PARTEA I - STADIUL CUNOATERII

CAPITOLUL 1
TABLOUL UTILIZATORILOR I RESURSELOR
n esen, bilanul este un document static: el pune n eviden, la un moment dat, finele
exerciiului, stocurile de mijloace, n activ i resursele, n pasiv, deinute de ntreprindere; din punct
de vedere tehnic, n el apar soldurile care, dei sunt o rezultant, disimuleaz fluxurile nregistrate n
conturi
n contul de rezultat, n schimb apar fluxuri mai precis solduri de fluxuri, care, prin definiie,
sunt singurele fluxuri care determin rezultatul neles ca variaie a patrimoniului n cursul
exerciiului
!imitele bilanului i ale contului de rezultat subliniaz interesul pentru un document n care
s apar ansamblul fluxurilor de utilizri i de resurse ncorporate n operaiunile ntreprinderii,
toate operaiunile care au incidena asupra rezultatului, i s permit mai ales analiza incidenei
asupra echilibrului financiar i trezoreriei sale
"n astfel de document numit n mod curent tablou de finanare sau tablou al utilizrilor i al
resurselor, realizeaz ntr#un anumit fel $trecerea% ntre dou bilanuri succesive; modul su de
construcie cel mai frecvent const de altfel aa cum se va vedea de la doua bilanuri
n ciuda interesului su analitic, normalizarea i reglementarea contabile nu au consacrat
dec&t foarte recent tabloul utilizatorilor i resurselor 'ste adevrat c n situaia sa actuala de sistem
bazat pe noiunea de patrimoniu, contabilitatea nu se mai preteaz la elaborarea unui astfel de
document (rimul model realizat a fost propus de ()* +,-., n sistemul documentar dezvoltat i,
deci, facultativ n acelai timp, legea din + martie +,-/ referitoare la prevenirea i reglementarea
amiabil a dificultilor ntreprinderilor, a stabilit ca obligatorie elaborarea i prezentarea sa, fr s
se impun totui modelul ()*, societilor comerciale a cror talie depete una sau mai multe
limite fixate n legtura cu numrul salariailor i suma net a cifrei de afaceri; aceste limite sunt
fixate prin decret 0ctualmente, trebuie sa stabileasc un tablou de finanare; societile comerciale
al cror numr de salariai este egal sau mai mare de 122 sau a cror sum net a cifrei de afaceri
este egal sau mai mare de +.2 milioane de franci
0cest capitol are n esen ca obiect s prezinte tabloul utilizatorilor i resurselor conform
modelului ()*; totodat pentru a facilita nelegerea sa este neaprat necesar s se aib n vedere n
mod destul de general elaborarea unui tablou de finanare
5
1. ELABORAREA UNUI TABLOU AL UTILIZRILOR I AL RESURSELOR
'xist diferite metode de elaborare a unui tablou al utilizatorilor i resurselor; acela care va fi
prezentat aici, se sprijin pe dou bilanuri succesive 'a este considerat o metod extern cci este
singura, care poate fi aplicat de un analist situat n afara ntreprinderii; dar desigur ea poate fi
aplicat i n cele mai bune condiii chiar n interiorul ntreprinderii
3abloul de finanare are ca obiect s pun n evidena fluxurile financiare ale utilizatorilor i
resurselor caracteristice activitii unei ntreprindere n cursul unui exerciiu 'laborarea sa impune
o distincie pe c&t posibil de net ntre fluxurile patrimoniale, fluxurile financiare i fluxurile
monetare; se va preciza deci aceast distincie
Fluxuri patrim!ial"# $luxuri $i!a!%iar"# $luxuri m!"tar"
)onceput pe de o parte pentru a descrie i msura patrimoniul ntreprinderii i pe de alt
parte, pentru a analiza i msura variaia sa periodic, contabilitatea nregistreaz fluxurile de
drepturi i obligaii, pe care le numim fluxuri patrimoniale 0stfel de fluxuri nu au n mod necesar
impact asupra disponibilitilor ntreprinderii; ntr#adevr, din acest punct de vedere, este posibil s
le clasificm n trei categorii
+ 4luxuri patrimoniale care au impact imediat asupra disponibilitilor ntreprinderii;
exemple: toate cumprrile 5de imobilizri, de mrfuri, de materii prime, de prestaii de
servicii6 pltite cu numerar; toate v&nzrile pltite de asemenea n numerar
. 4luxuri patrimoniale care au un impact de am&nare asupra disponibilitilor
ntreprinderii; exemple: cumprri i v&nzri pe credit
1 4luxuri care nu au impact nici imediat, nici de am&nare asupra disponibilitilor;
exemplu: dotaiile la amortizri msoar un flux de diminuare dar n nici un caz un flux de
lichiditi
n ceea ce urmeaz, se rezerv calificativul de 7monetar7 fluxurilor patrimoniale din prima
categorie i acela de 7financiar% fluxurilor din prima i a doua categorie 0stfel ansamblul fluxurilor
financiare l include pe acela al fluxurilor monetare
3abloul de are ca obiect punerea n eviden a fluxurilor financiare 'xist i alte tablouri n
general numite tablouri de fluxuri, care nu se refer dec&t la fluxuri monetare
1.1. &"%a!i'mul %la'i$i%(rii $luxurilr
6
4igura + 8
9ilanul diferenial
:ac dorim s cunoatem evoluia situaiei patrimoniale a societii, apare imediat ideea de a
face n primul r&nd diferena, post cu post, ntre cele dou bilanuri succesive: se obine astfel un
bilan diferenial sau o balan a mutaiilor
4igura + reprezint bilanul diferenial, iar din acesta deducem concursurile bancare curente
de la mprumuturi i datorii
n msura n care un bilan este un inventar al stocurilor de mijloace n activ, i al stocurilor de
resurse, pasiv, clasificarea diferenelor urmeaz o logic general destul de simpl54ig .6: sporirea
unui stoc de activ corespunde unei utilizri, sporirea unui post de pasiv corespunde unei resurse;
dimpotriv, diminuarea unui post de pasiv corespunde unei utilizri i diminuarea unui post de
active unei resurse
"tilizri ;esurse
<poriri de active
:iminuri de pasiv
<poriri de pasiv
:iminuri de activ
4igura . 8 =ecanismul clasificrii n utilizri i resurse
1.). U!"l" *i$i%ult(+i *" %la'i$i%ar"
"nele variaii constante la bilanul diferenial pot pune problem de interpretare; acelea care
privesc mai ales imobilizrile brute, amortizrile, mprumuturile i disponibilitile
a6 >ariaia imobilizrilor brute constituie suma algebric a fluxurilor de investiii 5achiziii6
i a fluxurilor de desinvestiii5cesionri6:
'lemente de bilan ?#+ ? :iferena
)onstrucii
0mortizarea construciilor
@nstalaii, utilaje
0mortizarea instalaiilor
3itluri de participare
<tocuri
)reane clieni
)reane diverse
:isponibiliti
)apital
;ezerve
mprumuturi i datorii
:atorii furnizori
:atorii diverse
0vansuri bancare
+122
A.B
+1AB
1.2
1A2
./2
-2
..B
+222
/22
C.B
/+2
,2
#
#
+C22
,.2
+C+B
/+2
B+B
A.2
/C-
C2
.11
+.B2
/-2
-.2
-CB
+2B
/C2
D /22
D .,B
D 1B2
D ,2
D B+B
D .A2
D .11
# +2
D -
D .B2
D -2
D ,B
D /AB
D +B
D /C2
7
@mobilizrile brute @mobilizri brute 0chiziii )esionri
la finele E la nceputul F 5la pre de E 5la pre de
perioadei perioadei achiziie6 achiziie6
b6 >ariaia amortizrilor, corespunde cheltuielilor perioadei diminuate cu amortizrile
aferente imobilizrilor cedate
0mortizri 0mortizri )heltuieli 0mortizarea
la finele # la nceputul F ale # cesionrilor
perioadei perioadei perioadei
:e asemenea un tablou al anexei permite s se efectueze $decontractarea% )&t despre
semnificaia cheltuielilor, n msura n care ele msoar un flux patrimonial ce nu are impact nici
imediat nici am&nat asupra disponibilitilor; aceste cheltuieli nu i au locul n tabloul de finanare;
cu toate acestea ele apar ca o afectare a autofinanrii sau a capacitii de autofinanare; acestea sunt
calculate prin adunare
0stfel n tabloul nostru autofinanarea apare la resurse:
)heltuieli privind amortizrile:
# pentru construcii.,B
# pentru instalaiiGGGGGGGGGGGG,2
D 9eneficiu trecut n rezervGGGGG-2
F 4lux de autofinanare/AB 5;esurse6
(entru stabilirea capacitii de autofinanare:
)heltuieli privind amortizrile:
# pentru construcii.,B
# pentru instalaii,2
D 9eneficiu trecut n rezerv 5-2x+2H.6/22
F )apacitatea de autofinanareC-B5;esurse6
# :ividende1.25"tilizatori6
F 4lux de autofinanare/AB
c6 >ariaia mprumuturilor, tot n acelai fel, ascunde noile mprumuturi i rambursrile
0stfel, n exemplul nostru,n bilanul diferenial apare o variaie de -2 dar, tiind c
societatea a contractat n cursul exerciiului noi mprumuturi 5resurse6 n suma de +.B noi
am conchis c ea a efectuat rambursri 5utilizri6 n suma de /B
). TABLOUL UTILIZRILOR I AL RESURSELOR DIN PC,
8
(rezentarea unui document contabil nu este niciodat neutr: structura general a
documentului i coninutul su se supun, implicit sau explicit, unei logici de interpretare specifice
0stfel prezentarea tabloului de finanare din ()* exprim o logic financiar definit funcional i
care se regsete i n bilan
).1. L-i%a $i!a!%iar( .i %!%"pt"l" a*ia%"!t"
:in bilan i tabloul de finanare ale ()* reiese c o ntreprindere utilizeaz sau trebuie s
utilizeze resursele sale stabile pentru a finana n ordine:
+ investiiile sale 5imobilizrile6
. activitatea sa curent :ac resursele sale stabile sunt suficiente, ea dispune de un excedent
pe care#l regsim n indisponibiliti, care pot fi de altfel ntrite de credite bancare 5dar
acestea nu i sunt absolut necesare6; dimpotriv, dac ele sunt insuficiente, ntreprinderea
trebuie s dispun obligatoriu de credite bancare
0par astfel trei indicatori foarte interesani pentru aprecierea echilibrului financiar al
ntreprinderii: fondul de rulment, nevoia de fond de rulment i trezoreria
.++ 4ondul de rulment
=surat ca diferen ntre resursele stabile 5capitaluri proprii i mprumuturi contractate iniial
pe termen lung6 i imobilizri, el arat suma resurselor stabile susceptibil de a fi afectat finanrii
activitii curente
.+. ?evoia de fond de rulment
<ub aceast noiune trebuie neleas nevoia de finanare izvor&t de operaiunile curente ale
ntreprinderii 0ceasta trebuie s finaneze ntr#adevr stocurile i eventul, creditul pe care l acord
clientelei sale, aa cum de altfel furnizori si o crediteaz ?evoia sa de fond de rulment la un
moment dat, la data ntocmirii bilanului su, de exemplu, este dat de urmtoare relaie:
?evoia de fond F <tocuri D )reane asupra 8 :atorii fa
de rulment clienilor de furnizori
0ceast nevoie poate fi negativ; n aceast ipotez, activitatea sa curenta aduce resurse
stabile ntreprinderii
.+13rezoreria
9
0ceast noiune nu trebuie s fie confundat, ca n limbajul curent cu aceea de disponibiliti;
ea are, n contextul analizei precedente, un sens specific: trezoreria este ceea ce rm&ne din
resursele stabile dup ce au fost finanate imobilizrile i nevoia de finanare legat de activitatea
curent sau nevoia de fond de rulment: ea poate fi deci msurat prin diferena dintre fondul de
rulment i nevoia de fond de rulment
TREZORERIA / FOND DE RUL&ENT - NE0OIA DE FOND DE RUL&ENT
3rezoreria exprim n definitiv aptitudinea ntreprinderii de a se finana datorit resurselor
stabile; o trezorerie negativ implic recurgerea la contribuii bancare pe termen scurt
!a un moment dat, la data stabilirii unui bilan, disponibilitile sunt egale cu suma dintre
trezorerie, pozitiva sau negativa i creditele bancare:
:isponibiliti F 3;'IJ;';@' D )redite bancare
3;'IJ;';@' F :isponibiliti # )redite bancare
!ogica ce tocmai a fost expus n general definit ca funcional, i care permite aplicarea
noiunilor de fond de rulment de nevoie de fond de rulment i de trezorerie, rezult din schema
bilanului din figura 1
4igura 1 8 <tructurarea
$funcional% a bilanului
).). Pr"1"!tar"a *%um"!tului
0cest document poate fi prezentat sub forma de tablou sau de
lista; oricare ar fi modul de prezentare adaptat 5ne vom referi aici la prezentarea sub forma de lista
54ig/6 pentru ca ea pare cea mai inteligibila pentru utilizator6, logica i coninutul rm&n aceleai
:ocumentul cuprinde dou pri
n prima parte, intitulata K)alculul variaiei fondului de rulment net globalK, sunt prevzute
fluxurile de resurse KdurabileK i utilizrile stabile care au afectat fondul de rulment n cursul
exerciiului; se determina, aa cum arata titlul, variaia fondului de rulment net global, pozitiv
5resursa neta6 sau negativ 5utilizare net6
)alculul variaiei fondului de rulment net global
'xerciiul
?#+
'xerciiul
?
R"'ur'" *ura2il"3
)apacitatea de autofinanare a exerciiului
@mobilizri
;esurse
stabile
4ond de
rulment
@mobilizri :atorii fata
de furnizori
4ond
:e rulment
?evoia de
4ond de rulment
?evoia de
fond
de rulment
4ond de
rulment
3rezorerie
:isponibiliti
)redite
3rezoreria
bancare
10
)esionari sau reduceri de elemente de active imobilizat:
)esionari de imobilizri
- @ncorporaleGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG
- )orporaleGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG
)esionari sau reducere de imobilizri financiareGGGGG
<poriri de capitaluri proprii:
<poriri de capital sau aporturiGGGGGGGGGGGGGGG
<poriri de alte capitaluri propriiGGGGGGGGGGGGGG
<porirea datoriilor financiare 5a65b6GGGGGGGGGGGGG
Ttal r"'ur'" 4I566666666666666666666
Utili1(ri 'ta2il"3
:istribuiri pltite n cursul exerciiului
0chiziii de elemente de active imobilizat
@mobilizri incorporaleGGGGGGGGGGGGGGGGG
@mobilizri corporaleGGGGGGGGGGGGGGGGGG
@mobilizri financiareGGGGGGGGGGGGGGGGG
)heltuieli de repartizat asupra mai multor exerciii 5c6
GGGGG
;educeri de capitaluri proprii 5reduceri de capital, retragere6G
;ambursri de datorii financiare 5a6GGGGGGGGGGGG
Ttal mi7la%" 4II5666666666666666666
0aria+ia $!*ului *" rulm"!t !"t -l2al3
;esurse nete 4I-II56666666666666666666
sau
"tilizri nete 4II-I56666666666666666666.
L
L
D
#
L
L
D
#
4igura / 8 =odel de tablou al utilizrilor i resurselor exerciiului 8 3ablou de finanare n lista
5a6 4r contribuii bancare i solduri creditoare de banca
5b6 4r prime de rambursare a obligaiilor
5c6 <uma bruta transferata n exerciiu
"tilizarea variaiei fondului de rulment net global
'xerciiul
?#+
'xerciiul
?
0aria+ii 8Explatar"93
>ariaii ale activelor de exploatare 5a6:
<tocuri i producie n curs
0vansuri i aconturi vrsate pe comenzi
)reane )lieni, )onturi asimilate i alte creane de exploatare 5b6
11
>ariaia datoriilor de exploatare 5c6
0vansuri i aconturi primite pe comenzile n curs
:atorii 4urnizori, )onturi asimilate i alte datorii de exploatare 5d6
0 ?evoia de fond de rulment a exerciiului pentru exploatare sau
'liberarea fondului de rulment prin exploatare n cursul exerciiului sau
'liberarea fondului de rulment $n afara exploatrii% n cursul exerciiului
0aria+ia 8:! a$ara "xplat(rii93
>ariaia altor debitori 5a6 5b6 5c6
>ariaia altor creditori 5c6 5d6
9 ?evoia de fond de rulment a exercitiului $n afara exploatrii%sau
'liberarea de fond de rulment $n afara exploatrii% n cursul exercitiului
>ariaii de $3rezorerie%:
>ariaii de disponibiliti 5a6
>ariaii de avansuri bancare curente i solduri creditoare de banca 5c6
) >ariaia neta de trezorerie
"tilizarea variaiei fondului de rulment net global 50D9D)6:
"tilizri nete 5f6
sau
;esurse nete 5g6
#
D
#
D
D sau 8
#

