasiv sau activ $
energia solara
se numesc case solare. %n functie de proportia n care
energia solara se utilizeaza pentru satisfacerea
necesitatilor energetice ale unei case, exista case cu
energie zero, case cu energie pozitiva si case cu energie
redusa.
1. Casele cu ernegie zero sunt acele cladiri la care
necesitatile energetice
sunt satisfacute aproape n totalitate din energia solara
captata. #onsumul
energetic se considera la nivelul unui an, deoarece vara se
dispune de o cantitate mai mare de energie solara dect
iarna.
2. Casele cu energie pozitiva obtin mai multa energie
solara dect cea
necesara consumului anual. %n general aceste case
valorifca energia solara att cu ajutorul colectoarelor
solare !instalatii de producere a apei calde menajere" ct
si utiliznd celule !baterii" solare !instalatii de producere a
curentului electric". Energia calorica de provenienta solara
obtinuta vara este stocata pentru perioada iernii n
rezervoare termice !calorice" cu apa sau saruri minerale,
iar energia electrica neconsumata este debitata n reteaua
de energie electrica.
entru masurarea cantitatii de energie electrica debitata
n retea este neccesera existenta unui contor special care
se roteste &invers'.
(a proiectarea caselor din primele doua categorii este
foarte important ca
bateriile solare si colectoarele solare sa fe dimensionate
n mod corespunzator. #ladirile de acest fel trebuie
prevazute cu instalatii de captare a energiei solare avnd
suprafete considerabile.
3. Casele cu energie redusa sunt acele case care
utilizeaza energia solara
pentru ncalzire. Aceste case necesita un consum
energetic anual pentru ncalzire ntre ) si )* +,-.m/,
considernd suprafata utila. %n cazul unei case cu o
suprafata utila de 0/* m/ necesarul anual de energie
termica este de 1** $ 1*** +,-, iar pentru producerea
acesteia ar f nevoie de 12 $ 12* m2 gaz metan. (a
proiectarea si construirea acestor case se impun att o
orientare si o forma constructiva corespunzatore, ct si
izolarea termica foarte avansata.
Casa solara pasiva cu energie redusa. Suprafata
ncalzita3 01) m/.
Suprafata colectoarelor solare3 2) m/ dispuse pe
acoperisul cu orientare sud4sudest. %nteriorul casei solare
de mai sus. 5erestrele au suptafetele mari si sunt orientate
spre sud4sud4est. %ncaperile de zi sunt dispuse n partea
sudica a cladirii, iar in cele orientate spre nord se afa
ncaperile cu utilizari temporare.
#asa a fost construita din caramida orot-erm de 66 cm,
peste care s4a
aplicat o tencuiala termoizolatoare de 6 cm. 5erestrele au
un coefcient de
transfer caloric de 0,0 ,.m/7. %n general casele solare de
acest tip valorifca n mod pasiv energia solara.
#olectoarele solare asigura necesarul de apa calda
menajera n proportie de 8*4
8)9. :tiliznd rezervoare termice se poate rezolva pe
aceasta cale si ncalzirea spatiilor interioare, c-iar daca nu
n totalitate, iar c-eltuielile pentru acest scop pot f
sensibil diminuate, mai ales toamna si primavara.
;esigur, si aceste case pot f prevazute cu baterii solare
pentru producerea curentului electric, dar trebuie tinut
seama de faptul ca acest curent este curent continuu si
necesita aparatura electrocasnica de conceptie si
constructie speciala.
DETERMINAREA PERFORMANTELOR ENERGETICE ALE
CLADIRILOR SOLARE PASIVE

