UTILIZAREA SUBSTANTELOR HORMONALE SINTETICE IN REGLAREA PROCESELOR DE CRESTERE LA

PLANTE
Stimulare rizogeneza
Stimulare radacini adventive
8.7.1. Dirijarea cresterii

Dirijarea cresterii plantelor poate fi obtinuta prin folosirea retardantilor.

Cel mai important efect al retardantilor este reducerea cresterii longitudinale a tulpinii si lastarului.

Reducerea cresterii tulpinii la cereale constituie in prezent cea mai importanta utilizare a
retardantilor (Rademacher, 1991). Cultura intensiva de grau foloseste CCC de multi ani. Orzul, orezul
si ovazul nu reactioneaza la tratamentul cu CCC, de aceea la aceste plante se foloseste CCC +
Ethephon sau numai Ethephon. In prezent, la diferite specii de cereale se folosesc compusii triazolici.
Introducerea curenta in practica a acestor compusi este dificila datorita pretului relativ scazut al CCC.

Efectul retardantilor de reducere a cresterii in lungime a tulpinii si lastarilor este corelat cu
stimularea proceselor metabolice de diferentiere a tesuturilor, de dezvoltare a radacinii si de sporire
a vigorii plantei in general. Aceste insusiri sporesc activitatea metabolica de sinteza a asimilatelor si
de rezistenta la conditiile de stress, ceea ce duce la sporirea productiei.

La grau, tratamentul cu CCC a scazut inaltimea plantelor si a sporit linear, functie de concentratie
(200-500 g/ha), productia de seminte (Rossarole si colab., 1993), iar tratamentul cu CCC 100-200
ppm a marit intensitatea fotosintezei si a intensificat activitatea enzimelor ATP-aza si RuDP-
carboxilaza (Feny si Ma, 1993).

La porumb, tratamentul cu paclobutrazol a redus cresterea plantelor, a marit procentul de substanta
uscata si nu a manifestat efect toxic asupra biosintezei clorofilei (Khalil si colab., 1992).

La rapita pentru ulei, tratamentul cu paclobutrazol a redus inaltimea plantei si a modificat structura
culturii, realizand o mai buna perceptie a luminii in partea inferioara a plantei (Rademacher, 1991).

Tratamentele cu retardanti stimuleaza rezistenta plantelor la conditiile de stress in timpul cresterii.

Rezistenta la racire a fost stimulata la castraveti prin tratamente cu paclobutrazol, iar la tomate prin
tratamente cu uniconazol si Ethephon (Cardi si colab., 1997). Rezistenta la iernare la grau a fost
sporita de tratamente cu CCC, care au marit efectul fertilizarii cu P de a stimula acumularea
zaharurilor (Goldvarg si colab., 1993).

La grau, tratamentele cu paclobutazol au marit rezistenta la temperaturi ridicate (Craus si colab.,
1995), iar tratamentele cu retardantii penta si hexaconazol au anulat efectele stressului hidric.

Mecanismul de stimulare a rezistentei la stress consta in protejarea punctelor de crestere si
reducerea suprafetei foliare, dar si in stimularea biosintezei acidului abscisic cu rol in marirea
rezistentei la temperaturi scazute si seceta.

La plantele legumicole tratamentele cu retardanti stimuleaza calitatea rasadurilor, sporind vigoarea
plantulelor, care formeaza un sistem radicular bogat, un aparat foliar bine dezvoltat si o tulpina
rezistenta, cu tesuturi conducatoare si mecanice bine dezvoltate.

La tomate, tratamentul cu CCC 1500-3000 ppm a redus inaltimea tulpinii rasadurilor cu 10-40%, iar la
cartof tratamentele cu retardanti produc scurtarea stolonilor si grabesc formarea tuberculilor (Milica
si colab., 1983).

La plantele floricole de gradina si ghivece, prin tratamente cu retardanti se obtin plante mai scunde,
cu tulpini mai scurte si mai groase. }esuturile tulpinii, in special cele mecanice si protectoare, sunt
puternic diferentiate, conferind plantei o rezistenta mai mare la factorii de stress mecanic, climatic si
biologic. Plantele prezinta ramificatii laterale mai dezvoltate, cu aspect de tufa deasa.

La crizanteme, tratamentele cu Alar 2,5% determina scurtarea tulpinii si maresc rezistenta la frangere
(Ganslmeier, 1968). La Dahlia, stropirile cu solutie de Alar 5000 ppm reduc cresterea in inaltime
(Milica si colab., 1983).

La Chrysanthemum cultivat in ghivece, tratamentele cu CCC si uniconazol 10 si 30 mg/l au redus
inaltimea plantelor cu 38-68% (Hosni, 1996).

La Poinsettia cultivata in ghivece tratamentele cu CCC 500-4000 ppm au redus elongatia tulpinii
(Fisher si colab., 1996), iar tratamentele cu Bonzi (paclobrutazol) 2 ppm si Sumagig (uniconazol) 5
ppm (Holcomb si Gohn, 1995) au dat plante mai compacte, cu foliaj verde-inchis.

La gladiole, imersarea tubero-bulbilor in solutie de Ethrel 100 ppm mareste rezistenta la infectia
latenta cu Fusarium (Halevy si Shilo, 1970). La crizantemele cultivate in ghivece, prin stropiri cu Alar
5-15% s-au obtinut plante scunde si dense, mai rezistente la seceta si la putregaiul cenusiu
(Denninger, 1968), iar tratamentele cu CCC 0,5-1% maresc rezistenta la seceta, frig si aciditatea
solului (Milica si colab., 1983).

La plantele floricole cultivate in sera, prin aplicarea retardantilor se obtine o sporire a calitatii. La
garoafe, stropirile cu CCC 2000 ppm au redus inaltimea tulpinii si a internodurilor si au sporit numarul
de frunze si suprafata foliara, provocand 'indesirea plantelor' (Gortz, 1974).

La arbori si arbusti ornamentali, prin aplicarea retardantilor se realizeaza asa numitul tuns chimic,
utilizat in amenajarea de garduri vii, cu forma compacta, amenajate din paducel (Crataegus) salcam
galben (Cytisus) sau Hibiscus syriacus. Formarea de perdele de protectie din plante cu tulpini lungi, cu
frunzis bogat se obtine din tratamente cu stimulatori, in special gibereline. La Viburnum,
tratamentele cu GA3 500 ppm au stimulat cresterea in lungime a tulpinii (Albrecht, 1966). Acelasi
efect l-a avut stropirea cu GA3 10-1000 ppm la Magnolia soulangeana, iar la Syringa, acidul giberelic a
stimulat cresterea tulpinii, formarea aparatului foliar, a mugurilor si lastarilor laterali.

La pomii fructiferi, in special la pomii tineri, prin aplicarea retardantilor au fost obtinute cele mai
spectaculoase rezultate de dirijare a cresterii lastarilor, cu efecte pozitive asupra fructificarii.
Cercetarile intreprinse in ultimile decenii se refera la utilizarea CCC, Alar si Ethrel.


Astronomie Biofizica Biologie Botanica Carti Chimie Copii
Educatie civica Fabule ghicitori Fizica Gramatica Joc Literatura romana Logica
Matematica Poezii Psihologie psihiatrie Sociologie


UTILIZAREA SUBSTANTELOR HORMONALE SINTETICE IN REGLAREA PROCESELOR DE CRESTERE LA
PLANTE
Botanica
+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE
Trimite pe Messenger
Share on facebook Share on twitter Share on email Share on print More