D
#
D
#
D
D sau 8
#
D
4igura A 8 3ablou de finanare n list
5a6 <porurile elementelor de activ creeaz nevoi de fond de rulment ce vor fi trecute
cu
semnul 5#6 :iminurile acestor elemente elibereaz resurse de fond de rulment care vor avea
semnul 5D6
5b6 )heltuieli constate dinainte conform afectrii lor la exploatare sau nu
5c6 <porirea de elemente de pasiv elibereaz resurse de fond de rulment care vor avea
semnul 5D6
5c6 )heltuieli produse constate dinainte conform afectrii lor la exploatare sau nu
5d6 @nclusiv valori mobiliare de plasament
5e6 "tilizri nete egale cu resursele nete eliberate prin calculul @ #@@ precedent
5f6 ;esursa neta egala cu "tilizri neta eliberate prin calculul @@#@ precedent
n partea a doua, intitulata 7"tilizarea variaiei fondului de rulment net global% sunt prezentate
fluxuri de utilizri i de resurse care determina pe de o parte, variaia nevoii de fond de rulment i
pe de alta parte, variaia de trezorerie; fc&nd suma acestor doua variaii, se obine variaia
fondului de rulment
12
;emarca: n aceasta a doua parte, fluxurile de utilizri 5sporiri de stocuri i de creane,
diminuri de stocuri i de creane, diminuri de datorii6 care afecteaz nevoia de fond de rulment
sunt prezentate cu semnul 5#6; dimpotriv, fluxurile de resurse 5diminuarea stocurilor i
creanelor i sporirea datoriilor6 sunt prezentate cu semnul 5D6; consecina conveniei: o
sporire a nevoii de fond de rulment este cu semnul 5#6 i o KdegajareK cu semnul 5D6
'ste preferabil ca utilizatorul sa tie acest lucru, este important de asemenea ca el sa cunoasc
anumite particulariti ale coninutului acestui document
).;. C<t"=a parti%ularit(+i *" %!+i!ut
a6 )apacitatea de autofinanare care apare la resursele durabile este calculat conform
tabelului de calcul prezentat n sistemul dezvoltat; ntocmirea acestui tablou constituie prima
etapa a elaborrii tabloului de finanare
b6 :ividendele care figureaz la utilizrile stabile sunt cele vrsate n timpul
exerciiului precedent; elaborarea tabloului presupune deci cunoaterea repartizrii acestuia din
urma
c6 )esionrile de imobilizri care figureaz la resurse durabile sunt nregistrate la preul
lor adic mai mult sau mai puin valorile cuprinse; ceea ce explica retrospectiv ce s#a avut n
vedere n legtur cu calculul capacitaii de autofinanare: aceasta nu cuprinde aceste
plus sau minus valorile
d6 >ariaiile stocurilor i ale produciei n curs, ca i variaiile creanelor care particip la
calculul variaiei nevoii de fond de rulment n a doua parte a tabloului, sunt calculate la
valori brute 5valori istorice6; aceasta n scopul coerentei calculului lor cu capacitatea de
autofinanare care include cheltuielile la provizioanele pentru deprecierea activelor
e6 >alorile mobiliare de plasament aa cum indica trimiterea 5c6 de la baza porii a .#a
relative la variaia altor debitori nu sunt adugate la disponibiliti i incluse la trezorerie;
ele sunt luate n calculul variaiei nevoii de fond de rulment de exploatare 'ste vorba de o
opiune care influeneaz percepia pe care cititorul tabloului o poate avea asupra echilibrului
financiar al ntreprinderii deoarece prin acesta se ajunge la mrirea variaiei nevoii de fond de
rulment n detrimentul variaiei trezoreriei; i nu este pe deplin justificat dec&t atunci c&nd
valorile mobiliare prezint o valoare inferioara costului lor istoric
).>. O 'i't"mati1ar" prpu'( *" %mi'ia *" 'tu*ii -"!"ral" a CNC
13
n studiul sau privind evoluia contabilitii i utilizarea sa ca instrument de informare al
ntreprinderii 5+,-,6, )omisia de <tudii *enerale a )?) a fcut dup c&iva ani de aplicare critica
()* +,-. i a emis mai multe propuneri pentru a#l perfeciona <e va retine mai ales propunerea sa
5fig A6 de noua prezentare a prii a doua care, fr s schimbe coninutul, faciliteaz considerabil
lectura sa; ntr#adevr aceasta noua prezentare este conceputa astfel:
# ca o sporire a nevoilor de fond de rulment apare cu semnul 5D6 i o diminuare cu semnul 5#6;
# ca variaia de trezorerie apare mai mult ca rezultanta a variaiei fondului de rulment i aceea a
nevoii de fond de rulment 5ceea ce constituie mai mult interpretarea echilibrului financiar
al ntreprinderii6
# ca KbuclajulK se efectueaz asupra variaiei disponibilitilor
=J:'!"! :' 309!J" 0! "3@!@IM;@!J; ;'<";<'!J; 'L';)@N@"!"@
3ablou de finanare n lista 5continuare6
"3@!@I0;'0 >0;@03@'@ 4J?:"!"@ :' ;"!='?3 ?'3
*!J90!
'xerciiul
?
'xerciiul
?#+
@ # >0;@03@0 4J?:"!"@ :' ;"!='?3 ?'3 *!J90!5dup
tabloul +6
14
>0;@03@0 ?'>J@@ :' 4J?: :' ;"!='?3 :' 'L(!J030;'
>ariaia activelor de exploatare 5a6
<tocuri i producie n curs de fabricare
0vansuri i aconturi vrsate privind comenzile
)reane client, conturi asimilate i alte creane de exploatare 5b6
>ariaia datoriilor de exploatare 5c6
0vansuri i aconturi primate privind comenzile n curs
)omenzile n curs
:atorii furnizori, conturi asimilate i alte datorii de exploatare

3J30! 0
>0;@03@0 ?'>J@@ ? 4J?: :' ;"!='?3 ? 040;0
'L(!J03M;@@
>ariaia altor debitori 5a6 5b6 5c6
>ariaia altor creditori 5c6 5d6