Vom prezinta o metoda de determinare a performantelor energetice ale
sistemelor pasive de incalzire definite de eficienta energetica si indicele specific
de consum de combustibil , marimi care-i permit proiectantului sa decida daca
adoptarea solutiei de casa solara pasiva se justifica din punct de vedere
economic. Criteriul de decizie il constituie durata de amortizare a investitiei
suplimentare datorata sistemelor pasive de incalzire solara pe seama
economiei de combustibil pentru incalzire.
Cladirile solare pasive cuprind elemente specializate care capteaza radiatia
solara,realizeaza conversia radiatiei solare captate in caldura si asigura
transferul caldurii in spatial locuit prin mijloace naturale azate pe procesele
fundamentale de transfer de caldura si masa,fara interventia unormijloace
mecanice!ventilatoare,pompe" si fac parte din categoria constructiilor cu
caracteristici energetice conservative# Procesul de captare a radiatiei solare si de
conversie a acesteia in caldura se azeaza pe utilizarea efectului de sera produs
de sticla policaronat,pe$iglas sau de catre alte materiale
transparente#Conceptul de cladire solara pasiva se azeaza pe o serie de
principii,dintre care amintim%orientare optima,de regula spre sud,suprafete
vitrate mari!ferestre,sere",forma proprie optima,o separare intre camerele de
noapte,amplasate pe fatada de nord si camerele de zi,amplasate pe fatada de
sud,utilizarea unui sistem desc&is la interiorul cladirii,fara elemente interioare
de constructie si alegerea unei configuratii in plan compatiile unei distriutii
eficiente a energiei solare patrunse in interiorul cladirii,o latime cat mai mica a
stresinilor,asigurarea stocarii caldurii in peretii e$teriori si in plansee si
elemente de constructii si sistemul de distriutie a aerului etanse si ine isolate
termic#
'lementele care contriuie la cresterea performantelor energetice a cladirilor
solare passive sunt urmatoarele%
( pozitia cladirii solare pasive%amplasamentul cladirii in situ,amenajarea
terenului invecinat si orientarea cladirii, iar colectorul sa fie egal cu minim
jumatate din suprafata camerelor de zi ale cladirii)
( amplasarea in plan a camerelor%camerele de noapte pot fi situate la nord si la
est,iar camerele de zi la sud sau sud(est)
( forma cladirii%cuica,cilindrica sau sferica pierde mai putina caldura decat o
cladire paralelipipedica)sa fie compacta, adica raportul dintre suprafata
elementelor perimetrale si volumul sau sa fie cat mai mic posiil)
( partiul% sa prevada un numar mic de elemente e$terioare care sa permita
patrunderea energiei solare in interior pe o suprafata cat mai mare!fig#*")
+ig#*Conceptia planului unei cladiri solare pasive,-.% *(geam dulu)/(
pereteTrome(0ic&el)1(priza de aer
(configuratia cladirii%un sistem constructiv desc&is ofera iarna o una distriutie
a energiei solare colectate in mod direct prin suprafetele vitrate in intreaga
cladire#
Sistemele solare passive de incalzire sunt utilizate in special pentru incalzire,
conditionarea aerului si iluminatul natural al cladirilor in scopul reducerii
cantitatii de comustiil consumat pentru aceste scopuri#
Sisteme passive de captare a radiatiei solare
+ata de constructiile conservative realizate in sistem constructiv conventional,
casele solare se disting printr(o caracteristica geometrica specifica reprezentata
de raportul dintre suprafata de captare a radiatiei solare A
ps
si volumul spatiului
incalzit V
#Pentru ca o constructie sa fie constructie solara este necesar sa se indeplineasca
condittia%
2,234 A
ps
5V 42,*1 !*"
In consecinta, performanta energetica a unei case solare se va considera
reprezentativa daca solutia constructiva se incadreaza intre limitele mai sus
mentionate#
In functie de solutiile te&nologice,distingem trei tipuri de sisteme pasive de
captare a radiatiei solare utilizate pentru incalzirea spatiilor locuite!trei scenarii
de aza pentru constructii solare pasive"%sistem cu aport direct de energie
solara, sistem cu aport indirect de energie solara si sistem cu aport izolat de
energie solara#
Sistem cu aport direct de energie solara
Radiatia solara intra in incaperi direct prin suprafete vitrate mari amplasate pe
