Tinerii pe calea ntrebrilor

Laurentiu Dumitru
Cuvant inainte
Petting-ul, sarutul si aparenta feciorie (cuvant pentru cei indragostiti)
De ce cad, uneori, cei duhovnicesti?! (unui frate care intreaba)
Desfranatii si preotia. !ai pot sa slu"esc lui Dumne#eu ca preot? (raspuns
catre un student de la $eologie -Pastorala)
Concubinii, sinceritatea si femeia samarineanca
%eclamele si sufletul nostru
Pentru o presa ortodo&a
Pervertirea cuvintelor (deturnare de sens)
$oleranta de a#i' cal troian occidental intr-o %omanie urgisita?
(iata in )ristos versus integrarea europeana
*usinessman-ul si morala ortodo&a
+ndrei Plesu - intre armia cereasca si Plai cu boi
,spita multor intelectuali' $oate religiile sunt bune!
)ristos si indemnul la lectura (raspuns catre -eorge)
Paulo Coelho - sublim si periculos
De la indra#neala la badaranie. .amiliaritas Dei, dar pana unde?
!ai a"unge cineva in %ai in vremurile noastre?
Cum a reusit /oe ca in 0 #ile sa transforme arca in cea mai mare gradina
#oologica?
Produsele din soia. ,mitatie de carne? ,mitatie de post?
Lacomia pantecelui - pacatul ce ne loveste de 1arbatori
,spita
Despre sinucidere. .ara )ristos, totul este intuneric si nebunie
2nde duc drogurile. De la e&ta# la mormant. Lideri roc3 - modele pentru
milioane de tineri, victime ale to&icomaniei
Ce ar fi lumea fara ,nviere? - ganduri pe marginea filmului $he *od4 -
!el -ibson si Patimile lui )ristos - dialog cu parintele Lucian -rigore
Cuvant inainte
,nca de multa vreme am inteles ca *unul Dumne#eu nu-i cruta pe teologi.
Dumne#eu investeste in ei si cere indoit. (ai noua, ce raspuns vom da la 5udecata
lui )ristos pentru tacerea noastra, pentru confortul sporit pe care l-am cautat,
pentru starea caldicica in care ne-am complacut, pentru modul inspirat in care
am imbinat duhovnicescul cu lumescul?
Pe masa de lucru, re#emata de perete, am o icoana pictata cu !antuitorul
)ristos6 Chipul repre#entat inspira blandete, bunatate, insa in Cartea deschisa
din mana 1a sta scris un cuvant necrutator' Orice pom care nu face roada buna se
taie si se arunca in foc (!atei 0, 78). 2n fel de sabie a lui Damocles, care atarna
deasupra capului meu, dar si un cuvant cu putere multa care m-a pus, pe mine,
lenesul, la treaba. 1ub aceste auspicii am ispravit a doua carte.
1pun 1fintii Parinti' De vrei sa te mantuiesti, cu intrebarea sa calatoresti. .irul
rosu care strabate intreaga carte este intrebarea calatoare. !a"oritatea
cuvintelor adunate intre aceste coperti sunt raspunsuri - la diverse probleme ale
vremurilor de acum - la unele intrebari pe care tinerii mi le-au pus in ultimul
timp. +m raspuns cat m-a luminat *unul Dumne#eu.
!ultumesc arhiereului meu, Prea 1fintitul Calinic, pentru binecuvantari, sfaturi si
incura"are, familiei mele pentru dragoste, rabdare si spri"in. !ultumesc
parintelui Lucian -rigore, parintelui (asile 1orescu, parintelui 1avatie *astovoi,
lui -igel Chia#na, lui Cristian Ducu, fratilor in )ristos de la Cenaclul cultural-
religios Sfantul Gheorghe - Pitesti, colegilor de la Argesul Ortodox, doamnei
Lucretia (oicu, lui Danion si Claudiei (asile, precum si tuturor cititorilor mei.
+ceasta carte a aparut si din vina lor.
*unul Dumne#eu sa va rasplateasca dragostea! (a port in rugaciuni!
Petting-ul, sarutul si aparenta feciorie
(cuvant pentru cei indragostiti)
Petting-ul, desi este pomenit prin unele lucrari postmoderne si paracrestine
despre se&ualitate, era pana acum ceva vreme un cuvant cvasi-necunoscut. +cest
concept a intrat insa in limba"ul comun al adolescentilor nostri odata cu pagina
de se& a revistei lor favorite, Bravo97:.
Bravo e&emplifica cele descrise in paginile de se&ualitate cu a"utorul a doi tineri
minori, fata si baiat, fotografiati nud. Da, se pare ca in %omania se admite asa
ceva (cu acordul parintilor).
$ermenul de petting este utili#at pentru a descrie toate acele actiuni la care
recurge perechea de adolescenti care inca nu si-a inceput viata intima, dar care
cauta totusi sa-si provoace placere se&uala reciproca9;:.
<l nu denumeste neaparat preludiul6 preludiul pregateste actul se&ual, petting-ul
este o forma de provocare a placerii se&uale la tinerii care inca nu si-au inceput
viata intima. <i sunt dispusi sa faca orice pentru a provoca placere partenerului,
in afara de contactul se&ual9=:.
Petting-ul nu e doar inceput, debut, ci este va#ut si ca o activitate in sine,
care e&clude e&istenta actului intim. +ltfel spus, petting-ul vorbeste despre "ocul
erotic (soft sau hard, dupa numarul de haine pe care le pastre#i pe tine...). <l
este o indeletnicire recomandata tinerilor inca feciori>virgini, de fapt acelora
care din varii motive vor sa-si pastre#e fecioria>virginitatea (cer ingaduinta a
folosi si termenul de virginitate pentru ca asta se si doreste a fi pastrata si nu
fecioria care implica, se-ntelege, o anume curatie sufleteasca pe langa pastrarea
intacta a pecetii fecioriei). +ltfel spus, petting-ul se doreste a fi alternativa la
actul intim pentru tinerii virgini, alternativa pentru cei ce vor sa-si pastre#e
(inca!!) virginitatea.
+ceasta amarnica alternativa e o mare amagire din care a gustat aproape intreg
occidentul cand, prin unele programe, tinerii adolescenti erau sfatuiti sa practice
se&ul oral pentru a evita sarcinile nedorite9?:.
1a incercam sa meditam putin, cu sinceritate!
Cine are nevoie de promovarea acestei practici?!? ,ntr-o lume fara Dumne#eu ea e
total desueta6 de ce sa-ti pastre#i virginitatea, ea nu e o virtute, nu mai e o
norma ceruta de Dumne#eu pana la casatorie, ci e un obstacol in calea placerii si
a implinirii poftelor firii... La ce mai e buna o astfel de feciorie, virginitate mai
bine #is?? Cui foloseste? .etelor care vor sa se amageasca ca mai sunt virgine doar
pentru ca nu au practicat actul se&ual? < buna pentru amagit parintii habotnici,
fanatici, bisericosi care cer fetelor lor sa mearga la control ginecologic din timp
in timp? < buna pentru a spune la spovedanie sunt curata, n-am sarit parlea#ul?
Petting-ul il gasesc ca pe una din ispitele iscusite ale demonului desfraului. Dar
ce, pacatuiesti? <sti inca virgin>a? sopteste acesta. 1i medicul poate aduce
marturie. +sta inseamna, in asce#a ortodo&a, a fi in inselare9@:.
Aamenii stiu ca a fi in standarde aduce o oarecare stare de liniste si confort
psihologic. <i nu se pot rupe de mostenirea lor crestina, desi traiesc paganeste, si
cauta sa implineasca o minima moralia care sa le linisteasca constiinta.
Cate vedete desfranate care apar des pe micul ecran nu spun ca sunt
credincioase B pentru ca trec uneori pe la biserica, pentru ca se inchina uneori
sau aprind o lumanare? (edem des prin cotidienele centrale si revistele de high-
life tinere artiste de saptespre#ece, optspre#ece ani (girls-band-uri9C:, vedete
de-o vara si de-un refren despre mare si soare) care se declara virgine, insa au
comportament si vestimentatie de striptease, po#ea#a in iposta#e care de care
mai depravate (avand cautatura obraznica B Pilde 0, 7=), iar prin videoclipuri si
concerte fac diverse gesturi lascive, sen#uale, dansea#a obscen, iritant, fara
pudoare. < de la sine inteles ca o virgina avand infatisare de desfranata (Pilde 0,
7D) daca a a"uns sa-si e&puna trupul golas prin reviste inseamna ca a trecut de"a
de multe bariere psihice, emotionale6 ea e gata de mai mult90:, insa
neconsumand inca o relatie intima se considera virtuoasa. 1e cred insa curate ca
lacrima, inca n-au facut se&...De multe ori spun ca se pastrea#a tocmai din
ratiuni religioase.
2nii cititori s-ar putea sa-mi reprose#e ca-s partinitor. /u vreau sa para un
comentariu cu valente de repros generali#at la adresa unuia dintre se&e. +devarul
e ca trupele mu#icale de baieti (boys-band-urile) au acelasi efect asupra fetelor
ca si trupele de fete asupra baietilor. De obicei insa baietii nu vorbesc despre
fecioria lor, se "enea#a cu ea, ei se lauda uneori si cu pacate pe care nu le-au
savarsit, de aceea nu am e&emplificat in acest sens.
Demonul desfraului sopteste a#i mai mult ca-n alte timpuri' 5oaca-te cat vrei,
cum vrei, esti si vei ramane totusi o buna crestina daca nu faci se&. $anarul fan
al acestor fetite incepe sa mearga dintr-o data dupa ele, ca un bou la junghiere
si ca un cerb care se zoreste spre capcana (Pilde 0, ;;). 1i-a luat ultimul album,
si-a luat si postere. +r vrea si el o prietena asa de#inhibata ca artista din afis.
,nima lui se intinea#a, pofta creste, pacatul il paste. Desfranarile din inima ies
(cf. !atei 7@, 78). Dar inainte de a fi in inima, desfranarea s-a plimbat prin fata
ochilor lui.
Daca demonul desfraului s-ar da pe fata, lumea s-ar cutremura si s-ar pa#i de
pacatul trupului. De-a lungul timpului mii si mii de fecioare, dar si feciori, si-au
pastrat curatia cu mari greutati, "ertfe si chiar cu pretul vietii (1fanta $ecla,
.ecioara <ufrasia, .ecioara <ufimia, /ichita martirul, tanarul 1epeos, etc.) si asta
pentru ca au inteles prea bine paguba desfraului si bucuria unirii cu )ristos.
,ntr-o conferinta parintele 1avatie *astovoi spunea pe-ntelesul tuturor' .iecarui
gand trebuie sa-i gasim persoana care-i sta in spate, pentru ca nici o stare si nici
o idee nu se poate naste din senin, cineva a nascut-o. 1i daca ea imi este straina
mie, cineva a nascut-o in inima mea. 1i acel cineva, daca nu e de la Dumne#eu,
este din cei care merg impotriva Lui, si atunci, sa ma ridic si sa nu-l mai
primesc9E:. 1a nu ne inselam deci, sa stim cine e cel ce ne indeamna spre pacat,
spre departare de Dumne#eu.
