Sunteți pe pagina 1din 51

CECCAR FILIALA CONSTANTA

GRUPA I - Categoria l - Elaborarea situaiilor financiare anuale


1. (27.) O societate achiziioneaz de la furmizori mrfuri conform facturii: pre de cumprare 1.000 lei rabat 2% remiza 3% scont de decontare 1% TVA 19%.

Daca adaosul comercial practicat este de 20%, care va fi preul de vnzare i formulele contabile de achiziia i vnzarea mrfurilor. Acte normative utilizate: Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene. REZOLVARE Reducerile de pre acordate clienilor sau primite de la furnizori sunt reglementate din punct de vedere contabil, de ordinul 3055/2009, n vigoare de la 01.01.2010. Conform normativului, la articolul 51 se stipuleaz: (3) Reducerile comerciale acordate de furnizor si nscrise pe factura de achizitie ajusteaz n sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor. (4) Reducerile comerciale primite ulterior facturrii, respectiv acordate ulterior facturrii, indiferent de perioada la care se refer, se evidentiaz distinct n contabilitate (contul 609 Reduceri comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri comerciale acordate), pe seama conturilor de terti. (5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu: a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vnzare; b) remizele - se primesc n cazul vnzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential; c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, n decursul unei perioade determinate. (6) Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor nainte de termenul normal de exigibilitate. Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refera (contul 767 Venituri din sconturi obtinute). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refera (contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate
1

CECCAR FILIALA CONSTANTA

A A

Reducerile sunt nscrise pe factur.

1. Achizitia marfurilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Net comercial Net financiar TVA deductibil Total factur Valoarea brut a mrfurilor achizitionate Rabatul pentru defectele de calitate 2 % 1-2 Remiza 1 ( 980 lei * 3 % ) 3-4 5-6 7 x 24% 7+8 Scont decontare (950 ,60 * 1 %) 1.000,00 20,00 980,00 29,40 950,60 9,51 941,09 228,14 1.178.74

a)Inregistrarea facturii de achizitie 401 Furnizori 950.60 228,14 lei lei 1131.21 lei

% 371 Mrfuri 4426 TVA deductibil

b) Plata facturii, mai puin scontul primit 401 Furnizori 1178,74 % 5121 Conturi la bnci n lei 767 Reduceri comerciale acordate c) Regularizarea TVA aferent scontului (9..51 * 0,24 = 2,28) 4426 TVA deductibil 371 401 Reduceri comerciale acordate lei 2,28 lei 9.51 lei 1169,23 lei lei

d) Inregistrarea adaosului comercial 20 % ( 950.60 * 20% = 1190.12 lei ) 378 190.12


2

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Mrfuri Diferene de pre la mrfuri

e) Inregistrarea facturii de vanzare 4111 Clieni % 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 4427 TVA colectat f) Descarcarea de gestiune 371 Mrfuri 950.60 190.12 lei lei 1140.72 lei 216.74 lei 1357.46 1140.72 lei lei

% 607 Cheltuieli privind mrfurile 378 Diferene de pre la mrfuri

A A

Reducerile se acord ulterior facturrii. a)Inregistrarea facturii de achizitie 401 Furnizori 1000.00 190.00 lei lei 1190.00 lei

% 371 Mrfuri 4426 TVA deductibil

b) Reducerile calculate ulterior datei facturrii si regularizarea TVA aferent 609 Reduceri comerciale primite 49.40 9.39 lei lei 58.79 lei

% 401 Furnizori 4426 TVA deductibil

CECCAR FILIALA CONSTANTA

c) Plata facturii, mai puin scontul primit 401 Furnizori % 5121 Conturi la bnci n lei 767 Reduceri comerciale acordate d) Regularizarea TVA aferent scontului (9.51 * 0,19 / 1,19 = 1,81 lei) 4426 TVA deductibil 767 Reduceri comerciale acordate 1.81 lei 9.51 lei 1.121,70 lei 1.131,21 lei

e) Inregistrarea adaosului comercial 20 %(1000x 20% )= 200 lei 371 Mrfuri 378 Diferene de pre la mrfuri 200,00 lei

f) Inregistrarea facturii de vanzare 4111 Clieni % 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 4427 TVA colectat f) Descarcarea de gestiune 371 Mrfuri 1.000,00 200,00 lei lei 1138.82 lei 228,00 lei 1355.20 1200.00 lei lei

% 607 Cheltuieli privind mrfurile 378 Diferene de pre la mrfuri


4

CECCAR FILIALA CONSTANTA

2. (49.) ntreprinderea Alfa deine o cldire evaluat la


valoarea just de 120.000 lei, amortizare cumulat 30.000 lei Rezerva din reevaluare disponibil este de 10.000 lei. La 31.12.N, managerii iau decizia s vnd cldirea n anul N+1. Ca urmare activul va fi reclasificat n categoria stocurilor de mrfuri. La 31.12.N se estimeaz c valoarea realizabil net a acestui stoc este de 75.000 lei. Se cere: A) S se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; B) S se prezinte nregistrrile contabile aferente exerciiului N. Acte normative utilizate: Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene. A) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt: 153. - (1) Atunci cnd exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, n sensul ca aceasta urmeaza a fi mbunatatita n perspectiva vnzarii, la momentul luarii deciziei privind modificarea destinatiei, n contabilitate se nregistreaza transferul activului din categoria imobilizari corporale n cea de stocuri. Transferul se nregistreaza la valoarea neamortizata a imobilizarii. Daca imobilizarea corporala a fost reevaluata, concomitent cu reclasificarea activului se procedeaza la nchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia. B)nregistrarile contabile aferente exercitiului N sunt:
a)

reclasificarea cladirii in categoria stocurilor: % 2812 Amortizarea construciilor 371 Mrfuri 90.000,00 lei 2112 Construcii 30.000,00 lei 120.000,00 lei

b)

realizarea rezervei din reevaluare 105 Rezerve din reevaluare 1065 Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare 10.000 lei

c)

testarea pentru deprecierea cladirii destinata vanzarii 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante
5

397.01 Ajustarea valorii cladirilor destinate vnzarii

15.00 0

le i

CECCAR FILIALA CONSTANTA

3. (51.) ntreprinderea Alfa vinde societii mam un stoc de marf la preul de 100.000
lei cu opiunea de a-l putea rscumpra dup 12 luni. Se cere: A)s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; B)s se prezinte nregistrrile contabile dac opiunea de rscumprare este sau nu exercitat. Acte normative utilizate: Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene. A) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt: Art 155(1) nregistrarea n contabilitate a intrarii stocurilor se efectueaza la data transferului riscurilor si beneficiilor. (2) n general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietatii si de livrare coincid. Totusi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru: - bunuri vndute n consignatie sau stocurile la dispozitia clientului; - stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care ramn contabilizate n bilantul debitorului pna la vnzarea lor; B) nregistrarile contabile:

Ipoteza 1: Nu se exercita optiunea de cumparare:


(a)vnzarea stocului: 5121 Conturi la banci n lei 100.000 lei

5191 Credite bancare pe termen scurt

(b)dupa 12 luni se recunoaste venitul deoarece nu se exercita optiunea: 100.000 4111 707 Venituri din Clienti vnzarea marfurilor ( c ) descarcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind marfurile ( d ) stingerea datoriei: 5191 Credite bancare pe termen scurt

lei

371 Marfuri

100.000

lei

4111 Clienti

100.000

lei

Ipoteza 2:Se exercita optiunea de rascumparare: ( a )vnzarea stocului: 5121 5191

100.000

lei

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Conturi la banci n lei Credite bancare pe termen scurt

( b )dupa 12 luni exercitarea optiunii: 100.000 lei 5191 5121 Credite bancare pe Conturi la banci n lei termen scurt 4.(53.) ntreprinderea Alfa majoreaz capitalul social prin aport n natur. Aportul const ntr- un teren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. La data vrsrii aportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominal a unei aciuni este de 100 lei. Se cere: A)s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; B)s se prezinte nregistrrile contabile. Acte normative utilizate: Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene. A Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt: art 185 alin (6) nregistrarea contravalorii n lei a capitalului social subscris n valuta se face la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romniei, din data subscrierii. Diferentele de curs valutar ntre cursul de la data subscrierii si cursul de la data varsarii capitalului social n valuta se nregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. B nregistrarile contabile sunt: 1) subscrierea la capital 10.000 euro x 4,5 lei = 45.000 lei 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
2) primirea aportului la capital:

1011 Capital socialsubscris si nevarsat

45..000

lei

2111 Terenuri

% 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 765 Venituri din diferente de curs valutar

50.000 45.000

lei lei

5.000

lei

3) trecerea capitalului de la nevarsat la varsat: 7

CECCAR FILIALA CONSTANTA


1011 Capital social subscris si nevarsat 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 45..000 lei

5. (60.) Societatea Alfa la 31 decembrie N deine o cldire pe care intenioneaz sa o cedeze.


Cldirea este libera si societatea a intreprins aciuni pentru gsirea unui cumprtor. Societatea clasifica cldirea la data bilanului ca disponibila pentru vnzare. Valoarea de intrare a cldirii este de 100.000 lei iar amortizarea cumulata 20.000 lei. Situaia a) La data bilanului societatea stabilete valoarea justa a cldirii la 120.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitaiei de vnzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei. Situaia b) La data bilanului societatea stabilete valoarea justa a cldirii la 82.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitaiei de vnzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei. Situaia c) Activul prezentat la punctul b) nu a fost vndut pana la sfritul exerciiului financiar N+1. La aceasta data societatea estimeaz valoarea justa la 90.000 lei iar costurile vnzrii estimate a avea loc in anul N+1 sunt de 7.800 lei. Sa se efectueze inregistrarile contabile conform IFRS 5 pentru fiecare din cele trei situaii. Acte normative utilizate:

IFRS 5. Active imobilizate detinute n vederea vnzrii si activitti ntrerupte


Standardul se aplica tuturor activelor imobilizate, asa cum sunt acestea definite de IAS 1 si tuturor grupurilor destinate cedarii ale unei entitati Un activ imobilizat sau un grup destinat cedarii care este prezentat ca deinut pentru vnzare trebuie evaluat la cea mai mica valoare dintre valoarea contabila si valoarea justa minus costurile de vnzare. Aceasta evaluare este valabila si pentru activele clasificate ca deinute pentru vnzare,achiziionate n cadrul unei combinari de ntreprinderi, desi toate celelalte active si datorii achiziionate n cadrul unei combinari de ntreprinderi sunt evaluate la valoarea justa. Activele clasificate ca disponibile pentru vnzare nu se mai amortizeaza. Atunci cnd se asteapta ca vnzarea sa intervina ntr-o perioada mai mare de un an costurile privind vnzarea trebuie actualizate. Cresterea valorii actuale a costurilor privind vnzarea care apare ca urmare a trecerii timpului trebuie sa fie prezentata n contul de profit si pierdere drept cost de finanare. n cazul n care la o evaluare ulterioara valoarea justa minus costurile vnzarii a crescut, entitatea nu poate relua o depreciere mai mare dect cea nregistrata pentru activul respectiv. Situaia a) La data bilanului societatea stabilete valoarea justa a cldirii la 120.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitaiei de vnzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile
8

