Despre Gindire

1. Modul in care Gindesti - Este TOTUL - incearca sa fii pozitiv

2. Decide clar care sint idealurile tale in viata - si mai ales fii constant
3. ntra in actiune - fa ceva in fiecare zi care sa te apropie de aceste idealuri
!. "iciodata nu inceta sa inveti - ceva# orice$ mai ales ceva care te va a%uta sa te apropii
de idealurile tale
&. 'amii foarte persistent si mai ales munceste foarte mult la a infaptuii aceste idealuri
(. nvata sa nu i)nori si analizeaza toate detaliile - pentru ca in intele)erea detaliilor sta o
mare parte din succes
*. +oncentreaza-ti toata ener)ia# timpul si capacitatea financiara in a transpune in fapte
ceea ce vrei sa faci
,. "u fii temator-an.ios fata de ce si cum te-ar catalo)a altii in momentul in care ai ideii
novatoare- cu totul diferite - Este foarte /ine sa fii diferit# sa ai idei diferite de ale altora
0. ntodeauna - comunica efectiv cu cei din %urul tau - incearca sa intele)i ce ii tine
mer)ind - pentru ca aici va fii secretul motivarii lor - intodeauna fii intele)ator cu
oamenii# drept si mai ales intele)ator cu an)oasele lor. ncearca sa ai o atitudine constanta
indiferent de varia/ilitatea reactiilor celor din %urul tau.
11. 2i cel mai important - ntodeauna ramii onest si responsa/il pentru ca altfetl 1-0 nu
conteaza
3"45T5'E5 2 MEMO'5
5utor6 +apusneac oan-M7ndrisor
LE+T5 1