$ertulian (secolul ,,) istoriseste despre o tanara crestina care nu se retinea de la
chefuri si petreceri imorale. Cu o astfel de oca#ie, diavolul puse stapanire pe
sufletul ei si ea ca#u "os, imbolnavindu-se. Preotul chemat la capul muribundei a
cunoscut indata ca diavolul o stapanea si, prin rugaciuni, cauta sa o scape. ,n
timpul rugaciunii diavolul se rasti la preot' De ce ma alungi? +m dreptul sa o
stapanesc, pentru ca acest suflet se ratacise pe pamantul imparatiei mele si l-am
aflat in teritoriul meu. <&emple s-ar mai putea da. 2nele chiar din vremea
noastra. Parintii duhovnici le stiu mai bine. ,nsa consider ca nu trebuie sa
a"ungem sa plecam urechea la ce spun demonii prin nefericitii posedati, mai bine
este pentru noi sa ascultam de glasul preotului care ne spune sa fugim de locurile
promiscue care ne vatama.
Diavolul insa, de cele mai multe ori, te lasa in pace cand mergi pe o cale gresita. O data inceputa insa lupta pentru
despatimire, pentru implinirea poruncilor Evangheliei, oricine v-a simti abitir lucrarea lui. Atunci sa vezi ispite,
manie, hule, ganduri rele si alte probleme. Abia atunci cand ne vedem neputinta noastra si cand vom cadea in
genunchi si vom varsa lacrimi din inima, abia atunci Domnul va vorbi inimii noastre si ne va ridica, ne va mangaia,
ne va lumina. Altfel spus, incercati sa luptati pentru adevarata feciorie si veti vedea ca fecioria pe care ati laudat-o
mai inainte era mai mult desfrau.
Consider ca ar trebui lamurit, in cheie ortodo&a, ce este fecioria. /imeni in
Artodo&ie nu a asociat fecioria doar cu lipsa contactului se&ual propriu-#is. 1fintii
Parinti nu se considerau fecioare pe cele care frecventau petrecerile lumesti
unde, de obicei, se afisau imbracate astfel incat sa atraga atentia asupra trupului
lor, unde se indulceau adesea cu discutii sen#uale si bauturi imbatatoare. +ltfel
spus, e vorba de cele care asta#i merg prin discoteci, cluburi sau baruri. De
altfel, *iserica, prin Parintii ei, a mustrat o astfel de petrecere in mod frecvent,
a#i insa, unii preoti si profesori de religie se "enea#a a mai pomeni si astfel de
situatii, considerand ca vor cadea in ridicol, caci mai mari decat acestea se
intampla in societatea noastra. /u se intelege insa ca foarte multe patimi intra in
sufletele tinerilor in astfel de locuri promiscue, si ca daca acestea n-ar fi
frecventate, tinerilor le-ar fi mai usor sa se pa#easca de lucrarea diavolului.
Parintii acestia habotnici care inter#ic discoteca sau o ingaduie in anume
conditii (note ma&ime la scoala, a"utor casnic) stiu ca, in ma"oritatea ca#urilor,
discoteca nu-i doar un banal loc de intalnire intre prieteni, stiu ca nu e totuna cu
a te intalni cu prietenii la scara blocului sau intr-un parc. A data cu debutul
frecventarii barurilor, discotecilor si altor locuri asemenea, oricine poate vedea la
tanar>a schimbari de comportament. +dolescentele vor de acum alte haine
(toale, cum spun acestea), mai mulate, mai decoltate, mai scurte, vor top-uri si
tanga, vor accesorii de tot felul. ,nvariabil, daca vei intreba o tanara care nu se
imbraca provocator daca frecventea#a discoteca, va spune' /u!
.ecioria adevarata este in conceptia /oului $estament asociata cu intelepciunea.
.ecioria trupului fara intelepciune nu foloseste prea mult. .ara o vietuire
crestineasca si fapte bune, fecioarele cu trupul se aseamana cu fecioarele
nebune din <vanghelie (cf. !atei ;@, 7-7=). .ecioarele intelepte, care si-au
agonisit in viata lor untdelemnul faptelor bune si al milei, au intrat cu !irele
Ceresc in Camara ,mparatiei lui Dumne#eu. .ecioarele nebune, care s-au incre#ut
in fecioria lor si nu si-au agonisit untdelemnul facerii de bine, au ramas afara in
intuneric. +cestora din urma fecioria trupeasca nu le-a folosit, caci !antuitorul le
spune infricosatorul cuvant' Nu va cunosc pe voi (!atei ;@, 7;). De aceea si
feciorii si fecioarele vremurilor noastre, pasionate de petting, ar trebui sa
inteleaga ca nu-i de a"uns doar a pastra fecioria trupului. /u spun ca-i usor, e o
lupta cumplita, e nevoie de un suflet tare, indra#net, care uraste necuratia dupa
cum spunea marele ,oan -ura de +ur. Dar cand iubesti necuratia cum sa
i#bandesti? De aceea tinerii intreaba des' Pana unde putem merge?. Pentru ca
iubesc deopotriva curatia si necuratia. Dar despre pana unde? vom vorbi mai
incolo. < nevoie de o mare nade"de in lucrarea lui Dumne#eu in viata noastra, o
predare in mainile Lui, caci de n-ar pazi omnul cetatea! in zadar ar priveghea
cel ce o pazeste (Psalmi 7;C, 7).
Petting-ul include deseori nuditatea. +sa e&emplifica prin fotografii si revista
Bravo. .rumusete straina am va#ut si cu dansa mi-am ranit inima #icem in
rugaciunile serii. <a ne este straina pentru ca nu ne apartine prin taina /untii6
doar atunci femeia nu este stapana pe trupul sau! ci barbatul" asemenea nici
barbatul nu este stapan pe trupul sau! ci femeia (, Corinteni 0, ?).
Curio#itatea desfranarii este in firea noastra. +nevoie se poate lupta cineva cu
ea. Cea mai buna lupta, dupa cuvantul +postolului, e fuga' #ugiti de desfranare (,
Corinteni C, 7E). /oi nu suntem intr-atat de intariti incat sa o acceptam in
prea"ma noastra fara sa ne vatame (avi# celor care consuma pornografie B prin
reviste, filme, internet, etc.). /uditatea se&ului opus e ultimul lucru de care are
nevoie ochiul tanarului, chiar literatura de specialitate spune ca petting-ul
propriu-#is incepe de la nuditate.
/uditatea, vederea unei femei de#bracate, a cau#at caderea lui David Psalmistul.
Pare-ni-se noua ca suntem mai puternici la virtute decat David, omul lui
Dumne#eu? 1i totusi acesta s-a culcat cu sotie straina, sotia altui barbat. 1i asta
de la privirea trupului gol care l-a umplut de pofta. Dumne#eu trimite la David pe
Profetul /atan care-l mustra. +bia dupa cuvantul profetului, David se tre#este la
realitate si isi vine in fire. Am pacatuit inaintea omnului! a zis avid catre
Natan (,, %egi 7;, 7;). Putini stiu ca celebrul Psalm @D, psalmul pocaintei, e scris
de David cand a venit profetul /atan, ca sa-l mustre pentru femeia lui 2rie.
Despre un petting light se vorbeste si in viata 1fantului !artinian (7= februarie)
98:. Pare un ca# iesit din comun si poate mira pe aceia care nu stiu ca marii
traitori au parte de ispite cumplite, la masura harului dobandit de la Dumne#eu.
Prin Paterice se spune ca diavolii se aduna in sihastrii si manastiri, caci acolo au
de lupta, nu prin cetati unde oamenii sunt nepasatori fata de mantuire. De aceea
in scrierile ascetice se recomanda monahilor sa nu priveasca femei sau chipurile
monahilor carora nu le-a crescut barba6 calugarii au realmente parte de lupte pe
care noi, cei din lume, nu le putem banui. (iata 1fantului !artinian trebuie sa ne
fie cuvant de folos si #iditor de suflet. 1olutia pe care ne-o pune inainte sfantul e
una singura' .uga! 1fintii Parinti spun' toate luptele se castiga cu asalt. 1ingura
lupta care se castiga cu fuga este lupta impotriva trupului97D:.
1untem mai intariti noi decat Cuviosul !artinian? /oua, celor din lume, ni se pare
ca nu suntem chiar asa vulnerabili, mergem la pla"a unde-s atatea trupuri goale,
privim la televi#or tot felul de entertaiment-uri si arareori ni se pare ca ne-am
tulburat. De fapt, noi nu sesi#am ca patima ne stapaneste de"a. Lupta pentru
curatie, pentru feciorie, e o lupta cumplita, ea insa dispare daca savarsesti
pacatul intr-un fel sau altul. +tunci cand te miri ca nu ai lupta de dus, de fapt ai
si pierdut lupta. .ara doar si poate, dincolo de inocenta e alunecare. Ari traiesti
in inocenta, in candoare, prin mila si cu a"utorul lui Dumne#eu (ca#ul copiilor si a
celor foarte tineri), ori esti muncit de pofta, ori ai ca#ut savarsind pacatul.
Dincolo de alunecare e iadul de#nade"dii sau raiul nade"dii in schimbarea vietii
prin venirea in fire ca si fiul cel curvar din <vanghelie977:.
$rupul doar Domnul ne poate da putere sa il infranam. 1pun Parintii ca, odata cu
trecerea timpului, unele ispite si neputinte ne vor lasa, dar vom avea de furca
pana la sfarsit cu mandria si desfranarea. <&ceptiile sunt e&trem de rare si
confirma regula. 1fantul ,oan 1cararul este unul dintre aceia. <l vorbeste despre
demonul curviei din auzite, din e&terior, nu din lupta personala' +m aflat ca
lupul curviei adauga dureri celui bolnav si chiar in dureri ii sadeste simtiri
necuviincioase si scurgeri97;:. De altfel, 1fantul ii lauda pe cei care se straduiesc
sa-si depaseasca firea, nu pe cei ce n-au parte de lupta.
1a nu ne "ucam cu focul, mai ales cand firea noastra este ea insasi aplecata spre
curvie. A patima, cu cat e mai hranita, cu atat e mai flamanda, imi spunea
candva duhovnicul. 1olutia? Corectarea ei!
Cel>cea care face petting, si doar atat, deci nu a"unge a faptui propriu-#is
pacatul trupesc, neindoios a fost pa#it>a de harul Duhului 1fant. 1a planga pentru
intinarea si necuratia sa si sa ,i multumeasca Domnului. Daca cineva persista in
aceasta practica sa stie ca Duhul nu va mai fi cu el97=:, caci patima se cuibareste
in inima, iar constiinta si-o va adormi incetul cu incetul.
A3, deci petting-ul nu-i bun si nu-, place lui Dumne#eu ar putea spune tanarul
cititor. Dar, totusi, pana unde putem mergem? ,ntrebarea am au#it-o de
nenumarate ori! ,nevitabil, tinerii incep sa intrebe despre sarut.
+ scrie despre sarut am considerat multa vreme ca este o ispita, chiar daca am
fost deseori indemnat sa scriu pe acest subiect de catre tinerii cu care intru in
dialog... 1ubiectul este e&trem de delicat si nu merita lasat deoparte atat timp
cat tinerii cauta raspuns duhovnicesc la probleme lor.