CECCAR FILIALA CONSTANTA


de cadastru la 3.000 lei. Valoarea contabila = Valoarea de intrare Amortizarea cumulata = 100.000 20.000 = 80.000 lei Valoarea justa Costurile vnzarii = 120.000 (5.000 + 3.000) = 112.000 lei Minim (Valoarea contabila;Valoarea justa Costurile vnzarii) = Min (80.000; 112.000) = 80.000 lei. Cladirea va fi prezentata distinct n bilan ca activ disponibil pentru vnzare fiind evaluata la valoarea contabila de 80.000 lei. 100..000 212 % Cladiri / imobilizari corporale 80.000 212 Cladiri / active disponibile pentru vnzare 2812 Amortizarea construciilor Situaia b) La data bilanului societatea stabilete valoarea justa a cldirii la 82.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitaiei de vnzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei. Valoarea contabila = Valoarea de intrare Amortizarea cumulata = 100.000 20.000 = 80.000 lei Valoarea justa Costurile vnzarii = 82.000 (5.000 + 3.000) = 74.000 lei Min (Valoarea contabila; Valoarea justa Costurile vnzarii) = min (80.000; 74.000) = 74.000 lei. Cladirea este depreciata pentru suma de 6.000 lei (80.000 74.000). Cladirea va fi prezentata distinct n bilan_ ca activ disponibil pentru vnzare fiind evaluata la 74.000 lei, suma care reprezinta valoarea justa minus costurile vnzarii. Clasificarea activului ca disponibil pentru vnzare: 212 % 212.1 Cladiri / active disponibile pentru vnzare 2812 Amortizarea construciilor 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea
9

lei

lei

20.000

lei

100..000

lei

Cladiri / imobilizari corporale 74.000 lei

20.000

lei

6.000

lei

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Situaia c) Activul prezentat la punctul b) nu a fost vndut pana la sfritul exerciiului financiar N+1. La aceasta data societatea estimeaz valoarea justa la 90.000 lei iar costurile vnzrii estimate a avea loc in anul N+1 sunt de 7.800 lei. Valoarea contabila la 31 decembrie N+1 = 74.000 lei Valoarea justa Costurile vnzarii = 90.000 7.800 = 82.200 lei Valoarea contabila < Valoarea justa Costurile vnzarii => Activul nu mai este depreciat. Pierderea din depreciere recunoscuta la sfrsitul anului precedent va fi reluata. O entitate va recunoaste un cstig din orice crestere ulterioara a valorii juste minus costurile vnzarii, dar fara a depasi pierderea din depreciere care a fost recunoscuta anterior fie n conformitate cu acest IFRS, fie anterior, n conformitate cu IAS 36 Deprecierea activelor. 212.1 Cladiri / active disponibile pentru vnzare 7813 Venituri din ajustri pentru deprecierea imobilizrilor 6.000 lei

Cladirea va fi prezentata distinct n bilant ca activ disponibil pentru vnzare fiind evaluata la 80.000 lei, suma care reprezinta valoarea contabila pe care cladirea ar fi avut-o daca nu ar fi fost depreciata.

GRUPA I - Categoria XI - Tinerea contabilittii unei entitti


1.(67.) Societatea Leasing avnd ca obiect de activitate acordarea de bunuri in leasing financiar, achiziioneaz la data de 20.12.N-1 un autoturism in valoare de 16.725 lei, TVA 19%, pe care ii acorda in leasing financiar societii CONTA. Contractul de leasing financiar este ncheiat pe data de 01.01.N in urmtoarele condiii: perioada de leasing este de 5 ani iar durata utila de viata a activului predat in leasing este de 6 ani; plile de leasing vor fi efectuate pe data de 31 decembrie ale fiecrui an, se vor emite 5 facturi; la nceputul contractului de leasing societatea CONTA pltete 10.000 lei + TVA; la sfritul contractului de leasing utilizatorul isi va exercita opiunea de cumprare la valoarea reziduala care reprezint 10% din valoarea de intrare a bunului. Sa se fac nregistrrile contabile aferente anului N si N+4, att ia locator, cat si la la locatar.

A Inregistrarile la LOCATOR
I nregistrrile la data de 20.12.N-1 a A Achizitionarea de la furnizor % 2131
10

404 Furnizori de imobilizri

19.902,7 5 16725,00

le i

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Echipamente tehnologice(maini,utilaje i instalaii de lucru) 4426 TVA deductibil b A Plata catre furnizor 404 Furnizori de imobilizri 5121 Conturi la bnci n lei 19.902,75 lei 3.177,75 le le i

II nregistrrile aferente exerciiului N: La 01.01 .N se nregistreaz: a) Predarea bunului n leasing financiar catre locator 2678 Alte creaneimobilizate / Contracte de leasing financiar 2131 Echipamente tehnologice (maini, utilaje i instalaii de lucru) 16725,0 0 le i

b) Facturarea avansului la 01.01. an N 4111 Clienti 11.900,00 % 2678 Alte creaneimobilizate / Contracte de leasing financiar 4427 TVA de plata c) Incasarea avansului 5121 2678 11900,0 0 le i 1900,00 lei 10.000,00 lei lei

Conturi la bnci Alte creane imobilizate / Contracte de leasing n lei financiar d) Emiterea facturari pentru rata la 31.12. an N (Valoare autoturism (16725,00 lei ) avans (10 000 lei ) = 6.752 lei )
Rata = 6.752 lei / 5 ani = 1.010,50 lei

1.202,50 4111 Clienti 2678 Alte creaneimobilizate / Contracte de leasing financiar 4427 TVA de plata e) Incasarea creantelor 5121 Conturi la bnci n lei
11

lei

% 1.010,50 Lei

192,00

Lei

4111 Clienti

1.202,50

lei

CECCAR FILIALA CONSTANTA


III Inregistrrile aferente exerciiului N+4 a) Emiterea facturari pentru rata la 31.12. an N + 4 1.202,50 4111 Clienti 2678 Alte creaneimobilizate / Contracte de leasing financiar 4427 TVA de plata b) Incasarea creantelor 5121 Conturi la bnci n lei
c)

lei

% 1.010,50 Lei

192,00

Lei

4111 Clienti

1.202,50

lei

Emiterea facturii pentru valoarea reziduala la 31.12. an N+4 4111 Clienti 1990,28 % 2678 Alte creaneimobilizate / Contracte de leasing financiar 4427 TVA de plata 317,78 lei 1672.50 lei lei

d)

Incasarea creantelor 5121 Conturi la bnci n lei 4111 Clienti 1990,28 lei

B Inregistrarile la LOCATAR
I nregistrrile aferente exerciiului N: La 01.01 .N se nregistreaz: aA Primirea bunului n leasing financiar: 2131 Echipamente tehnologice (maini, i instalaii de lucru) bA Inregistrarea facturii de avans 404 Furnizori de imobilizri 10000,00 11900,00 le i le i utilaje 167 Alte mprumuturi i datorii asimilate 16725,0 0 le i

% 167 Alte mprumuturi i datorii asimilate

12

CECCAR FILIALA CONSTANTA


4426 TVA deductibil c A Plata avansului 404 Furnizori de imobilizri 5121 Conturi la bnci n lei 11900,00 lei 1900,00 le i

dA Inregistrarea facturii aferente ratei la 31.12 an N 404 Furnizori de imobilizri 1.202,5 0 1010,50 192,00 lei lei lei

% 167 Alte mprumuturi i datorii asimilate 4426 TVA deductibil eA Plata facturii la 31.12 an N 404 Furnizori de imobilizri

5121 Conturi la bnci n lei

1.202,50

lei

f A Calcul amortizare utilaj: Amortizarea se face similar activelor similare deinute de ntreprindere i care sunt utilizate n condiii similare. Conform IAS 16, pentru un bun luat n leasing financiar:valoarea amortizabil este dat de costul activului diminuat cu valoarea rezidual (n cazul nostru, valoarea amortizabil este 16725 - 1672,50 =15052,50 lei Durata de amortizare este:6 ani Amortizarea aferenta anului N = 15052.50 lei / 6 ani = 2508,75 lei gA Inregistrare amortizare la 31.12.an N 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor 2508,7 5 le i

II Inregistrrile aferente exerciiului N+4 ) Inregistrarea facturii aferente ratei la 31.12 an N+4 % 167 Alte mprumuturi i datorii asimilate
13

404 Furnizori de imobilizri

1.202,5 0 1010,50

lei lei

CECCAR FILIALA CONSTANTA


4426 TVA deductibil ) Plata facturii la 31.12 an N 404 Furnizori de imobilizri 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea c)Inregistrare amortizare la 31.12.an N 2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor 2508,7 5 le i 5121 Conturi la bnci n lei 1.202,50
lei

192,00

lei

d )Inregistrarea facturii (valoare reziduala ) la 31.12 an N+4


%

404 Furnizori de imobilizri

1990,28 1672.50 317,78

lei lei lei

167 Alte mprumuturi i datorii asimilate 4426 TVA deductibil b)Plata facturii la 31.12 an N+4 404 Furnizori de imobilizri 5121 Conturi la bnci n lei

1990,28

lei

2. (71.) Societatea Comercial B" specializat n comertul cu amnuntul detine n stoc la nceputul anului mrfuri la pretul cu amnuntul n valoare de 15000 lei. Adaosul comercial aferent mrfurilor din stoc este de 3000 lei, iar TVA 2200 lei. 1. In cursul perioadei de gestiune se achizitioneaz mrfuri la pretul fr TVA de 30000 lei (TVA19%). 2.Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. 3.Se vnd mrfuri n cursul lunii prin magazinul cu amnuntul n valoare de 42000 lei, (inclusiv TVA) 4.Se descarc gestiunea. Evidenta se tine la pret de vnzare cu amnuntul. La o intreprindere comerciala cu amanuntul (en-detail) in marea majoritate a cazurilor, se practica contabilitatea analitica global-valorica pe gestiuni. Ca pret de inregistrare este folosit pretul de vnzare incluznd pretul de cumparare si adaosul comercial (marja comerciala), la care se mai adauga si taxa pe valoarea adaugata. In aceste conditii, contabilitatea are datoria de a calcula si a inregistra si diferenta dintre pretul de vnzare si cel de cumparare, adica adaosul comercial (marja comerciala) aferent marfurilor intrate si ramase in stoc, precum si taxa pe valoarea adaugata inclusa in pretul de vnzare. 1. Receptia marfurilor achizitionate pe baza de factura .

14

CECCAR FILIALA CONSTANTA


% 371 Mrfuri 4426 TVA deductibil 2. Inregistrarea adaosului comercial ( 30.000 lei x 20 % = 6.000,00 lei ) TVA neexigibila (30.000,00 lei + 6.000,00 lei ) x 19 % = 6.840,00 lei 12.840,00 371 % Mrfuri 378 . Diferene de pre la mrfuri 4428 TVA neexigibil 3. Vanzarea marfurilor din magazin cu incasare in numerar (42.000,00 lei x 19 / 119= 6705,88 lei ) 5311 Casa 42.000,00 % 707 . Venituri din vnzarea mrfurilor 4427 TVA colectata 4. Descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute Se calculeaza coeficientul mediu 35.294,12 6.705,88 lei lei lei 6.840,00 lei 6.000,00 5.700,00 lei 401 Furnizori 30.000,00 lei 35.700,00 lei

lei lei

K=

Si 371

( Si 378 + Rc 378 ) (3.000 + 6.000 ) 9.000 = = = 0.218 + Rd 371 Si 4428 Rc 4428 15 .000 + 35 .294 12 2.200 6.840 41 .254 12
Se determina adaosul aferent marfurilor vandute 35.294,12 x 0.218 = 7.694,12 lei Se calculeaza pretul de achizitie al marfurilor vandute 35.294,12 lei 7.694,12 lei = 27.600,00 lei Se calculeaza TVA neexigibil aferent marfurilor vandute 42 000 19 = 6.705 88 119
15

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Se inregistreaza descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute

% 607 Cheltuieli privind mrfurile 378 Diferene de pre la mrfuri 4428 TVA neexigibil

371 Mrfuri

42.000,00 27.600,00 7.694,12 6.705,88

lei lei lei lei

3.(87.) Un salariat obtine pentru 12 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca prestat n sum de 850 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boal obisnuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe tar este de 600 lei, iar luna are un numr de 22 zile lucrtoare. Stabilirea bazei de calcul a contributiei de asigurri sociale? Stabilirea contributiei de asigurri sociale datorat de angajator? Acte normative utilizate: O.U.G. nr. 158/2005, modificata si completata, privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, Normele de aplicare a prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate aprobate prin Ordin nr 32 / 2006 , si Ordin nr 60 / 2006. REZOLVARE Regulile generale pentru identificarea bazei de calcul a indemnizatiei pentru ITM sunt stabilite prin O.U.G. nr. 158/2005, modificata si completata, privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, respectiv prin Normele de aplicare a prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate.
16