fatada se sud si este acumulata in pereti si pardoseli masive!fig/"#
Sistem cu aport indirect de energie solara
Radiatia solara patrunde prin fatada vitrata orientate spre sud si este interceptata
de un element asorant si accumulator de caldura!un perete din caramida sau
din piatra(Trome(0ic&el",care este interpus intre fatada vitrata si
incapere!fig1"
+ig#/ Cladire solara pasiva cu aport direct de energie solara ,-.
+ig#1 Cladire solara pasiva cu aport indirect de energie solara ,-.
Sistem cu aport izolat de energie solara ,la care radiatia solara este captata de
catre o sera!solarium,atrium" !fig#3"#Colectorul in termosifon este o varianta a
sistemului cu aport izolat de energie solara!fig#-"
+ig#3 Cladire solara pasiva cu aport izolat de energie solara,-.
+ig#-Cladire solara pasiva cu aport izolat de energie solara(sistem termosifon
,-. *(roci) /( sera
Sistemul termosifon utilizeaza o placa asoranta neagra din aluminiu,acoperita
de un vitraliu din doua placi de sticla sau din material plastic,la - cm
distanta,instalat in peretele sud al cladirii sau la un nivel inferior in raport cu
cladirea sau c&iar cu structura ferestrelor#Sistemul termosifon cuprinde%o
suprafata vitrata(olectorul,orientat la sud,un asorent de caldura(acumulatorul
sau o masa colectoare,care poate fi insusi spatial interior al cladirii si sistemul
de distriutie si control al flu$ului de energie#
Cladire solara pasiva tip I6C'RC
Sistemul pasiv de tip I6C'RC este alcatuit din urmatoarele elemente)
( perete captator format din doua straturi%un strat adiacent spatiului,din
caramida plina sau cu goluri cu grosimea de 2,12 m si un strat adiacent serei
captatoare din 7CA tip 8P6(1- cu grosimea de 2,*- m,a carei suprafata este
acoperita cu vopsea asoranta mata)
( sera captatoare,constituita dintr(un vitraj dulu,foarte ine etansat in raport cu
e$teriorul si amplasata la distanta de 2,*- m fata de peretele captator)
( fante de forma dreptung&iulara pentru circulatia aerului intre spatial locuit si
sera captatoare%fanta inferioara de admisie a aerului din incapere in spatial serei
si fanta superioara de refulare a aerului in spatial de locuit!fig#9"#
Cladire solara pasiva de tip :SPATI; SOLAR<
Sistemul pasiv de tip :SPATI; SOLAR< are urmatoarea alcatuire%
( peretele captator alcatuit din parte opaca si parte transparenta
!ferestre,usi"#Partea opaca este caracterizata de rezistenta termica specifica
corectata R
,
= *,/ m
/
>5?,iar suprafata peretelui captator adiacenta spatiului
serei este acoperita cu vopsea asoranta mata#Partea transparenta a peretelui
captator este reprezentata de ferestre si usi moile)
( sera captatoare, construita dintr(un vitraj simplu realizat simplu din sticla cu
grosimea de 2,22- m,se amplaseaza la o distanta minima de * m fata de peretele
captator si se realizeaza din oc&iuri fi$e si moile!fig#@"#
+ig#9 Sistem pasiv de captare a radiatiei solare
de tip I6C'RC ,@.
+ig#@ Sistem pasiv de captare a radiatiei solare *(vitraj dulu) /( strat adiacent
de tip SPATI; SOLAR ,@. spatiului incalzit,confectionat din caramida cu
*( vitraj simplu) grosimea de 2,12 m)1( strat termoizolant adiacent /( oc&i
moil) serei captatoare confectionat din 7CA cu grosimea 1( suprafata
asoranta de 2,12 m)3( fanta de asortie a aerului interior) -( fanta de refulare
a aerului cald)9( spatial serei captatoare)@( suprafata asoranta a radiatiei
solare
Aeterminarea performantelor energetice ale sistemelor passive de incalzire
solara
Performanta energetica a sistemelor passive de incalzire solara este de
urmatoarele marimi)
( eficienta energetica, care reflecta reducerea pierderilor e$ergetice anuale ale
unei constructii dotate cu sisteme pasive de incalzire solara in raport cu o
constructie similara, cu aceeasi conformare si rezistenta termica a elementelor
de inc&idere perimetrala dar lipsita de dotari solare)
( Indicele specific de economie de comustiil care reprezinta economia de
comustiil pentru uncalzire raportata la suprafata de captare a radiatiei solare#
Pe aza solutiei te&nice data de proiectant determinam flu$ul termic specific
volumic disipat catre e$terior al constructiei nesolare similara cu constructia
solara cu relatia%
p a
P
T
V
NS
C n R
V