!-a indemnat sa scriu si po#itia categorica impotriva sarutului intre adolescenti a
unui parinte ravnitor al *isericii noastre, po#itie "ustificata in mare parte, dar
demorali#atoare din punctul meu de vedere.
$inerii nedusi la biserica (indiferenti din punct de vedere religios) au re#olvat si
au depasit aceasta problema mergand mai departe, cazand si savarsind pacatul
trupesc6 insa ceilalti, tinerii credinciosi, duhovnicesti, traiesc in $ristos, ducand
o lupta permanenta pentru pastrarea fecioriei. +cestia din urma, stiind ca
relatiile trupesti inainte de casatorie sunt pacat, se nevoiesc si cu harul lui
Dumne#eu reusesc, desigur nu toti, sa a"unga la nunta lor curati si sa ia cununile
lor cu vrednicie. +ceasta-i dragostea nascuta de nepatimire spre care ne
cheama Dumne#eu.
$rupul cere cele ale lui si in multe ca#uri, tinerii credinciosi recurg, din pacate, la
sarut ca la un fel de substitut pentru viata intima. +cestia isi stabilesc limita pana
la care vor merge, aceasta fiind de multe ori actul intim in sine (pe care nu vor
sa-l savarseasca pentru a nu pacatui in fata lui Dumne#eu). A eleva imi spunea in
urma cu ceva timp ca se intalneste cu prietenul sau aproape doar pentru sarut.
+dica, se vad, schimba doua-trei vorbe si, in rest, se saruta patimas timp
indelungat... dar nu pacatuiesc cum fac altii... ,n schimb, se plangea de multele
ispite trupesti si de imaginatia pacatoasa care o chinuia #i si noapte. 1e simtea
departe de )ristos si oarecum pe buna dreptate pentru ca spune parintele +rsenie
de la $echirghiol' ...cand te umpli de pofta trupeasca, ,l dai afara din casa inimii
$ale pe )ristos, Cel care a #idit-o si a rascumparat-o.
$raind sau nu in castitate, tanarul are insa de cele mai multe ori sentimentul ca
sarutul nu e ceva grav si nici periculos... daca stii cand sa te opresti. *ineinteles
ca intre un baiat si o fata care se plac e&ista si atractie fi#ica, caci nu poti sa-ti
faci un prieten (o prietena) care nu te atrage. +ceasta ire#istibila atractie e
manifestarea instinctului se&ual si este mai agresiv la baieti decat la fete. De
multe ori dragostea este confundata cu acest instinct se&ual, de aici multele
de#amagiri sentimentale. ,n adolescenta, de multe ori, tanarul confunda
realitatea cu ceea ce visea#a. <l este plin de dorinta, de curio#itate si nerabdare,
e o lupta in sufletul sau' pe de o parte pofta din el, pe de alta dorinta de a duce
o viata curata, ferita de patimi. +r vrea sa fie si cu )ristos si sa i se ingaduie si o
aplecare spre sen#ualitate. Lupta duhovniceasca a tanarului credincios isi pierde
din avant atunci cand intra in antura"ul unor prieteni cu vederi mult prea
moderne. < nevoie ca tanarul credincios sa se insoteasca cu cei ce gandesc ca el,
mai ales daca se simte labil, usor influentabil. /u este vorba aici de a fugi de
lume, de a te insingura, ci de a de#volta prietenii cu persoane care gandesc, simt
in acelasi fel, care au aceleasi preocupari.
1puneam si in alt conte&t ca daca esti o fata tanara si credincioasa, dar te
imprietenesti cu un tip cool, tare ca cei din reclame, care nu tine cont de o
minima moralia (nu e ce vrei, insa nici singura nu-ti place sa fii), dar care iti
respecta dorinta de a te pastra curata pentru nunta, intalnirile cu acesta se pot
transforma in preludii nesfarsite, in saruturi patimase. $otul pare in regula dar nu
este, pentru ca sarutul devine acum substitut pentru viata se&uala.
,n principiu, fiecare ar trebui sa fie sincer cu sine si cu celalalt si sa stie care este
limita, care gest e nascut din iubire si care din patima, din pofta trupeasca. Cand
e sinceritate si dragoste trebuie sa ai puterea de a spune celuilalt' ma tulbur, imi
tulbur mintea. *ineinteles ca se cere un anumit stadiu duhovnicesc, dar ideea e
lesne de inteles pentru oricine. 2n coleg de facultate, foarte sincer si deschis,
mi-a spus odata ca i-a marturisit prietenei ca sarutul il tulbura foarte tare, ca il
aprinde de pofta si ca ar fi bine sa evite pentru o vreme acest gest, sa se
intample mai discret, mai rar. + inteles foarte bine si el, dar si ea, ca nu trebuie
sa se "oace cu focul. Cand vanturile sunt puternice, pe vreme de arsita, focul
aprins in padure se imprastie repede. <l se stinge cu apa, nu cu materiale
inflamabile.
Cand vorbim cu tinerele fete despre machia", nu e intelept si pedagogic sa le dam
ideea ca ar fi un pacat sa vrea sa fie frumoase, sa placa celorlalti prin frumusetea
chipului lor. Le putem indemna sa fie cat mai naturale cu putinta. $ot astfel, e
demorali#ator a vorbi impotriva sarutului cu vehementa si fara nuantare. Daca
spui unui tanar sa nu se sarute se indar"este si se indepartea#a voit de *iserica
gasind-o traditionalista, conservatoare B in sens rau, bineinteles. < preferabil sa
le vorbim deschis, sincer, spunandu-le ca daca observa ca mintea o ia ra#na, sa
incete#e, mai ales in posturi. <ste si un bun prile" duhovnicesc de a tre#i interesul
pentru invatatura ascetica despre pa#a mintii. <u inca mai cred ca unii se pot
saruta frumos, curat.
,n urma cu aproape noua ani aflandu-ma in mie# de noapte la o manastire, la un
parinte imbunatatit B ieroschimonah, am cercetat dintr-o prea mare curio#itate
ce sfaturi le-a dat parintele celor ce au venit... in doi B adica impreuna ca
prieteni B referitor la sarutul intre tineri. +m observat ca unora le-a inter#is (cu
blandete, cu apropos) sa se mai sarute, iar altora le-a spus ca nu este nici o
problema. !-a macinat, la momentul acela, foarte mult raspunsul parintelui. !a
intrebam, de ce ? De ce nu acelasi sfat la toti?97?: +m inteles mai tar#iu ca unele
dintre cupluri au ca#ut in desfranare. Deci, din discutiile avute cu perechile
respective, parintele intelesese ca sunt ispitite de cele ale desfranarii, ceea ce s-
a si va#ut mai apoi, de aceea le-a spus sa nu se mai sarute. Cuplurile care
primisera ingaduinta i-au inspirat probabil parintelui o mai mare ase#are
sufleteasca si dragoste curata. *ineinteles ca e o sabie cu doua taisuri, si ca,
lucru lamurit, nu putem fi de acord cu saruturile cele nesfarsite, patimase
(denumite generic french %iss).
1aruturile nesfarsite sunt fara indoiala pacatoase, impulsurile erotice fiind
declansate prin simtul tactil mai mult decat prin cel vi#ual, chiar daca sunt
aparent... adormite si tinute in frau. Parafra#and cuvantul lui )ristos' &u insa va
spun voua' (a oricine se uita la femeie! poftind-o! a si savarsit adulter cu ea in
inima lui (!atei @, ;E), putem spune ca cine saruta femeie (sau barbat), poftind-
o, a si savarsit adulter. *ine ar fi, desi cred ca-i cuvant greu acesta, sa-ti saruti
prietenul (prietena) cum ai saruta o icoana, adica cu gingasie, cu sfiala, cu
adevarata dragoste si fara pofta... 1a avem puterea de a recunoaste cand iubirile
si gesturile noastre sunt desacrali#ate sau chiar pier#atoare de suflet. ,conografia
ortodo&a accepta, chiar daca unora pare necuviincios, icoana Dreptilor Parinti
,oachim si +na sarutandu-se. 1criptura insista pe sarutarea sfanta (ve#i si icoana
1fintilor +postoli Petru si Pavel)' Salutati-va unii pe altii cu o sarutare sfanta (,
Corinteni 7C, ;D6 ,, Corinteni 7=, 776 %omani 7C, 7C).
,n alta ordine de idei, pe buna dreptate limba romana face distinctia intre sarut
si pupat (o spune si parintele 1avatie in O pogorare la iad). +sa cum, de altfel,
face distinctie intre feciorie si virginitate. .ecioria e mai mult decat virginitate,
nu este doar o stare trupeasca ci, mai ales, una sufleteasca. De aceea nu ne suna
placut engle#escul )irgin *ary. /e amintim si de cuvantul 1fantului (asile cel
!are care spunea femeie nu am cunoscut, dar fecior nu sunt.
/u e usor sa fii adolescent. /u e usor nici sa fii crestin. /ici viata nu e usoara, dar
e luminoasa si capata sens doar in )ristos.
%ecomandam tuturor sinceritate cu sine, cu prietenul de se& opus si cu
duhovnicul. $anarul care va face asa cum socoteste, fara discernamant, va trebui
sa dea seama de faptele sale. Daca va asculta de altul, adica de duhovnic, chiar
daca ii pare nepriceput, va da acela seama. /u stiu care din acestea doua e mai
grea. +scultarea e mai grea, dar e mantuitoare.
/ada"duiesc ca prin acest cuvant nu ne-am propovaduit pe noi insine! ci pe
$ristos +isus! omnul (,, Corinteni ?, @).
NOTE:
97: +dolescentii sunt target-ul multor reviste' Bravo! Bravo Girl! (ool! (ool Girl!
,opcorn... $oate publicatiile tinerilor au pagini>rubrici de se&ualitate, iar
raspunsurile specialistilor, medici si psihologi, la intrebarile tinerilor par a avea
un numitor comun. +proape toate pre#inta ca firesti' inceperea vietii se&uale la
varsta adolescentei, masturbarea (care apare inca din copilarie!), recurgerea la
avort etc. ,ntrebarile sunt uneori socante si bineinteles ca raspunsurile sunt mai
intotdeauna lipsite de discernamant, duhovnicesti nici nu se poate pune problema
a fi... < ingro#itor ca target-ul acestor reviste coboara pana la 8-7D ani, eu insumi
va#and elevi din ciclul primar achi#itionand Bravo. Ce invata acestia mici pentru
care s-a "ertfit )ristos din revistele adolescentine? ,ata cateva teme se&uale'
1ecretele e&citatiei, -hidul iubirii rapide, 1arutul perfect, Arientarea
se&uala, Anania B un "oc al se&ualitatii (cu foto mai mult sau mai putin
e&plicite), Po#itiile se&uale, One-night-stand-ul (relatia se&uala de o noapte)
cu pre#entarea avanta"elor si de#avanta"elor, etc., etc. ... $ira"ele sunt
ametitoare, de multe ori o editie a bilunarului Bravo sare de 7DD.DDD de
e&emplare. Din ce am putut observa, ca si profesor, pot spune ca in medie =-?
elevi dintr-o clasa cumparau si colectionau revista, insa, in pau#e, adunati in
grupuri, o citeau si o discutau intreaga clasa de =D de elevi... +sa ca putem
spune, fara sa e&ageram, ca numarul real al celor ce citesc Bravo, dar si alte
reviste tineresti, este apro&imativ de un milion.