3J30! 9
@@ # >0;@03@0 *!J90!0 0 ?'>J@@ ? 4J?: :' ;"!='?3
50D96
@@@ # >0;@03@0 :' 3;'IJ;';@' 5@#@@6
@> # >0;@03@0 )J?)";<";@!J; 90?)0;' )";'?3' O@ 0!'
<J!:";@!J; );':@3J0;' 0!' )J?3";@!J; :' 90?)0 P
> # >0;@03@0 :@<(J?@9@!@303@!J; 5e65@@@D@>6
4igura C =odel de tablou al utilizrilor resurselor exerciiului
5a6 )reterile elementelor de activ respective genereaz nevoi n fond de rulment care vor fi afectate ca 5D6
n schimb, diminurile resurselor n fond de rulment vor avea semnul 5#6
b6 @nclusiv cheltuielile constate n avans conform afectri lor la exploatare sau nu
5c6 )reterile elementelor de pasiv respective degaja resurse n fond de rulment care vor fi afectate cu
semnul 5#6 @nvers diminuarea acestor elemente vor genera nevoi in fond de rulment care vor avea semnul 5D6
5d6 @nclusiv veniturile constate in avans conform afectrii lor la exploatare sau nu
5e6 @nclusiv valorile mobiliare de plasament
;. LI&ITELE TABLOULUI UTILIZRILOR I RESURSELOR
'ste incontestabil ca acest tablou al ()* mbogete cunoaterea pe care o putem avea
despre o ntreprindere citind bilanul acesteia i contul sau de rezultat; totui, pentru ca este
conceput pentru a asigura $legtura financiara ntre bilanul de deschidere i bilanul de
nchidere% 5p@@,,6, el se nscrie ntr#o schema de legtura ntre diferitele documente de sinteza
care scot n eviden concepia patrimonial a contabilitii i#i impune nite limite analitice
;.1. Di'imular"a $luxurilr m!"tar"
15
$=ai financiar% dec&t contul de rezultat, tabloul utilizrilor i resurselor ascunde totui incidenta
asupra disponibilitilor:
# pe de o parte, a fenomenelor de stocaj;
# pe de alta parte, a decalajelor temporale care pot exista ntre constanta unui flux
financiar i aceea a consecinei sale monetare, ncasarea sau cheltuiala 5plata6
0stfel, in tabloul de finanare, la resursele stabile se afla, capacitatea de autofinanare al crei
element principal este excedentul brut de exploatare; ori, fenomenele de stocaj i de decalaje temporale
mpiedic aa cum vom arata, ca excedentul brut de exploatare sa se regseasc n mod riguros sub
forma disponibilitilor
Incidena fenomenelor de stocaj asupra disponibilitilor
(roducia stocata in calitate de venit de exploatare i variata stocurilor de aprovizionare;
in calitate de cheltuiala de exploatare Qintervin in calculul excedentului brut de exploatare :ar,
evident producia stocata, diferena intre stocul final i cel iniial de produse finite nu determina
nici o ncasare in timpul exercitiului; in acelai mod, variaia stocurilor de aprovizionare, diferena
intre stocul iniial i stocul final de aprovizionare, nu determina nici o plata in timpul exercitiului
Incidena decalajelor temporale
>&nzrile, n calitate de venituri de exploatare i cumprrile in calitate de cheltuieli intervin de
asemenea in calculul excedentului brut de exploatare
:ar suma v&nzrilor realizate in cursul exercitiului nu coincide dec&t in caz excepional cu
ncasrile din v&nzrile perioadei @ntr#adevr ntreprinderea ncaseaz in timpul exerciiului
creanele din v&nzri care existau la nceputul exercitiului, i ea nu ncaseaz dec&t parial creanele
de la finele exercitiului ncheiat respectiv v&nzrile realizate in cursul exercitiului @n consecina
ncasrile din v&nzri se deduc astfel:
>&nzri ale exerciiului
D )reane din v&nzri deinute la nceput
# )reane din v&nzri deinute la finele perioadei
F ncasri din v&nzri realizate in cursul exercitiului
n acelai mod suma cumprrilor ,efectuate in cursul exercitiului nu coincide cu cheltuielile
privind cumprrile perioadei ntreprinderea pltete in timpul exercitiului datorii fata de furnizorii
care existau la nceput, i ea nu pltete dec&t parial din datoriile de la finele perioadei ncheiate,
cumprrile realizate in cursul exercitiului @n consecina, cheltuielile privind cumprrile se deduc
astfel din v&nzri:
)umprrile exerciiului
D :atorii iniiale fata de furnizori
16
# :atorii finale fata de furnizori
F )heltuieli privind cumprrile in cursul exercitiului
Noiunea de excedent al trezoreriei de exploatare
Nin&nd seama de ceea ce s#a prezentat anterior, data vrem sa calculam variaia
disponibilitilor in general numita excedent al trezoreriei de exploatare, ce corespunde
excedentului brut de exploatare, trebuie sa#i aplicam acesteia o serie de corective:
'L)':'?3 9;"3 :' 'L(!J030;'
# (roducia stocata 5stoc final minus stoc iniial6
D >ariaia stocurilor de aprovizionat 5stoc iniial minus stoc final6
# >ariaia de creane # clieni 5creane finale minus creane iniiale6
D >ariaia datorii # furnizori 5datorii finale minus datorii iniiale6
F 'L)':'?3 0! 3;'IJ;';@'@ :' 'L(!J030;'
)eea ce nseamn deducerea variaiei nevoii de fond de rulment din excedentul brut de
exploatare:
'L)':'?3 9;"3 :' 'L(!J030;'
# >ariaia nevoii de fond de rulment
F 'L)':'?3 3;'IJ;';@' :' 'L!(J030;'
;elaia de mai sus intre Kexcedentul brut de exploatare i excedentul trezoreriei permite sa se
neleag anumite dezechilibre financiare care afecteaz o ntreprindere i este deci importanta pentru
analist; din nefericire, concepia ()* o disimuleaz total
@n privina excedentului de trezorerie de exploatare 5'3'6, el se dovedete un mai bun
prevztor al crizelor financiare ale ntreprinderii dec&t excedentul brut de exploatare
5'9'6 =ulte studii

efectuate in strintate i in 4rana arata ntr#adevr ca la reducerea
raportului ntre excedentul de trezorerie de exploatare i cifra de afacere i mai mult accentuata i
provine dintr#un an in care raportul ntre excedentul brut de exploatare 5sau capacitatea de
autofinanare6 i cifra de afaceri "rmrirea acestui coeficient 5ratio6 in timp permite deci s se
anticipeze crizele financiare
0ceasta explica interesul acordat astzi tablourilor de flux de trezorerie

care, in mod just, pun
accentul pe variaia de trezorerie i originile sale
>. TABLOUL FLU?URILOR DE TREZORERIE RECO&ANDAT DE OECCA
ntr#o recomandare aprobat de consiliul sau superior la B octombrie +,--, J'))0
propune doua modele de tablou, unul care analizeaz variaia fondului de rulment, celalalt variaia
de trezorerie, care ns i exprima preferina pentru acesta din urma 0cest model nu este desigur
17
primul gen prezentat n 4rana i n strintate 5el este de altfel puternic inspirat din modelul
propus in +,-C de ctre 40<9 in <40<,B6 dar el merita o atenie speciala in msura in care,
preconizat de J'))0 el este fr ndoial modelul care cunoate o importanta rsp&ndire
>.1. O2i"%t
0cest tablou are ca obiect sa arate contribuia fiecreia dintre cele trei categorii de operaii
ale ntreprinderii la variaia globala de trezorerie in decursul unui exerciiu
)ele trei categorii de operaii reinute corespund celor trei funcii principale ale
ntreprinderii: KexploatareK, KinvestiiiK i KfinanareK
4luxurile financiare ce corespund fiecrei funcii sunt identificate i corectate pentru a tine
seama de incidenta decalajelor intre fluxurile financiare i fluxurile monetare de trezorerie
3abloul 54ig,6 se poate schematiza dup cum urmeaz:
Operaii de exploatare
>enituri ncasate sau incasabile legate de exploatare
# )heltuieli pltite sau pltibile legate de exploatare
D R decalajelor de trezorerie corespunztoare
F 3rezorerie provenind din 5afectata6
operaiilor de exploatare
Operaii de investiii
0chiziionri de imobilizri
# )esionri de imobilizri
S R decalajelor de trezorerie corespunztoare
F 3rezorerie provenind din 5afectata6 operaiilor de investiii
Operaii de finanare
)reterea de capital
D mprumuturi noi
S 0 decalajelor de trezorerie corespunztoare
F 3rezorerie provenind din 5afectata6
operaiilor de finanare EE)EE
>ariaia globala de trezorerie 0D9D)
>ariaia global de trezorerie este deci suma a trei elemente:
0
9
18
# trezoreria provenind din 5sau afectata6 operaiilor de exploatare
# trezoreria provenind din 5sau afectata6 operaiilor de investiii
# trezoreria provenind din 5sau afectata6 operaiilor de finanare
>.). C!+i!utul $u!%+i!al
4uncia de $investiii% corespunde ansamblului operaiilor de investiii i de dezinvestitii
5achiziionri i cesionari de imobilizri necorporale # cu excepia cheltuielilor de constituire #
corporale i financiare6
4uncia $finanare% corespunde ansamblul operaiilor care influeneaz asupra nivelului
resurselor externe ale ntreprinderii: sporiri i, eventual, reduceri de capital; plai de dividende
efectuate in cursul exercitiului; emisiuni i rambursri de mprumuturi; avansuri cu caracter
financiar primite de la teri
4uncia $exploatare% este definita in mod rezidual; recomandarea 5pag C6 menioneaz ntr#
adevr ca ea cuprinde $toate operaiile care nu figureaz in funciile de investiii i finanate%
0stfel definita, notaia de $exploatare% reinut aici este diferita de aceea reinuta in contul de
rezultat al ()* pentru a califica cheltuielile i veniturile de exploatare; trezoreria de
exploatare este determinata nu numai de cheltuieli i venituri de exploatare de ctre ()* dar i de
cheltuielile i veniturile financiare, cheltuielile i veniturile excepionale 5exclusiv plus sau