5lvin Tofler6 85nalfa/etul de m9ine nu va fi cel care nu stie sa citeasca# ci cel care nu a
7nvatat cum sa 7nvete:
; <uteti 7nvata din propriile dvs. e.periente cum sa 7nvatati. <uteti 7nvata din
e.perietele altora# economisind timp# /ani si efort. 3m/inati-le pentru a o/tine un rezultat
optim.
; 2e poate 7nvata prin imitatie sau prin constientizare. 'ecomanda/il este a se respecta
principiul unitatii dintre imitatie si constientizare.
; mitatia sau repetarea simpla c=iar fara a 7ntele)e >a toci? tre/uie sa fie dupa asimilarea
constientizata.
; +onstientizarea este folosita# de re)ula# atunci c9nd materialul este asimilat este partial
cunoscut sau poate fi asociat cu ceva 7nrudit. Dupa 7ntele)erea informatiei se recomanda
repetarea prin imitare pentru sta/ilizare >asimilare?. Un material total necunoscut nu
poate fi constientizat# astfel ca va fi 7nvatat mecanic# dupa care se va 7ncerca
constientizarea lui >e.. @ata?.
; Un principiu modern este cel al unitatii temporale a 7nsusirii auditive# vor/ite# vizuale
si scrise a cuvintelor si cifrelor.
; 'epetarea materialului unei lectii 7n conte.te diferite pentru a mari durata de ram9nere
7n su/constient. 'eela/orarea propozitiilor# c=iar prin metode contrastante# confruntative
>e.. moneda vazuta pe am/ele fete si 7n raport cu alte monede?.
; +itirea si ascultarea sunt activitati receptive. 4or/irea >citirea cu voce tare?# scrierea
sunt activitati productive.
; 2e va insista pe dezvoltarea capacitatii de autoinstruire# aceasta tre/uind sa devina
factorul esential raportat la 7nvatarea prin predare >receptare la ore etc.?. 2copul este
formarea unui intelect investi)ator si creator.
; Unii cercetatori recomanda urmatoarea succesiune6 ascultarea >citirea cu voce tare? a
informatiei >a cuv9ntului sau a propozitiei? urmata de reprezentarea )rafica a acesteia 7n
urmatoarele 11 secunde > 11 secunde reprezinta durata ram9nerii cuv9ntului 7n memoria
de scurta durata?.
; <rin canalul optic se primesc de ( ori mai multe informatii dec9t prin canalul auditiv.
; 2e considera ca este ideal sa fie auzite cuvintele si# aproape concomitent# sa fie vazute
scrise# sa fie pronuntate de receptor si scrise de catre acesta.
; +uvintele auzite se retin 7n proportie de 21A# cele scrise 7n proportie de 31A# iar cele
vazute# scrise si auzite concomitent B 31A. +uvintele auzite# vazute# scrise si pronuntate
sunt retinute 7n proportie de *1A# procenta%ul cresc9nd daca sunt scrise de catre receptor.
; 2e recomanda# alaturi de cele patru activitati lin)vistice sa apara si a cincea6
reformularea >traducerea# 7n cazul lim/ilor straine?# cautarea relatiilor de ec=ivalenta.
; +alitatile memoriei6 rapiditatea ac=izitiei# trainicia pastrarii# e.actitatea reproducerii
>reformulare6 viteza memorarii# timpul de retinere a informatiei# claritatea sau )radul
reamintirii acesteia?.
; 2e impune ca autocontrolul si corectarea sa fie moderate# dar permanente si planificate.
; 5utoe.i)enta# spiritul de responsa/ilitate duce la 8a sti cum sa procedezi:# devenind
independent# si)ur# creator.
; E.ista6 citire cursorica >receptarea ideilor principale?# citirea detaliata >temeinica?#
citire orientativa si citire e.ploratoare.
; 2unt necesare o atmosfera rela.ata# atentie# concentrare# activitatea pripita fiind
contraproductiva.
; Este esential a se sta/iliza6 ritmicitatea 7nvatarii# 7nvatarea re)ulata# durata 7nvatarii
zilnice# toate acestea sta/ilindu-se de re)ula individual# raportat la ro/ustetea memoriei#
viteza de ac=izitie a informatiilor# timpul de ram9nere 7n memorie dorit.
; <entru ca noile cunostinte sa ram9na 7n intelect tre/uie ca ele sa intre 7ntr-o cone.iune
or)anica structurata cu vec=ile cunostinte. 'ezulta ca este necesara )ruparea# aran%area
cunostintelor conform unui plan sta/ilit cu e.actitate si urmarirea realizarii planului cu
scrupulozitate.
; 3nvatarea are succes c9nd este consecventa# staruitore# constanta. <rin consecventa si
perseverenta &1A din efortul necesar 7nvatarii este realizat.
; 3nvatarea are succes 7n functie de interesul aratat >motivatie# automotivatie?# timpul
folosit fara teama de o/oseala# de ener)ia consumata si 7n functie de respectarea unor
re)uli minimale care vor ma.imaliza volumul de informatii ac=izitionate si vor
minimaliza timpul necesar pentru minimalizarea efortului aparent.
; 'e)uli de respectat pentru 7m/unatatirea 7nvatarii6
1. 1. Cilnic tre/uie sa 7nvatati# c=iar si atunci c9nd nu aveti timp necesar sa rezervati
11 minute 7nvatarii.
2. Daca entuziasmul a scazut temporar sau sunteti /olnavi sau o/ositi nu tre/uie sa va
fortati# dar nici sa renuntati la 7nvatat$ se va studia ceva usor sau cu un )rad scazut de
implicare.
3. Este recomandat sa 7nvatati mai putin si mai /ine dec9t mult si superficial.
!. 3nainte de a 7nvata va veti autoconvin)e de corectitudinea informatiilor# veti evita
aprofundarea )reselilor. 5ceasta re)ula poate actiona si limitativ sau /locant. Este mai
/ine sa 7nvatati c=iar si cu un )rad de eroare care se va corecta 7n timp dec9t sa nu
7nvatati deloc.
&. Dara o necessitate strin)enta nu se va studia 7n acelasi timp doua materii 7nrudite >de
e..doua lim/i straine?# e.ist9nd riscul amestecului lin)vistic si al transferului. Tin9nd
cont de avertismentul de mai sus se pot 7nvata doua sau mai multe materii >discipline? 7n
acelasi timp atunci c9nd informatiile se potenteaza reciproc si a%uta la o mai /una
7nvatare. 2e va c9ntari atent daca sunt mai multe avanta%e sau mai multe riscuri.
(. <utem compara o materie >disciplina? cu o cetate care poate fi cucerita numai atunci
c9nd se porneste asediul din toate partile6 ascultare# vor/ire# citire# scriere# reformulare#
discutie# etc.
*. O conditie importanta este acceptarea si admiterea )reselilor fara %ena# precum si
admiterea de a fi corectati. Dara a )resi nu se poate 7nvata.
,. 4a veti concentra asupra atitudinii interioare prin autosu)estie si am/ianta
e.terioara. 5titudinea interioara tre/uie sa fie )uvernata de urmatoarele6
- Motivatie din interes$
- Optimism# av9nd )9nduri pozitive$
- Entuziasm# plin de voiosie$
- 3ncredere 7n succes$
- Usor autoe.i)ent# cu toleranta$
0. 5socierea unei informatii noi cu cele cunoscute se mai numeste ancorare#
reformularea cu propriile cuvinte a materialului studiat av9nd acelasi efect. 4a puteti
ima)ina un /loc de )=eata 7ntr-un port pe care 7l veti ancora cu 1#2#3Eancore p9na ce
acesta se va topi# devenind una cu apa marii. Motivatia pentru care faceti aceasta ancorare
este cea de a fi.a /locul ca sa nu plece 7n lar) pentru a-l pute folosi# altminteri acesta ar
putea pluti li/er si lovi navele din port avariindu-le.
11. 3n procesul 7nvatarii veti sc=im/a deseori ritmul pentru a da culoare
unei operatii monotone. <er ansam/lu s-a dovedit ca folosirea a cel putin trei ritmuri
mareste eficienta procesului de 7nvatare si memorare. De e.emplu# 7n cazul citirii cu voce
tare se pot folosi tonurile6 autoritar# calm# sovaielnic>moale? etc.