9;: (ictor *odo, 1orina *odo, &ducatia armoniei sexuale, <ditura Dacia, Clu"
/apoca, ;DD;, p. CE.
9=: ,bidem.
9?: (e#i artic. din -iua' -uvernul *lair incura"ea#a se&ul oral la copii6 aceasta
idee fiind o parte a unui program prin care se doreste reducerea numarului de
sarcini nedorite in randul tinerilor (ve#i
http'>>FFF.#iua.ro>archive>;DD=>D;>;;). +u fost si parinti care s-au scandali#at,
dar nu pentru imoralitatea acestei practici, ci pentru faptul ca nu pare a fi intru
totul o solutie viabila, ca aceasta practica nu-i va opri de la se&ul normal....
9@: Celor ce au vreme de citit si dragoste de )ristos le recomand espre inselare,
1fantul ,gnatie *riancianinov.
9C: Aops, Pops, 1pic4 sunt cateva dintre trupele de minore care se unduie pe $(.
90: 2nele vedete ,layboy au recunoscut ca oferta de a po#a in revista li s-a facut
inainte de 7E ani, apoi, dupa implinirea ma"oratului au purces la reali#area
pictorialelor pentru revista (ve#i ca#ul +ndreea +ntonescu, e&-+ndrG). De nurii
minorelor se folosesc insa si alte publicatii care nu intra sub incidenta eroticului,
dar cochetea#a cu el.
9E: Din conferinta ,uterea duhovniceasca a deznadejdii, +lba ,ulia, Postul
Craciunului, ;DD=. 1ursa' ,nternet.
98: Preacuviosul !artinian a fost din Ce#areea Palestinei si a inceput sihastreasca
traire pe cand era in varsta de optspre#ece ani, petrecand prin pustii si prin
munti. 1i plinind in sihastrie doua#eci si cinci de ani, printre alte multe ispite a
fost supus si la aceasta ispita a celui viclean' o femeie desfranata, imbracandu-se
in haine de om sarac, a venit la muntele acela unde se gasea sfantul6 si daca a
inserat, a inceput a plange, ca si cum adica s-ar fi ratacit si s-ar fi temut sa nu o
manance fiarele, daca ar ramane afara. Deci se ruga de sfant sa o primeasca
inauntru in chilie si sa nu o lase sa fie mancata de fiare. ,ar el, va#and ca nu e cu
putinta a o lasa afara, a primit-o inauntru, si el se duse in chilia cea mai ascunsa
a lui. ,ar dimineata va#and-o cuviosul schimbata la infatisare (caci purta acum
imbracaminte femeiasca frumoasa, cu care se impodobise peste noapte), a
intrebat-o cine este si pentru ce a venit acolo. Dar ea, fara de rusine, a #is'
HPentru tine!I. 1i defaimand viata sihastreasca, si adaugand ca toti dreptii cei de
sub Lege s-au bucurat de petrecerea laolalta cu femeile, il indemna sa se apropie
de ea. Cuviosul putin cate putin indemnandu-se si subjugat fiind era gata sa
cada in pacat; a fost tras inapoi de la cadere prin dumnezeiescul ar. 1i,
aprin#and multe gate"e (vreascuri, n.n.), a sarit in mi"locul focului, do"enindu-se
si #icand-si' !"e vei putea sa rabzi# $artiniane# focul geenei lasandu-te in
voia poftei rusinoase# supune-te femeii%. 1i asa ar#andu-se pe sine si smerind
salbaticia trupului, pe femeia care se inteleptise va#and acestea, a trimis-o la
manastire. ,ar el, vindecandu-se de ranile focului si fiind dus cu barca de un
corabier, a a"uns la o stanca din mare, care era departata de uscat cale de o #i, si
a locuit #ece ani acolo, fiind hranit de acel corabier. 1i iarasi a plecat de acolo,
pentru ca o fata scapata pe o scandura dintr-un naufragiu a a"uns pana la stanca
pe care se gasea el. Cuviosul scotand-o din mare, a plecat de acolo zicand ca nu
poate sta laolalta iarba uscata si focul. 1i sarind in mare, cu a"utorul unor
delfini, care l-au luat pe spate, a a"uns la uscat. De acolo a trecut prin mai multe
cetati #icand' H.ugi, !artiniane, ca nu cumva iarasi sa te a"unga ispitaI (caci asa
hotarase sa-si petreaca si cealalta ramasita a vietii), a sosit la +tena. 1i aici a
adormit in Domnul, invrednicindu-se a fi ingropat cu mare cinste de episcopul
locului si de tot poporul. ,ar despre cele doua femei, se #ice ca' cea dintai s-a dus
la manastire si traind acolo in curatie, s-a invrednicit a face minuni6 iar cea de a
doua, a ramas pe acea stanca din mare pana la sfarsitul vietii, imbracata cu
hainele barbatesti pe care i le-a dat corabierul ()ietile Sfintilor de peste tot
anul, <ditura *iserica Artodo&a, +le&andria, ;DD;, p. ;CC).
97D: (rampeie de viata. in invatatura ,arintelui &pifanie +. /eodoropulos,
1chitul romanesc Lacu, 1fantul !unte +thos, ;DDD, p. 7;=.
977: ,n vechile carti ortodo&e nu se gaseste sintagma fiul risipitor, ci fiul
curvar. $ermenul risipitor este foarte general, insemnand cheltuitor, nechib#uit
si nu e inteles de tot omul vremurilor noastre cu semnificatia lui pe care o da
te&tul biblic. /u e grav faptul ca fiul din <vanghelie era risipitor (cheltuitor), caci
putea sa-si risipeasca averea facand milostenii, cum au facut mai tar#iu multi
1finti Parinti ai *isericii noastre, ci faptul ca i-a risipit cu desfranatele. Conclu#ia
pildei e ca fiii desfranati sunt asteptati de catre $atal iubitor sa-si vina in fire. <i
devin ceea ce au fost mai inainte si li se reda demnitatea de fii. +sta e marea
taina a crestinismului' celor care se intorc la )ristos, nu li se pomeneste trecutul.
<i sunt considerati oameni noi transfigurati de harul lui Dumne#eu.
97;: 1fantul ,oan 1cararul, in #lorilegiu filocalic, <ditura )erald, *ucuresti, p.
7=?.
97=: Pentru a pastra harul Duhului 1fant, trebuie sa nu primim nici un gand care
nu-, place lui Dumne#eu, ne spune 1taretul 1iluan.

97?: +semanarea nu inseamna identitate. 1untem atat de particular amprentati,
incat a crede ca acelasi pacat, savarsit de mai multi oameni, ar putea fi vindecat
prin aceeasi reteta, nu este decat o grava si profunda eroare... +ceasta e
prime"dia stereotipiei duhovnicesti..., a necercetarii atente, prin particulari#are,
a fiecarui om... (C. C. Cioma#ga, 0ucrarea, <ditura Jiua, ;DD?, p. E8).
De ce cad, uneori, cei duhovniceti?! >>
(unui frate care intreaba)
Din scrisoarea ta inteleg ca ai un prieten deosebit. <ste cel mai serios dintre toti
prietenii tai. <ste foarte atent cu viata sa duhovniceasca. !erge cu regularitate la
1fanta Liturghie, posteste, se roaga cu bucurie (cu %ugaciunea lui ,isus, dar si cu
acatiste si catisme din Psaltire), citeste carti duhovnicesti, a"uta pe oricine ii
cere a"utorul. + fost si ramane in continuare un model de ase#are sufleteasca,
chiar daca ai aflat de la cineva ca a trecut printr-o cumplita cadereK, ai aflat ca
o buna perioada de timp a trait in concubina". /u in alte timpuri, ci acum, de
curandK <sti sigur ca la mi"loc nu-i vorba de nici o minciuna, desi, spui ca ti-ai fi
dorit sa fie.
$e tangui si plangi pentru el, pentru durerea inimii lui, pentru teribila lupta de a
iesi din patima, pe care, desi nu ti-a marturisit-o, o banuiesti prea bine caci Lcine
cade de sus, se loveste mai tareM. .erice de tine ca ceea ce se considera a fi, de
obicei, pricina de "udecata sau sminteala, la tine a devenit pricina de plans
pentru aproapele. !a bucur sa descopar o dragoste asa de mare si implinirea unui
cuvant al Catehismului' L!antuitorul fericeste nu numai pe cei ce-si plang
pacatele proprii, dar si pe cei care-si frang inima si plang pentru pacatele
semenilor lor, rugand pe Dumne#eu sa le dea caintaKM97@:. ,nsusi !antuitorul 1-a
intristat si a plans pentru pacatele celor din ,erusalim, din Capernaum si din alte
cetatiK +postolul Pavel, la randul sau, ne indeamna sa plangem cu cei ce plang,
cu cei in suferinta (cf. %omani 7;, 7@).
Caderile celor duhovnicesti, intr-adevar, nu sunt simple caderi. +cestia stiu prea
bine ce inseamna pa#a mintii, ispita, pacat, "udecata, %ai si iadK
+i mai aflat ca intre timp fratele s-a marturisit si, cu mila lui Dumne#eu, s-a
indreptat. 1lava Domnului! !a intrebi cum a putut sa cada intr-un pacat asa mare
o persoana foarte anga"ata in viata duhovniceasca?
(at sunt de necercetate judecatile 0ui si cat de nepatrunse caile 0ui (%omani 77,
7=). /oi putem sa cercetam motivul caderii, dar numai Dumne#eu stie cau#a
tuturor lucrurilor. /umai <l stie motivul pentru care a ingaduit aceasta. Daca-ti
spun ca a ca#ut din lucrarea diavolului poate imi vei replica' L*anuiam asta!M !ai
mult, raspunsul acesta pare a fi uneori varianta simplista de a lamuri problemele
duhovnicesti. 1implista si deloc profilacticaK
Discutam deuna#i in redactie o problema ridicata de unii tineri apropiati de
*iserica' L< omul capabil de orice fapta? Poate el cadea in orice pacat?M
,ata ce spune 1fantul !acarie <gipteanul intr-o omilie de-a sa' L+m intalnit
deseori printre frati pe unii care au primit atata har si bucurie, incat timp de
cinci sau sase ani spuneau ca pofta s-a stins in ei. Dar dupa aceasta, pe cand
socoteau ca s-au eliberat definitiv de ea, rautatea, care era ascunsa, s-a tre#it in
ei si au fost mistuiti de pofta, incat se intrebau uimiti' de unde a venit dupa atata
timp, atata rautate asupra lor? De aceea, in mod firesc, nimeni dintre cei cu
mintea intreaga nu indra#neste sa spuna' +vand harul in mine, sunt liber fata de
pacat6 ci, ambele realitati harul si pacatul lucrea#a intru mintea mea. Cei ce n-au
e&perienta lucrurilor, pe cand harul lucrea#a cat de cat in ei, socotesc ca de"a au
invins, ca sunt crestini desavarsiti. <u, insa, #ic ca asa stau lucrurile' dupa cum
atunci cand soarele stralucind pe cer, in aer curat, vin in "urul sau norii si il
acopera, intunecand va#duhul, fara insa sa-l vatame, pentru ca el ramane intreg
in lumina si in elementul sau6 la fel stau lucrurile si cu cei ce nu sunt cu
desavarsire curatiti6 desi traiesc in harul lui Dumne#eu, ei sunt stapaniti in
adancul lor, de pacat. <i au porniri naturale si ganduri puternice pentru
Dumne#eu, dar nu sunt cu totul de partea bineluiM97C:.