minus#valorile de cesionare6, impozitul asupra beneficiilor i participarea salariailor in cursul
exerciiului
>.;. Cal%ulul tr"1r"ri"i pr="!i!* *i! "xplatar"
;ecomandarea propune de a efectua acest calcul pe baza contului de rezultat fie pornind de la
rezultatul net, fie pornind de la excedentul brut de exploatare
# (ornind de la rezultatul net 5opiunea + din figura -6:
elimin&nd din acesta cheltuielile i veniturile fr inciden asupra trezoreriei 5cheltuielile
cu amortizrile, cheltuielile privind provizioanele de orice natura, variaii de stocuri,
transferuri de cheltuieli in contul cheltuielilor de repartizat, valoarea contabila a
imobilizrilor cedate etc6 sau nelegate de exploatare 5venituri din cesionari de imobilizri
etc6; i
in&nd seama de variaia decalajelor de trezorerie asupra operaiilor de exploatare
5clieni, furnizori, cheltuieli i venituri constatate n avans, etc6
19
pornind de la excedentul brut de exploatare 5in afara variaiilor de stocuri6 5opiunea . din
figura -6 in&nd seama:
de alte cheltuieli i venituri legate de exploatare i susceptibile s antreneze o variaie de
trezorerie, i
variaia decalajelor de trezorerie asupra operaiilor de exploatare
3otalul:
'xcedent brut de exploatare 5fr variaia stocuri lor6
'xerciiul
? ?#+
OPERATII DE E?PLOATARE 4OPIUNEA 15
;ezultatul net
'liminarea cheltuielilor i veniturilor fora incidenta asupra
trezoreriei sau nelegate de exploatare
0mortizri i provizioane
>ariaii de stocuri
3ransferuri de cheltuieli in contul cheltuielilor de repartizat
(lus sau minus valori de cesionare
(arte a minoritilor in rezultatul societilor integrate5T6
)ota#parte in rezultatul societilor puse in echivalenta 5T6
@ncidenta variaiei decalajelor de trezorerie asupra operaiilor de exploatare
Flux *" tr"1r"ri" pr="!i!* 4a$"%tat5 *i! "xplatar" 4A5
OPERATII DE IN0ESTITII
(lai din achiziionarea de imobilizri corporale i incorporale
ncasri din cesionarea de material corporale i incorporale
(lai din achiziionarea de imobilizri financiare
ncasri din cesionarea de imobilizri financiare
:ividende primate de la societile puse in echivalenta 5T6
3rezorerie neta afectata achiziionrilor i cesionarilor de filial 5T6
Flux *" tr"1r"ri" pr="!i!* 4a$"%tat5 p"ra+iilr *" i!="'ti+i" 4B5
OPERATII DE FINANTARE
<ume primate de acionari ca urmare a unei creteri de capital
:ividendele vrsate acionarilor societarii mama
:ividende vrsate minoritilor societilor integrate 5T6
ncasri din mprumuturi noi
;ambursarea de mprumuturi
0vansuri primate de la teri
Flux *" tr"1r"ri" *i! 4a$"%tat5 p"ra+ii *" $i!a!+ar" 4C5
@ncidenta variaiilor de schimb :5T6
0aria+ia *" tr"1r"ri" 4A@B@C@D5
3rezorerie de deschidere 5'6
3rezorerie de nchidere 50D9D)D:D'6
A.B,B
//2,B
51A26
5,A6
5A,26
1-,B
5/26
-+,B
BA+,B
/-2
5+22B6
B.C
5.-26
/-B
.2
5+..26
5+/C16
,B2
5/226
5B6
CAB
5+2AB6
1B
.-2
1C2,B
1/.,B
,.B
B-.,B
20
OPERATII DE E?PLOATARE 4OPTIUNEA )5
'xcedent brut de exploatare 5fora variaia stocurilor6
0lte cheltuieli i venituri legate de exploatare i susceptibile sa determine
o variaie de trezorerie
@ncidenta variaiei decalajelor de trezorerie asupra operaiei de exploatare
Flux *" tr"1r"ri" *i!4a$"%tat5 "xplatar" 4A5
+/C,B
5..,6
BA+,B
/-2
5T6 !inie specific n tabloul de finanare consolidat
4igura - 8 3abloul de finanare al J'))0 5analiz&nd variaia de trezorerie6
@ncidena variaiei decalajelor de trezorerie asupra operaiilor de exploatare, corespunde
diferenei intre variaia creanelor i variaia datoriilor de exploatare
:ac prima opiune este mai simpla de pus in practica, ea este mai analitica dec&t a doua care,
pornind de la excedentul brut de exploatare, pune accentul pe originea trezoreriei provenind din
exploatare
>.>. Ela2rar"a ta2lului $luxurilr *" tr"1r"ri"
(entru a elabora tabloul fluxurilor de trezorerie al unei ntreprinderi pentru un exerciiu
dat, trebuie sa se utilizeze bilanuri de nceput i final de exerciiu, contul de rezultat i, pe cat posibil,
anexa
:emersul de elaborare este asemntor cu cel al tabloului de finanare:
# elaborarea bilanului diferenial;
# gruparea diferenelor calculate in utilizri i resurse;
# afectarea utilizrilor i resurselor celor trei funcii 5exploatare, investiii i finanare6;
# calculul @n modelul variaiei de trezorerie induse de:
# operaiile de exploatare,
# operaiile de investiii,
# operaiile de finanare;
# verificarea: variaia globala de trezorerie trebuie in mod evident s corespunda diferenei
dintre trezoreria calculata cu ajutorul bilanului de sf&rit de exerciiu i trezoreria
calculat cu ajutorul bilanului de nceput de exerciiu
3abloul fluxurilor ce corespund aplicrii pe care noi l#am utilizat pentru a ilustra tabloul de
finanare prezentat astfel:
F 3rezorerie la nchidere
>.A. Cmpara+ia %u ta2lul utili1(rilr .i r"'ur'"lr al PC,
21
'xist dou diferene foarte importante intre tabloul fluxurilor de trezorerie al J'))0 i tabloul
utilizrilor i resurselor al ()*:
# pe de o parte, n timp ce ea este pivotul tabloului ()*, noiunea
de fond de rulment este absenta n tabloul J'))0;
# pe de alta parte, noiunea de nevoie de fond de rulment nu apare n tabloul J'))0 dec&t
pentru partea sa legata de operaiile de exploatare denumit $@ncidenta variaiei
decalajelor de trezorerie asupra operaiilor de exploatare%
:e altfel, noiunea de trezorerie reinut este mai larg dec&t aceea a ()*, ea include mai ales
valorile mobiliare de plasament nesupuse restriciei
'ste clar ca tabloul de finanare a ()* i tabloul fluxurilor de trezorerie se nscriu in doua logici
diferite
3abloul ()* se prezint ca un tablou de trecere intre doua bilanuri i vizeaz sa expliciteze in
ce condiii ntreprinderea poate menine echilibrul financiar
3abloul J'))0 pune accentul pe cash#floU 5variaia de trezorerie6 al ntreprinderii i ofer
astfel investitorilor bursieri o posibilitate de a#l evalua; inspirat din modelul propus de 40<9, el se
nscrie in mod indirect in cadrul conceptual al acestuia din urma care vrea pe buna dreptate ca
investitorii bursieri sa fie destinatarii privilegiai ai informaiei contabile
22
CAPITOLUL II
PRINCIPIILE I POLITICILE CONTABILE
1. PRINCIPIILE CONTABILE
<ocietile comerciale, indiferent de forma lor de nfiinare, au obligaia s organizeze i s
conduc contabilitatea proprie, potrivit !egii contabilitii nr-.H+,,+, modificat i republicat, i
n conformitate cu prevederile J=4 nr +CB.H.22B cu privire la reglementrile contabile conforme
cu directivele europene 5@> 8 >@@ a )''6
C!ta2ilitat"a 8 ca form principala a evidenei economice, nregistreaz, urmrete i
controleaz n mod documentat, complet, nentrerupt acele fenomene i procese economice care se
pot exprima valoric
C!ta2ilitat"a 8 reflect, n mod cronologic i sistematic existena i micarea mijloacelor
bneti, cheltuielile i veniturile, obligaiile, capitalul social, creditele bancare, obligaiile fa de
teri, profitul sau pierderea realizat in urma desfurrii unor activiti
n ara noastr, reglementrile contabile conin un set de principii corelate cu cerinele
normelor contabile europene i internaionale
Pri!%ipiul %!ti!uit(+ii a%ti=it(+ii # presupune c persoana juridic i continu n mod
normal funcionarea ntr#un viitor previzibil, fr a intra n stare de lichidare sau reducere
semnificativ a activitii
Pri!%ipiul p"rma!"!+"i m"t*"lr 8 presupune continuitatea aplicrii acelorai reguli i
norme privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor de active i pasiv,
a rezultatelor, asigur&nd astfel comparabilitatea n timp a informaiilor contabile
Pri!%ipiul pru*"!+"i 8 se vor avea n vedere urmtoarele aspecte:
# se vor lua n considerare numai profiturile recunoscute p&n la data nchiderii exerciiului
financiar;
# toate informaiile s fie aferente exerciiului financiar respectiv i nu din exerciii
financiare anterioare
Pri!%ipiul i!*"p"!*"!+"i "x"r%i+iului 8 se vor lua n considerare toate veniturile i
cheltuielile corespunztoare exerciiului financiar pentru care se face reportarea, fr a se ine seama
de ncasarea sumelor sau efectuarea plilor
Pri!%ipiul "=alu(rii '"parat" a "l"m"!t"lr *" a%ti=" .i *" pa'i= 8 se va stabili valoarea
aferent fiecrui element individual de active sau de pasiv
23
Pri!%ipiul i!ta!-i2ilit(+ii. 9ilanul de deschidere al unui exerciiu trebuie s corespund cu
bilanul de nchidere al exerciiului precedent
Pri!%ipiul !"%mp"!'(rii. >alorile elementelor de activ nu pot fi compensate cu valorile
elementelor ce reprezint pasivele, respective veniturile cu cheltuielile, cu excepia compensrii
ntre active i pasive premise de reglementrile legale
Pri!%ipiul pr"=al"!+"i "%!mi%ului a'upra 7uri*i%ului 8 informaiile prezentate n
situaiile financiare trebuie s reflecte realitatea economic a evenimentelor i tranzaciilor, nu
numai forma lor juridic
Pri!%ipiul pra-ului *" '"m!i$i%a+i" 8 orice element care are valoare semnificativ trebuie
prezentat distinct n cadrul situaiilor financiare
Pliti%il" %!ta2il"
). POLITICI I &ETODE CONTABILE