5utosu)estii6

1. Eu# 2tamate# am deplina 7ncredere 7n mine caci inteli)enta mea se dezvolta tot mai
mult aici# acum si 7n fiecare zi.
2. Eu# 2tamate# folosesc fiecare clipa din zi pentru a deveni superior a ceea ce eram ieri
aici acum si 7n fiecare zi.
3. Din orice 7mpre%urare nefericita eu# 2tamate# tra) o 7nvatatura folositoare pentru a
a%un)e la rezultate fericite acum si 7n fiecare zi.
!. Toate afirmatiile sunt adevarate# 7n functie de punctual de vedere din care sunt
facute.
&. Eu# 2tamate# am =otar9t ca viata si studiile mele sa constituie o reusita acum si 7n
fiecare zi.
(. Eu# 2tamate# sunt desc=is cu toata fiinta unei sc=im/ari pozitive aici# acum si 7n
fiecare zi.

Tema6 2crieti 11 formule de autosu)estie despre 7nvatare si memorie. <rimele trei
formule vor fi premiate.

'e)uli de respectat la alcatuirea formulelor6

1. 2a fiti pozitivi$
2. 2a fiti concreti si la o/iect$
3. 2a folositi timpul prezent$
!. 2a folositi modalitatea senzoriala principala$
&. 2a folositi mai multe simturi$
(. 2a fiti autoritari$
*. 2a relevati# sa cultivati si sa faceti sa se dezvolte un )9nd %ust.



LE+T5 2

F Te=nica notitelor. 2e su/liniaza cuvintele c=eie# se folosesc 7ncercuirile# culorile#
literele de tipar. La curs se retin ideile principale utiliz9ndu-se semen conventionale#
prescurtari# note pe mar)ine.
F Er)onomia 7nvatarii. Timpul de 7nvatare este de ma.imum &1 de minute# cu pauza
de 11 minute# cca 3-! sedinte zilnic. La 7nceput se ataca su/iectele )rele# se )rupeaza
su/iectele 7n functie de similitudine. <entru a 7nt9mpina transferul ne)ativ se vor lua
pauze mai mari la trecerea spre alte su/iecte ne7nrudite. +rono/iolo)ia arata ca
rezultatele ma.ime se o/tin 7ntre orele ,-13 si 1*-21. M2D >memoria de scurta durata?
are performante mari dimineata# iar MLD >memoria de lun)a durata? dupa amiaza si
seara. 3n somn cunostintele se transfera 7n MLD. 3n cadrul 7nvatarii 7n asalt se uita (1-
*&A din cunostinte dupa primele doua zile. 3n concluzie# pentru prevenirea uitarii# se va
repeta a treia zi ceea ce s-a 7nvatat 7n prima zi.
F 2tructurati materialul de 7nvatat 7n secvente# 7n functie de microterme.
F 2e recomanda un microclimat sanatos 7n ceea ce priveste lumina# scaunul#
z)omotele etc.
F Metode de 7nvatare6
1. 3nvatarea sintetica. Materialul este mic si usor6 se citeste si se repeta )lo/al.
2. 3nvatarea analitica# secventiala. Mai 7nt9i se 7nvata )lo/al si apoi aprofundat#
consemn9nd cu creionul.
3. 3nvatarea creativa. <ro/lematizare.
!. MET+O". 3nvatare prin conversatie.
&. MET"<'OG. 3nvatare prin pro/lema-7ntre/are-raspuns.
(. '+5'. 'asfoire# 7ntre/ari# citirea te.tului# amintirea punctelor principale#
recapitularea 7n )9nd.
*. 3nvatarea cu sens este mai economica dec9t cea mecanica. 'eproduceti te.tul cu
propriile cuvinte.