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Baza de calcul este utila pentru stabilirea mediei zilnice a indemnizatiei si se constituie prin raportarea veniturilor la care s-a calculat CCIASS la ultimele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului pentru ITM. Presupunand ca salaiatul a realizat in precedentele 6 luni un venit de 1558 lei adica (850 lei / 12 zile lucrate * 22 zile lucratoare , rezulta urmatorul calcul Se calculeaza media zilnica pentru ultimile 6 luni lucrate Nr cr t 1 2 3 4 5 6 Retribut ie Realizat a 1558 1558 1558 1558 1558 1558 1558 1538 Zile Lucratoa re 23 21 20 22 22 22 22 / 22 Zile Lucra te

Explicatii martie aprilie mai iunie iulie august septembrie Media zilnica

12 70,8 2

Valoare zilnica indemnizatie =75 % x 70,82 =53.11 Durata concediului medical este de 10 zile lucratoare pentru care indemnizatia se suporta astfel Indemnizatia se suporta pentru primele 5 zile lucratoare,de catre angajator pentru care va achita o indemnizatie in valoare de:( 5 * 53,11 lei ) = 266 lei Se suporta din FNUASS Indemnizatia pentru celelalte 5 zile lucratoare in valoare de (5 *53,11 lei ) = 266 lei Zilele indemnizate nu vor putea fi stabilite cu incalcarea dispozitiilor legale privind repausul saptamnal si sarbatorile legale, ca drepturi minimale reglementate de Codul muncii.

4. (116.) La o societate comercial ce are un capital social de 150.000 u.m.n, profitul brut este de 80.000 u.m.n. Se decide utilizarea sumei astfel: se constituie rezerve legale n limita maxim admis de lege; constituire de rezerve statutare n procent de 10 % din profitul net; Profitul net este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n respectiv acordarea de dividende 50 mii. u.m.n. Presupunem c printre asociati avem doar persoane fizice. Acte normative utilizate:
17

CECCAR FILIALA CONSTANTA

Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu completarile si modificarile ulterioare Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal aprobate prin H G nr 44 / 2004 Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene. Lege nr. 31/1990 privind societile comerciale cu modificarile si completarile ulterioare. Constituirea si Inregistrarea Rezervelor Legale Conform Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale cu modificarile si completarile ulterioare Art. 183. - (1) Din profitul societii se va prelua, n fiecare an, cel puin 5% pentru formarea fondului de rezerv, pn ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Rezerva legala maxima admisa = 150.000,00/5 = 30.000,00 lei Conform Legii 571/2003 privind Codul fiscal Art. 22. alin- (1) lit a) rezerva legal este deductibil n limita unei cote de 5% aplicat asupra profitului contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris i vrsat sau din patrimoniu, dup caz, potrivit legilor de organizare i funcionare. Rezerva legala deductibila = 80.000,00 lei *5% = 4.000,00 lei Rezerva legala nedeductibila = 30.000,00 lei -4.000,00 lei =26.000,00 lei

Presupunem ca maxim admis de lege reprezinta maxim deductibil


129 Repartizarea profitului 1061 Rezerve legale 4.000,00 lei

1.Determinarea profitului impozabil Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Formula generala este urmatoarea : Profitul impozabil = Total venituri - Total chelt + Chelt. nedeductibile -Venituri neimpozabile + alte elemente asimilate veniturilor impozabile alte elemente asimilate chelt deductibile. Profitul impozabil= 80.000 lei 4.000 lei +(80.000 * 16%) =88.800 lei 2.Determinarea impozitului pe profit Potrivit prevederilor din Legea privind Codul Fiscal nr 571/2003, cu modificrile si completrile ulterioare cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepiile prevzute la art. 38 Impozit pe profit = 16% * 88.800 lei = 14.208 lei 3.Determinarea profitului net Profitului Net = Profit brut Impozit pe profit Profit net =80.000 lei 14.208 lei = 65.792 lei Inchiderea contului 121 profit si pierdere prin contul 117 65.792 lei (profit net ) 4.000 lei (rezerve legale ) =61.792 lei
18

CECCAR FILIALA CONSTANTA


121 Repartizarea profitului 1171 Rezultatul reportat reprezentnd profitul nerepartizat sau pierderea neacoperit 61.79 2 le i

Adunarea Generala a Actionarilor hotaraste repartizarea profitului in valoare de 65.792 lei astfel : 1.Constituire rezerve legale n limita maxim admis de lege 4.000,00 lei 2.Constituire de rezerve statutare n procent de 10 % din profitul net; (61.792 lei x 10 % = 6.579,20 lei ) 3.Majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n 4.Acordarea de dividende 50 mii. u.m.n.

1.

Constituirea si Inregistrarea Rezervelor Statutare Conform Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene Art. 247. alin(4)Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entitii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia. (61.792 lei x 10 % = 6.579,20 lei ) 6.579, le 1171 1063 2 i Rezultatul reportat reprezentnd Rezerve statutare sau contractuale

profitul nerepartizat sau pierderea neacoperit

2. Majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n 1171 Rezultatul reportat reprezentnd profitul nerepartizat sau pierderea neacoperit 3. Inregistrarea repartizarii profitului la dividende: 1171 Rezultatul reportat reprezentnd profitul nerepartizat sau pierderea neacoperit

101 Capital Social 457 Dividende de plat

900,0 0

le i

50.000,0 0

le i

4. Profit nerepartizat = 4.312,80 lei Sold Creditor Cont 117 1 5. Acordarea dividendelor si retinerea impozitului pe dividende : 457 Dividende de plat 50.000,0 0 43.103,4 5 6896,55 le i le i le i

% 5311 Casa 446 Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate

5. (158.) Se achizitioneaz n vederea reproductiei tineret bovin n valoare de 300.000 u.m.n plus TVA 19%. Se obtin astfel din productie proprie animale tinere evaluate la 40.000 u.m.n,
19

CECCAR FILIALA CONSTANTA


iar dup 3 luni se constat un spor de greutate evaluat la 30.000 u.m.n. Cu ocazia inventarului de control gestionar se constat lipsa unui vitel evaluat la 5.000 u.m.n. Considerat vinovat de lipsa acestuia ngrijitorul , i se imput valoarea lui. Jumtate din valoare se depune de ctre acesta n casierie, iar restul se retine din salariu.

1. Inregistrare a animalelor achiziionate


2134 . Animale i psri 404 Furnizori de imobilizri 300.000,0 0 le i

2. Inregistrarea animalelor tinere obtinute din productie proprie


361 . Animale i psri 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 40.000,0 0 le i

3. Inregistrarea sporului de crestere in greutate 361 711 Venituri aferente . Animale i psri costurilor stocurilor de produse 4. Inregistrare lipsa in gestiune (Imputarea salariatului) % 4282 Alte creane n legtur cu personalul 7588 Alte venituri din exploatare 4427 TVA colectat 5. Scaderea din gestiune a vitelului imputat 606 Cheltuieli cu animalele i psrile 361 Alte venituri din exploatare

30.000,0 0

le i

5.950 5.000

le i le i

950

le i

5.000

le i

6. Incasarea debitului de la salariat ca urmare a imputarii lipsei din gestiune 5.950 % 4282 Alte creane n legtur cu personalul 5311 Casa 421 Personal - salarii datorate
20

le i le i le i

2.975 2.975

CECCAR FILIALA CONSTANTA

GRUPA II - Categoria II - Auditul statutar al situatiilor financiare


1.

(3.) In cazul examinrii limitate opinia este exprimata sub forma unei:
A A A A

A A

asigurri pozitive asigurri negative fara asigurare

n cazul examenului limitat, opinia este exprimat sub forma unei asigurri negative, adic nu au fost constatate fapte n necon-formitate cu criteriile corespunztoare acestei examinri
2.

(9.) Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele.)


Pentru a putea s se pronune cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se asigure c urmatoarele 3 criterii au fost respectate cu ocazia elaborrii situatiilor financiare: Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc ntreprinderea sunt inregistrate in contabilitate. Termenul de operatii" cuprinde toate drepturile si activele ntreprinderii, cat si toate obligatiile si pasivele sale i, de o manier general, orice eveniment sau decizie care antreneaz o modificare a patrimoniului, situaiei financiare sau rezultatului financiar al ntreprinderii respective. Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune c toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic si c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflect valori reale si nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz; altfel spus, toate informatiile prezentate prin situaiile financiare trebuie s poat fi justificate i verificate. Corecta nregistrare n contabilitate i prezentare n situatiile financiare a operatiilor presupune c aceste operatii trebuie: s fie contabilizate n perioada corespunzatoare, urmrindu-se respectarea independentei exercitiilor, criteriul perioadei corecte; s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrindu-se respectarea tuturor regulilor i principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluari; -s fie contabilizate in conturile corespunztoare; deci criteriul corectei imputri; s fie corect totalizate, centralizate, astfel ncat s li se asigure o prezentare n conturile anuale conform cu regulile n vigoare; criteriul corectei prezentari in conturile anuale.

2 (9.) Prezentai cinci situaii de ameninare la adresa independenei


n Romnia, regulile de etic ale Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai, dar i cele ale Camerei Auditorilor Financiari, stabilesc c relaiile/raporturile profesionitilor contabili cu terii (mai exact spus, cu ntreaga societate) trebuie s se ntemeieze pe ase principii fundamentale, care sunt: 1. integritate; 2. obiectivitate; 3. independen; 4. competen profesional; 5. confidenialitate sau secret profesional;
21

CECCAR FILIALA CONSTANTA


6. comportare deontologic Independena este un concept complex care presupune ca auditorul s se manifeste liber de orice interes care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale. Auditorul nu trebuie s se lase supus unor influene exterioare nefavorabile i mai ales s fac obiectul unor presiuni. Independenta inseamna a adopta un punct de vedere nepartinitor in cursul executarii testelor de audit, al evaluarii rezultatelor acestor teste si al intocmirii raportului de audit. Independenta este considerata cea mai importanta trasatura a unui auditor. La acceptarea/continuarea unei misiuni de audit trebuie sa se se evalueze circumstantele relevante, natura misiunii si amenintarile la adresa independentei membrilor echipei de audit fata de clientul de audit. Natura amenintarilor la adresa independentei si masurile de protectie aplicabile difera in functie de caracteristicile misiunilor individuale de asigurare. Independenta implica: independenta la nivel mental Starea de spirit care permite exprimarea unei concluzii fara a fi afectat de influente care ar putea compromite rationamentul profesional si care permite profesionistului sa actioneze cu integritate, sa-si exercite obiectivitatea si scepticismul profesional. Independenta faptica Auditorul este realmente in masura sa mentina o atitudine nepartinitoare pe tot parcursul auditului; Independenta in aparenta Este rezultatul interpretarilor facute de alte persoane privind aceasta independenta. Presupune evitar1ea faptelor si situatiilor care sunt atat de importante incat o terta parte informata si rezonabila, care cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate, ar concluziona in mod rezonabil ca integritatea, obiectivitatea si scepticismul profesional au fost compromise; Amenintarile de interes propriu pot fi generate de : 1. 2. 3. 4. 5. 6. Un interes financiar intr-un client de asigurare Imprumuturi si garantii Relatii apropiate de afaceri cu clientul de audit Relatii familiale si personale Onorarii si tarife Cadouri si ospitalitate 1. Un interes financiar intr-un client de asigurare In evaluarea importantei amenintarii si a masurilor de protectie ce urmeaza a fi aplicate pentru a elimina amenintarea sau pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil, este necesar sa se examineze natura interesului financiar. Aceasta include: evaluarea rolului persoanei care detine interesul financiar; importanta interesului financiar; tipul interesului financiar: direct Persoana detine control asupra modalitatii de investitie sau a interesului financiar detinut; indirect Persoana nu detine nici un control asupra modalitatii de investitie sau a activului financiar detinut. Daca un membru al echipei de asigurare, sau un apropiat de familie detine un interes
1