<e vor prezenta:
a6 ;eglementrile contabile aplicate la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare anuale
b6 0baterile de la principiile i politicile contabile, metodele de evaluare i de la alte prevederi
din reglementrile contabile, menion&ndu#se:
# natura;
# motivele;
# evaluarea efectului asupra activelor i datoriilor, poziiei financiare i a profitului sau
pierderii
c6 :aca valorile prezentate in situaiile financiare nu sunt comparabile, absenta
comparabilitii trebuie prezentata in notele explicative, nsoit de comentarii relevante
d6 >aloarea reziduala pentru imobilizri stabilita in situaia in care nu se cunoate preul de
achiziie sau costul de producie al acesteia
e6 <uma dob&nzilor incluse in costul activelor imobilizate i circulante cu ciclu lung de
fabricaie
f6 n cazul reevalurii imobilizrilor corporale:
# elementele supuse reevalurii, precum i metodele prin care sunt determinate valorile
rezultate n urma reevalurii;
# valoarea la cost istoric a imobilizrilor reevaluate;
# tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare;
# modificrile rezervei din reevaluare:
# valoarea rezervei din reevaluare la nceputul exerciiului financiar;
24
# diferenele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului
financiar;
# sumele capitalizate sau transferate intr#un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul
exercitiului financiar, prezent&ndu#se natura oricrui astfel de transfer, cu respectarea
legislaiei in vigoare;
# valoarea rezervei din reevaluare la sf&ritul exerciiului financiar
g6 :ac activele fac obiectul ajustrilor excepionale de valoare exclusiv in scop fiscal, suma
ajustrilor i motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in notele explicative
h6 :ac valoarea prezentata in bilan, rezultata dup aplicarea metodelor 4@4J, )=( sau
!@4J, difer in mod semnificativ, la data bilanului, de valoarea determinata pe baza ultimei valori
de piaa cunoscute nainte de data bilanului, valoarea acestei diferene trebuie prezentata in notele
explicative ca total, pe categorii de active fungibile
25
STUDIU DE CAZ
ASPECTE PARTICULARE PRI0IND TABLOUL
FLU?URILOR DE TREZORERIE LA S.C. &INION CONSULTIN,
S.R.L.
CAPITOLUL III
IAS B - TABLOUL FLU?URILOR DE TREZORERIE
Jbiectivul normei @0< C 73abloul fluxurilor de trezorerie% este acela de a impune furnizarea
de informaii cu privire la istoricul fluxurilor de lichiditatea bneti i echivalente de lichiditatea,
prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie in care aceste fluxuri sunt clasificate pe trei
categorii de activitatea: exploatare, investiii i finanare
=ajoritatea utilizatorilor de informaie contabil manifest un interes deosebit fata de
trezoreria ntreprinderii care i publica situaiile financiare 4iecare dintre aceti utilizatori
revendica o parte din trezoreria ntreprinderii sub forma de dividende, dob&nzi, salarii, impozite etc
@nformaiile privind trezoreria ntreprinderii sunt disponibile in bilanul contabil 0ceasta
prezint situaia trezoreriei ntreprinderii la nceputul i la sf&ritul anului, dar nu i cauzele care au
determinat eventualul deficit sau excedent de trezorerie
:ate fiind limitele bilanului contabil i ale contului de profit i pierdere in reflectarea
informaiilor privind fluxurile de trezorerie, a devenit necesara publicarea unei situaii financiare
care sa completeze imaginea privind performana financiar a ntreprinderii, dar care i s o fac
mai credibila 0ceasta situaie financiara este 73abloul fluxurilor de trezorerie%
"tilitatea tabloului fluxurilor de trezorerie deriva din aceea ca permite:
a6 realizarea de previziuni privind fluxurile de trezorerie viitoare;
b6 evaluarea calitii actului managerial;
c6 aprecierea lichiditii i a solvabilitii ntreprinderii;
d6 analiza relaiei dintre rezultatul contabil i fluxurile de trezorerie ale ntreprinderii
"tilizat mpreun cu celelalte situaii financiare, tabloul fluxurilor de trezorerie furnizeaz
utilizatorului informaii mult mai relevante i mai credibile in aprecierea poziie financiare
5lichiditate, solvabilitate, structura financiara, etc6 i a performantelor unei ntreprinderi
(entru a justifica existenta tabloului fluxurilor de trezorerie printre situaiile financiare
publicate de ctre ntreprinderi, pot sa fie invocate trei motive principale: importanta trezoreriei ca
26
indicator de gestiune a ntreprinderii i de analiza a riscului de faliment, caracterul obiectiv al
fluxurilor de trezorerie, adaptarea tabloului fluxurilor de trezorerie la analiza previzionala
3rezoreria este un indicator#cheie in aprecierea gestiunii ntreprinderii pe termen scurt i pe
termen lung (rin intermediul ei ntreprinderea i finaneaz activitatea i i asigur perenitatea
=rimea, in valori absolute i relative, i evoluia trezoreriei pot sa caracterizeze o anumita situaie
a ntreprinderii: echilibrul financiar, vulnerabilitate, faliment, etc
n gestiunea financiar a ntreprinderii, se considera c o ntreprindere se afl n echilibru
financiar daca dispune de un fond de rulment superior necesarului de fond de rulment i ca acest
echilibru are ca efect obinerea unui excedent de trezorerie
4ondul de rulment nu reprezint dec&t un excedent potenial de trezorerie ce rezulta din
finanarea integrala a investiiilor ntreprinderii (rin urmare, el nu se va regsi in trezoreria
ntreprinderii integral, in principal din doua motive
(rimul motiv este acela ca, de regula, ntreprinderea poate absorbi parial acest excedent
potenial de trezorerie in vederea finanrii unor active curente de natura stocurilor i a creanelor
0l doilea motiv este acela ca mrimea elementelor care concura la determinarea fondului de
rulment este puternic influenat de politicile contabile ale ntreprinderii
3abloul fluxurilor de trezorerie se preteaz foarte bine la prezentarea de date previzionale,
ceea ce face ca acesta s se integreze perfect intr#o abordare bugetara 0stfel, el permite o analiza
retrospective i previzional a dinamicii financiare a ntreprinderii
(rezentare funcional a fluxurilor de trezorerie favorizeaz elaborarea de previziuni
financiare care sa permit separarea fluxurilor de trezorerie aferente activitilor de exploatare,
generate de operaiile ciclice, de fluxurile de trezorerie aferente activitilor de investiii i de
finanare compuse din nevoi i surse aciclice a cror identificare depinde de strategia ntreprinderii
pe termen mediu i lung
<olvabilitatea, flexibilitatea i performanta financiara a ntreprinderii sunt apreciate pe baza
capacitaii acesteia de a genera fluxuri de trezorerie pozitive din activitile de exploatare @ndicator
central i polivalent in analiza situaiei financiare a unei ntreprinderi, fluxul net de trezorerie
generat de activitile de exploatare permite aprecierea fluxurilor de trezorerie produse si consumate
de activitile curente
0tunci c&nd este pozitiv, acesta poate sa fie asimilat capacitaii de autofinanare ncasate,
respective trezoreriei sub forma de lichiditi disponibile 0naliza solvabilitii si flexibilitii
financiare a ntreprinderii poate sa fie completata prin calculul unor rate ce au la baza fluxuri de
trezorerie si elemente din bilan sau contul de profit si pierdere 0ceste rate sunt mult mai pertinente
si fiabile in vederea aprecierii lichiditii ntreprinderii dec&t cele calculate numai pe baza
informaiilor din bilan siHsau contul de profit si pierdere
27
(rintre cele mai frecvent utilizate rate se regsesc:
;atele de apreciere a solvabilitii si a riscului de faliment:
+6 rata de acoperire a datoriilor pe termen scurt F 5fluxul net de trezorerie generat de
activitile de exploatare6 H 5datoriile pe termen scurt6;
.6 rata de acoperire a dob&nzilor F 5 fluxul net de trezorerie generat de activitile de
exploatare D dob&nzile pltite D impozitele6 H dob&nzi pltite;
16 rata lichiditii v&nzrilor F 5fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare6 H cifra
de afaceri;
;atele de apreciere a sntii financiare a ntreprinderii si a capacitaii acesteia de a face
fa angajamentelor financiare:
+6 5fluxul net de trezorerie generat de activitile de exploatare # dividendele pltite6 H
datorii pe termen scurt;
.6 4luxul net de trezorerie generat de activitile de exploatare H total datorii financiare;
16 4luxul net de trezorerie generat de activitile de exploatare H total datorii;
;atele pe baza crora se evalueaz capacitatea ntreprinderii de a#si finana propria
dezvoltare:
+6 fluxul net de trezorerie generat de activitile de exploatare H fluxul de investiii cu
caracter industrial;
.6 fluxul net de trezorerie generat de activitile de exploatare H fluxul total de investiii
3abloul fluxurilor de trezorerie face obiectul @0< C 73abloul fluxurilor de trezorerie% :ei
@0< C nu a definit conceptual de trezorerie, se considera ca este vorba de ansamblul lichiditilor si
echivalentelor de lichiditi 'xpresia fluxuri de trezorerie 5cash floUs6 ansamblul intrrilor
5infloUs6 si ieirilor 5outfloUs6 de lichiditatea si de echivalente de lichiditatea
Li%Ci*it(+il" 5cash6 se refer la fondurile disponibile 5cash on hand6 si la depozitele la vedere
5demand deposits6 E%Ci=al"!t"l" *" li%Ci*itat"a 5cash eVuivalents6 sunt plasamente pe termen
scurt, foarte lichide, convertibile cu uurina intr#o mrime determinate de lichiditatea si care sunt
supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii
<copul deinerii echivalentelor de lichiditii este de a face fata angajamentelor de trezorerie
pe termen scurt <e deduce ca scadenta lor este de regula sub trei luni @n orice caz, deinerea de
echivalente de lichiditi nu se face in scopul realizrii unor obiective de plasament
Cla'i$i%ar"a a%ti=it(+ilr -"!"ratar" *" $luxuri *" tr"1r"ri"
(otrivit normei @0< C, tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte fluxurile de
trezorerie ale exercitiului clasificate in activiti de exploatare, de investiii si de finanare
28
1. FLU?URILE DE TREZORERIE ,ENERATE DE ACTI0ITDILE DE E?PLOATARE
)onform normei @0< C, activitile de exploatare sunt principalele activitatea generatoare de
venituri si orice alte activitatea ce nu sunt incluse in categoria activitilor de investiii sau de
finanare
0ctivitile de exploatare sunt:
# ncasrile din v&nzarea de bunuri si prestarea de servicii; tot in aceasta categorie sunt
asimilate si ncasrile de avansuri de la clieni;
# ncasrile din redevene, onorarii, comisioane si din alte venituri;
# pli privind datoriile fata de furnizorii de bunuri si de servicii 5alii dec&t furnizorii de
imobilizri, deoarece plata acestora genereaz fluxuri aferente investiiilor6;
# plile in favoarea salariailor si in contul acestora;
# ncasrile si plile relative la prime si calamiti, la anuiti si la alte prestaii legate de
poliele de asigurare, in cazul unei instituii de asigurri;
# plile si rambursrile de impozite asupra profitului, cu condiia ca ele sa nu poat fi in
mod specific asociate activitilor de finanare si de investiii;
'xista tranzacii care genereaz cheltuieli si venituri din exploatare dar care nu genereaz
fluxuri de trezorerie din exploatare, ci fluxuri legate de activitile de investiii sau de finanare
). FLU?URILE DE TREZORERIE ,ENERATE DE ACTI0ITDILE DE IN0ESTIDII
?orma @0< C arata ca fluxurile care rezulta din activitile de investiii indic n ce msur
plile au fost efectuate pentru achiziia de active destinate s genereze venituri si fluxuri de
trezorerie viitoare
'xemple de fluxuri de trezorerie din activitile de investiii:
a6 plile efectuate pentru achiziia de imobilizri corporale si necorporale, precum si a altor
active pe termen lung, inclusiv cheltuielile de dezvoltare capitalizate si plile implicate de
imobilizrile realizate din producie proprie;
b6 ncasri din v&nzarea de imobilizri corporale si necorporale, precum si a altor active pe
termen lung;
c6 pli efectuate pentru achiziia de titluri de participare si de titluri de crean emise de sau
provenite de la alte ntreprinderi, precum si plile efectuate pentru achiziia de participaii la
ntreprinderile de tip joint#venture 5altele dec&t plile efectuate pentru instrumente considerate ca
fiind echivalente de lichiditatea sau deinute in scopuri comerciale6;
29
d6 ncasri din v&nzarea de titluri de participare si de titluri de creana emise de sau provenite
de la alte ntreprinderi, precum si ncasri din v&nzarea de participaii in ntreprinderile de tip joint#
venture 5altele dec&t ncasrile generate de instrumentele considerate ca fiind echivalente de
lichiditatea sau deinute in scopuri comerciale6;
e6 avansurile de trezorerie si mprumuturile acordate terilor 5altele dec&t avansurile si
mprumuturile acordate de o instituie financiar, care aparin fluxurilor generate de activitile de
exploatare, pentru astfel de entiti6;
f6 ncasri din rambursarea avansurilor de trezorerie si mprumuturile acordate terilor 5altele
dec&t avansurile si mprumuturile acordate de o instituie financiara6 etc
;. &ETODE DE PREZENTARE A FLU?URILOR DE TREZORERIE REFERITOARE LA
ACTI0ITDILE DE E?PLOATARE
J ntreprindere trebuie sa prezinte fluxurile de trezorerie , aferente activitilor de exploatare,
folosind una din cele doua metode:
a6 m"t*a *ir"%t(, prin care sunt prezentate ncasrile i plile de exploatare n mrime
brut;
sau
b6 m"t*a i!*ir"%t(# prin care profitul net sau pierderea neta este ajustata cu :
5i6 efectele tranzaciilor ce nu au natura monetara,
5ii6 variaia elementelor care compun necesarul de fond de rulment,
5iii6 elementele de venituri si cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie din investiii sau din
finanare
ntreprinderile sunt ncurajate sa raporteze fluxurile de trezorerie obinute din activitile de
exploatare folosind metoda directa &"t*a *ir"%t( este util pentru estimarea fluxurilor de
trezorerie viitoare (e baza metodei directe informaiile privind ncasrile si plile pot fi obinute:
5a6 fie din nregistrrile contabile ale ntreprinderii;
5b6 fie prin ajustarea v&nzrilor, a costului v&nzrilor si a altor elemente din contul de profit si
pierdere cu:
# modificrile pe parcursul perioadei ale stocurilor si ale creanelor si datoriilor din
exploatare;
# elemente care nu genereaz fluxuri de trezorerie;
# elemente care influeneaz fluxurile de trezorerie din investiii sau din finanare
30
'xemplu
ntreprinderea prezint urmtorul bilan la sf&ritul exerciiului ?:
Bila!+
A%ti= Suma
Datrii@Capitaluri
prprii
Suma
=rfuri .22 4urnizori ..22
)lieni +222 )apital social 1222
)ont la
banca /222
Ttal A)EE Ttal A)EE
n cursul exerciiului ?D+ au loc operaiile:
+6 achiziie de mrfuri:
EED0;D0EEEEEEEEEEEEEEEE D:atEEEEEEEEEEEEEEEEE
W F /2+ ++,2
1C+ 4urnizori +222
=rfuri
//.A +,2
3>0 deductibil
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
.6 v&nzarea de mrfuri:
EEEED0EEEEEEEEEEEEEEEE D>:D:atEEEEEEEEEEEEEEEEEE
/+++ F W +AAA
)lieni >enituri din +/22
>&nzarea mrfurilor
//.C .AA
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE 3>0 colectataEEEEEEEEEEEEE
EEEED)hEEEEEEEEEEEEEEEEEEE #0EEEEEEEEEEEEEEEEEE
A2C 1C+ ++22
31
)heltuieli cu =rfuri
mrfurile
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
16 ncasri de la clieni:
EEEEED0EEEEEEEEEEEEEEEEEE#0EEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
B+.+ /+++ .222
onturi la bnciEEEEEEEEE)lieniEEEEEEEEEEEEEEEEEE
/6 plai ctre furnizori:
EEEEEEEE#:atEEEEEEEEEEEEEE #0EEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
/2+ B+.+ +A22
4urnizori )onturi bnci
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
B6 nchiderea conturilor de 3>0:
EEEEEEE#:atEEEEEEEEEEEEEEE #0;D:atEEEEEEEEEEEEEEEE
//.C F W .AA
3>0 colectata //.A +,2
3va deductibila
//.1 CA
3>0 de plata
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
A6 nchiderea conturilor de cheltuieli si de venituri:
EEEEEEE#>EEEEEEEEEEEEEEEEEED)pEEEEEEEEEEEEEEEEE
C2C F +.+ +/22
>enituri din (rofit si pierdere
v&nzarea mrfurilor
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