Deci, cinci sau sase ani pofta s-a stins in ei, nu mai aveau nici o patima, si totusi
patimile au navalit din nou asupra lor. Caderile usoare in urcusul duhovnicesc,
pentru cei ce s-au hotarat pentru aceasta cale, sunt aproape inevitabile...
Desfraul e insa o cadere grava ce poate fi evitata. <l este o forma de aposta#ie,
mai ales in situatia in care ai cunostinta cea buna. Patima aceasta Ltradea#aM
e&istenta unei vointe slabe, caci, stim bine, )ristos nu ingaduie sa vina asupra
noastra ispite mai mari decat putem duce. 1fintii, desi au ca si noi fire
neputincioasa, au insa vointa buna, cuget bun. Aare crede cineva ca 1fantul
(italie (;; aprilie), cel care mergea noaptea la bordel pentru a marturisi
prostituatelor invatatura lui )ristos si a le chema la pocainta, nu avea instinct
se&ual? +vea cu siguranta, dar inainte de orice avea vointa bunaK
Patericul spune, pe de alta parte, ca patima in om nu este niciodata LomorataM,
ci doar LadormitaM prin mila si lucrarea lui Dumne#eu970:. < vorba aici de o alta
nuanta, insa mesa"ul e acelasi' nimeni niciodata sa nu se creada nepatimitor!
!ulti Parinti spun ca, fara harul lui Dumne#eu, omul poate cadea chiar si in
neputinte si patimi pe care, de obicei, le stapaneste cu strasnicie. Cu toate
acestea socotesc ca sunt atatea fapte nefiresti, imorale, chiar scabroase, pe care
moda sau mass-media de a#i le pun pe taraba, insa cel cu buna-cuviinta, crescut
frumos, nu va cadea, pentru simplu motiv ca nici macar nu gandeste asemenea
caderi sau chiar ii displac total. Ca sa faci pacatul, inainte de toate, trebuie sa-ti
placa sa-l faci. Probabil ca prietenului tau, ca#ut si ridicat, i-a placut pacatul si,
totodata, a fost scarbit de caderea sa, ca si odinioara .ericitul +ugustin.
Cum a putut sa cada prietenul tau intr-un pacat asa mare, el, iubitorul de
Dumne#eu, care trebuie sa fi fost de#gustat de pacat, de lucrarea diavoleascaK?
Ce a putut indeparta harul incat fratele sa cada in pacate de rusine?
1a ne amintim de caderea %egelui David. 1pun Parintii ca s-a datorat unui gand
semet' L/u voi cadea in veacM. !andria indepartea#a lucrarea harului
dumne#eiesc, smerenia ii arde pe demoni, spun in esenta cartile duhovnicestiK
Cred ca smerenia e mai importanta decat asce#a si, daca n-o avem, Dumne#eu ne
lasa sa cadem in pacate ca sa ne vedem neputinta si sa ne smerim. ,n multe
ca#uri, mandria poate face mai mult rau decat desfranarea. Cred ca fiecare
trebuie sa ne cunoastem limitele, sa vedem cati talanti avem, sa nu incercam sa
facem nevointe peste puterile firesti. Dumne#eu nu ne cere mai mult decat
putem sa facem, asa cum spune si parintele +rsenie *oca in (ararea +mparatiei'
L,n fiecare om este inchisa o masura a lui, dupa cum ne asigura si 1fantul Pavel
(%omani 7;, =)6 peste aceasta masura sa nu treaca nimeni. +ratarea si implinirea
in firea noastra a tuturor darurilor nasterii noastre de sus, din Duhul 1fant, e ceea
ce numim desavarsirea, cea la masura fiecarui ins. .iecare e in#estrat si trimis sa
implineasca un rost al lui Dumne#eu in oameni. De#velirea si intelegerea acestui
rost sau destin ascuns in noi, in fiecare, dupa atotstiinta de mai inainte a lui
Dumne#eu, nu poate fi de#gropat fara cunostinta si luarea aminte a unui duhovnic
iscusit, care are gri"a si mestesugul sa inlature toata piedica si nepriceperea, ca
sa poata avea loc de ele voia cea buna a lui Dumne#eu, care era ascunsa in
tineM97E:.
Desavarsirea, cea la masura noastra, asta trebuie sa cautam in noi insine,
ascultand de duhovnicul nostru. 1i mie mi s-a intamplat sa incerc sa fac mai mult
decat eram in stare si de fiecare data m-a costat. /u putem toti sa facem
nevointele pe care le fac unii sfinti B nu trebuie sa ne intristam, Dumne#eu nu ne
cere asta B trebuie sa nu lenevim, sa avem mintea trea#a, sa facem ceea ce
suntem in stare.
Din pacate e&ista astfel de caderi, am cunoscut si eu persoane care au avut
caderi mari dupa niste eforturi duhovnicesti deosebit de mari, poate e&agerat de
mari. Desigur, )ristos stie ce este in sufletul fiecaruia, cata sinceritate are in
dorinta de a se apropia de Dumne#eu. <l nu paraseste niciodata pe cei ce il cauta
cu inima curata.
Pe de alta parte, viata curata nu se castiga de a#i pe maine, a#i sunt pacatos,
maine sunt sfant (decat in ca#uri e&ceptionale). $rebuie sa recunoastem ca
pacatul este in noi dupa cum scrie si 1fantul +postol Pavel (%omani 0, 7?-;@) si,
deci, fiind in noi avem de luptat cu el pana la moarte, desi avem harul pe care il
primim prin 1fintele $aine. ,nsa LKcei care #ic ca pacatul nu este in om se
aseamana acelor oameni care, inghititi de valuri, nu recunosc acest lucru si #ic'
Am auzit un vuiet de ape. <i sunt inghititi de valurile rautatii si nu recunosc ca
pacatul e in mintea si in cugetele lor. 2nii dintre acestia sunt dotati cu
intelepciune si vorbesc multe lucruri interesante, dar vorbirea lor nu este dreasa
cu sarea cea cereasca. <i povestesc despre cina imparatului, fara sa fi primit sau
sa fi gustat ceva din eaM978:.
Caderea mai poate veni din neascultare fata de duhovnic. (ai mieK 1unt multe
e&emple de caderi din pricina neascultarii si in Pateric. 1pui ca fratele are
duhovnic iscusit. < mare lucru, caci nu e chiar usor sa gasesti un duhovnic iscusit.
%evenind la fratele, important este ca el nu a de#nada"duit, ca s-a ridicat si
merge mai departe. + biruit )ristos in inima Lui B caci fratele L-a chemat, cu
siguranta, de multe ori pe timp de pace, in vremea #ilei sau in cea a noptii. +
biruit nade"dea in mila lui Dumne#eu, singurul care infranea#a firea. 1pune
1fantul ,oan 1cararul' L%abdator este lucratorul care nu cade, sau isi castiga# din
caderi biruinteM9;D:. Doamne fereste insa a ne arunca noi insine in pacat pentru
o pocainta mai bunaK +sta ar fi o mare ratacire.
+s mai face o preci#are, si te rog sa ma ierti pentru ea, dar ti-o spun pentru ca
am au#it-o si eu de la duhovnic si m-am folosit. /u mai asculta ce #ic altii in
astfel de situatii, o fi, n-o fi adevarat B nu stim! Cine asculta vorbele de rau fata
de aproapele sta de vorba cu dracii!K /-ai au#it de oameni care se iubesc,
locuiesc sub acelasi acoperis si traiesc in castitate? 2nii se si casatoresc pentru a
nu da prile" de "udecata. Aricum fratia ta nu l-ai "udecat si asta-i foarte
important.
1a presupunem ca totul e adevarat. /u-i vorbi prietenului tau niciodata de
caderea lui. $recutul din care el s-a ridicat nu mai e&ista. Dumne#eu a uitat
pacatul lui, uita-l si tu. +minteste-ti ca Lnoi-ceilaltiM doar in aparenta suntem
curati si roaga-te din inima spunand' LDoamne, iarta-ma si pe mine si pe
prietenul meu!M.

97@: (redinta ortodoxa, <ditura !itropoliei !oldovei si *ucovinei, ,asi, 788C, p.
?7@.
97C: 1fantul !acarie <gipteanul, Scrieri. Omilii duhovnicesti, P1* =?,
<.,.*.!.*.A.%., pp. 708-7ED.
970: 1e spunea despre un batran, ca a facut cinci#eci de ani, nici paine mancand,
nici vin band degrab si #icea ca a omorat curvia si iubirea de argint si slava
desarta. 1i a venit la el avva +vraam, au#ind ca a spus acest cuvant. 1i i-a #is lui'
tu ai spus cuvantul acesta? + raspuns batranul' da. &i i-a zis 'vraam: iata# intra in
cilia ta si gasesti pe rogojina ta o femeie; poti sa socotesti ca nu este femeie(
)aspuns-a batranul: nu# dar ma lupt cu gandul sa nu ma ating de ea* 'tunci a
zis 'vraam: iata# n-ai omorat patima# ci este vie; dar este legata* ,arasi cand
umbli pe drum, ve#i piatra si harburi, iar in mi"locul acestora, aur6 poate mintea
sa socoteasca pe acesta ca pe acelea? Jis-a batranul' nu, dar ma lupt cu gandul sa
nu-l iau pe el. 1i a #is +vraam' iata este vie patima, dar este legata. !ai departe,
#ice iarasi avva +vraam' iata, au#i despre doi frati, ca unul te iubeste, iar altul te
uraste si te vorbeste de rau. De-or veni la tine, ii ai deopotriva pe amandoi?
%aspuns-a batranul' nu, dar ma lupt cu gandul sa fac bine celui ce ma uraste ca si
celui ce ma iubeste. Jis-a avva +vraam lui' apoi iata ca sunt vii patimile# dar
sunt numai legate de sfinti (,atericul egiptean, +lba-,ulia, 788?, pp. =@-=C).
97E: Parintele +rsenie *oca, (ararea +mparatiei. 1ursa'
http'>>FFF.nistea.com>boca.htm
978: 1fantul !acarie <gipteanul B Scrieri, Omilii duhovnicesti, P1* =?,
<.,.*.!.*.A.%., pp. 70C.
9;D: 1fantul ,oan 1cararul in #lorilegiu filocalic, <ditura )erald, *ucuresti, ;DD=,
p. 7==.
Desfrnaii si Preoia >>
*ai pot sa slujesc lui umnezeu ca preot1
(raspuns catre un student de la $eologie - Pastorala)

/imic sa nu faci fara sfat,
intreaba inainte de orice pe oricine, chiar pe un copil,
rugandu-te lui Dumne#eu ca sa-ti raspunda prin acela'
,ata dreapta socoteala!