22

CECCAR FILIALA CONSTANTA


financiar direct, sau un interes financiar indirect semnificativ in clientul de audit, amenintarea de interes propriu generata va fi atat de importanta, incat se vor lua urmatoarele masuri de protectie: Cedarea interesului financiar direct inainte ca persoana sa devina membru al echipei de asigurare; Cedarea in totalitate a interesului financiar indirect sau cedarea unei valori suficiente din acesta astfel incat interesul ramas sa nu mai fie semnificativ, inainte ca persoana sa devina membru al echipei de asigurare; Inlaturarea membrului echipei de asigurare din misiunea de asigurare. Atunci cand o firma sau un membru al echipei de asigurare detine un interes financiar important, direct sau indirect, in clientul de asigurare ca administrator, poate aparea o amenintare de interes personal. Un astfel de interes trebuie sa fie detinut numai atunci cand: Membrul echipei de audit, un membru de familie al acestuia si firma de audit nu beneficiaza de incredere; Interesul detinut de catre administrator in clientul de audit nu este semnificativ; Administratorul nu poate exercita o influenta semnificativa asupra clientului de audit; Un membru al echipei de audit sau firma de audit nu are o influenta semnificativa asupra unei decizii de investitii care presupune un interes financiar in clientul de audit. Trebuie sa se analizeze daca o amenintare de interes propriu poate fi generata de catre interesele financiare ale persoanelor din afara echipei de audit. Astfel de persoane ar include: Parteneri si membri apropiati de familie, care nu sunt membri ai echipei de audit; Parteneri si angajati din conducere care ofera servicii de non-audit clientului de audit; Persoane care au o relatie personala apropiata cu un membru al echipei de audit. Factori ce vor fi luati in considerare atunci cand se evalueaza daca astfel de persoane pot genera o amenintare de interes propriu: Structura organizatorica, operationala si de raportare a firmei; Natura relatiei dintre persoana respectiva si membrul echipei de asigurare. Masurile de protectie includ: Politici in scopul limitarii unor astfel de interese; Discutarea problemei cu cei insarcinati cu guvernarea (comitetul de audit); Implicarea unui auditor profesionist suplimentar care nu a luat parte la misiunea de asigurare; Daca amenintarea de interes personal e atat de semnificativa, iar masurile de protectie nu ar putea sa o reduca la un nivel acceptabil, singura masura adecvata pentru continuarea misiunii ar fi renuntarea in totalitate sau partial la interesul financiar respectiv. Poate fi generata o amenintare de interes personal daca firma sau firma din retea sau un membru al echipei de asigurare are un intres intr-o entitate, si un client de audit al situatiilor financiare sau un director, o alta persoana din conducere sau un detinator al controlului, poseda, de asemenea, o investitie in acea entitate. Orice membru al echipei de asigurare, care detine un astfel de interes semnificativ, trebuie sa: instraineze interesul; instraineze o parte semnificativa din interes astfel incat interesul ramas sa nu mai fie semnificativ; se retraga din audit.
23

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Ex: Este interzisa detinerea de catre auditor a oricarui fel de participatie la capital sau alte investitii directe in intreprinderile cliente ale unui audit; Este interzis ca bunica unui auditor sa detina actiuni ale unei companii- client (in conditiile in care valoarea este semnificativa pentru auditor); Un angajat al firmei de audit ar putea detine actiuni ale unei societati-client daca nu a fost niciodata implicat in contractul dintre firma si client (doar daca devine asociat e obligat sa cedeze actiunile in cauza sau firma sa abandoneze contractul de audit); 2. Imprumuturi si garantii Daca un imprumut sau o garantie pentru un imprumut luat de (la) un client de asigurare care este o banca sau o institutie similara genereaza o amenintare la adresa independentei, masurile de protectie ar putea include implicarea unui auditor profesionist din afara firmei. Daca imprumutul a fost acordat pe baza unor proceduri, conditii si cerinte normale de imprumut, atunci respectivul imprumut acordat de un client de audit unui membru al echipei de audit sau unei rude de gr I al acestuia, nu genereaza o amenintare la adresa independentei. Daca firma sau un membru al echipei de asigurare acorda un imprumut unui client de audit /primeste un imprumut de la un client de audit care nu este o banca sau o institutie similara, sau garanteaza imprumutul unui astfel de client, conditia de reducere a amenintarii generate de interesul personal este ca imprumutul sau garantia se fie lipsite de importanta atat pentru firma sau membrul echipei de asigurare cat si pentru clientul de audit. 3.Relatii apropiate de afaceri cu clientul de audit O relatie apropiata de afaceri intre o firma sau un membru al echipei de audit si clientul de audit sau conducerea acestuia va implica un interes comercial sau un interes financiar comun, si poate duce la amenintari generate de interesul personal si intimidare. Masuri de protectie: Incheierea relatiei de afaceri; Reducerea complexitatii relatiei astfel incat interesul financiar sa fie lipsit de importanta; Refuzarea misiunii de asigurare; Inlaturarea persoanei din echipa de asigurare. O astfel de situatie nu genereaza amenintari la adresa independentei cu conditia ca: Relatia sa fie in mod clar nesemnificativa pentru firma; Interesul detinut sa fie nesemnificativ pentru investitor; Interesul sa nu ii acorde investitorului capacitatea de a controla entitatea afiliata. In cazul in care achizitionarea de bunuri si servicii de la un client de audit de catre o firma sau un membru al echipei de asigurare ar genera o amenintare la adresa independentei, datorita amplorii tranzactiilor, trebuie luate urmatoarele masuri de protectie: Eliminarea sau reducerea volumului tranzactiei; Indepartarea individului din echipa de asigurare; Discutarea acestui aspect cu cei insarcinati cu guvernarea (comitetul de audit). 4.Relatii familiale si personale
24

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Relatiile familiale si personale intre un membru al echipei de asigurare si un director, o alta persoana din conducere sau anumiti angajati ai clientului de asigurare, pot duce la amenintari generate de interesul personal, familiaritate si intimidare. Atunci cand un membru apropiat de familie/afin al unui membru al echipei de asigurare este angajat intr-un post de unde se poate exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza al misiunii de asigurare, amenintarile la adresa independentei pot fi reduse prin: Inlaturarea persoanei din echipa de asigurare; Structurarea responsabilitatilor echipei de asigurare astfel incat auditorul sa nu se confrunte cu probleme care intra in responsabilitatea rudei de gr I/membrului apropiat de familie; Politici si proceduri pentru a imputernici personalul sa comunice conducerii firmei orice aspect legat de independenta si obiectivitate. Trebuie analizate orice relatii personale sau de familie existente intre un angajat al firmei care nu este un membru al echipei de asigurare si un director, o persoana din conducere sau un angajat al clientului de asigurare aflat in pozitia de a exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza al misiunii de asigurare. Atunci cand a avut loc o incalcare neintentionata a aspectelor privitoare la relatiile familiale si personale, firma trebuie sa ia in considerare daca trebuie aplicate masuri de protectie, cum ar fi: Implicarea unui auditor profesionist suplimentar care nu a luat parte la misiunea de asigurare; Excluderea individului din orice proces decizional important cu privire la misiunea de asigurare. 5. Onorarii si tarife Atunci cand onorariile generate de un client de audit reprezinta o proportie semnificativa din onorariile totale ale firmei, dependenta de acel client si preocuparea privind posibilitatea pierderii clientului pot constitui o amenintare generata de interesul propriu. Masuri de protectie: Discutarea complexitatii si naturii onorariilor percepute cu comitetul de audit sau cu conducerea; Luarea de masuri pentru a reduce dependenta de client; Revizuirea controalelor externe de calitate; Consultarea unei terte parti. a) Poate aparea o amenintare generata de interesul propriu atunci cand onorariile generate de clientul de audit reprezinta o proportie mare din veniturile unui partener individual. Masuri de protectie: Implementarea si monitorizarea controlului calitatii misiunilor de asigurare; Implicarea unui auditor profesionist suplimentar care nu a fost un membru al echipei de asigurare, pentru a revizui munca efectuata sau pentru a oferi consultanta. b) O amenintare generata de interesul propriu poate aparea daca onorariile datorate de un client de audit pentru servicii profesionale raman restante pentru o perioada lunga de timp. Masuri de protectie: Discutarea nivelului onorariilor rstante cu comisia de audit sau cu conducerea;

25

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Implicarea unui auditor profesionist suplimentar care nu a fost un membru al echipei de asigurare, pentru a revizui munca efectuata sau pentru a oferi consultanta. c) Atunci cand o firma obtine o misiune de asigurare pentru un onorariu mult mai mic decat cel aplicat de firma anterioara sau fata de cel utilizat de alte firme, amenintarea generata de interesul propriu poate fi redusa la un nivel acceptabil numai daca: Firma poate sa demonstreze ca aloca misiunii respective suficient timp si resurse umane calificate; Sunt respectate toate standardele aplicabile de asigurare, indrumarile si procedurile de control al calitatii. d) Onorariile contingente sunt onorarii calculate pe o baza predeterminata cu privire la rezultatul unei tranzactii sau al muncii efectuate. Pentru a elimina amenintarea generata de interesul propriu, o firma nu trebuie sa incheie nici un acord privind onorariile pentru o misiune de asigurare in care valoarea onorariului depinde de rezultatul muncii de asigurare. Un onorariu contingent aplicat de catre o firma pentru un serviciu de nonasigurare furnizat unui client de asigurare, poate constitui o amenintare generata de interesul propriu si de favorizare. Masuri de protectie: Prezentarea complexitatii si a naturii onorariilor utilizate comitetului de audit sau altor persoane insarcinate cu guvernanta; Examinarea sau determinarea onorariului final de catre o terta parte independenta. Politicile si procedurile de calitate si control. 6. Cadouri si ospitalitate In scopul reducerii amenintarii generate de interesul propriu si de familiaritate, o firma sau un membru al echipei de asigurare nu trebuie sa accepte cadouri din partea unui client de audit.
3.

(17.) Definiti termenul de prag de semnificatie.


n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite:
26

CECCAR FILIALA CONSTANTA


orientarea mai bun i planificarea misiunii; evitarea lucrrilor inutile; justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Pragul de semnificatie prezint o legtur direct cu importanta relativ a unei informatii contabile. n aplicarea practic a pragului de semnificatie se folosesc trei niveluri (praguri) de semnificatie pentru determinarea tipului de opinie exprimat. Astfel avem dea face cu : a) sume nesemnificative b) cu sume semnificative dar care nu afecteaz situatiile financiare c) sume att de semnificative sau ,,contagioase nct imaginea fidela a situatiilor financiare pe ansamblu este ndoielnic. Pragul de semnificaie este limita pn la care o eroare comis de o ntreprindere este fr inciden asupra imaginii fidele a conturilor anuale. n aceste condiii, auditorul trebuie s-i orienteze verificrile astfel nct s poat studia ct mai complet posibil posturile i operaiunile a cror importan i inciden asupra conturilor anuale sunt semnificative. Se apreciaz a fi semnificativ: orice informaie care, dac n-ar fi comunicat, ar fi susceptibil s modifice judecata acionarilor asupra conturilor; orice informaie care permite nelegerea exerciiului ncheiat i formarea unei opinii n legtur cu viitorul previzibil; orice informaie pertinent i util care nu apare clar n bilan sau n contul de rezultat. Faptul c unele informaii nu sunt semnificative n raport cu obiectivul de imagine fidel nu nseamn c auditorul nu va face nici o verificare a lor, ci doar c se va concentra asupra acelor informaii pe care le apreciaz ca fiind mai utile n formularea opiniei. Pragul de semnificaie n audit permite: mai buna planificare a misiunii prin concentrarea lucrrilor asupra elementelor semnificative i asupra cifrelor care depesc pragul de semnificaie; evitarea lucrrilor inutile n timpul cercetrii elementelor probante; spre exemplu, evitarea cercetrilor asupra unui post minor care, chiar dac ar conine erori, acestea s-ar situa sub pragul de semnificaie; justificarea deciziilor privind opinia formulat: fidelitatea nu nseamn exactitate, iar conturile dau o imagine fidel chiar dac ele conin erori a cror valoare cumulat este inferioar pragului de semnificaie.