EEEEEEE#)pEEEEEEEEEEEEEEEEE#)hEEEEEEEEEEEEEEEEE
+.+ A2C ++22
(rofit si pierdere )heltuieli cu
mrfuri
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
32
Nin&nd cont de operaiile de mai sus, la sf&ritul exerciiului ?D+, bilanul contabil se prezint
astfel:


Bila!+
5in um6
A%ti= Suma
Datrii@Capitaluri
prprii
Suma
=rfuri +22 4urnizori +C,2
)lieni AAA 3>0 de plata CA
)ont la
banca //22
)apital social
;ezultat
1222
122
Ttal A1FF Ttal A1FF
:ac utilizatorii externi ar ncerca s reconstituie fluxurile de trezorerie prin metoda direct,
ar trebui sa recurg la urmtoarele raionamente:
ncasrile de la clieni F <old initial
/+++
# <old final
/+++
D ;ulaj debitor
/+++
;ulaj debitor
/+++
F ;ulaj creditor
C2C
x +,+, F C22 x +,+, F -11 um
ncasrile de la clieni F +222 8 AAA D +AAA F .222 um
(lile ctre furnizor F <old initial
/2+
# <old final
/2+
D ;ulaj creditor
/2+
;ulaj creditor
/2+
F ;ulaj debitor
1C+
x +,+,
;ulaj debitor
1C+
F <old final
1C+
# <old iniial
1C+
D ;ulaj creditor
1C+
;ulaj creditor
1C+
# ;ulaj debitor
A2C
F ++22 um
;ulaj debitor
1C+
F +22 8 .22 D ++22 F +222 um
;ulaj creditor
/2+
F +222 x +,+, F ++,2 um
(lile ctre furnizor F ..22 8 +C,2 D ++,2 F +A22 um
n tabloul de trezorerie cele dou fluxuri pot fi reprezentate astfel:
ncasri de la clieni D.222 um
(lai ctre furnizori #+A22 um
4luxul net de trezorerie din exploatare D/22 um
(rin m"t*a i!*ir"%t(, fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare se determina prin
ajustarea rezultatului net cu efectele:
a6 elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele am&nate,
c&tigurile si pierderile in valuta nerealizate etc
33
b6 tuturor celorlalte elemente care au o incidenta asupra fluxurilor de trezorerie din
activitile de investiii si de finanare 5de exemplu veniturile si cheltuielile din cedarea activelor
imobilizate, venituri din subvenii pentru investiii etc6;
c6 modificrilor survenite pe parcursul perioadei in stocuri si in creanele si datoriile de
exploatare
0justarea se realizeaz prin eliminarea din rezultat a variaiei necesarului de fond de rulment
din exploatare 5?4;'6
?4;' F <tocuri D )reane din exploatare D )heltuieli in avans # :atorii din exploatare #
>enituri n avans 5exclusiv subveniile pentru investiii6
>ariaia ?4;' F >ariaia <tocurilor D >ariaia )reanelor din exploatare D >ariaia
)heltuielilor in avans # >ariaia :atoriilor din exploatare # >ariaia >eniturilor in avans 5exclusiv
subveniile pentru investiii6
'xemplu
;ezultat 122
5#6 >ariaia stocurilor 5+22#.22F#+226 D+22
5#6 >ariaia creanelor 5AAA#+222F#11/6 D11/
5D6 >ariaia datoriilor 5+-AA#..22F#11/6 #11/
5F6 4luxul net de trezorerie din exploatare /22
(rezentarea unor fluxuri de trezorerie n mrime net
n principiu, fluxurile de trezorerie trebuie sa fie prezentate la nivelul mrimii lor brute.
Astfel, nu este posibil sa se compenseze ncasrile si plile din aceeai cate!orie si c"iar din
cate!orii diferite.
@0< C admite, totui, doua excepii de la aceasta regula "nele fluxuri de trezorerie ce provin
din activitatea de exploatare, de investiii sau de finanare pot sa fie prezentate 5fora a fi obligatoriu
ns6 n mrime net
'ste vorba despre:
5+6 ncasri si plai in contul clienilor, atunci c&nd fluxurile de trezorerie decurg din
activitile clientului, darn u decurg din cele ale ntreprinderii;
'xemplu
# acceptarea si rambursarea de depozite la vedere de ctre o banca;
# trezoreria deinut n contul clienilor de ctre o ntreprindere specializata in plasamente;
# chiriile vrsate proprietarilor de bunuri, dup ace au fost colectate in contul lor
34
5.6 ncasri si plai referitoare la elementele ce au un ritm de rotaie rapid, o valoare mare si
scadente scurte;
'xemplu
# avansurile fcute pentru si rambursarea valorilor principalului aferent clienilor care
folosesc cri de credit;
# achiziia sau cesiunea de plasamente;
# alte mprumuturi pe termen scurt, precum cele ce au o scadenta mai mica sau egala cu trei
luni
n cazul instituiilor financiare, fluxurile de trezorerie trebuie sa fie prezentate in mrime neta,
n cazul:
5a6 ncasrilor si plilor legate de acceptare si rambursarea de depozite cu scadenta
determinate;
5b6 plasrii de depozite la alte instituii financiare si retragerii acestor depozite;
5c6 mprumuturilor acordate si avansurilor consimite in favoarea clienilor i rambursrii
acestor mprumuturi i avansuri
;.1. Fluxuril" G! m!"*" 'tr(i!"
3oate fluxurile de trezorerie in monede strine sunt convertite la cursul zilei plii sau
ncasrii 3otui, exista posibilitatea utilizrii unui curs mediu ponderat pentru ansamblul fluxurilor
aferente unei perioade !ichiditile si echivalentele de lichiditatea n monede strine, existente la
sf&ritul exerciiului, sunt convertite la cursul de nchidere
Ctigurile i pierderile nerealizate (latente), ce rezult din variaia cursului ntre data
fluxului si data nchiderii exerciiului nu constituie fluxuri monetare.
Cu toate acestea, efectul variaiilor cursurilor lichiditilor si echivalentelor de lichiditi
deinute sau datorate este prezentat in taloul de trezorerie, pentru a permite comparaia intre
lichiditile aferente deschiderii si nchiderii exerciiului.
(rezentarea se face separate de fluxurile de trezorerie generate de activitile de exploatare, de
investiii si de finanare
Bila!+ 5n um6
35
A%ti= Suma
Datrii@Capitaluri
prprii
Suma
)lieni 5.22 "<:x1 umH"<:6 A22 :atorii .22
)ont la banca in devize 5.22 "<:x+ umH"<:6 .22 )apital social A22
Ttal HEE Ttal HEE
@n cursul exerciiului ?D+ se ncaseaz creana fata de clientul extern la cursul de / umH"<:
!a sf&ritul exerciiului ?D+, cursul de schimb este de B umH"<:
nregistrrile contabile sunt urmtoarele:
# ncasarea creanei:
EEEED0;D)hEEEEEEEEEEEEEEEEEEE0EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
W F /+++ A22
B+./ )lieni /22
)onturi la bnci
n valut
AAB .22
)heltuieli din diferene
de curs valutar
0ceast diferen de curs valutar este realizat
# actualizarea soldului contului de disponibil in valuta la cursul de nchidere:
+22 "<:x5B#.6D+225B#/6F/22 um
EEEEED0EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEED>EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
B+./ F CAB /22
)onturi la bnci >enituri din
n valuta diferenele de
curs valutar
0ceast diferen de curs valutar este nerealizat i trebuie prezentat distinct n tabloul
fluxurilor de trezorerie
n urma acestor operaii bilanul contabil se prezint, la sf&ritul exerciiului ?D+ astfel:
36
Bila!+ 5n um6
A%ti= Suma
Datrii@Capitaluri
prprii
Suma
)lieni 2 :atorii .22
)ont la banca in devize
5/22 "<:xB6 +222
)apital social
;ezultatul exerciiului
A22
.22
Ttal 1EEE Ttal 1EEE
:ac am reconstitui fluxul de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta, va trebui sa
procedam astfel:
;ezultatul exerciiului D.22
5#6 :iferena de curs nerealizata 5c&tig6 #/22
5F6 ;ezultatul din exploatarea naintea deducerii
>ariaiei necesarului de fond de rulment
#.22
5#6 >ariaia creanelor clieni 5#52#A2266FDA22
5F64luxul net de trezorerie din exploatare D/22
Cheltuielile i veniturile de curs valutar nu treuie eliminate din rezultat in vederea
determinrii fluxului de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta, deoarece ele sunt
eliminate cu ocazia deducerii din rezultat a variaiei necesarului de fond de rulment.
)reana clieni s#a diminuat in timpul exerciiului ?D+ cu A22 um :in cele A22 um, .22
um sunt reprezentate de diferena de curs valutar trecuta pe cheltuiala )heltuiala nu se mai
elimina, deoarece diferena de curs este eliminate prin deducerea din rezultat a diminurii creanei
:iferenele de curs nerealizate se elimina intr#o prima faza si sunt reintegrate in tablou la
sf&rit, pentru a fi prezentate separate aa cum solicita norma @0< C
3abloul de trezorerie n partea final:
3rezoreria n monede strine la nceputul
exerciiului ?D+
.22
4luxurile de trezorerie aferente exerciiului ?D+:
ncasri
(lai
D/22
#
:iferena de curs nerealizata 5c&tig latent6 D/22
3rezoreria n monede strine la sf&ritul
exerciiului ?D+
5F6+222
;.). D2<!1il" 'i *i=i*"!*"l"
4luxurile de trezorerie care provin din dob&nzi si dividende ncasate trebuie s fie prezentate
separate de cele care sunt generate de dob&nzile pltite ?orma @0< C solicita totodat ca acestea sa
37
fie delimitate, pe cat posibil, pe cele trei categorii de activiti, iar apartenena lor la una sau alta
trebuie sa fie meninut de la un exerciiu la altul
(entru instituiile financiare, dob&nzile ncasate si vrsate constituie fluxuri de exploatare
!tt donda pltit, ct si donda si dividendele ncasate pot fi clasificate drept fluxuri
de trezorerie din exploatare, deoarece intra in calculul rezultatului net. Ca alternative, donzile
vrsate si donzile si dividendele primite pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din
finanare si respective din investiii, deoarece ele reprezint costuri ale atragerii surselor de
finanare sau remunerarea investiiilor.
;.;. Imp1itul a'upra r"1ultatului
"luxurile de trezorerie provenite din impozitul de profit vor fi prezentate separat si vor fi
clasificate drept fluxuri de trezorerie din activitile de exploatare, cu excepia situaiei in care
ele pot fi alocate in mod specific activitilor de finanare si de investiie.
@mpozitele pe profit sunt generate in urma tranzaciilor care dau natere unor fluxuri de
trezorerie clasificate n categoria activitilor de exploatare, de investiii si de finanare n timp ce
cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fora dificultate activitilor de investiii si de finanare,
fluxurile de trezorerie aferente impozitele respective sunt adesea imposibil de alocat si pot aprea
ntr#o perioada diferita de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzaciei de baza
(rin urmare, impozitele pltite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de trezorerie din
exploatare @n momentul care este posibila identificarea fluxului de trezorerie din impozite, va fi
clasificat in mod corespunztor ca activitate de investiie sau de finanare
Tra!1a%+ii $(r( %!traparti*( G! tr"1r"ria G!tr"pri!*"rii
#ranzaciile referitoare la investiii si finanare, care nu implic lichiditi si echivalentele
lichiditi, treuie s fie excluse din taloul fluxurilor de trezorerie. !stfel tranzacia sa fie
prezentate notele la situaiile financiare pentru a se furniza orice informaie relevanta relativa la
aceste activiti de investiii si de finanare.
J mare parte a activitilor de investiii i de finanare nu au un impact direct asupra fluxurilor
de trezorerie curente, cu toate ca ele afecteaz structura capitalului si a activelor unei ntreprinderi
'xcluderea din tablou a tranzaciilor fr contrapartid n trezorerie este coerent cu obiectivul unui
tablou al fluxurilor de trezorerie5 0nexa la pag /2#/A6, deoarece aceste elemente nu implica fluxuri
de trezorerie in perioada curenta
'xemplu
38
# achiziia de active, prin preluarea concomitenta de datorii legate direct de acestea sau
printr#un contract de locaie#finanare;
# achiziia unei ntreprinderi, prin intermediul unei emisiuni de aciuni;
# conversia de datorii in capitaluri proprii
;.>. :!t%mir"a ta2lului $luxurilr *" tr"1r"ri"
5+6 0ceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, n categoria activitilor de finanare
5.6 0ceste fluxuri ar putea fi repartizate intre activitile de exploatare, cele de investiii si
cele de finanare 50nexa la pag /2#/A6
516 0ceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, n categoria activitilor de finanare
5/6 0ceste fluxuri ar putea fi repartizate intre activitile de exploatare, cele de investiii si
cele de finanare
(entru ntocmirea tabloului de trezorerie avem o lista cu informaii suplimentare 50nexa, pag
/2#/A6
39
Cal%ulul $luxului *" tr"1r"ri" *i! a%ti=itat"a *" "xplatar"3
&"t*a *ir"%t(
Flux Cal%ul" 0alar"
+ ncasri de la client
ncasriF;ulaj creditor
/+++
F<old initial
/+++
#<old
final
/+++
D;ulaj debitor
/+++
<old initial
/+++
FA,+B59)6
<old final
/+++
FB+,A59)6
;ulaj debitor
/+++
F)ifra de
afacerix+,+,FB.2,.5)((6x+,+,FA+,,2/
;ulaj creditor
/+++
FA,+B#B+,ADA+,,2/FBC1,B,
DBC1,B,
. (lai ctre furnizori 5nu se iau
in calcul furnizorii de
imobilizri6
(laiF;ulaj debitor
/2
F <old initial
/2
# <old final
/2
D
;ulaj creditor
/2
<old initial
/2
F+-59)6#+,A5@<.16D1,A59)6F.2
<old final
/2
F.C,A59)6#1,A5@<.16D/59)6F.-
;ulaj creditor
/2
F 50chiziii de stocuriD)heltuieli cu
energia si apaD)heltuieli cu servicii primate de la
pri6x+,+,
0chiziii de stocuriF ;ulaj creditor
12+
D ;ulaj debitor
1C+
;ulaj debitor
12+
F <old final
12+
# <old initial
12+
D ;ulaj
creditor
12+
<old final
12+
F/,A59)6D.,-5@<+16FC,/
<old initial
12+
FA59)6D.,-5@<+16F-,-
;ulaj creditor
12+
F ;ulaj debitor
A2+
F./,A-5)((6
;ulaj debitor
12+
FC,/#-,-D./,A-F.1,.-
;ulaj debitor
1C+
F <old final
1C+
# <old initial
1C+
D ;ulaj
creditor
1C+
<old final
1C+
# <old initial
1C+
FA5@<.B6
;ulaj creditor
1C+
F ;ulaj debitor
A2C
F++-5)((6
;ulaj debitor
1C+
FAD++-F+./
)heltuieli cu energia si apaFA5)((6
)heltuieli cu serviciile primate de la teriF+25)((6
;ulaj creditor
/2
F5.1,.-D+./DAD+26x+,+,F+,/,12
;ulaj debitor
/2
F.2#.-D+,/,12F+-A12
#+-A,12
1
ncasri de avansuri de la
clieni
ncasri de avansuriF <old final
/+,
# <old
initial
/+,
F+/59)6 D+/
/ (lai ctre salariai ,A,A25@<+6 #,A,A2
B (lata datoriilor sociale 1.5@<.+ si )((6 #1.
A ncasare 3>0 de recuperat 1+,.B5@<./6 D1+,.B
C (lai de alte impozite si taxe A5@<..6 #A
- @mpozite pe profit pltit
(lataF ;ulaj debitor
//+
F <old initial
/+,
# <old final
//+
D
;ulaj creditor
//+
;ulaj creditor
//+
F ;ulaj debitor
A,+
F/A5)((6
(lataF+B29)#BB,2-59)6D/AF+/2,,.
#+/2,,.
Ttal Flux !"t *" tr"1r"ri" *i! "xplatar" @1AB#E1
59)6 # bilanul contabil
5)((6 8 contul de profit i pierdere
5@<16 8 informaia suplimentar numrul 1
40
&"t*a i!*ir"%t(
El"m"!t" Cal%ul" 0alar"
+ ;ezultatul nainte de impozitare +C25)((6 +C2
.
'liminarea cheltuielilor si a veniturilor care nu
au incidenta asupra trezoreriei:
5D6 )heltuielile cu amortizarea si provizioanele
5#6 >enituri din provizioane
11,.5)((6D.,-
#
D1A
#
1
'liminarea cheltuielilor si a veniturilor care nu
au legtura cu exploatarea:
5D6 )heltuieli extraordinare
5D6 )heltuieli privind dob&nzile
5D60lte venituri financiare
5#6 0lte venituri financiare
5#6 >enituri din cedarea activelor imobilizate
5D6 )heltuieli din cedarea activelor imobilizate
.25)((6
./5)((6
A5)((6
+A5)((6
.,CA5@<,6
B.5@<,6#.25@<,6
D.2
D./
DA
#+A
#.,CA
D1.
/
;ezultatul din exploatare naintea deducerii
variaiei necesarului de fond de rulment din
exploatare:
5#6 >ariaia stocurilor
5#6 >ariaia creanelor din exploatare
5#6 >ariaia cheltuielilor in avans
5D6 >ariaia datoriilor din exploatare
+B/,A59)6#+C159)6F#+-,/
B+,A59)6#1C,/59)6F+/,.
#
:atorii din exploatare la
sf&ritul
anuluiF.B.,/+59)6#
./,1.59)6#1,A59)6#
BB,2-5@</6F+A-,/+
:atorii din exploatare la
nceputul
anuluiF.+C,CA59)6#
+A,+A59)6#+,A5@<.16#
+B25@<B6FB2
>ariaiaF+A,,/+#
B2FD++,,/+
D.A,,.B
D+-,/
#+/,.
#
D++,,/+
B
;ezultatul din exploatare dup deducerea
variaiei necesarului de fond de rulment D.,C,,1
A @mpozit pe profit pltit
(lataF ;ulaj debitor
//+
F
<old initial
/+,
# <old
final
//+
D ;ulaj creditor
//+
;ulaj creditor
//+
F ;ulaj
debitor
A,+
F/A5)((6
(lataF+B29)#BB,2-59)6
D/AF+/2,,. #+/2,,.
Ttal
Flux !"t *" tr"1r"ri" *i!
"xplatar" @1AB#E1