5. MEMO'5'E5 ED+E"T5

2e distin) urmatoarele tipuri de memorie6
a? senzoriala de ac=izitie >vizuala# auditiva# asociativa?$
/? afectiva# de participare >ima)inativa?$
c? co)nitiva >lanturi de idei# sc=eme?$
d? actionala >operationala?.
<re)atirea6 autosu)estii pozitive# i)iena senzoriala >eliminarea pertur/arilor?# i)iena
fiziolo)ica >alimentatia# respiratia# somnul?# i)iena psi=ica >rela.are# pauze# recompense?.
Diecare 7si va sta/ili propriul sistem de memorare.
E.emple6 materialul de memorat sa fie or)anizat# sa e.iste relatii reciproce# itinerare.
3nvatarea sa fie activa folosind asociatii vizuale# auditive# de culoare# forma# te.t
ierar=izat# noduri c=eie. 5sociati memoria cu )9ndirea.
Dezvoltarea memoriei se face prin e.ercitii de 7ntele)ere >facerea rezumatului?# e.ercitii
de reamintire# e.perimente formative >memorari si reproduceri la intervale diferite?.
'ezumatele pot fi te.tualizate# sc=ematizate# ar/orescente sau enumerative.
2uccesul )enereaza succes$ dupa un esec necorectat urmeaza un altul
3nvatarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa data respectiva. 3nvatarea
pentru viata cu motivatie %usta interioara 7mpiedica uitarea. Motivatia interioara se
formeaza 7n functie de idealuri si o/iective autoimpuse sau fundamentale.

G. +T'E5 '5<D5

2e recomanda la te.tele au.iliare6 lectura accelerata# lectura dinamica# lectura intensiva.
<entru dezvoltarea citirii rapide se va antrena6
1. +itirea )rupelor de cuvinte# c=iar a frazelor p9na la un punct de spri%in orizontal sau
vertical.
2. +itirea cu oc=ii mintii >fara su/vocalizare?.
3. 'e)resia >7ntoarcerea pentru a verifica dupa punctul de spri%in anterior# trecerea
fluenta dintr-un punct de spri%in 7n alt punct de spri%in. 2e va forta reamintirea frazei sau a
cuvintelor sau se va trece mai departe fara re)resie.
La citirea rapida se utilizeaza numai canalul vizual si se urmareste marirea c9mpului de
vizi/ilitate orizontala si verticala 7n paralel cu reducerea punctelor de spri%in# fara
7ntoarcerea privirii.
+itirea rapida se foloseste atunci c9nd poate fi ne)li%at &1A din te.t.
'itmul normal este de 211 cuvinte-min. <rin antrenament a%un)eti la un ritm rapid de
1211-1&11 cuvinte-min

+. <'5+T+5 +T' '5<DE

. 1-2 saptam9ni6 se citesc doua cuvinte concomitent$H
. 1-2 saptam9ni6 trei cuvinte cu sesizarerea ideii$
. 1-2 saptam9ni6 %umatate de r9nd cu doua puncte de spri%in$
4. 1-2 saptam9ni6 un r9nd la o sin)ura privire pe centrul acestuia fara deplasarea
laterala a oc=ilor$
4. 1-2 saptam9ni6 se pune de)etul la mi%locul r9ndului si# co/or9ndu-l lent 7n %os#
se citesc 2-3 r9nduri la un sin)ur punct de spri%in.

2-a demonstrat ca multe >ma%oritatea? materialelor pot fi reduse cu &1-*&A si nu ar avea
nimic de suferit. E.cesul de cuvinte este aproape o re)ula.
E.ista6
F pseudoinformare6 impostura$
F mezinformare6 tot ceea ce este ne)ativ 7n informarea >e.. Eroare involuntara#
traducere si dezinformare din interes?$
F su/informare6 trunc=ierea informatiei$
F suprainformare6 preaplinul informarii.
Un savant ipotetic competent 7n toate ramurile stiintei ar tre/ui sa citesca 2! de ore din 2!
timp de &11 de ani pentru a citi tot ce se pu/lica 7ntr-un an. 3n concluzie# se va urmari
specializarea pe latura selectiva sau pe latura rapida.
I. Gernel afirma6 83n situatia actuala este mai usor sa faci o descoperire dec9t sa te
convin)i ca aceasta nu a fost facuta de altii:

D. TEJ"+ +'E5T4E

1. 5socierea consonanta. +u c9t memoria este mai /o)ata# cu at9t aparitia
asociatiilor este mai mare. 5socierea reprezinta realizarea de le)aturi 7ntre ima)inatie si
memorie. Dactorii esentiali sunt asemanarea o/iectiva# fizica# e.terioara# su/iectiva#
interioara# psi=olo)ica# similitudinea si evocarea >asocierea? ima)ine-senzatie.
2. 5nalo)ia e.trapolara. Transferul# 7mprumutul de idei de la o solutie apropiata >de
e.. pasare-avion# /ila care lasa urme pe asfalt-pi. etc.?.
3. nversia. 'eprezinta a/ordarea inversa# susul-%os# plus-minus >de e..6 De ce se
face iluminatul indirect de sus?.
!. Empatia. Este su/stituirea )9ndirii proprii cu a interlocutorului >om# o/iect etc.?.
De e.emplu# spar)erea unei nuci vazuta de catre un cercetator si practicarea unui orificiu
mic pentru introducerea aerului comprimat care produce o e.plozie care distru)e coa%a
nucii# o/tin9nd astfel o viziune din interiorul nucii.
&. +om/inarea. De e.emplu# radiocasetofonul# pi.ul cu ceas etc.
(. Modificarea-5meliorarea-Dezvoltarea. 2e cunoaste ca# din cinci /revete# patru
sunt doar perfectionari.

5utosu)estii6

1. 5m capacitea de memorare 7ntr-un timp scurt si cea de vedere e.acta a ceea ce am
memorat p9na acum.
2. <rin a 7nvata ceea ce vreau 7ntele) mai mult din ceea ce traiesc acum.
3. Eu# 2tamate# am 7ncredere 7n memoria mea acum.


LE+T5 3

Oc=iul receptioneaza undele electroma)netice din spectrul 301-,11 milicromi# iar
dincolo de aceste limite nu vedem nimic desi alte fiinte vad. Urec=ea receptioneaza
sunetele din intervalul 1(-21111 Jz >=erti?# iar dincolo de aceste limite nu receptam
nimic sau nu ne sunt afectate or)anele de simt.
Dolosirea procedeelor6
1. 5naliza. nformatiile complicate se 7mpart 7n 8parti di)era/ile:# elimin9nd ceea ce se
repeta sau ceea ce este fals.
2. 2inteza. Tre/uie sa devina o/icei prezentarea informatiilor sintetic# rapid# correct si
inte)ral.
3. +omparatia. 2e alatura doua fiinte# o/iecte# fenomene sta/ilindu-se asemanarile si
deose/irile.
!. Generalizarea# a/stractizarea. 'eprezinta operatiunea de a descoperi ceea ce este
)eneral# comun# esential la o anumita )rupa de fiinte# o/iecte# fenomene.
&. +oncretizarea. 'eprezinta verificarea >validarea# motivarea? )eneralizarilor si a
a/stractizarilor prin apelare la situatii concrete.
(. 3ntele)erea. Este activitatea creierului de a descoperi relatiile 7ntre o/iecte# fiinte si
fenomene.
*. En)ravarea >cristalizarea?# en)ramarea >imprimarea?# adunarea >stocarea? si
reactualizarea >reamintirea 7nsotita de verificare >ecforare? si corectare a informatiei
memorate# stocate anterior? sunt procese ale memoriei care apar 7n timpul folosirii
concrete a unei informatii pentru rezolvarea unei pro/leme# pentru atin)erea unui scop.
'ezulta astfel ca rezolvarea pro/lemei# respectiv atin)erea scopului reprezinta o/iectivul
principal# iar reactualizarea informatiei reprezinta o/iectivul secundar.
Este recomanda/il ca autosu)estiile sa faca din materialul de studiu un su/iect interesant
si placut. 5stfel se memoreaza mai repede# mai dura/il si mai e.act.
3n somn# creierul se straduie sa elimine contractiile interne prin prelucrarea# armonizarea
informatiilor si ster)erea unor informatii sau transferul 7n zone mai profunde# mai )reu
accesi/ile. De aici rezulta uitarea pozitiva prin reor)anizarea informatiilor de catre
su/constient.
Uitarea ne)ativa apare atunci c9nd consideram anumite informatii putin importante sau
neimportante si ulterior descoperim ca ne-am 7nselat. 4om fi nevoiti sa facem un efort
mai mare sa ne reamintim sau tre/uie sa-l 7nvatam din nou. 5tentie la autosu)estiile
ne)ative. 'etinem mai /ine ceea ce ne mira# ne sperie# ne face sa r9dem sau declanseaza
curiozitatea. 5cestea nasc emotii si autosu)estii pozitive duc9nd la o memorare rapida.
En)ramarea se realizeaza pe /aza unei peptide /azice sintetizata de 5'".
<rocesul de ecforare >activitate productiva? necesita un consum mai mare de ener)ie.