(1fantul ,oan 1cararul)

+deea acestui articol s-a nascut din discutia sincera! deschisa cu un student de la
/eologie - ,astorala. Seriozitatea problematicii ridicate m-a facut sa cred ca
merita o tratare speciala si nu doar un raspuns 2evaziv2 la ,osta redactiei9;7:! in
nadejdea ca se vor folosi si alti teologi.
,roblema ridicata de studentul teolog se refera strict la pacatul desfranarii pe
care l-a savarsit demult! dinainte de intrarea la /eologie! cand nu ajunsese la
cunostinta adevarului! un pacat mai vechi! spovedit si nerepetat! pentru care a
varsat lacrimi. *ai apoi! studentul s-a invrednicit si de impartasirea cu Sfintele
/aine.
2Stiu ca Sfintii ,arinti sunt categorici! insa vedeti vreo sansa sa pot sluji lui
$ristos ca preot12 intreba studentul aproape plangand. (oncret! cel ce a
desfranat si s-a pocait mai poate primi hirotonia1

,ntr-adevar, desfranarea este unul din impedimentele la preotie, dupa cum spune
si 1fantul 1imeon al $esalonicului' ...cel ce curveste dupa bote# sau a avut
tiitoare nu poate sa fie arhiereu, preot, diacon sau altceva din randuiala
preoteasca9;;:. $ot astfel se e&prima ,oan Postitorul, !arele (asile si nu numai
ei' Cel ce a curvit macar o data, preot sa nu se faca. ,mpedimentele la preotie
sunt, de altfel, mult mai multe, dar nu le vom pomeni acum.
$rebuie sa-ti marturisesc ca am simtit ca vrei, desi nevrednic fiind, sa te apropii
de preotie din dragoste pentru )ristos si pentru oameni si nu pentru alte pricini
nebinecuvantate. Cand ai amintit de .ericitul +ugustin am simtit ca vrei sa spui
ar trebui sa se poata, vreau din tot sufletul sa-, slu"esc Lui...
<&ista acel canon care se refera la fostii pagani, carora prin bote#, li se iarta
desfranarile si pot sa se faca preoti9;=: (e si ca#ul .ericitului +ugustin, care-si
marturiseste in (onfesiuni - ,,,, 7 - viata desfranata, si care dupa convertire va
a"unge episcop). ,ata, deci, ca bote#ul sterge desfranarea. Logica e simpla,
paganul (necrestinul) desfranand nu se leapada de )ristos pe care nu-L stie. Celui
bote#at, crestinului adica, desfranarea i se socoteste ca o forma de aposta#ie, el
intinea#a haina bote#ului. (edem dar ca impedimentul nu sta in intinarea
trupului, ci in vointa. Cel care a putut sa schimbe mangaierile harului pe
mangaierile unei femei, nu prea mai are ce sa faca in altar. Cu toate ca si pentru
acesta este pocainta. $u, care ai primit bote#ul de mic, dar nu ai avut cunostinta
cea buna, traind intr-o familie si intr-o societate care nu pun pret pe invatatura
crestina, mai rea decat cea pagana, socotesc ca poti fi "udecat precum paganii,
mai ales ca - imi amintesc cand mi-ai spus - n-ai facut %eligie in scoala. -andesc
ca tu nu te-ai lepadat de )ristos cand ai facut acel pacat, ci ai urmat chemarile
firii ca#ute, caci numai )ristos infranea#a firea, noi nu putem9;?:. Pe urma, cand
ai cre#ut, ti-ai indreptat viata, ai aratat ca ai vointa buna. +sadar, canoanele sunt
pentru boala vointei, poate nu atat pentru intinarea trupeasca, pentru ca si
paganii s-au intinat trupeste, dar Dumne#eu ii face preoti, de se vor indrepta,
pentru ca n-au stiut . +sa si tu n-ai stiut. Desi e&ista un e&emplu in ,ateric in
care se iarta si unui episcop, deci si celui ce a stiut, care, ca#and in desfranare isi
anunta turma ca nu mai e vrednic de o asa mare dregatorie6 credinciosii nu vor
insa sa se desparta de arhiereul lor, asa ca parintele porunceste sa treaca toti cu
picioarele peste dansul la iesirea din biserica si doar asa va primi sa ramana.
Credinciosii fac intocmai, iar dupa aceasta se aude glas din cer' Pentru multa lui
smerenie i-am iertat pacatul9;@:. Canoanele in acest ca# sunt insa categorice,
toate vorbind de caterisire9;C:. <le n-au fost desfiintate, ci doar Dumne#eu a
lucrat in mod e&ceptional in acel moment caci' 0a oameni aceasta e cu
neputinta! la umnezeu insa toate sunt cu putinta (!atei 78, ;C). +cest e&emplu
nu poate fi "ustificare pentru desfranarea in cunostinta de cau#a6 daca cineva,
acum, ca si teolog, savarseste pacatul desfraului, nu-l pot vedea preot.
Canoanele sunt categorice. Desfranatul nu-i bun crestin, cu atat mai mult bun
preot nu poate fi.
1unt unii care spun ca tunderea in monahism lucrea#a si ea in acelasi chip, ca in
ca#ul paganului care primeste bote#ul. +devarul e ca nu stiu sa fie pomenita
aceasta situatie intr-un canon. De ce am crede ca cei tunsi in monahism pot primi
mai usor preotia decat mirenii, oare e tunderea mai mare decat pocainta, decat
baia lacrimilor? +r fi o "ustificare - monahul moare lumii, el ingroapa intreg
trecutul, se naste din nou, primeste un nou nume, se imbraca in haina
ingereasca. 1a #icem, dau un e&emplu, ca ,oan a desfranat, dar ,oan nu mai este,
el este acum monahul ,oanichie. ,oan nu poate primi hirotonia, ,oanichie insa
poate. Aare ieroschimonahul Daniil 1andu $udor despre care se spune ca era un
dandy al anilor N=D si caruia i se imputa, bunaoara, o tinerete cam intempestiva,
aventuroasa si boema9;0: inainte de accidentul aviatic, era vrednic de primirea
hirotoniei? Pare-mi-se ca si la parintele Paulin Lecca, putem deduce din unele
pagini ale sale, ar fi ca#ut in acest pacat in tinerete.
(orbim de pocainta, de lacrimi, insa, canoanele spun ca nu-s de a"uns pentru
primirea hirotoniei pentru cel ce a ca#ut in desfrau. $otusi, se naste intrebarea'
cu ce e mai mare *ote#ul decat Pocainta (!arturisirea) din aceasta perspectiva a
curatirii?6 caci, iata, paganul desfranat care vine la )ristos poate primi hirotonia
(pentru ca a fost spalat de toate pacatele anterioare botezului), insa crestinul
care a plans pentru pacatul lui, primind bote#ul lacrimilor, nu mai poate primi
preotia! 1fantul ,oan 1cararul spune insa lamurit' Desi cuvantul e indra#net,
i#vorul lacrimilor dupa bote# e mai mare decat bote#ul. Deoarece acela ne
curateste de pacatele noastre de mai inainte, iar acesta, de cele de dupa aceea.
1i primindu-l pe acela toti ca copii (bote#ul - n.n.), ne-am intinat dupa aceea6
prin acesta (i#vorul lacrimilor, pocainta - n.n.) insa l-am curatit si pe acela9;E:.
Ce sa mai vorbesc de primirea 1fintei ,mpartasanii care e unire cu )ristos... Poti
fi gasit vrednic de $rupul si 1angele Domnului, dar nevrednic de preotie?
Cine poate spune ca pricepe $ainele Domnului, cine-L poate ingradi pe <l? +nima
curata zideste intru mine! umnezeule si duh drept innoieste intru cele
dinlauntru ale mele (Psalmi @D, 77) spune Psalmistul si noi impreuna cu el. 1tim
noi cum lucrea#a Domnul in inima smerita ce se roaga cu #drobire pentru
pacatele savarsite? Putem noi spune ca nu-l innoieste intru totul pe cel ce
plange, dupa cuvantul 1fantului Pavel' eci! daca este cineva in $ristos! este
faptura noua" cele vechi au trecut! iata toate s-au facut noi (,, Corinteni @, 70)?
Daca omul si-a spovedit si si-a urat pacatul, acesta se sterge din toate cartile
care este scris' si din cartile dreptatii lui Dumne#eu, si din cartile firii noastre...
+stfel, el nu mai este pomenit la "udecata9;8: spune 1fantul $eofan.
(in si pun in cumpana o istorioara. 1e spune ca un episcop a oprit de la slu"ire un
preot care ca#use intr-o cursa, pare-se ca i se pusese ceva in bautura, apoi, o
femeie fara Dumne#eu a pacatuit cu el. Preotul nu facuse pacatul cu voie, insa
episcopul l-a oprit de la slu"ire. Dupa foarte multa vreme in care preotul a plans
pentru aceasta rea intamplare, episcopul il cheama sa slu"easca si el impreuna cu
soborul la o inmormantare. 1e spune ca atunci cand preotul cu pricina a rostit'
...$u esti ,nvierea si (iata... mortul s-a ridicat din sicriu. %eplica ierarhului'
Poate ca Dumne#eu te-a invrednicit de darul facerii de minuni, dar Liturghia nu-
ti ingadui sa o savarsesti. 1i iar revin la pilda cu episcopul din ,ateric si inteleg
ca sunt multe taine de nepatruns.
1e poate ridica intrebarea de ce unele canoane se respecta cu acribie, iar fata de
altele e&ista o mai mare ingaduinta, e&ista un anume pogoramant? Daca "udecam
dupa randuielile canonice, ,oan <vanghelistul a fost chemat prea de tanar,
necanonic, la lucrarea apostoliei (arhieriei), iar 1fantul Petru care se leapada de
Domnul (deci aposta#ia#a) este reprimit totusi in ceata apostolilor. *ineinteles ca
vremea apostolica are situatiile ei cu totul aparte si nu trebuie sa le "udecam
astfel.
/u am in intentie sa cree# confu#ii, ci intentione# sa lamuresc ca problema e, in
situatia ta, cu totul alta.
+i pacatuit sau n-ai pacatuit, ai sau nu =D de ani - varsta canonica pentru preotie,
asta e o parte a problemei. $oti suntem nevrednici! Aricat de curat ar fi cineva
slu"irea aceasta e prea mare. Daca ne-am lua dupa vrednicia care se cere, n-ar
mai fi nimeni preot pe pamant.
De-ai fi curat ca ingerii si sfant ca ,oan *ote#atorul, preot nu poti sa fii spune
Parintele Cleopa citand pe <frem 1irul9=D:. -andesc ca daca duhul dragostei te
indeamna la plinirea cuvintelor psalmistului 3avna casei tale m-a mancat (Psalmi
CE, 77), doresti a te invrednici de darul preotiei si, spune 1criptura, bun lucru
doresti (cf. , $imotei =, 7). /u cred ca esti din aceia care incearca sa puna cu
orice pret mana pe preotie, asta fiind insa o alta problema9=7:.