41
Cal%ulul !"t *" tr"1r"ri" *i! a%ti=itat"a *" i!="'ti+ii
Flux Cal%ul" 0alar"
+
(li ctre furnizori de
imobilizri
;ulaj debitor
/2/
F<old initial
/2/
# <old final
/2/
D
;ulaj creditor
/2/
<old initial
/2/F
+,A5@<.16
<old final
/2/
F1,A5@<.16
;ulaj creditor
/2/
F5 ;ulaj debitor
.+1+
D ;ulaj
debitor
.+.
6x+,+,D ;ulaj debitor
.A+
;ulaj debitor
.+1+
F <old final
.+1+
# <old initial
.+1+
D
;ulaj creditor
.+1+
<old final
.+1+
F+1A59)6D11,A5@<++6F+A,,A2
<old initial
.+1+
F++1,A259)6D.-,/5@<++6F+/.
;ulaj creditor
.+1+
FB.5@<,6
;ulaj debitor
.+.
F1.,-25@<+.6
;ulaj debitor
.A+
F <old final
.A+
# <old initial
.A+
D
;ulaj creditor
.A+
F1,CA59)6#+,CA59)6D25@<+A6F.
;ulaj creditor
/2/
F5C,,A2D1.,-26x+,+,D.F+1B,CA
;ulaj debitor
/2/
F+,A#1,AD+1B,CAF+11,CA
#+11,CA
.
ncasri din v&nzarea de
imobilizri .25@<+/6 D.2
Ttal
Flux !"t *" tr"1r"ri" *i! a%ti=itat"a *"
i!="'ti+ii -11;#BF

42
Cal%ulul $luxului !"t *" tr"1r"ri" *i! a%ti=itat"a *" $i!a!+ar"3
Flux Cal%ul" 0alar"
+ ncasri din creteri de capital
ncasriF <old final
+2+.
D ;ulaj
creditor
+2/+
# <old initial
+2+.
F-259)6
D/59);@<+C6#A2F./ D./
.
ncasarea de noi mprumuturi pe termen
lung si mediu
;ulaj creditor
+A.
F <old final
+A.
# <old
final
+A.
D ;ulaj debitor
+A.
FCA,.259)6#
B1,.259)6D+25@<+,6F11 D11
1
ncasarea de noi mprumuturi pe termen
scurt
;ulaj creditor
B+,
F <old final
B+,
# <old
initial
B+,
D ;ulaj debitor
B+,
F./,1.59)6#
+A,+A59)6D+/5@<.26F..,+A D..,+A
/
;ambursarea de mprumuturi pe termen
lung si mediu +25@<+,6 #+2
B
;ambursarea de mprumuturi pe termen
scurt +/5@<.26 #+/
A :ob&nzi pltite ./5@<. si )((6 #./
C :ividende pltite
:ividendele pltiteF;ezultat
?#+
#
>ariatia rezervelor # >ariaia
rezultatului reportat
>ariaia rezervelorF;ezervre
?#+
#
;ezerve
?#.
;ezerve
?#.
F/A,/25@<.-6
;ezervre
?#+
F/,,/259)6
>ariaia rezervelorF/,,/2#/A,/2F1
>ariaia rezultatului
reportatF.,/-59)6#+,1A5@<.-6F+,+.
:ividendele pltiteF1B,A259)6#1#
+,+.F1+,/-
#1+,/-
Ttal
Flux !"t *" tr"1r"ri" *i! a%ti=itat"a
*" $i!a!+ar" #2,1.
Cal%ulul tr"1r"ri"i *" la '$<r.itul a!ului3
El"m"!t" Cal%ul" 0alar"
>ariaia neta a
lichiditilor bneti
si a echivalentelor de
lichiditi
+BC,2+#++1,CA#2,1.F/.,,. D/.,,.
3rezoreria la nceputul
anului
)asa si conturi la bnci Dechivalente de lichiditi F
B,,.59)6D.5@<., si 9)6FC,,.
C,,.
3rezoreria la sf&ritul
anului
D/.,,1DC,,.FB2,-B B2,-B
3rezoreria la sf&ritul
anului
)asa si conturi la bnciDechivalente de
lichiditateaF/-,-B59)6D.5@<., si 9)6FB2,-B
B2,-B
43
A!"xa
Bila!+ G!%C"iat la *ata *" ;1 *"%"m2ri" N
Ru2ri%aIp't
Nr.
R<!*
Exi't"!t la
G!%"putul
a!ului
'$<r.itul
a!ului
E 1 ) ; >
A. ACTI0E I&OBILIZATE
I. I&OBILIZARINECORPORALE
+ )heltuieli de constituire + # #
. )heltuieli de dezvoltare . ++/,1. +,.
1 )oncesiuni, brevete, licene, mrci, drepturi
si valori similare si alte imobilizri
necorporale
1 +,CA 2,-
/ 4ondul comercial / # #
B 0vansuri si imobilizri necorporale in curs B # #
TOTAL 4r* E1 la EA5 A 11F#EH )
II. I&OBILIZARI CORPORALE
+ 3erenuri si construcii C .- BA
. @nstalaii tehnice si maini - ++1,A2 +1A
1 0lte instalaii, utilaje si mobilier , # #
/ 0vansuri si imobilizri corporale in curs +2 # +2
TOTAL 4r* EB la 1E5 ++ 1>1#FE )E)
III I&OBILIZARI FINANCIARE
+ 3itluri de participare deinute la societile
din cadrul grupului
+. # #
. )reane asupra societilor din cadrul
grupului
+1 # #
1 3itluri sub forma de interese de participare +/ # #
/ )reane din interese de participare +B # #
B 3itluri deinute ca imobilizri +A +,CA 1,CA
A 0lte creane +C # #
C 0ciuni proprii +- # #
TOTAL 4r* 1) la 1H5 +, 1#BF ;#BF
ACTI0E I&OBILIZATE J TOTAL 4rd
AD++D+,6
.2 )AK#>> )EB#BF
E 1 ) ; >
B. ACTI0E CIRCULANTE
I. STOCURI
+ =aterii prime si materiale consumabile .+ F >#F
. (roducia in curs de execuie .. - -
1 (roduse finite si mrfuri .1 1FB 1AE
/ 0vansuri pentru cumprturi ./ - -
TOTAL 4r* )1 la )>5 .B +C1 +B/,A2
II. CREANTE
+ )reane comerciale .A F#1A A1#FE
. <ume de ncasat de la societile din cadrul
grupului
.C - -
1 <ume de ncasat din interese de participare .- - -
/ 0lte creane ., 1+,.B #
44
B )reane privind capitalul subscris si nevarsat 12 # #
3J30! 5rd .A la 126 1+ ;B#>E A1#FE
III. IN0ESTITII FINANCIARE PE
TER&EN SCURT

+ 3itluri de participare deinute la societile
din cadrul grupului
1. # #
. 0ciuni proprii 11 # #
1 0lte investiii financiare pe termen scurt 1/ . .
TOTAL 5rd 1. la 1/6 1B ) )
I0. CASA SI CONTURI LA BANCI 1A A#K) >H#HA
ACTI0E CIRCULANTE # 3J30! 5rd
.BD1+D1BD1A6
1C )1H#;) )A1#FA
C. CLELTUIELI IN A0ANS 1- - -
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA DE UN AN

1 mprumuturi din emisiunea de obligaiuni 1, - -
) <ume datorate instituiilor de credit /2 1F#1F )>#;)
; 0vansuri ncasate in contul comenzilor /+ - 1>
> :atorii comerciale /. 1H )B#FE
A 'fecte de comer de pltit /1 ;#F >
F <ume datorate societilor din cadrul
grupului
// - -
B sume datorate privind interesele de
participare
/B - -
H 0lte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte
datorii pentru asigurrile sociale
/A 1HE 1H)#>K
TOTAL 5rd 1, la /A6 /C .+C,CA .B.,/+
E 1 . 1 /
E. ACTI0E CIRCULANTE# RESPECTI0
DATORII CURENTE NET 5;: 1CD1-#
/C#A.6
>H -K>.;F >#F>
F. TOTAL ACTI0E &INUS DATORII
CURENTE 5rd .2D/-6
>K 1FA#EH )1)#>)
,. DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA &AI &ARE DE UN
AN