27

CECCAR FILIALA CONSTANTA


4.

(40.) Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati -le succint.


Normele de audit sunt necesare, ele putnd fi utile att pentru auditori, ct i pentru beneficiarii de audit. De exemplu, n cazul auditorilor, normele vor constitui mai nti un element de sprijin, un ghid sau un suport n aplicarea metodelor, tehnicilor, procedurilor i, n la doilea rnd, un element de susinere, de refugiu sau de justificare, n eventualitatea apariiei unor dificulti. n ce i privete pe teri, acetia vor fi asigurai c auditul se efectueaz n funcie de criterii unitare, indiferent cine l realizeaz. Din pcate, cu toate eforturile de internaionalizare a profesiei, normele de audit nu sunt nc uniforme n diferitele ri i chiar n aceeai ar. Existena unei pluraliti de norme naionale i internaionale oblig cabinetele i societile de profil (de expertiz i de audit) s-i defineasc un oarecare numr de norme interne, care vin s ntreasc sau s expliciteze normele externe (cele elaborate de organismele profesionale naionale i internaionale). Mai mult dect att, orice societate sau cabinet de audit trebuie s-i organizeze un control de calitate intern, care vizeaz aplicarea unitar a normelor. Distinct de acest control intern, organizaiile profesionale (la noi Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia i Camera Auditorilor Financiari din Romnia) trebuie s instituie un control de calitate extern. Spre deosebire de controlul de calitate intern care privete o misiune determinat sau fiecare misiune luat individual, controlul de calitate extern vizeaz toate activitile unui cabinet sau societi de expertiz ori audit. Normele aplicabile n auditul financiar vizeaz dou grupe mari de probleme, putnd fi: I. norme contabile; II. norme de control sau norme de audit propriu-zis. Normele contabile care trebuie respectate n audit sunt cele comune pentru toi cei care in contabilitatea, ntocmesc bilanul contabil, verific, certific sau utilizeaz conturile anuale. Normele de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate exterioar societilor sau cabinetelor de expertiz ori de audit, care poate fi un organism profesional naional sau internaional. Aceste reguli vor permite utilizarea unor criterii i metode omogene n toate misiunile de audit. Norme de audit se mpart, la rndul lor, n trei mari categorii: 1) norme generale de comportament profesional; 2) norme profesionale de lucru; 3) norme de raport 1) Normele generale sunt aplicabile tuturor profesionitilor contabili i ele privesc toate misiunile, indiferent de natura acestora. n general, aceste norme privesc independena, competena, calitatea muncii i controlul de calitate, secretul profesional. Dac sunt formulate n acest mod, normele de comportament pot fi desprinse din codurile de etic, unde sunt descrise de o manier n Romnia, regulile de etic ale Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai, dar i cele ale Camerei Auditorilor Financiari, stabilesc c relaiile/raporturile profesionitilor contabili cu terii (mai exact spus, cu ntreaga societate) trebuie s se ntemeieze pe ase principii fundamentale, care sunt: 1) integritate; 2) obiectivitate; 3) independen; 4) competen profesional; 5) confidenialitate sau secret profesional; 6) comportare deontologic.
28

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Integritatea presupune c auditorul sau expertul trebuie s fie drept, cinstit i sincer. 2) Obiectivitatea vizeaz n esen corectitudinea profesionistului, comportarea lui imparial, lipsit de prejudeci i idei preconcepute. 3) Independena este un concept complex care presupune ca auditorul s se manifeste liber de orice interes care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale. Auditorul nu trebuie s se lase supus unor influene exterioare nefavorabile i mai ales s fac obiectul unor presiuni. 4) Competena profesional este un al patrulea principiu fundamental, care trebuie respectat. Competena trebuie probat n momentul accesului la profesie i apoi trebuie ntreinut pe toat durata carierei unui auditor. Ca principiu, un profesionist contabil (expert, contabil autorizat, auditor) trebuie s accepte numai acele misiuni pe care el nsui, cabinetul sau societatea din care face parte sper s le realizeze cu competen. n unele cazuri se poate recurge la colaboratori externi, care pot fi ali experi contabili, cadre tehnice, juriti, experi n evaluare, informaticieni etc. 5) Secretul profesional. Datele i informaiile cu care vine n contact un auditor au de regul un caracter confidenial i ele nu pot fi comunicate altor persoane, dect n cazurile expres prevzute de lege sau n cazurile n care comunicarea de informaii este autorizat de ctre client. Cazurile de dezvluire prevzute de lege privesc: mrturiile n cadrul unor proceduri judiciare; obligaia de a releva autoritilor competente infraciunile constatate; protejarea intereselor Corpului i ale membrilor si. Pe de alt parte, atunci cnd comunicarea de informaii este autorizat de client, auditorul este obligat s aib n vedere interesele tuturor terilor interesai/implicai care ar putea fi lezai. Acest principiu al confidenialitii sau secretului profesional se aplic i colaboratorilor pe care i folosete un auditor i el opereaz i dup ncheierea unei misiuni. n sfrit, potrivit normelor i practicilor internaionale, nu numai divulgarea de informaii este interzis de lege, dar i utilizarea acestor informaii n interes propriu sau n beneficiul altora. 6) Comportarea deontologic. Aceasta presupune un mod de concepie i de aciune al auditorilor care s fie compatibil cu buna reputaie a profesiunii. Pe acest principiu se ntemeiaz i garania pe care organizaiile profesionale le ofer att publicului larg (beneficiarilor), ct i fiecrui membru al organizaiei, n parte. Pentru aceasta, profesionitii contabili trebuie s aib o suit de caliti, considerate eseniale, cum sunt: a) tiin, competen i contiin; b) independen de spirit i dezinteres material; c) moralitate, probitate i demnitate. Mai mult, se impune ca fiecare profesionist contabil s fac eforturile necesare pentru dezvoltarea acestor caliti i ndeosebi: s-i dezvolte necontenit cultura, nu numai cea profesional, dar i cunotinele generale, singurele n msur s-i ntreasc discernmntul; s acorde fiecrei operaii i situaii examinate toat atenia i timpul necesar pentru a-i fundamenta opinia personal nainte de a face o propunere; s-i exprime opiniile fr reinere i s se pronune cu sinceritate, fr ocoliuri, exprimndu-i (dac este cazul) eventualele rezerve asupra valorii concluziilor sale;
1)

29

CECCAR FILIALA CONSTANTA


s nu dea niciodat ocazia de a suporta ngrdiri n exercitarea libertii sale de gndire; s considere c independena sa trebuie s-i gseasc expresia n exercitarea profesiei i protejarea ei. b) Normele profesionale de lucru privesc activitatea propriu-zis a unui auditor, desfurat n cadrul unei misiuni concrete pe care acesta o angajeaz, o desfoar i o finalizeaz. Normele de lucru vizeaz cel puin patru aspecte eseniale pentru practica auditului financiar, astfel: 1) cunoaterea riscurilor n audit, aprecierea importanei lor relative i fixarea unor praguri de semnificaie; 2) practicile i procedurile de audit financiar; 3) documentarea lucrrilor de audit; 4) delegarea i supervizarea unor lucrri. d) Normele de raport vizeaz acele misiuni de audit care se finalizeaz printr-un raport scris. Se au in vedere , n principal, regulile ce trebuie respectate n conceperea i redactarea rapoartelor privind conturile anuale (situaiile financiare) ale agenilor economici.

GRUPA II -Categoria IV- Evaluarea intreprinderilor


1.. (32.) Goodwill-ul reprezint:
fondul comercial al ntreprinderii; un plus de valoare recunoscut ntreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca surs elementele intangibile ale acesteia; c) un plus de valoare nregistrat n bilant care corespunde fondului comercial al ntreprinderii.
a) b) Good-will-ul este un activ intangibil care reprezint n mod normal surplusul valorii unei ntreprinderi fa, de valoarea activelor sale tangibile. Surplusul de valoare se datoreaz faptului c firma administreaz n mod eficient activele de care dispune. Din punct de vedere contabil, good-will-ul reprezint o diferen ntre preul pltit de cumprtor, la achiziionarea unei ntreprinderi i activul net contabil al acesteia

2. (110.) Determinati activul net corijat al unei ntreprinderi, prin ambele metode, cunoscnd urmtoarele elemente din bilantul economic al acesteia:
casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de nfiintare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.

30

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Nr Cr t

Date Explica tii Ch Bil Contabi l infiinta re Cladiri

Corecti e Etapa 1

Total Corec t

Date din Bil ec

Nr Cr t

Date Explica tii Bil Contabi l

Corecti e Etapa 1

Total Corec t

Date din Bil ec

1 2

15000

-15000

15000

C social

100000

100000

200000

200000

Rezerve

10000 1

10000

Echip

250000

250000

Profit

55000

5 0 0 0

-15000

40000

4 5 6 7

Stocuri Casa Banca

300000

300000

V Anticip Furnizor i Creditor i Impr.TL

80000

-80000

-80000

10000

10000

400000

80000

80000

480000

150000

150000

6 7

80000 200000 925000 -15000 -15000

80000 200000 910000

TOTAL

925000

-15000

15000

910000

Determinare ANC prin I metoda Substractiva ANC = TotalANreevC Total Datorii Total Activ reevaluat corijat = Total active din bilant economic = 910000 lei Total Datorii = Furnizori 480.000 + Creditori 80000+Imprumut TL 200000 = 760000 ANC = 910000- 760000 = 150000 Determinare ANC prin II metoda Aditiva Cap Propriu = Cap Soc + Rez + Profit = 100000+10000+40000=150000

3. (197. S se determine activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informatii


capital social: 10.000 u.m.; rezerve: 3.000; rezultat reportat: 5.000; cheltuieli de constituire: 2.000; cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs pentru nlocuirea altuia care v a iesi de pe piat anul urmtor; cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
Date Nr Crt Explicatii din Bil Contabi l 1 Ch.constit Ch ercet 2 d.c 4000 creare produs 3 Ch vans 1000 3 2000 10000 Date din Bil ec 0 Nr Cr t 1 2 C social Rezerv Rez Rep Date Explica tii din Bil Contabi l 10000 3000 5000 Corecti e Etapa 1 Corecti e Etapa 2 Total Corec tii Date din Bil ec 10000 3000 5000 0

31

CECCAR FILIALA CONSTANTA


TOTAL 13000 0 18000 0 15000 3000

ANC = Capitaluri proprii Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) - (2.000 + 6.000 +1.000) = 9.000

GRUPA lI - Categoria V - Fuziuni si divizri de intreprinderi


1.(34.) Patru societti comerciale A,B,C,D hotrsc sa fuzioneze intr-o societate noua "E"
cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de administratie hotrste ca pentru consemnarea fuziunii si pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operatiei de fuziune taxa de participatie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului social aportat. 24.000x5% = 1.200 lei Calculul primelor de fuziune este: A: 10.000 x 5% = 500 lei - prima B: 8.000 x 5% = 400 lei - prima C: 5.000 x 5% = 250 lei - prima D: 1.000x5% = 50 lei-prima Total 24.000 lei 1.200 lei - prima Sa se efectueze inregistrari in contabilitatea societtii "E".
1.