<rimul nivel6 vizual 1 sec$ auditiv6 3-& sec. +u intentie si cu participarea a peste doua
simturi# prin repetarea c=iar neintentionata a primului nivel se trece 7n al doilea.
5l doilea nivel6 mesa%ul ram9ne 7ntre 11 secunde si c9teva minute. M2D are caracter
temporar si de lucru. <rin autorepetitie mesa%ul trece 7n al treilea nivel.
5l treilea nivel6 MLD. Durata este lun)a sau are c=iar caracter permanent.
5l doilea nivel# M2D# are calitatea de a asi)ura continuitatea actiunii.
2e poate vizualiza plastic nivelul apei ca o cur)ere de apa# nivelul doi precum
unduirea apei c9nd este aruncata o piatra# iar nivelul trei ca o apa 7n)=etata.
5tentia este dalta memoriei. 5ctiunile care ne solicita puternic atentia se 7nscriu
profund 7n memorie. Garantia 7ntiparirii 7n memorie este data de interesul aratat#
considerat pe drept cuv9nt 8motorul: memoriei. Emotia si interesul suscita atentia
monopoliz9nd atentia asupra unui sin)ur o/iectiv6 concentrarea.
Memoria MLD este conditionata de somnul cu vise. 3n somn informatia se
consolideaza si se or)anizeaza 7n functie de totalitatea intereselor si a o/iectivelor avute.$
<rivarea de somn duce la sla/irea memoriei si privarile de somn de lun)a durata duc la
depersonalizare. 2-a demonstrat ca# de la un anumit pra)# memoria nu mai 7nma)azineaza
7nainte de a dispune de un anumit repaus sau# mai /ine spus# de somn. 3n perioadele
critice se va alterna 7nvatarea accelerata cu mici perioade de somn de 1&-31 de minute.
3nvatarea 7n somn favorizeaza numai memoria mecanica. 5ceasta se realizeaza 7n
perioada de somn usor. 3nvatarea 7n somn poate avea si efecte ne)ative6 unele persoane
nu pot adormi# ma%oritatea acuza o/oseala ne%ustificata etc. 3nvatarea 7n somn are
eficienta pentru scurte perioade de timp urmate de pauza. De e.emplu# se foloseste
aceasta metoda *-11 zile# iar apoi se ia o pauza de 11 zile. 2e considera o/li)atoriu
7ntarirea mesa%elor imediat a doua zi si constientizarea lor.
2e memoreaza /ine ceea ce# 7n preala/il# a fost priceput. 2e memoreaza /ine atunci
c9nd spiritul si corpul se afla 7ntr-o receptivitate ma.ima.
Memoria este cu at9t mai /una cu c9t creierul este mai solicitat# respectiv cu c9t
acesta se afla 7ntr-o activitate mai intensa. 2ecretul memoriei consta 7n e.cita/ilitate.
Tre/uie sa fim preocupati# fram9ntati cu o tensiune interioara. 2e memoreaza cu at9t mai
mult cu c9t suntem mai interesati de ceea ce tre/uie memorat# asadar valoarea unei
informatii creste cu c9t interesul st9rnit de aceasta este mai mare.
Unde se pierde interesul se pierde si memoria.
Daca se fac multe repetitii fara pauza# celulele corticale suprasolicitate declanseaza
faza de in=i/itie pentru a-si reface suportul ener)etic. 2e recomanda atunci actiune fizica
sau somn. nvers# daca repetitiile sunt prea rare apare in=i/itia de stin)ere6 uitarea.
'e)ula de aur6 munca# perseverenta# re)ularitate.
3n alimentatie# accentul se pune pe alimentele /o)ate 7n proteine# le)ume si fructe$
se vor evita )rasimile# dulciurile p9inea. 2-a demonstrat ca memoria este potentata de
acetilcolina# iar sursa naturala de colina este lecitina. <revenirea pierderilor de memorie
se face pe linia alimentara# printr-o suplimentare a lecitinei si a aminofosfatilor continuti#
de e.emplu# 7n )al/enusul de ou# lapte# preparate din )ermeni de soia# lapti de peste#
dro%dia de /ere# pemolimatul de ma)neziu >+K/eret# <amoline# 2ecato.in# Meclofeno.at#
<Kritinol# <iracetam# "oradrenalina?. De notat faptul ca 4asopresina are efecte ne)ative.
+ele patru re)uli ale /rainstormin)ului6
1. nici un fel de critica$
2. cantitatea prevaleaza 7n fata calitatii ideilor$
3. a da fr9u li/er ideilor$
!. sinceritate si desc=idere fata de ideile celorlalti participanti.