!
*
= ) ,?5m
1
>. !/"
in care% V( volumul spaBiului locuit !m
1
") A
T
( suprafaBa anvelopei construcBiei
inclusiv pardoseala peste susol sau sol !m
/
")
Rp ( rezistenBa termicC specificC medie a elementelor de construcBie
perimetrale !m
/
>5?")
n
a
( numCrul mediu de sc&imuri de aer cu e$teriorul care asigurC condiBiile de
confort fiziologic !s
(*
")
D ( densitatea aerului la temperatura interioarC E
i
!Fg5m
1
")
c
p
( cCldura specificC a aerului la presiune constantC !G5Fg>")
Valoarea n
a
recomandatC este /H *2
(3
s
(*
#
Valoarea R
p
se determinC cu relaBia%

=
j
j
j
j
T
p
"
R

R / , *
!1"
In care%

+ + + + =
i n
n
pn
pn
#i
#i
pd
pd
ps
N
ps
#S
#S
j
j
j
j
e
R

d
R

c
R

b "
R

I I I
!3"
i, j, n ( indici de Jnsumare)
A
+S
( suprafaBa ferestrelor amplasate pe faBada sud a construcBiei ,m
/
.)
A
6
pS
( suprafaBa pereBilor opaci care constituie faBada sud a construcBiei ,m
/
.)
A
pd
( suprafaBa pardoselii parterului ,m
/
.)
A
+i
( suprafaBa ferestrelor amplasate pe oricare altC faBadC decKt cea cu orientare
sud ,m
/
.)
A
pn
( suprafaBa peretelui amplasat pe oricare altC faBadC decKt cea cu orientare
sud !inclusiv fereastra" ,m
/
.)
e
n
( factor de corecBie a temperaturii e$terioare) e
n
= * pentru elemente de
construcBie e$terioare) e
n
= 2,3 pentru elemente de construcBie care separC
spaBiul de locuit de spaBii cu temperaturi interioare inferioare)
RI
ps
( rezistenBa termicC specificC corectatC !conform 6ormativului privind
calculul termote&nic al elementelor de construcBie ale clCdirilor" a pereBilor
opaci care constituie faBade sud ale construcBiei !m
/
>5?")
R
+s
( rezistenBa termicC specificC,a ferestrelor amplasate pe faBade sud
!m
/
>5?")
RIpd(rezistenJa termicC specificC corectatC a pardoselii peste sol !susol"
!m
/
>5?"
R
+i
( rezistenBa termicC specificC a ferestrelor amplasate pe oricare altC faBadC
decKt cea cu orientare sud !m
/
>5?")
RI
pn
( rezistenBa termicC specificC corectatC a pereBilor amplasaBi pe oricare altC
faBadC decKt cea cu orientarea sud !m
/
>5?")
,c,d ( coeficienBi numerici care se aleg din taelul 3 din 8P 2*@(L9, funcBie de
localitatea Jn care este amplasatC construcBia Mi de tipul de fereastrC prevCzutC
pe faBada sud a clCdirii#
+uncBie de soluBia de proiect se propun cKteva valori te&nic posiile pentru
suprafaBa de captare a radiaBiei solare Ap
S
!care verificC dula inegalitate din
relaBia !*" Mi se determinC valorile corespunzCtoare ale coeficientului
adimensional N$O cu relaBia%
V
NS
ps
V!

a $ =
!-"
in care% a ( coeficient numeric care Bine seama de localitatea Jn care este
amplasatC construcBia, prezentat Jn taelul 3 din 8P 2*@(L9,m
/
>5?.#
In cazul Jn care valoarea ma$im posiilC a suprafeBei de captare a radiaBiei
solare nu conduce la o valoare a coeficientului adimensional N$O apropiatC de
*,* se recomandC reducerea flu$ului termic specific volumic 8
V
6S
prin izolarea
termicC suplimentarC a elementelor de construcBie e$terioarC, altele decKt cele
solare, respectKndu(se condiBia%
% m & !
V
NS
1
5
!9"
Ain diagramele din fig# P sau L corespunzCtor sistemului pasiv ales se
determinC funcBie de valorile N$O rezultate, valorile eficienBei energetice
teoretice '
s
utilizKndu(se cura de calcul NCO#

+ig#P 'ficienta energetica a sistemului I6C'RC,@.