Subscrierea capitalului si a primei de fuziune cu analitice pe fiecare societate care


32

CECCAR FILIALA CONSTANTA


participa la fuziune: 456 Decontri cu acionarii/asociaii privind % 1011 Capital subscris nevrsat 1042 Prime de fuziune/divizare 2. Inregistrarea capitalului din categora nevarsat in categora varsat: 1011 Capital subscris nevrsat) 1012 Capital subscris vrsat 24.000,00 lei 1.200,00 lei 24.000,00 lei 25.000,00 lei

2.(39.) SC ALPHA SA - absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia .
constnd din cldiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14 /actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaz in capitalul social. 1.Preluarea activului SC Beta SA 456 % 212 Construcii 5121
33

15.000,00

lei

Decontri cu acionarii/asociaii privind 10.000,00 5.000,00 lei lei

CECCAR FILIALA CONSTANTA


. Conturi la bnci n lei

2.Emiterea a 1.000 de actiuni la 14 lei valoarea nominala 456 Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalul % 14.000,00 1.000,00 lei lei 15.000,00 lei

1011 Capital subscris nevrsat 1042 Prime de fuziune/divizare 3.Incorporarea primelor de fuziune in capitalul social 1042 Prime de fuziune/divizare 1012 Capital subscris vrsat

24.000,00

lei

34

CECCAR FILIALA CONSTANTA

GRUPA II - Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii


A Orientarea i planificarea auditului. In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-I permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misunii de audit. Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt: Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii sunt vizate aspecte legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere, particularitatile sectorului din care face parte, structurile intreprinderii, organizarea generala a intreprinderii, politicile comerciale, financiare si sociale, organizarea contabilitatii, practicile contabile utilizate; Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative se au in vedere activitatile de productie, distributie, aprovizionari, precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri de erori. Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei, repartizarea lucrarilor pe oameni, utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii, coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama, solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii, calendarul sedintelor AGA si CA, termenul de depunere al raportului. B Elaborarea programului de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita C Organizarea si elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventiv Acesta aste un atribut al functiei financiar-contabile din cadrul unitatiilor patrimoniale si un instrument de baza al gestiunii previzionale a patrimoniului. Controlul este un proces de msurare a performanei, de iniiere i ntreprindere a unor aciuni care s asigure rezultatele dorite. Privit prin prisme diferite controlul este considerat: funcie a managementului prin el fiecare manager vrea s se asigure c activitatea decurge conform programului prestabilit, c resursele sunt utilizate conform destinaiei stabilite i c n final performana real va atinge sau va depi obiectivele fixate iniial . atribut al conducerii mijloc de perfecionare a activitii entitilor publice i private, exercitat sub forme diferite de structuri organizate piramidal, cu responsabiliti i obiective clar precizate de lege; metod de verificare a modului de gestionare a resurselor. Controlul se armonizeaz i se ntreptrunde cu restul procesului de management. ntre funciile de planificare ale managementului i control exist o legtur indisolubil, acestea influenndu-se una pe alta, fapt ce face s fie denumite
35

CECCAR FILIALA CONSTANTA


fraii siamezi ai managementului. Form a controlului intern, controlul financiar preventiv se exercit asupra tuturor operaiunilor care afecteaz fondurile i/sau patrimoniul privat sau public Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operaiuni care nu respect condiiile de legalitate i regularitate i/sau ncadrarea n limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, dup caz, i prin a cror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public i/sau fondurile publice . Din simpla observare a scopului activitii de control financiar preventiv se desprind cteva caracteristici ale acestuia: este un control cu un pronunat caracter patrimonial, fiind ndreptat spre verificarea operaiunilor generatoare de drepturi i obligaii patrimoniale; este un control anticipat se desfoar asupra proiectelor de operaiuni, nainte de a fi aprobate i efectuate; este un control de permanen se exercit n fiecare zi, n funcie de operaiuni; este un control documentar ntruct proiectele de operaiuni, supuse acestei forme de control, se verific pe baza documentelor primare n care au fost consemnate. Dac se are n vedere structura care execut controlul financiar preventiv, acesta poate fi considerat: form a controlului intern organizat i exercitat n cadrul compartimentelor de specialitate financiar-contabil a entitilor de care aparin acestea; o form a controlului extern exercitat de Ministerul Finanelor Publice prin controlori delegai, numii de ministrul finanelor publice. Coninutul controlului financiar preventiv deriv n cea mai mare parte, din dubla autorizare bugetar conform creia orice cheltuial, pentru a fi efectuat, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s existe baz legal (autorizare legal); s existe credit aprobat prin buget (autorizare bugetar); s respecte destinaia creditului ce urmeaz a fi imputat, potrivit clasificaiei bugetare i alocrii pe programe a resurselor (specializarea creditelor). Controlul financiar preventiv nu ar avea finalitatea dorit dac nu ar urmri aplicarea principiului bunei gestiuni financiare, al respectrii normelor procedurale de iniiere a unei operaiuni. Pentru aceasta ordonatorilor de credite le-au fost stabilite responsabiliti foarte clare, ei rspunznd de : angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor bugetare repartizate i aprobate; realizarea veniturilor; angajarea i utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; integritatea bunurilor ncredinate instituiei pe care o conduc etc. Totodat, entitile publice, prin conductorii acestora, au obligaia de a organiza controlul financiar preventiv propriu i evidena angajamentelor n cadrul compartimentului contabil Baza legal reprezint izvorul drepturilor i obligaiilor patrimoniale ale entitii i, totodat, baza autorizrii legale. Cum baza legal a operaiunilor patrimoniale este constituit din acte juridice (legi, ordonane, acorduri sau hotrri ale Guvernului), controlul de legalitate se va concentra pe verificarea existenei i respectrii prevederilor actelor juridice n cauz.
36

CECCAR FILIALA CONSTANTA


La baza controlului financiar preventiv exercitat n ara noastr, se afl angajamentul juridic rezultat al operaiunilor iniiate de compartimentele de specialitate, fapt ce implic asumarea i din partea conductorilor lor, a unor responsabiliti privind implicaiile operaiunilor iniiate. Astfel ei rspund pentru realitatea, regularitatea i legalitatea operaiunilor ale cror acte i/sau documente justificative le-au certificat sau avizat. n vederea exercitrii unui control preventiv ct mai complet, legiuitorul a stabilit ca anumite operaiuni s se avizeze i de ctre compartimentul de specialitate juridic. Angajamentele juridice ale entitilor publice sunt supuse deci unei duble avizri, att din partea compartimentului juridic, ct i a compartimentului financiarcontabil. Dubla responsabilitate privind efectuarea angajamentelor juridice nu exonereaz de rspundere efii compartimentelor de specialitate.

Elaborarea politicilor si procedurilor contabile.


Acte normative utilizate: Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu completarile si modifica rile ulterioare Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal aprobate prin Hotararea Guvernului nr 44 / 2004 Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene. Lege nr. 31/1990 privind societile comerciale cu modificarile si completarile ulterioare. Conf orm Reglementare contabil conform cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Directiva a VII-a a Comunitilor Economice Europene aprobata prin Ordin nr. 3055/2009 art 267 (1) Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice aplicate de o entitate la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare anuale. Exemple de politici contabile sunt urmtoarele: alegerea metodei de amortizare a imobilizrilor, reevaluarea imobilizrilor corporale sau pstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobnzii sau recunoaterea acesteia drept cheltuial, alegerea metodei de evaluare a stocurilor, contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc. (2) Administratorii entitii trebuie s aprobe politici contabile pentru operaiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situaiile prevzute de legislaie. n cazul entitilor care nu au administratori, politicile contabile se aprob de persoanele care au obligaia gestionrii entitii respective. Aceste politici trebuie elaborate avnd n vedere specificul activitii, de ctre specialiti n domeniul economic i tehnic, cunosctori ai activitii desfurate i ai strategiei adoptate de entitate. (3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevzute de prezentele reglementri. (4) Politicile contabile trebuie elaborate astfel nct s se asigure furnizarea, prin situaiile financiare anuale, a unor informaii care trebuie s fie: a) inteligibile; b) relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor; i
37

CECCAR FILIALA CONSTANTA


b) credibile n sensul c: reprezint fidel activele, datoriile, poziia financiar i profitul sau pierderea entitii; sunt neutre; sunt prudente; sunt complete sub toate aspectele semnificative; evenimentele i tranzaciile sunt contabilizate i prezentate conform principiului prevalenei economicului asupra juridicului, atunci cnd a fost aplicat acest principiu. Art 268 - (1) Modificarea politicilor contabile este permis doar dac este cerut de lege sau are ca rezultat informaii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaiunile entitii. (2) n cazul modificrii unei politici contabile, entitatea trebuie s menioneze n notele explicative natura modificrii politicii contabile, precum i motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofer informaii credibile i mai relevante, pentru ca utilizatorii s poat aprecia dac noua politic contabil a fost aleas n mod adecvat, efectul modificrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei i tendina real a rezultatelor activitii entitii. (3) Nu se consider modificri ale politicilor contabile: a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care difer ca fond de evenimentele sau tranzaciile produse anterior; b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative. Politica de contabilitate se elaboreaz n baza ansamblului de convenii fundamentale ale contabilitii. Noiunea "convenie" nseamn presupunere (ipotez), condiie de la care ntreprinderea trebuie s porneasc la organizarea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. n IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenii fundamentale ale contabilitii: continuitatea activitii permanena metodelor i specializarea exerciiilor. Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a contabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative i normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii ntreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomand cteva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: metoda casrii liniare; metoda proporional volumului produselor (serviciilor); metoda soldului degresiv; metoda degresiv cu rat descresctoare. La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. ntreprinderea alege acea variant, care permite determinarea mai exact a mrimii venitului obinut n cursul perioadei de gestiune. Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul ntreprinderii la
38

CECCAR FILIALA CONSTANTA


finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv de cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor. ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de ntreprindere din ziua nregistrrii de stat. Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - de la o perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1, ntreprinderea poate s introduc modificri n politica de contabilitate, adic s nu respecte n decursul anului de gestiune principiul permanenei. Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie argumentate i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii n vigoare a acestora. Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat publicitii, adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsi ntreprinderea. ns n toate cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus ntrun capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot s nu cuprind informaii referitoare la politica de contabilitate atunci cnd n ultima n-au fost introduse modificri, ncepnd cu data prezentrii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate. Modificrile introduse n politica de contabilitate care influeneaz substanial evaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare n cursul perioadei de gestiune sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluarea consecinelor acestora n expresie valoric urmeaz s fie publicate distinct n nota explicativ la rapoartele financiare. Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact a informaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de rspundere pentru nclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a rapoartelor financiare.