$oti sunt nevrednici, e adevarat ca unii sunt mai nevrednici decat altii, insa doar
unii au chemare9=;:. Deci, dincolo de toate acestea, ai chemare? Caci daca ai
chemare de la Dumne#eu, lucrurile se limpe#esc. ,mi amintesc un cuvant al
vrednicul patriarh ,ustinian' Preotia este o chemare de la Dumne#eu - 1fantul
+postol Pavel spune despre sarcinile preotiei ca nu se iau de la sine, ci prin
chemare9==: (cf. <vrei @, ?). !ulti tineri urmea#a cursurile de teologie, dar nu
toti vor primi preotia, din lipsa de chemare.
Chemarea nu-i acelasi lucru cu vocatia. < adevarat ca $eologia este o facultate
vocationala6 unii a"ung aici din vocatie, altii a"ung sa si-o descopere in vremea
studiilor, altii sfarsesc studiile nedand semne ca ar avea-o. Cred ca atunci cand
Dumne#eu cheama pe cineva la slu"irea altarului tine cont de vocatia si de inima
omului. Chemarea se vede mai lesne in ca#ul hirotoniei intru arhiereu. /u stiu ca
un staret de manastire sau vreun arhimandrit sa-si depuna de buna voie, de la
sine chemare, dosar pentru hirotonia intru arhiereu.
/u pot sa fiu de acord cu un cuvant al unui profesor de teologie argesean care
spunea teologilor absolventi sa nu creada ca nu au chemare de vreme ce au
absolvit $eologia. /u are a face una cu alta. Daca un tanar teolog se cununa civil,
traieste in concubina" si face cununia religioasa dupa o vreme e semn clar ca n-a
priceput nimic din viata crestina, macar ca a facut $eologia. Ce sa caute unul ca
acesta in sfantul altar?? Cum sa poata el, fara duh de pocainta, sa invete pe altii
ce-i viata crestineasca? Dumne#eu care poate toate, nu face insa tot ce poate si
cred ca nu cheama la slu"ire pe cel ce n-are un cat de mic inceput de pocainta.
*atranul Porfirie al grecilor, isi amintea un ucenic, spunea' 2nii teologi, spune
parintele, sunt teologi doar dupa diploma, fiind in realitate niste teologi-
neteologhisiti9=?:.
1unt convins ca arhiereul te va chema, de va fi de la Dumne#eu. Cum afli ca ai
chemare? %oaga-te cu smerenie si pocainta. %oaga-te cu toata inima ta, cu tot
sufletul tau, cu tot cugetul tau !arelui +rhiereu )ristos si daca <l te doreste te va
chema cu siguranta. ,nsusi )ristos 1-a rugat inainte de a chema pe +postoli. 1i pe
noi ne invata sa facem asemenea' 3ugati pe omnul secerisului ca sa scoata
lucratori la secerisul sau (!atei 8, =E). 1pun ca daca e de la Dumne#eu episcopul
te va chema. ,ar cand te va chema sa primesti. Poate iti pare o gluma, cum sa te
cheme tocmai pe tine?, gandesti cu siguranta ca esti un necunoscut in multimea
de teologi. ,nsa la Dumne#eu toti sunt cunoscuti... <u stiu mai multe ca#uri din
vremea noastra, nu doar din 1criptura, cand episcopul a chemat teologi anonimi
in diverse impre"urari la hirotonie. +m sa-ti relate# doar unul. +m avut un
minunat coleg, parintele /icolescu ,uliu, slu"itor in pre#ent la +#ilul de batrani
din Pitesti, care dupa o viata intreaga in care a fost profesor de sport, mergand
cu cativa elevi la !anastirea 1lanic, a fost sfatuit de Prea 1fintitul Calinic aflat
acolo, sa urme#e $eologia. 1i-a dorit mult sa devina preot, insa nu indra#nea
nicicum. + absolvit $eologia, dar nu indra#nea sa mearga sa ceara hirotonie.
Parintele <piscop insa nu l-a uitat, ci l-a chemat.
,nsa daca vrei sa te duci nechemat, du-te, dar personal nu-ti recomand! Consulta-
ti si duhovnicul in problema aceasta. +sa ma gandesc eu ca e in firea lucrurilor,
mai ales dupa ce m-am sfatuit cu preoti cu mult discernamant inainte de a
purcede la redactarea raspunsului pe care mi l-ai cerut, constient fiind ca harul
lucrea#a prin preot in chip tainic.
Parintele ,lie Cleopa, urmand indemnul 1fantului 1imeon al $esalonicului, daca
gasea in candidatul la preotie un pacat greu, opritor conform sfintelor canoanelor
il trimitea la episcop9=@:. ,n general, pot sa spun, parintii imbunatatiti nu dau
marturii prea usor, sunt constienti ca nu-i de "oaca cu hirotonia9=C:, preferand, in
unele situatii, sa-si trimita fiul duhovnicesc la episcop. +cesta, incunostiintat
fiind, poate decide sa-i acorde sau nu dispensa prin iconomie duhovniceasca.
$rebuie preci#at ca prin dispensa nu se abroga canoanele, ci numai se
interpretea#a temporar spre a se aplica de la ca# la ca#, in spiritul legii Domnului
si al *isericii9=0:.
Parintele +rsenie Papacioc intr-un dialog cu tinerii spunea' Daca te-ai dus sa ceri
un sfat la un episcop al lui Dumne#eu, raspunsul vine de la Dumne#eu prin acel
episcop. Daca nu ti-a convenit, atunci sa stii ca pe Dumne#eu l-ai clevetit. Deci
duceti-va ca la omul pe care Dumne#eu il tine acolo9=E:.
Pericolul apare cand teologul vrea sa forte#e mana si binecuvantarea arhiereului.
+dica, se poate intampla - nu #ic ca-i ca#ul tau, si ingaduie-mi sa vorbesc la
general de acum - sa mearga careva cu dosarul si cererea pregatita, sa spuna
episcopului ca-i licentiat, ca are nevasta, iar in satul lui natal e loc vacant si el e
omul potrivit. !ai poate adauga si marturia unui duhovnic ales anume care sa
intareasca faptul ca-i vrednic de preotie si lucrurile se re#olva rapid. De aceea
am spus ca eu personal n-as recomanda mersul la episcop de buna voie si nesilit
de nimeni, pentru ca e&ista riscul acesta, anume de a pune problema pacatului
opritor de la hirotonie atat de voalat incat sa iasa cum vrea teologul aspirant si
nu cum vrea Duhul 1fant. < adevarat ca Duhul 1fant nu hirotoneste pe toti cu
vointa 1a, dar lucrea#a prin toti....9=8:. +rhiereul are datoria de a-l cerceta - in
lumina canoanelor - pe cel ce doreste sa devina preot. /u pun la indoiala
vigilenta vreunui episcop, doar ma tem de lipsa de sinceritatea a unora dintre
absolventii facultatilor de teologie.
Cel care, avand impedimente ma"ore la preotie, se duce cu dosarul sa primeasca
hirotonie poate oare spune ca a avut chemare de la Dumne#eu? 2nde e marele
risc?! La intalnirea cu )ristos la ,nfricosatoarea 5udecata... Ce-ai cautat in altar?
Cine te-a chemat!? Ce poate raspunde atunci cel nechemat? De aceea, ma repet,
vorbeste chiar cu marele +rhiereu )ristos problema aceasta, ai nadejde9?D: ca
Dumne#eu care stie inimile fiecaruia te va chema prin episcop daca va voi sa-,
slu"esti Lui astfel, desi, de buna seama, sunt multe feluri de slu"iri. Cine n-are
impedimente ma"ore la preotie gasesc ca se poate duce la episcop sa discute
despre o eventuala hirotonie, dupa ce in prealabil a primit binecuvantarea
duhovnicului. 1pun sa discute, nu sa mearga sa ceara ca si cum s-ar cuveni sa
primeasca...
.rate, un lucru stiu, ca dragostea toate le rabda. 1i mai stiu ca trebuie sa avem
cu totii dragoste si pocainta, ca dragoste fara pocainta nici nu poate fi. /u
contea#a daca eu sau altcineva le vede pe acestea doua la tine, oamenii se pot
insela. )ristos sa le vada la tine si, crede-ma, te va chema.
Daca *unul Dumne#eu te va invrednici de slu"irea altarului nu uita sa multumesti
in fiecare clipa a vietii tale aidoma +postolului Pavel' *ultumesc (elui ce m-a
intarit! lui $ristos +isus! omnul nostru! ca m-a socotit credincios si m-a pus sa-+
slujesc! pe mine! care mai inainte huleam! prigoneam si batjocoream. /otusi am
fost miluit! caci in necredinta mea! am lucrat din nestiinta (, $imotei 7, 7;-7=).
,ar apoi nevoieste-te, ca sa faci temeinica chemarea si alegerea ta (cf. ,, Petru 7,
7D).
+isus i-a zis a treia oara' Simone! fiul lui +ona! *a iubesti1 ,etru s-a intristat! ca
i-a zis a treia oara' *a iubesti1 si +-a zis' oamne! /u stii toate. /u stii ca /e
iubesc. +isus i-a zis' ,aste oile *ele (,oan ;7, 70)

9;7: < vorba de rubrica LPosta redactieiM din saptamanalul Argesul Ortodox.
9;;: 1fantul 1imeon al $esalonicului apud +rhim. /icodim 1achelarie, ,ravila
bisericeasca, editia a-,,-a, 788C, p. 8D.
9;=: LCatehumenii care au "ertfit idolilor, apoi au fost bote#ati pot sa fie
hirotoniti, ca unii care au fost spalati de toate pacatele anterioare botezuluiM B
+ncira 7;. (+rhim. /icodim 1achelarie, ,ravila bisericeasca, editia a-,,-a, 788C, p.
E0)
9;?: Pe aceasta tema vorbeste foarte frumos Parintele 1avatie *astovoi in cartea
+ntre #reud si $ristos, <ditura !arineasa.
9;@: Cf. ,atericul egiptean, +lba-,ulia, 788?, pp. ==0-==E.
9;C: (e#i 1fantul /icodim +ghioritul, (arte foarte folositoare de suflet, <ditura
<piscopiei, %amnicul (alcea, pp. ?E-?8. 2nii ar putea spune ca aceste canoane
referitoare la caterisire s-au cristali#at chiar in vremea scrierii ,atericului insa
aceasta nu e logica potrivita. 1i in situatia descrisa in ,ateric si in intocmirea
sfintelor canoane a lucrat acelasi Duh 1fant.
9;0: %evista 3ost, nr. C > august ;DD=, 1ursa'
http'>>FFF.romfest.org>aug;DD=>stcanoni#are.shtml
9;E: 1fantul ,oan 1cararul, #lorilegiu filocalic, <ditura )erald, *ucuresti, p. 7=@.
9;8: 1fantul $eofan Javoratul, *antuirea in viata de familie, <d. 1ophia, ;DD?, p.
0D.
9=D: Ne vorbeste ,arintele (leopa 4, <ditura <piscopiei %omanului si )usilor,
788@, p. 87.
9=7: 1unt unii care vad in preotie o afacere (si revista (apital s-a grabit s-o
defineasca astfel). +cestia ar fi in stare sa puna mana pe preotie cu orice pret.