+ig# L 'ficienta energetica a sistemului SPAQI; SOLAR ,@.
;nde%c ( suprafaBa asoranta negru mata) * ( suprafaBa asoranta alastra,
verde) / ( suprafaBa asoranta narai) 1 ( suprafaBa asoranta gri, roMu) 3 (
suprafaBa asoranta ej(mat#
In fig# P cura NCO este caracteristica unei suprafeBe asorante neumrite,
acoperitC cu vopsea negra mata Mi a unei suprafeBe vitrate formate din douC foi
transparente a cCror transmisivitate este afectatC de depunerile normale de praf
sau alte impuritCBi#
In fig#L cura C este caracterisitca unei suprafeBe asorante neumrite
acoperitC cu vopsea negra mata Mi unei suprafeBe vitrate formatC dintr(o foaie de
geam a cCrei transmisivitate este afectatC de depunerile normale de praf sau alte
impuritCBi#
Pentru alte culori decKt cea neagrC din aceleaMi diagrame se pot determina
eficientele energetice teoretice corespunzCtoare#
Se determinC eficienBa energeticC a sistemului '
u
, cu relaBia%
'
u
= u R '
s
!@"
Jn care%
u = * pentru sistemul S6C'RC
Pentru sistemul SPAQI; SOLAR valoarea NuO se determinC dupC cum urmeazC%
a# Se determinC raportul dintre suprafaBa umritC A
u
Mi suprafaBa totalC de
captare A
ps
conform metodei prezentate Jn ane$a / din 8P 2*@(L9 sau cu
oricare altC metodC graficC cunoscutC care permite determinarea acestui raport#
# +uncBie de raportul celor douC suprafeBe !A
u
5 Ap
S
" din diagrama din fig# *2
se citeMte Jn ordonanBC valoarea NuO#
+ig#*2 Influenta unriril asupra eficientei energetice a sistemului pasiv de
incalzire solara tip SPATI; SOLAR ,@.
Se determinC flu$ul termic specific volumic disipat cCtre e$terior de casa solarC
8s cu relaBia%
" * !
u
V
NS
V
NS
' ! ! =
,?5m
1
>.

!P"
Se determinC pierderea e$ergeticC a casei solare cu relaBia%
i
VN ! (
V
S S

=
*/
3 , P9 ,>G5an.

!L"
Jn care%
6
*/
Ei

numCrul anual de grade(zile de calcul corespunzCtor temperaturii
interioare medii a casei solare Ei, determinat conform NSR 3P1L(*LL@ NInstalatii
de incalzire# 6umarul anual de grade(zile<
Se determinC indicele specific de economie de comustiil NiO cu relaBiile%
( pentru cazul utilizCrii comustiililor lic&izi, solizi sau gazoMi%
ci ps u
S u
P '
( '
i

=
" * !


!*2"
- pentru cazul comustiilului convenBional%
ps u
S u
'
( '
i

=

" * !
*2 @P , 3
-


!**"
Se determinC economia anualC de comustiil realizatC de casa solarC faBC de
casa similarC lipsitC de dotCri solare cu relaBia%
C ) i.
ps
,Fg5an.) ,6m
1
5an.) ,Fgcc5an.