5utosu)estii6
1. 'andamentul meu creste de la o zi la alta# rezultatele sunt tot mai /une acum.
2. mi place din ce 7n ce mai mult sa 7nvat pentru a fi tot mai /un 7n domeniile mele
preferate acum.
3. 3mi 7ntele) si 7mi rezolv cu usurinta pro/lemele vietii acum.

LE+T5 !

Dara motivare nu e.ista impuls si puterea de a rezista la 7nvatare. 3nvatarea se face
7n trepte# cu o )radare a cerintelor# cu pretentii dozate. 2uccesul vine atunci c9nd cerintele
nu sunt nici mici nici mari.
+reativitatea 7n )9ndire si cautarea de solutii ale pro/lemelor dezvolta o )9ndire a
posi/ilitatilor si alternativelor.
2e vor evita starile de pesimism# conformism# frica# pre%udecati# rutina.
2uperioritate are cel care# 7n afara de a vedea si a auzi# 7si pune fortele 7n %oc si
7ndrazneste sa 7ncerce. Un /un e.emplu este cel al re)elui si al vizirului.
Te=nicile de 7nvatare sunt utile pentru a sti cum sa fie folosite c9t mai eficient
propriile posi/ilitati si caracteristici 7n ceea ce priveste acumularea informatiilor.
Denomenul sinesteziei consta 7n folosirea a c9t mai multe or)ane de simt
concomitent. De e.emplu# un de)ustator de vinuri foloseste mai multe simturi6 mirosul#
)ustul# auzul >sunet?# oc=ii >culoare?. 2inestezie este# de asemeni# e.tinderea unei
informatii spre alte simturi# cum ar fi mirosul uni trandafir# acesta evoc9nd culoarea rosie
etc. Oamenii cu memorie fa/uloasa folosesc sinestezia. Un cuv9nt sau un numar vazut
scris are corespondente# pentru ei# si 7n alte sisteme senzoriale. 2eresevsc=i spunea despre
profesorul 49)otsc=i ca acesta avea o voce )al/ena cu aspect plat si )ust sarat. 2e
recomanda asadar a e.perimenta fizic informatia.Un alt e.emplu este cel al copiilor6 c9nd
vor sa descrie ceva de dimensiuni mari ei 7si desc=id lar) /ratele# iar pentru ceva mic ei
arata cu de)etele.
Unii psi=olo)i recomanda raspunsul fizic total 'TD care 7nseamna e.perimentarea
ima)inativa cu antrenarea simturilor si a 7ntre)ului corp. 2e recomanda utilizarea am/elor
emisfere cere/rale >emisfera st9n)a tine de lo)ica# )9ndire din aproape 7n aproape#
a/stractia# iar cea dreapta )uverneaza ima)inatia# intuitia# fantezia?# aceasta 7nsemn9nd a
)9ndi 7n ima)ini# vizualizari picturale# nu doar 7n cuvinte si a memora ima)inile
respective. "oile c=ipuri se retin prin asociere cu cineva cunoscut# acest lucru
produc9ndu-se aproape insesiza/il. +9nd se doreste a se retine o informatie# tre/uie
asociata constient cu cea mai apropiata informatie cunoscuta o/serv9nd asemanarile si
diferentele.
Elementele metodei Lozanov sunt6
1. Utilizarea nivelului de unde cere/rale alfa pentru a dezvolta Lo perceptie calma si
intuitiva a datelor prezentate 7n scopul memorarii:.
2. 3n 10&&# Geor)i Lozanov a descoperit ca e.ista o disponi/ilitate spre ideile si
emotiile comunicate si transmise pe calea cuvintelor# a )esturilor si a atitudinilor# aceasta
fiind un instinct numit Limprintin):. Un e.emplu 7n acest sens este cel al puilor de
animale care 7si urmeaza parintii. 5ceasta disponi/ilitate se identifica cu su)esti/ilitatea#
e.ist9nd 7n diferite )rade la toate fiintele umane. 2timularea acestei disponi/ilitati face ca
sa se eli/ereze marile rezerve ener)etice aflate 7n strafundurile inconstientului# cre9nd
starea de L=ipermnezie su)estiva:.
3. Un alt element este folosirea muzicii$ se utilizeaza stilul /aroc# care are un ritm
sta/il de un sunet pe secunda# muzica lui JMndel# Gac= etc.
!. Materialul este prezentat 7ntr-o forma ritmica# sincronizata cu ritmurile corpului si
ale mintii. nformatia este 7mpartita 7n fra)mente scurte sau mici e.presii# rostindu-se o
e.presie la intervale de , secunde# pe intonatii diferite pentru a 7nlatura monotonia unui