Studiu de caz: Societatea de comer. Se presupune ca Situatiile financiare se intocmesc la data de 31.12.2010
In conformitate cu Reglementarea contabil conform cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Directiva a VII-a a Comunitilor Economice Europene aprobate prin Ordinul Ordin nr. 3055/2009 , entitatile intocmesc situatii financiare anuale, din a caror componenta fac parte si notele explicative. La pct. 335 in sectiunea 5 se exemplific modul de prezentare n notele explicative la situaiile financiare anuale, a informaiilor cerute de prezentele reglementri. Ca urmare, entitile stabilesc formatul notelor explicative, cu condiia prezentrii cel puin a informaiilor solicitate, referitoare la elementele cuprinse n situaiile financiare anuale. Importanta calcularii indicatorilor economico-financiari consta in cunoasterea evolutiei acestora si in compararea cu exercitiile financiare precedente, ceea ce ofera conducerii entitatii, posibilitatea de a efectua analize economicofinanciare cu impact in procesul decizional. SC ALFA SRL

39

CECCAR FILIALA CONSTANTA

Nota 6 Principii, politici si metode contabile


A. Bazele intocmirii situatiilor financiare Situatiile financiare anuale au fost intocmite in conformitate cu : Legea Contabilitatii nr. 82/1991 republicata, modificata si completata, Reglementarea contabil conform cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Directiva a VII-a a Comunitilor Economice Europene aprobata prin Ordin nr. 3055/2009 Legea 571/2003 privind codul fiscal ; HG 44/2004 Norme metodologice de aplicare a codului fiscal. S-au respectat principiile contabile, respectiv : 1. principiul continuitatii activitatii 2. principiul permanentei metodelor 3. principiul prudentei 4. principiul independentei exercitiului 5. principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv 6. principiul intangibilitatii si principiul necompensarii. Continuitatea activitatii a fost exprimata de reprezentantii actionarilor. Acestia considera ca societatea va putea sa-si continue activitatea in viitorul previzibil si prin urmare aplicarea principiului continuitatii activitatii in intocmirea situatiilor financiare, este justificata. Nu exista abateri de la principiile contabile care sa fi influentat rezultatul obtinut. B. Conversia tranzactiilor in moneda straina Moneda de prezentare Prezentele situatii financiare sunt intocmite in lei. Tranzactiile societatii in moneda straina sunt inregistrate la cursurile de schimb comunicate de Banca Nationala a Romaniei pentru data tranzactiilor. Soldurile in moneda straina sunt convertite in lei la cursurile de schimb comunicate de BNR pentru data bilantului, respectiv toate soldurile contractelor de leasing la 31.12.2010 au fost evaluate corespunzator, precum si soldul disponibilitatilor in valuta existente in conturile bancare la aceasta data. Castigurile si pierderile rezultate din decontarea tranzactiilor intr-o moneda straina sunt recunoscute in contul de profit si pierdere, in cadrul rezultatului financiar. C. Imobilizari corporale Imobilizarile corporale sunt inregistrate la costul istoric diminuate cu amortizarea inclusa in costuri, cumulata, cu exceptia cladirilor care au fost reevaluate prin metoda costului de inlocuire, in luna decembrie 2010. Amortizarea se calculeaza prin metoda liniara de-a lungul duratei de viata utila conform reglementarilor legii amortizarii.
40

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Intretinerea si reparatiile acestora se trec pe cheltuieli iar imbunatatirile de natura modernizarilor se capitalizeaza. Castigurile si pierderile generate de cedarea activelor imobilizate sunt determinate prin raportarea la valoarea lor contabila si sunt luate in considerare la determinarea profitului din exploatare. Obiectele de inventar sunt trecute pe cheltuieli, in momentul darii in folosinta, deci se utilizeaza metoda trecerii integrale pe costuri. D. Imobilizari financiare Societatea nu are inregistrate imobilizari financiare. E.Stocuri Stocurile sunt inregistrate la valoarea minima dintre cost si valoarea realizabila neta. Costul este determinat pe baza metodei FIFO. Societatea nu detine stocuri fara miscare sau mai vechi de un an de zile. F. Creante comerciale Creantele comerciale sunt inregistrate la valoarea facturata. G. Numerar si echivalente de numerar Numerarul si echivalentele acestuia, cuprind numerar si tichete de masa in casa si disponibilitati la vedere in banca, in lei si sunt evidentiate in bilant la cost. Disponibilul in valuta existent la banca si in casa este evidentiat in bilant la echivalentul in lei folosind cursul de schimb valutar al BNR pentru data bilantului. H. Capitalul social Capitalul social este in suma de 10.000 lei, format din 1000 actiuni. Valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei. Nu au existat modificari de capital social in cursul anului 2010 I. Imprumuturi Imprumuturile bancare si nebancare pe termen scurt, sunt inregistrate la suma primita si inregistrata in categora datoriilor curente. J. Datorii comerciale Datoriile sunt inregistrate la valoarea sumelor ce urmeaza a fi primite pentru bunurile si serviciile primite. Nu exista litigii cu furnizorii aparute pe parcursul anului 2010. K. Cifra de afaceri , In anul 2010, societatea a realizat o cifra de afaceri in valoare de 90.000 lei, pe seama marfurilor vandute, si prin intermediul magazinelor proprii de desfacere L. Cheltuieli de exploatare, Cheltuielile de exploatare sunt recunoscute in perioada la care se refera. M. Impozit pe profit Societatea calculeaza impozitul pe profit conform Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, modificata si completata. Societatea datoreaza impozit pe profit (16%) N. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Un provizion este recunoscut atunci si numai atunci cand societatea are o
41

CECCAR FILIALA CONSTANTA


obligatie curenta ca urmare a unui eveniment trecut si este probabil ca o iesire de resurse, reprezentand beneficii economice, sa fie necesara pentru decontarea obligatiei si poate fi facuta o estimare corecta in ceea ce priveste suma obligatiei. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie la sfarsitul exercitiului financiar. Societatea a constituit provizioane pentru prime reprezentand participarea personalului la profit in suma de 5.000 lei. O. Pensiile Pe parcursul desfasurarii activitatii sale, societatea face plati in numele angajatilor proprii catre sistemul de pensii de stat, asigurarile de sanatate si fondul de somaj. Toti angajatii societatii sunt membri ai planului de pensii al statului roman. Societatea nu opereaza nici un alt plan de pensii sau de beneficii dupa pensionare si in consecinta, nu are nici un fel de alte obligatii referitoare la pensii. Mai mult, societatea nu este obligata sa ofere beneficii suplimentare angajatilor.

1.

GRUPA III - Categoria III - Expertize contabile


(1.) Cum se clasifica expertizele contabile?

Expertizele contabile pot fi clasificate n funcie de urmtoarele criterii: I. Dup scopul principal n care au fost solicitate , II. Dup natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se refer. III. n funcie de natura juridic. I. Dup scopul principal n care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate n: a). Expertize contabile judiciare, reglementate de : Codul de procedur civil , Codul de procedur penal , alte legi speciale. b). Expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor reglementate prin rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au calitate de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult, de argumente , pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil. II. Dup natura principalului obiectiv care se refer la : a). Expertize contabile civile dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor civile b). Expertize contabile penale dispuse sau acceptate n rezolvarea unor aspecte civile ataate litigiilor penale c). Expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor comerciale d). Expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor fiscale e). Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni. III. n funcie de natura juridic, expertizele contabile pot fi: a) civile; b) penale; c)extrajudiciare.

42

CECCAR FILIALA CONSTANTA


2. (14.) Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil? Sediul reglementrilor profesionale se adreseaz deopotriv expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare , regsindu-se in: Regulamentul de Organizare i Funcionare al CECCAR, Norma profesional nr. 35 privind expertizele contabile i Codul Etic Naional al Profesionitilor Contabili. Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia reglementeaz obligaia expertului contabil de a se manifesta liber fa de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independena profesional, exercitarea profesiei de expert contabil fcndu-se cu respectarea principiului independenei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodat s se gseasc n situaia de conflict de interese i n nici o alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale. Norma profesional nr. 35 conine cadrul de referin al misiunilor privind expertizele contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni: N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile: Independena expertului contabil; Competena expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile; Secretul profesional i Confidenialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului deontologic privind expertiza contabil. N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor judiciare i numirea experilor contabili; Contractarea i programarea expertizelor contabile; Documentarea lucrrilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic privind expertiza contabil. N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiz contabil; Semnarea i depunerea raportului de expertiz contabil. Aceste norme se suprapun demersului profesional privind expertiza contabil. N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania, denumit in continuare Cod, stabileste norme de conduita pentru profesionistii contabili si formuleaza principiile fundamentale care trebuie respectate de catre profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune. Profesionistii contabili din Romania actioneaza in diferite entitati si ramuri ale economiei nationale ca liber-profesionisti sau ca angajati; scopul de baza al Codului trebuie insa intotdeauna respectat. Consiliul superior al CECCAR stabileste cerintele etice detaliate, pentru ca membrii sai sa asigure cea mai inalta calitate prestarii serviciilor profesionale si sa mentina increderea publicului in profesie. Codul recunoaste ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite sa indeplineasca cele mai inalte standarde de profesionalism, sa atinga cele mai inalte nivele de performanta si sa raspunda cerintelor interesului public.
43

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinte de baza: Credibilitatea. In intreaga societate exista nevoia de credibilitate in informatie si in sistemele de informatii. Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste in domeniul contabil. Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obtinute din partea profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta. Incredere. Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poata simti incredintati ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneaza prestarea acestor servicii. Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei CECCAR si de a conferi lucrarilor membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt: stiinta, competenta si constiinta; independenta de spirit si dezinteres material; moralitate, probitate si demnitate. 3. (30.) Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? Regulamentul de organizare i funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia prevede la art 121. ca fapta svrit de un membru al Corpului, indiferent de funcia deinut n structurile alese i funcionale, prin care se ncalc dispoziiile legii, ale Regulamentului de organizare i funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, ale Codului etic naional al profesionitilor contabili, hotrrile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinar. Sunt abateri disciplinare urmtoarele fapte: a) comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului Economiei i Finanelor sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului; b) absena nemotivat de la ntrunirea adunrii generale a filialei sau de la Conferina naional; c) nerespectarea dispoziiilor Codului etic naional al profesionitilor contabili i a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absena nejustificat de la aciunile de pregtire i dezvoltare profesional reglementate prin normele emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fr viza anual de exercitare a profesiei sau fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional; g) nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizaiei prevzute n prezentul regulament sau a impozitelor; h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care aparine, declaraiile anuale; pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de administraie sau administratorului unic, dup caz; i) nclcarea dispoziiilor cu privire la incompatibiliti sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispoziia organelor de control i auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesional;
44

CECCAR FILIALA CONSTANTA


k) nedepunerea declaraiilor sau declaraiilor neconforme cu realitatea, n relaiile cu Corpul sau cu terii; l) nscrierea n rapoartele de expertiz contabil sau n alte lucrri efectuate pentru teri de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fr consimmntul acestora sau fr s fi fost consultai; m) nerespectarea normelor i standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efecturii lucrrilor pentru teri; n) nendeplinirea obligaiilor prevzute n Regulamentul privind auditul calitii serviciilor profesionale; o) orice alte nclcri ale normelor i hotrrilor luate de organele de conducere ale Corpului.