!*/"
Constructiile dotate cu sisteme passive de incalzire solara au in componenta lor
elemente specializate de captare si conversie a radiatiei solare in caldura,
acestea contriuind la reducerea consumului de caldura pentru incalzirea
constructiilor#
Concluzii
Aeterminarea eficintei energetice si a indicelui specific de economie de
comustiil, care reprezinta economia de comustiil pentru incalzire raportata
la suprafata de captare a radiatiei solare, ne permite sa determinam
performantele energetice ale sistemelor pasive de incalzire solara si ne ajuta sa
decidem in calitate de proiectant daca adoptarea solutiei de casa solara se
justifica din punct de vedere conomic# Criteriul de decizie il constituie durata de
amortizare a investitiei suplimentare datorata sistemelor pasive de incalzire
solara pe seama economiei de comustiil pentru incalzire#Rezulta ca dotarea
unor constructii cu sisteme pasive de captare a radiatiei solare condude la
reducerea consumului de caldura pentru incalzire in raport cu o constructie
conservativa similara#
Case pasive energetic
Sn continuare sunt prezentate cKteva elemente caracteristice ale caselor pasive
energetic#
( Orientarea faBadei spre sud Mi evitarea zonelor umrite)
( +ormC compactC Mi izolaBie termicC performantC)
( +erestre eficiente din punct de vedere energetic)
( PrezenBa unui sistem pentru evitarea infiltrCrii aerului)
( 'vitarea punBilor termice)
( SmprospCtarea aerului prin ventilaBie Mi un sistem eficient de recuperarea cCldurii)
( ;tilizarea unor surse regeneraile de energie pentru prepararea apei calde)
( ;tilizarea de aparate electrocasnice cu consum energetic redus)
( ;tilizarea facultativC a JncClzirii sau rCcirii pasive a aerului proaspCt#
No*iunea de cas+ pasiv+ energetic, reprezint+ un concept care permite asigurarea unui
confort termic ridicat, cu costuri reduse. Acest concept nu treuie confundat cu un
standard de
performanBC energeticC ridicatC# Casele pasive energetic au fost definite ca Mi clCdiri Jn
care condiBiile
de confort termic ridicat pot fi atinse prin simpla post(JncClzire sau post(rCcire a aerului
proaspCt
introdus Jn aceste clCdiri# Sn aceste case, aerul nu este recirculat#
Izolaia termic a caselor pasive energetic
Sn figura *#*/, este prezentat un detaliu de izolaBie termicC utilizatC la o casC pasivC
energetic#
Se oservC cC izolaBia este amplasatC pe tot perimetrul e$terior al clCdirii, inclusiv pe
acoperiM# Ae
asemenea, treuie remarcat cC izolaBia se amplaseazC pe faBa e$terioarC a peretelui de
rezistenBC, la
e$teriorul clCdirii# AacC s(ar aplica izolaBia la interior !greMealC gravC care se produce
frecvent la
izolarea apartamentelor de loc, Jn RomKnia", ar apare pericolul condensCrii umiditCBii
din aer, Jn
stratul de izolaBie#
Fig. 1.1. Aetaliu de izolaBie termicC a unei case pasive energetic#
TTT#passiv&austagung#de
IzolaBia caselor pasive energetic, treuie sC asigure un coeficient gloal de transfer
termic, mai
mic decKt 2,*?5m/>#
Ferestre eficiente din punct de vedere termic
Pentru construirea caselor pasive energetic, treuie utilizate ferestrele cele mai
eficiente din
punct de vedere energetic# Tipul ferestrelor depinde de zona climaticC Jn care este
amplasatC clCdirea#
Sn zona 'uropei Centrale Mi de 'st, Jn zona Asiei, sau Jn zonele nordice, este oligatorie
utilizarea
ferestrelor caracterizate prin%
( trei geamuri cu douC acoperiri :LoT('<)
( distanBiere :calde<, realizate din materiale izolatoare)
( spumC izolatoare de cea mai unC calitate#
Aceste elemente constructive ale ferestrelor utilizate la casele pasive energetic, sunt
prezentate
Jn figura *#*1, iar Jn figura *#*3 este prezentatC o fereastrC de acest tip#
Fig. 1.1!. 'lementele constructive ale ferestrelor caselor pasive energetic#
TTT#passiv&austagung#de
Fig. 1.1". +erestreastrC pentru casC pasivC energetic
TTT#passiv&austagung#de