ritm constant. Lozanov a studiat corelatia ritm-7nvatare. Dintr-un material prezentat cu
pauze de 1 secunda se retine 21A# daca pauzele sunt de & secunde se retine 31A# iar la
pauzele de 11 secunde se retine !1A. +ercetarile au demonstrat ca o pauza 7ntre unitatile
de informatie ofera celulelor creierului posi/ilitatea de a se odi=ni un moment.
&. 5titudinea si comportamentul profesorului >)esturi# tonul vocii# e.presia faciala?
tre/uie presta/ilit pentru a transmite elemente de crestere a motivatiei si a 7ncrederii 7n
sine.
2e constata 7m/unatatirea metodei de 7nvatare 7n timp6 7n 10(( Lozanov raporta 111
cuvinte-zi# 7n 10*! - 1,11 cuvinte-zi. 3n 10** s-a raportat o retinere 7n memorie de 3111
cuvinte-zi 7n care studentii au retinut 7ntr-un interval de ( luni ,,A din materia predata#
iar dupa 22 de luni au retinut &*A fara a se face re7mprospatarea cunostintelor. 3n anii N,1
metoda a 7nceput sa fie ocultata.
Lozanov afirma6 LO data ce ai 7nvatat sa-ti desc=izi mintea# capacitatea de a memora si de
a-ti reaminti pare aproape nelimitata# nee.ist9nd nici un alt punct de /locare:.
(. La un institut francez se foloseste o metoda asemanatoare su)eostopediei. 2e
folosesc o serie de su)estii care desc=id emotia si e.primarea total li/era. +ursantii
primesc alte nume si a%un) sa-si depaseasca %ena de a se e.prima. +ritica nu este admisa.
De e.emplu# fiecare cursant 7si face o lista cu 11-1& momente din viata c9nd a avut
emotii puternice$ evocarea personalizata a unui eveniment creeaza emotia care# prin
diferite su)estii# este mentinuta 7n constient pe perioada 7nvatarii.
*. Dupa ce se folosesc de metoda de rela.are 2c=ultz si metoda e.primarii total li/ere
se o/tine o stare de 7nvatare 7n care practicantul devine at9t de dornic de a 7nvata 7nc9t
face un mare efort de a se a/tine sa 7nceapa c=iar 7n momentul respectiv# 7nainte de a
termina autosu)estia. El simte dinamismul placerii de a 7nvata care creste )radat. 2e
memoreaza la niveluri miraculoase# iar acest lucru tre/uie sa fie pentru cursant ceva
a/solut normal# sa se /ucure de aceasta stare fara a pune 7ntre/ari de )enul6 L+um se
poateO:# L+9t se poateO:# LDe ce se poateO: etc. El tre/uie doar sa se autosu)estioneze
permanent pozitiv si sa se /ucure de a/ilitatea o/tinuta folosind-o .
,. 'epetitia a%uta procesul de 7nvatare# dar monotonia ei 7l 7mpiedica. 5stfel# Lozanov
foloseste intonatia si ritmul >acestea se produc 7n emisfera cere/rala dreapta?6
-Ton normal >declarativ?$
-Ton soptit >7ncet# am/i)uu?$
-Ton dominant >autoritar?.
0. Metoda lui Lozanov are efect de avalansa6 depa * zile >sesiuni de 7nvatare? se
distin)e o crestere neta fata de prima zi. 2u)estionarea preala/ila duce la cresterea cu
(1A a performantelor. 2incronizarea cu respiratia duce la o 7m/unatatire cu *,A a
asimilarii imediate. Toate se potenteaza# au un efect cumulativ. 2e recomanda repetarea
cu ritmul6 memorare pe apneea pe plin# pauza# e.piratie# inspiratie# repetare pe apneea pe
plin.
<si=olo)ul 5lan LaPein recomanda folosirea din plin a 7ntre/arii6 L+are ar fi modul cel
mai /un de a-mi folosi timpul acumO:
5rt=ur +. +larPe spunea6 2in)ura cale de a descoperii limitele posi/ilului este de a mer)e
dincolo de ele# 7n imposi/il:.
+ercetarile moderne eu relevat ca psi=icul uman nu are# 7n mod real si a/solut# limite$
dimpotriva# este parte a unui domeniu infinit al constiintei care cuprinde tot ceea ce e.ista
dincolo de spatiu si timp# 7n realitati nee.plorate 7nca >T=e Jolotropic Grain?

5utosu)estii6
1. 3mi place foarte mult sa 7nvat acum.
2. 'esimt o stare profunda de calm si sunt desc=is catre noile idei si cunostinte acum.
3. Dau 7ntotdeauna raspunsurile corecte la momentul potrivit.