+ mprumuturi din emisiunea de obligaiuni B2 # #
. <ume datorate instituiilor de credit B+ B1,. CA,.
1 avansuri ncasate in contul comenzilor B. # #
/ :atorii comerciale B1 # #
B 'fecte de comer pltit B/ # #
A <ume datorate societilor din cadrul
grupului
BB # #
C <ume datorate privind interesele de
participare
BA # #
- 0lte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte
datorii pentru asigurrile sociale
BC # #
TOTAL 5rd B2 la BC B- A;#) BF#)
L. PRO0IZIOANE PENTRU RISCURI SI
CLELTUIELI

+ (rovizioane pentru pensii si alte obligaii B, # #
45
similare
. 0lte provizioane A2 # #
TOTAL 5rd B, la A26 A+ # #
I. 0ENITURI IN A0ANS F) 1EF#> -
E 1 ) ; >
M. CAPITAL SI REZER0E
I. CAPITAL 5rd A/ la AA6
din care:
# capital subscris nevrsat
# capital subscris vrsat
# patrimoniul regiei
A1 A2 -2
A/ # #
AB A2 #
AA # #
II. PRI&E LE,ATE DE CAPITAL AC # /
III. REZER0E DIN REE0ALUARE
# sold )
# sold :

A- # #
A, # #
@0. REZER0E4r*. B1 LA B>6
+ ;ezerve legale
. ;ezerve pentru aciuni proprii
1 ;ezerve statuare sau contractuale
/ 0lte rezerve
C2 /,,/2
C+ +. +A
C. # #
C1 # #
C/ 1C,/2 11,A
0. REZULTATUL REPORTAT
# sold )
# sold :

CB .,/- .,A
CA # #
0I. REZULTATL E?ERCITIULUI
# sold )
# sold
;epartizarea profitului
TOTAL CAPITALURI PROPRII
5rd A1DACDA-#A,DC2DCB#CADCC#C-#C,6
(atrimoniul public

CC 1B,A +./
C- # #
C, 1B,A +./
-2 111#HH 1;F#)
-+ # #
TOTAL CAPITALURI 4r*. HE@H15 -. 111#HH 1;F#)
46
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
G!%C"iat la *ata *" ;1 *"%"m2ri" N
D"!umir"a i!*i%atrului Nr.
R<!*
Exi't"!t la
pr"%"*"!t G!%C"iat
E 1 ) ; >
1
)
;
>
Ci$ra *" a$a%"ri !"ta
Pr*u%+i" =<!*ut(
0"!ituri *i! =<!1ar"a m(r$urilr
0"!ituri *i! 'u2="!+ii *" "xplatar" a$"r"!t" %i$r"i *" a$a%"ri !"t"
0aria+ia 't%urilr JSl* C
# Sl* *
Pr*u%+ia im2ili1ata
Alt" ="!ituri *i! "xplatar"
1
)
;
>

A
F
B
H
A)E#)
F)#F
>AB#F
-
-
);
-
)B#;E
0"!ituri *i! "xplatar" J Ttal 4r*. 1@A@F@B@H5 K AA1#H
B
A
C
a# )heltuieli cu materiile prime si material consumabile;
0lte cheltuieli material
b# 0lte cheltuieli din afara
)heltuieli privind mrfurile
)heltuieli cu personalul 5rd +BD+A6
a# <alarii
b# )heltuieli cu asigurrile si protecia sociala
a# 0justarea valorii imobilizrilor corporale si necorporale 5rd +-#+,6
a+# cheltuieli
a.#venituri
b# 0justarea valorii activelor circulante 5rd .+#..6
b+#cheltuieli
b.# venituri
+2
++
+.
+1
+/
+B
+A
+C
+-
+,
.2
.+
..
./,A-
#
A
++-
+1/
+2.
1.
11,.
11,.
#
.,-
.,-
47
48
Fluxuri *" tr"1r"ri" *i! a%ti=itat"a *" "xplatar"
;ezultat naintea impozitrii
'liminarea veniturilor si a cheltuielilor fora incidenta asupra trezoreriei
5D6 )heltuielile cu amortizarea si provizioanele
5#6 veniturile din provizioane
'liminarea veniturilor si a cheltuielilor nelegate de exploatare:
5D6 )heltuieli din cedarea investiiilor financiare pe termen scurt
5#6 >enituri din cedarea investiiilor financiare pe termen scurt
5D6 cheltuieli privind dob&nzile
5#6 >enituri din dob&nzi si dividende
5D6 )heltuieli din cedarea activelor imobilizate
Ta2lul $luxurilr *" tr"1r"ri"
Fluxuril" *" tr"1r"ri" r"lati=( la a%ti=it(+il" *" "xplatar" 4m"t*a *ir"%ta5
ncasri de la clieni DL
ncasri din redevene, onorarii, comisioane DL
0lte ncasri generate de exploatare DL
(lai ctre furnizori 5exclusiv furnizorii de imobilizri6 #L
(lai in favoarea si in numele personalului #L
(lai de 3>0 #L
(lai de redevene, onorarii, comisioane #L
(lai de alte impozite si taxe de exploatare #L
0lte plai de exploatare #L
:ob&nzi si dividende pltite
5+6
#L
(lai de impozite de profit
5.6
#L
I. Flux !"t *" tr"1r"ri" *i! a%ti=it(+il" *" "xplatar" FSL
Fluxuri *" tr"1r"ri" *i! a%ti=it(+il" *" i!="'ti+ii
ncasri din v&nzarea imobilizrilor DL
ncasri din v&nzarea investiiilor financiare pe termen scurt DL
ncasri din dob&nzi si dividende DL
ncasri din rambursarea mprumuturilor acordate altor ntreprinderi DL
ncasri de subvenii pentru investiii DL
(lai din achiziia de imobilizri #L
(lai din achiziia de investiii financiare pe termen scurt #L
(lai din acordarea de mprumuturi altor ntreprinderi #L
II. Flux !"t *" tr"1r"ri" *i! a%ti=it(+il" *" i!="'ti+ii FSL
Fluxuri *" tr"1r"ri" *i! a%ti=it(+il" $i!a!%iar"
ncasri din noi emisiuni de aciuni DL
ncasri din noi emisiuni de obligaiuni DL
ncasri din credite primite de la bnci DL
;ambursri de capital in numerar #L
;ambursri de mprumuturi obligatare #L
;ambursri de credite bancare #L
(lai de dob&nzi #L
(lai de dividende #L
49
5#6 >enituri din cedarea activelor imobilizate
5#6 >enituri din subvenii pentru investiii
4/5 R"1ultat *i! "xplatar" G!ai!t"a *"*u%"rii =aria+i"i !"%"'arului *" $!* *" rulm"!t *i!
"xplatar" 4NFRE5
5#6 >ariaia <tocurilor
5#6 >ariaia creanelor din exploatare
5#6 >ariaia cheltuielilor in avans
5#6 >ariaia datoriilor din exploatare
5D6 >ariaia veniturilor in avans 5exclusive subveniile pentru investiii6
5#6 :ob&nzi si dividende pltite
5+6
5#6 (lai de impozit de profit
5.6
4/5 Flux !"t *" tr"1r"ri" *i! "xplatar"
CONCLUZII
0v&nd n vedere c rezultatul generat de activitatea de exploatare este principala surs de
finanare a unei entiti, fluxul de trezorerie aferent activitii de exploatare este cea mai importanta
componenta a fluxului total de trezorerie 3otodat, se poate observa c tabloul fluxurilor de
trezorerie din activitatea de exploatare transforma rezultatul din activitatea de exploatare ntr#un
rezultat efectiv ncasat, in vederea achitrii obligaiilor curente ale entitii
n general, dob&nzile pltite sunt incluse in fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare
4luxul de trezorerie din activitatea de investiii 8 cuprinde ncasrile i plile din
achiziionarea sau v&nzarea de active pe termen lung sau a altor investiii ce nu sunt cvasilichiditi
n categoria incasarilor i plilor pot fi incluse urmatoarele:
# plile privind cheltuielile ulterioare efectuate pentru imobilizari corporale i necorporale,
care maresc valoarea contabil a bunului;
50
# plile referitoare la constructia unei imobilizari in regie proprie, incasarile din
instrumente de capitaluri proprii;
# plile aferente unei emisiuni de obligatiuni
4luxul de trezorerie din activitatea de finantare 8 cuprinde incasarile si platile referitoare la
datoriile financiare pe termen lung sau scurt, respectiv incasarile si platile care genereaza modificari
in structura si marimea capitalurilor proprii si a celor imprumutate
'xemple de astfel de ncasri i pli sunt:
# ncasrile in numerar provenite din emisiunea de aciuni sau alte instrumente de capital;
# plile n numerar efectuate ctre proprietari pentru achiziionarea sau rscumprarea
aciunilor entitii;
# ncasrile n numerar provenite din emisiunea titlurilor de creana
@nformaiile cuprinse n fluxul de trezorerie al activitii de finanare prezint importan n
special pentru acionarii i creditorii entitii )unosc&nd mrimea fluxurilor, acetia pot face
previziuni n ceea ce privete rentabilitatea investiiei lor n entitate
51
BIBLIO,RAFIE
+ 0 9eattie, c # <tandardele @nternaionale de )ontabilitate .222, 'ditura 'conomic,
9ucureti, .222
. 0 *iurgiu 8 =ecanismul financiar al ntreprinztorului, 'ditura :acia, )luj#?apoca, +,,B,
1 0l *heorghiu , * *heorghiu 8 =etoda cash#floU, prezentat n lucrarea <isteme, metode
i tehnici manageriale ale organizaiei, coordonat de J ?icolaescu, 'ditura 'conomic,
9ucureti, .222
/ 9' ?eadles Xr c 8 (rinciples of 0ccounting, Youghton =iffin )ompanZ, 9oston,
"<0, +,,+, anexa *1
B 9arrZ @ 'pstein, a, @nterpretarea si aplicarea <tandardelor @nternationale de )ontabilitate
si ;aportare 4inanciara 5@4;< .22B6, 'ditura 9=3 (ublishing Youse .22B
A ) <tnescu, 0 @fnescu , 0 9icui 8 0naliz economico#financiar, 'ditura 'conomic,
9ucureti, +,,A
C )h 3 Yorngren 8 4inancial 0ccounting, 4ourth 'dition, (rentice#Yall, @nc .22+
- ' :inu 8 <trategia firmei, 'ditura 'conomic, 9ucureti, .222
, 4lorentin )aloian, 9azele contabilitii, 'ditura )Y 9ec[ .22-
+2 @ <tancu 8 4inane, 'ditura 'conomic, 9ucureti, .22.
++ X 4reear 8 4inancing :ecision in 9usiness, Yighmar[et, (ublishing !td, !ondon, "\,
+,C1
+. = 3oma 8 4inane i gestiune financiar, 'ditura :idactic i (edagogic ;0, 9ucureti,
+,,/
+1 @ <tancu 8 *estiunea financiar a agenilor economici, 'ditura 'conomic, 9ucureti,
+,,/
+/ = ] ' *lautier, ; "nderdoUn 8 0ccounting 3heorZ and (ractice, (itman, "\, +,,+
+B ? 0ntoniu c 8 4inanele ntreprinderilor, 'ditura :idactic i (edagogic ;0,
9ucureti, +,,1
+A ? 4eleag, @ =alciu 8 (olitici i opiuni contabile, 'ditura 'conomic, 9ucureti, .22.
+C ?eedls Xr, a, (rincipiile de baz ale contabilitii 5traducere din limba englez6, 'diia a#
>#a, 'ditura 0;), )hisinu .22+
+- ; Yiggins# 0nalZsis for 4inancial =anagement, @rUin YomeUood, 9oston, =0, "<0,
+,,.
+, ; ! ]eill c 8 0ccounting the !anguage of 9usiness, 3homas Yarton and :aughters,
0rizona, "<0, +,,2
52
.2 < (opescu 8 (olitica i strategia economico#financiar a firmelor, 'ditura !uminalex,
9ucureti, +,,A
.+ @0< C 8 <ituaia fluxurilor de trezorerie
.. (ortalul contabilulro
53