Cu ajutorul acestor ferestre se pot atinge valori ale coeficientului gloal de transfer
termic de
2,P?5m/>, impuse ferestrelor pentru casele pasive energetic prin standardul european
'6 *22@@#
Aceste geamuri, datoritC pierderilor de cCldurC e$trem de reduse, c&iar Mi Jn cele mai
reci zile de iarnC,
vor avea temperatura interioarC peste valoarea de *@UC, impusC caselor pasive
energetic, indiferent de
zona climaticC Jn care este amplasatC clCdirea# Sn aceste condiBii se JmunCBCBeMte
sustanBial confortul termic prin eliminarea fenomenului de :radiaBie rece< a
ferestrelor, fenomen JntKlnit frecvent la ferestre cu performanBe termice reduse#
Evitarea infiltrrii aerului
+enomenul de infiltrare a aerului se produce, Jn lipsa unor mCsuri speciale, prin fisurile
Mi
microfisurile e$istente Jn pereBii Mi izolaBiile clCdirilor oiMnuite# Acest fenomen este
ilustrat Jn figura
*#*-#
Fig. 1.1#. 'fectul infiltrCrii aerului prin fisurile din pereBi Mi izolaBii
TTT#passiv&austagung#de
Aerul din interiorul clCdirii se infiltreazC c&iar Mi prin fisurile sau porii de dimensiuni
e$trem
de reduse din pereBi# Aeoarece Jn perete temperatura scade de la valoarea din interiorul
clCdirii, la
valoarea din e$teriorul acesteia, la un momentdat, undeva Jn perete, aerul va atinge
temperatura
punctului de rouC, ceea ce JnseamnC cC aerul devine saturat Jn umiditate, iar umiditatea
Jn e$ces, din
aer, va condensa# AMa cum se oservC pe figura *#*-, cantitCBile de apC care
condenseazC Jn acest fel
nu sunt deloc neglijaile Mi Jn timp vor duce JntKi la deteriorarea izolaBiei Mi apoi a
structurii de
rezistenBC a peretelui#
Pentru a se evita prolemele datorate infiltrCrii aerului prin pereBi, Jn 8ermania au fost
adoptate reglementCri specifice, Jn Standardul pentru economisirea energiei !'nergV
Saving Standard",
care impune reducerea acestor infiltraBii, la construcBiile realizate dupC anul /222, aMa
cum se oservC
Jn figura *#*9#
Fig. 1.1$. Valori ale infiltraBiilor aerului Jn diverse tipuride clCdiri
8LL W clCdiri din 8ermania construite pKnC Jn anul *LLL inclusiv)
822 W clCdiri din 8ermania construite dupC anul /222) CP' W case pasive energetic
0Csurarea :etanMeitCBii< clCdirii se realizeazC prin crearea unei depresiuni de -2Pa Jn
clCdire,
Mi determinarea timpului pKnC la pierderea depresiunii# Prin aceastC metodC se poate
determina
valoarea infiltraBiilor prin neetanMeitCBile pereBilor clCdirii, iar aceastC mCrime este
e$primatC Jn volume
de aer ale spaBiului interior pCtrunse Jn clCdire din e$terior Jntr(o orC# +iind vora de un
num+r de
volume de aer, Mi de o diferenBC de presiune de ,-Pa, acest parametru este notat Jn
literatura de
specialitate cu n-2, fiind e$primat Jn *5& sau &(*#
Valorile mCsurate prin aceastC metodC la clCdirile construite Jnainte de anul /222, Jn
8ermania, sunt n-2=3&(*, Jn lipsa unui sistem de ventilaBie, respectiv n-2=*2&(*, Jn
clCdirile prevCzute
cu sistem de ventilaBie# ReglementCrile introduse Jn anul /222, pentru toate clCdirile
noi din 8ermania,
prevCd valori n-2=*,-&(* fCrC ventilaBie, respectiv n-2=1&(* cu ventilaBie# 0CsurCtorile
efectuate Jn
casele pasive energetic, construite Jn 8ermania, au arCtat cC aceste valori se situeazC
mult su limitele
impuse, cu atKt mai mult cu cKt toate casele pasive energetic, sunt prevCzute cu sistem
de ventilaBie Mi
recuperarea cCldurii# Astfel la casele pasive s(au mCsurat valori n-2=2,/X2,9&(*#
Ain punct de vedere te&nologic, :etanMeitatea< construcBiilor se realizeazC prin
aplicarea unor
folii care sC nu permitC trecerea aerului, realizate uzual din aluminiu, PVC sau alte
materiale# Aceste
folii se aplicC Jn mod continuu pe toatC suprafaBa pereBilor, aMa cum se oservC Jn
figurile *#*@ Mi *#*P#
Fig. 1.1%. +olie pentru minimizarea infiltraBiilor aerului prin pereBi
TTT#passiv&austagung#de