GRUPA III- Categoria VIl - Studii de fezabilitate


1. (30.) Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An 0 1 2 3 4 5 Total Cost investiie 11.445 lei Costuri de exploatare 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei Total cost 17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 50.205 lei Total ncasri 8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei Cash-flow anual net -9.345 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 lei

11.445 lei

Calculai termenul de recuperare ai investiiei. Termenul neactualizat de recuperare a investitiei = investitie totala /cash - flow mediu anual Investitia totala = 11.445 lei Cash flow mediu anual = (CF 0 + CF 1 + CF 2 + CF 3 + CF 4 + CF 5) / 6 = (-9345 lei+11445 lei + 3020 lei + 3020 lei + 3200 lei + 3200 lei + 3200 lei) / 6 = 2957 lei Termen neactualizat de recuperare = 11.445 / 2.957 = 3,87 Pentru a determina valorile actualizate, se va folosi urmatoarea formula:

1 (1 + a ) n
unde:

K=

a = rata de actualizare n = anul Total costuri actualiz ate 17.865 lei 5.395 Total incasari actualiz ate 8.520 lei 7.933
45

An 0 1

Cash-flow anual net actualizat -9.345 lei 2.538 lei

CECCAR FILIALA CONSTANTA


lei 4.534 lei 3.857 lei 3.241 lei 2.724 lei 37.616 lei lei 6.666 lei 5.756 lei 4.837 lei 4.065 lei 37.777 lei

2 3 4 5 Total

2.132 lei 1.899 lei 1.596 lei 1.341 lei 161 lei

Termenul de recuperare al investitiei actualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash flow-ul mediu anual actualizat. Investitia totala = 11.445 lei Cash flow mediu anual = (CF 0 + CF 1 + CF 2 + CF 3 + CF 4 + CF 5) / 6 = ( - 9345 lei + 11445 lei + 2538 lei + 2132 lei + 1899 lei + 1596 lei + 1341 lei) / 6 = 1934 lei Termen actualizat de recuperare = 11445 lei / 1934 lei = 5,92

GRUPA III - Categoria VIII - Analiza diagnostic a intreprinderii


1.(7.) Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultanei financiar-contabile care prezint urmtoarea situaie financiar:

Indicator 31.12.n Imobilizri 2000 Stocuri 1000 Creane 20000 Disponibiliti 300 Capitaluri proprii 20000 Datorii mai mari de un an 2000 Datorii de exploatare 1300 Datorii bancare pe termen foarte scurt 0 Pozitia finaciara a unei intreprinderi este definit de resursele economice pe care le controleaz, de structura financiar a activelor, datoriilor i capitalului propriu, de lichiditatea i solvabilitatea valorilor economice i de capacitatea sa de a se adapta la schimbrile mediului n care i desfoar activitatea. Ecuaia fundamental a poziiei financiare este de forma: CAPITAL PROPRIU (ACTIV NET) = ACTIV - DATORII (PASIV) BILANT Active imobilizate =2.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 1.000 + 20.000 +300 =21.300 TOTAL ACTIVE = 23.300
Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe ternem lung = 2.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare =1300 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300

46

CECCAR FILIALA CONSTANTA


CAPITAL PROPRIU (ACTIV NET) = ACTIV - DATORII (PASIV) 20.000= 23.300 2.000 - 1.300 20.000=20.000 O ntreprindere are o poziie financiar pozitiv n cazul n care capitalul propriu este mai mare sau cel puin egal cu datoriile cu valoare economic. Aceast condiie indic faptul c ntreprinderea, ca subiect de drept, are posibilitatea s plteasc obligaiile fa de teri, att pe parcursul desfurrii activitii sale ct i la lichidarea sa.

(8.) Calculai i interpretai ratele de lichiditate pentru ntreprinderea analizat mai sus.
In conformitate cu Reglementarea contabil conform cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Directiva a VII-a a Comunitilor Economice Europene aprobate prin Ordinul Ordin nr. 3055/2009 , entitatile intocmesc situatii financiare anuale, din a caror componenta fac parte si notele explicative. La pct. 335 in sectiunea 5 se exemplific modul de prezentare n notele explicative la situaiile financiare anuale, a informaiilor cerute de prezentele reglementri. Ca urmare, entitile stabilesc formatul notelor explicative, cu condiia prezentrii cel puin a informaiilor solicitate, referitoare la elementele cuprinse n situaiile financiare anuale. Importanta calcularii indicatorilor economico-financiari consta in cunoasterea evolutiei acestora si in compararea cu exercitiile financiare precedente, ceea ce ofera conducerii entitatii, posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact in procesul decizional. De asemenea, cunoasterea nivelului indicatorilor economico-financiari permite efectuarea de comparatii cu alte entitati din sectoare de activitate similare, autohtone sau internationale. Principalele grupe de indicatori sunt: Indicatori de lichiditate: Indicatori de risc: Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) Indicatori de profitabilitate Indicatorii de lichiditate arata capacitatea activelor din cadrul entitatii de a se transforma in bani, fara riscuri. Pe baza informatiilor prezentate mai sus indicatorii de lichiditate se determina astfel :
BILANT Active imobilizate =2.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 1.000 + 20.000 +300 =21.300 TOTAL ACTIVE = 23.300 Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe ternem lung = 2.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare =1300 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300 activecure nte 21300 = = 16 .38 datoriicur ente 1300
47

1. Lichiditate curenta =

CECCAR FILIALA CONSTANTA

Indicatorul arata suma cu care activele circulante depasesc datoriile pe termen scut si ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.Valoarea recomandata si acceptabila este in jur de 2 Deci, cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat situatia entitatii este mai buna.
activecure nte stocuri 20300 = = 15 .62 datoriicur ente 1300 2. Lichiditate imediata (test acid )

Acest indicator elimina stocurile, deoarece nu se pot transforma imediat in disponibilitati, exprimand capacitatea entitatii de a plati datoriile. Valoarea recomandata este in jur de 1. Cu cat testul acid este mai mare decat 1, cu atat situatia entitatii este mai buna.

GRUPA V - Categoria contribuabililor

IX

Consultanta

fiscala

acordata

Problema 3. O entitate cu capital integral privat dispune de urmtoarele informatii pe parcursul unei perioade contabile: venituri totale 400.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei; cheltuieli totale, exclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit 230.000 lei. cheltuielile cu diurna acordate efectiv pe parcursul perioadei contabile sunt de 80 lei/zi (pe parcursul a 15 zile). Se cere determinarea rezultatului net. Acte normative utilizate: Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu completarile si modificarile ulterioare Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal aprobate prin H G nr 44 / 2004 Hotararea Guvernului nr 1860 /2006 privind drepturile i obligaiile personalului autoritilor i instituiilor publice pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, precum i n cazul deplasrii, n cadrul localitii, n interesul serviciului Valoarea indemnizatiei zilnice de delegare sau de detasare stabilit pentru institutii publice este 13.00 lei zilnic incepand cu data de 01.07.2010 .. Cuantumul este
48

CECCAR FILIALA CONSTANTA


stabilit prin Hotararea Guvernului nr 1860 /2006 privind drepturile i obligaiile personalului autoritilor i instituiilor publice pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, precum i n cazul deplasrii, n cadrul localitii, n interesul serviciului Potrivit art. 21. alin. 3 lit b) din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare au deductibilitate limitata suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Deductibilitate diurna acordata . Valoarea indemnizatiei zilnice de delegare sau de detasare stabilit pentru institutii publice este de 13.00 lei zilnic ,Nr zile = 15 Valoare potrivit art. 21. alin. 3 lit b) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare este de 2,5 * 13,00 lei = 32,50 lei Cheltuieli deductibile cu diurna acordate pe parcursul perioadei contabile = 394,50 lei determinate astfel: 15 zile * 32.50 lei =487.50 lei Cheltuieli nedeductibile cu diurna acordate pe parcursul perioadei contabile = 712,50 lei determinate astfel (15 zile * 80 lei / zi) 394,50 lei = 712,50lei 1.Determinarea profitului impozabil Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. art.38 Cod. fiscal-exceptii, cote diferite Formula generala este urmatoarea :Profitul impozabil = Total venituri - Total chelt + Chelt. nedeductibile -Venituri neimpozabile + alte elemente asimilate veniturilor impozabile alte elemente asimilate chelt deductibile. Impozit pe profit nedeductibil = 400.000-230.000)*16/100=27.200 lei Profitul impozabil = 400.000 lei 230.000 lei + 712,50lei + 27.200 lei =197.912,.50 lei 2.Determinarea impozitului pe profit Potrivit prevederilor din Legea privind Codul Fiscal nr 571/2003, cu modificrile si completrile ulterioare cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepiile prevzute la art. 38 Impozit pe profit = Profit impozabil * 16 % = 197.912,.50 lei * 16% =31.666.lei 3.Determinarea profitului net Profitului Net = Profit brut Impozit pe profit = 170.000 lei 31.666lei =138.334 lei Problema 6. Un angajat al unei entitti obtine ntr-o lun urmtoarele venituri: venituri salariale 850 lei; ajutor de nmormntare 1.270 lei, ca urmare a justificrii cu documente. 150 iei reprezentnd cadou cu ocazia Pastelui. Salariatul nu are nici o persoan n ntretinere. S se stabileasc salariul net. Pentru veniturile salariale, angajatul datoreaza urmatoarele retineri: Contributie somaj 0.5% = 4.25 lei Contributie sanatate 5.5% = 46.75 lei Contributie pensii 10.5% = 89.25 lei
49

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Deducere personala 250 lei Impozit 16% = 73.56 Salariul net. 636 lei Tratamentul fiscal al ajutorului de inmormantare Ajutorul de inmormatare reprezinta suma de bani pe care statul o acorda unui membru de familie al decedatului. CAZ 1 Acordarea ajutorului de inmormantare prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010. Tratamentul fiscal: In baza art.17 alin (b) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010, angajatorul are dreptul sa acorde angajatului, membru de familie al decedatului, suma de 918 lei . Se inscrie si se declara prin formularul Declaratiei de CAS. Aceasta cheltuiala se deduce din contributia datorata de angajator. CAZ 2 Acordarea ajutorului de inmormantare in baza Legii privind Codul fiscal nr.571/2003 Conform prevederilor Art. 21. pct (3) alin c) cheltuielile sociale, n limita unei cote de pna la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru nmormntare,etc Tratamentul fiscal: In baza prevederilor Codului Fiscal, angajatorul poate sa acorde ca si ajutor de inmormantare o suma de bani, daca indeplineste cumulativ doua conditii: a) acordarea ajutorului de inmormantare este prevazuta in Regulamentul de organizare si functionare al societatii; b) acordarea ajutorul de inmormatare este prevazut in Contractul de munca al angajatului, membru de familie al decedatului. Suma care se poate acorda in acest caz este in functie de prevederile Regulamentului de organizare si functionare si in functie de mentiunile care sunt prevazute in contractul de munca. Astfel, aceasta suma poate sa fie nelimitata, lasandu-se la latitudinea angajatorului stabilirea plafonului. Este o suma neimpozabila si nu se declara. Tratamentul fiscal pentru cadoul acordat cu ocazia Pastelui Conform prevederilor Art. 55. pct (4) alin a) paragraf 2 din Codul Fiscal Cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, n masura n care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 1.500.000 lei. Problema 9. O entitate care desfoar activiti de natura barurilor de noapte obine ntr-o perioad contabil venituri n sum de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 iei. S se determine valoarea impozitului pe profit de pltit de ctre entitate. Acte normative utilizate: Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu completarile si modificarile ulterioare Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal aprobate prin H.G. nr 44 / 2004
50

CECCAR FILIALA CONSTANTA


Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit conform art.18 din Legea privind Codul Fiscal nr 571/2003, cu modificrile si completrile ulterioare , este suma maxim dintre: - 16% xProfitul impozabil aferent activ (bar de noapte ) si - 5% xTotal venituri bar de noapte .Se va calcula impozitul pe profit n ambele moduri. Cu cota de 16%: Impozit = 16% x (900.000 500.000) = 64.000 lei Cu cota de 5%: Impozit = 5%x 900.000 = 45.000 lei Impozitul pe profit datorat pentru semestrul I din activitatea barului de noapte = 64.000 lei deoarece 64.000 lei > 45.000 lei Problema 11. S se calculeze contributiile datorate de angajat pentru un salariu negociat de 636 lei, inclusiv salariul net (2 persoane n ntretinere) Acte normative utilizate: Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu completarile si modificarile ulterioare Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal aprobate prin H.G. nr 44 / 2004 Calculul contributiilor datorate de angajat : Contributia la asigurari sociale de stat datorata de angajat (10,5%) este de 67 lei, determinata astfel 636lei x 10,5% = 67 lei Contributia la asigurari sociale de sanatate datorata de angajat (5,5%) este de 35 lei, determinata astfel 636lei x 5,5% = 35 lei Contributia la fondul de somaj datorata de angajat (0,5%) este de 3 lei, determinata astfel 636 lei x 0,5% = 3 lei Venit net = 636 lei ( 67 lei + 35 lei + 3 lei ) = 531 lei Deducerea personal se acord pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pn la 1.000.lei inclusiv , conform art. 56 alin (2 ) Legea 571 / 2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare astfel : pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere 350 lei; pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere 450 lei; pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere 550 lei; pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere 650 lei. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.001 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala. Stabilirea impozitului pe salarii Venit net deducere personala = 531 lei 450 lei = 81 lei Impozit salarii = 81 lei * 16 % = 132 lei Rest de plata = 531 lei 13 lei = 518 lei

51