Fig. 1.1&. Aetaliu de montaj a foliei de :etanMare< Jn zona unei uMi
TTT#passiv&austagung#
Evitarea punilor termice
IzolaBia caselor pasive energetic, treuie realizatC astfel JncKt pierderile de cCldurC
datorate
punBilor termice, sC fie neglijaile# Sn figura *#*L, este prezentatC o soluBie de evitare a
formCrii unei
punBi termice Jntre un perete Mi podea, prin utilizarea la aza peretelui a unui strat din
cCrCmizi
poroase, une izolatoare termice# Aceste cCrCmizi au conductivitatea termicC
Y=2,*3?5m/>, valoare
comparailC cu a lemnului placat, Mi mult mai redusC decKt a 7CA(ului pt# care
Y=2,3?5m/>#
Fig. 1.1'. SoluBie te&nicC pentru Jntreruperea punBii termice Jntre perete Mi podea
TTT#passiv&austagung#de
AcestC mCsurC specificC, a Jntreruperii punBilor termice, JmpreunC cu celelalte mCsuri
prezentate anterior, permite realizarea unor anvelope ale clCdirilor de acest tip, cu
adevCrat e$trem de
eficiente din punct de vedere termic, aMa cumse oservC Jn figura *#/2#
Fig. 1.(. Anvelopa unei construcBii eficiente din punct de vedere termic
TTT#passiv&austagung#de
Sn figurile *#/* Mi *#// sunt prezentate imagini Jn infraroMu ale unui perete fCrC punte
termicC
faBC de podea Mi a unui perete care prezintC o zonC rece la Jminarea cu podeaua,
datoratC unei punBi
termice care nu a fost corect JntreruptC#
Fig 1.1. Sminare Jntre perete Mi podea, fCrC punte termicC#
TTT#passiv&austagung#de
Se oservC cC temperatura peretelui, a zonei de Jminare Mi a podelei este relativ
constantC,
fiind situatC Jn jurul valorii de *L(/2UC#
Fig. 1.. Sminare Jntre perete Mi podea, cu punte termicC#
TTT#passiv&austagung#de
Se oservC cC Jn zona de Jminare dintre perete Mi podea, e$istC o zonC mai rece,
datoratC unei
punBi termice#
Calitatea e$cepBionalC a izolaBiilor caselor pasive energetic, poate fi remarcatC Mi prin
analiza
comparativC a imaginilor realizate Jn infraroMu, pentru faBadele a douC clCdiri diferite,
prezentate Jn
figurile *#/1 Mi *#/3# +igura *#/1 prezintC faBada unei case vec&i, iar Jn figura *#/3 este
prezentatC
faBada unei case pasive energetic# Pentru casa vec&e, pot fi oservate uMor temperaturi
ale pereBilor
e$teriori de PXLUC, Jn timp ce zonele de Jnc&idere ale ferestrelor ajung la temperaturi
de cca# *2UC# Sn
cazul casei pasive energetic, se oservC cC temperatura Jntregii faBade este relativ
constantC, Jn jurul
valorii de -X@UC# '$istC doar cKteva zone punctuale, datorate proail unor reglaje
efectuate greMtit
ale sistemelor de Jnc&idere ale unor ferestre, Jn care temperatura se apropie de PXLUC#
0eritC
remarcat cC temperatura suprafeBei faBadei este egalC sau mai scCzutC decKt temperatura
frunzelor
copacilor din faBa clCdirii, ceea ce JnseamnC cC pierderile de cCldurC prin pereBi sunt
aproape nule#
Fig. 1.!. +aBada unei clCdiri vec&i#
TTT#passiv&austagung#de
Fig. 1.". +aBada unei case pasive energetic#
TTT#passiv&austagung#de
)I)LIOGRAFIE
*, ,*. Aanescu A#, Sorin 7#, Stoian P# ( :;tilizarea energiei solare< , 'd#
Te&nica, 7ucuresti, *LP2, pg#*99(*P1)
/, ,/. Ilina 0#, 7andaur C#, Oancea 6# (:'nergii neconventionale utilizate in
instalatiile din constructii<( 'd# Te&nica , 7ucuresti, *LP@, pg#*12(*3@)
1, ,1. 6itu V#, Pantelimon L#, Ionescu C# (:'nergetica generala si conversia
energiei<, 'AP# 7ucuresti, *LP2, pg#*-3(*@-)
3, ,3. 0arita 0#, 8&eorg&e Adrian(:Prezentul si viitorul energiei solare :
'd# Academiei , 7ucuresti, *LP/, pg#*3L(*9/)
-, ,-. Auval '# (:Cladiri de locuit fara poluare cu consum redus de energie<,
'd# Te&nica, 7ucuresti, *LL@,pg#1-(1L)
9, ,9. Paulescu 0# (:Algoritmi de estimare a energiei solare<, 'd# 0atri$ Rom
7ucuresti, /22-,pg#3L(-/)
@, ,@. $$$ 8P 2*@(L9 (8&id pentru calculul consumului de caldura al cladirilor
dotate cu sisteme pasive de incalzire solara,pg#1*(3-)
P, ,P. $$$ Revista (:Constructii<(numar special :Instalatii in constructii < nr -
si */ 5*LP/,pg#*3(/3 si pg#-*(--#