.ereste-te deci de a da bani pentru hirotonire sau parohie. 1fantul ,oan -ura de
+ur spune ca' L!ulti au rapit preotia cu bani, dar n-a fost cine sa-i vadeasca, n-
au au#it cuvintele spuse de Petru odinioara lui 1imon !agul (.aptele +postolilor E,
7E-;?). +sta nu inseamna ca au scapat de pedeapsa6 vor primi o pedeapsa cu mult
mai cumplita decat aceea pe care ar fi primit-o pe pamant, pentru ca istoria lui
1imon !agul nu i-a invatat minteM (1fantul ,oan -ura de +ur, espre feciorie.
Apologia vietii monahale. espre cresterea copiilor, <.,.*.!.*.A.%., ;DD7, p. =8).
Pentru pacatul simoniei, dupa canoane, e&ista un singur fel de pocainta'
indepartarea de la slu"ire ca un nechemat si nevrednic, caterisirea.
9=;: ,ntr-o rugaciune de la !aslu preotul spune' LCare si pe mine smeritul si
pacatosul si nevrednicul robul $au, cel incurcat in multe pacate si tavalit in
patimile de#mierdarilor, m-ai cemat la sfanta si preainalta treapta a +reotiei,
ca sa intru in ceea ce este dincolo de catapeteasma, in 1fanta 1fintelor, unde
sfintii ingeri doresc sa priveasca si sa auda glasul <vangheliei Domnului
Dumne#eului nostru si sa vada cu ochii lor chipul 1fintei 5ertfeKM (*olitfelnic,
<.,.*.!.*.A.%., 788E, p. 7;E). ,ata frate maretia preotiei. $e indemn sa citesti si
sa recitesti /ratatul despre preotie al 1fantului ,oan -ura de +ur. +i sa ve#i acolo
maretia si sublimul preotiei, marea responsabilitate de care !arele ,oan a fugit
din tineretile lui. +nahoretii din vechime aveau drept principiu sa fuga de femei
ca de foc, unii spuneau ca de vin sau ca de episcopiK De episcopi fugeau, pentru
ca acestia puteau sa-l smulga pe monah din viata sa monahala si sa-i confere
preotia (cf. Lucien %egnault, )iata cotidiana a parintilor desertului in &giptul
secolului +), Deisis, 1ibiu, ;DD?, p. @C).
9==: Si nimeni nu-si ia singur cinstea aceasta, ci daca este chemat de
Dumnezeu dupa cum si Aaron (<vrei @, ?). Chemare au avut si profetii (echiului
$estament. +postolii au fost chemati, mai apoi Pavel a fost chemat. ,nsusi
!antuitorul a fost trimis. ,ata ce spune o profetie despre !esia a lui ,saia' +ata
Sluga *ea pe (are o sprijin! Alesul *eu! intru (are binevoieste sufletul *eu.
,us-am peste &l uhul *eu si &l va propovadui popoarelor legea *ea (,saia ?;,
7).
9=?: +nastasios 1otirios $#avaras, Amintiri despre Batranul ,orfirie! parintele
nostru duhovnicesc! stravazator si inainte-vazator, <ditura *unavestire, *acau,
;DD;, editia a-,,-a reva#uta, p. ?;.
9=@: Ne vorbeste ,arintele (leopa 4, <ditura <piscopiei %omanului si )usilor,
788@, pp. 770-77E.
9=C: Parintele Paisie Alaru de la 1ihla sfatuia pe ucenicii lui care erau la randul lor
duhovnici' L!are atentie pe cine recomandam la hirotonie, ca ne asteapta aspra
"udecata. Ca unii au fost hirotoniti cu nevrednicie, impotriva 1fintelor Canoane,
si au facut greutati *isericii lui )ristosM (,arintele ,aisie uhovnicul, <ditura
!itropoliei !oldovei si *ucovinei, ,asi, 788=, p. 0?). Despre aceasta atentie
sporita vorbesc multi parinti, pe care nu-i mai pomenim aici.
9=0: +rhimandrit /icodim 1achelarie, ,ravila bisericeasca, editia a ,,-a, 788C, p.
C?.
9=E: Parintele +rsenie Papacioc apud uhovnici romani in dialog cu tinerii (editia
a-,,-a), <ditura *i#antina, *ucuresti, 7888, p. 7=7.
9=8: +rhimandrit /icodim 1achelarie, ,ravila bisericeasca, editia a ,,-a, 788C, p.
8D.
9?D: %egretatul Parintele Dionisie ,gnat de la Colciu, cel mai iubit duhovnic roman
athonit, are un cuvant care-ti poate da multa nade"de' L+ntrebare' O alta
problema' sunt oameni care au facut #acultatea de /eologie! dar inainte de a
ajunge la umnezeu! poate in adolescenta! au avut unele caderi trupesti! si si-au
pierdut fecioria... (e sa faca1 Sa se gandeasca sau nu la preotie1 5nii dintre ei
au incercat sa se pocaiasca! sa duca viata evlavioasa. (e parere aveti' e bine sau
e rau1 Sfintii ,arinti au zis ca cine nu e fecior nu e bun sa fie preot. ar unii
duhovnici ii trimit pe tinerii care dupa cadere s-au pocait sa isi asume crucea
preotiei! numai pentru a fi de folos celorlalti. uhovnicul spune' 6Ar fi bine sa
te indrepti spre preotie...7. ar Sfintii ,arinti spun altceva. %aspuns' +sa scriu
1fintii Parinti, sigur, asa este hotararea. Dar duhovnicii mari si episcopii dupa voia
lui Dumne#eu "udeca lucrurile. Daca intamplator dau in niste nevoi mari, ii dau
binecuvantare cate unei persoane in felul asta. Dar el singur nu poate sa ceara
lucrul asta. 1i nu poti sa #ici' Lnu-i nimic ca a ca#utM. +ntrebare' ar daca
episcopul si duhovnicul judeca totul! si dau binecuvantarea! iar cel in cauza are
framantari! nu e sigur ca e bine sa fie hirotonit! si are ganduri de indoiala1
%aspuns' Daca episcopul si duhovnicul dau binecuvantarea, atunci acela sa aiba
pace' se cunoaste ca a gresit, dar Dumne#eu l-a iertat, fiindca a facut ascultare.
<piscopul si duhovnicul vad niste greutati mari, de aceea i-au dat binecuvantarea6
este nevoie de preot. Pe cine sa trimita? < atata lume care cere Liturghie, cere
bote#uri, cere fel de fel de slu"beM (Ne vorbesc parinti athoniti, <ditura
*unavestire, -alati, ;DD=, pp. E7-E;). De retinut ca Parintele preci#ea#a ca
teologul cu pricina nu poate cere singur hirotoniaK
Concubinii, sinceritatea si femeia samarineanca >>
,n timpul liber mi se intampla sa rasfoiesc diverse reviste mondene, incerc sa le
iau pulsul, sa inteleg ce se mai intampla prin lumea aceasta. ,n multe dintre
aceste reviste de Lhigh-lifeM (desi high-life s-ar traduce prin Lviata la inaltimeM,
la standarde inalte, acolo nu vad decat viata de "os, pamanteasca, lumeasca, vad
neputintele firii noastre laudate si preamarite). Citesc, din ce in ce mai des, prin
astfel de reviste, articole si interviuri cu si despre vedetele noastre autohtone ca
nu se mai pune pret pe casatorie, preferandu-se concubina"ul, Lcasatoria de
probaM. Duhul vremurilor noastre estompea#a constiinta crestina6 concubinii nu-si
mai traiesc pacatul cu sfasiere de inima pentru situatia in care se afla si pe care
ar trebui sa o depaseasca. Jeci de cantareti, pre#entatori de stiri si alte vedete
$( B modelele vremurilor de a#i B afirma, spre e&emplu, cu nonsalanta'
Lcasatoria este doar o hartie! ce sa fac cu ea. Siguranta in relatie se bazeaza pe
cei doi oameni implicati! pe cat de mult isi doresc sa fie bine! nu pe un petic de
hartieM. !a feresc sa insir nume, sa le pomenesc aici pentru ca nada"duiesc ca
vor a"unge, cu mila lui Dumne#eu, la o intelegere crestina a vietii.
$raiul in comun fara acte, deci si fara binecuvantarea lui Dumne#eu in $aina
Cununiei in fata 1fantului +ltar B subiect discutat si rasdiscutat6 am mai scris si eu
pe aceasta tema. Dialogul dintre teolog si o astfel de persoana Ldeschisa la
minteM foarte previ#ibil, fad, conventional' L)ristos condamna desfraul!M, LDar
nu desfranam, noi ne iubim. Prostitutia este desfrau!M9?7:. L(a iubiti, dar tot
desfranare este, caci nu v-ati unit prin /unta6 chiar daca nu e o relatie pe bani si
chiar daca nu mai aveti pe altcineva, va iubiti cu patima, nu doar prostitutia e
pacatM. LDa, dar noi credem in Dumne#eu si-L iubim si <l ne iubeste pe noiKM.
LDa, dar nu sunteti in randuiala Lui, cine-L iubeste pe Dumne#eu asculta de
poruncile LuiKM, etc. A situatie de viata care intristea#a sufletele teologilor
nostri sinceri in lucrarea lor, care se simt de#armati de neputinta de a arata
concubinilor Calea. 1ituatie aproape fara iesire, potentialul dialog sec, searbadK
,ata insa o pagina nou-testamentara, arhicunoscuta de altfel, care ne de#valuie
atitudinea corecta pe care trebuie sa o aiba cei (cele) care spun ca n-au nevoie
de acte si, implicit, de ritualuri. < vorba de convorbirea !antuitorului )ristos cu
femeia samarineanca la fantana lui ,acov. ,isus ii vorbeste femeii de apa cea vie
pe care de o va bea cineva nu va mai inseta in veac, caci apa aceasta se va face
in acela i#vor de apa curgatoare spre viata vesnica (Cf. ,oan ?, 7?). Ca sa nu mai
insete#e, samarineanca cere aceasta apa de la )ristos, iar +cesta, ispitind-o, i-a
zis' *ergi si cheama pe barbatul tau si vino aici. #emeia a raspuns si a zis' N-am
barbat. +isus i-a zis' Bine ai zis ca nu ai barbat. Caci cinci barbati ai avut si
cel pe care il ai acum nu-ti este barbat. Aceasta adevarat ai spus. #emeia +-a
zis' oamne! vad ca /u esti prooroc (,oan ?, 7C-78).
!a gandesc ca si femeia samarineanca si-o fi #is ca n-are nevoie de acte si
ritualuri popesti. <a avea nelamuriri in ceea ce priveste credinta (intreaba pe
Domnul in ce loc se cuvine a se inchina), insa se-ntelege din cuvantul <vangheliei
ca nu punea pret pe randuielile lui Dumne#eu si traia ca atare. Dar iata ca ,nsusi
Dumne#eu vine la ea si in fata LProoroculuiM ea nu poate sa spuna' L(in imediat
cu barbatul meuM, ci L/-am barbat!M.
)ristos cere de la noi sinceritate6 ne cere sa nu ne mintim si sa nu ne mai
ascundem dupa tertipuri si atitudini la moda. /oi ne putem minti usor pe noi
insine, suntem firi slabe. !ediul ne influentea#a, high-life-ul o cere, concubina"ul
e trendy, se poartaK
)ristos striga insa inspre toate aceste vedete concubine care-si povestesc viata si
principiile fara de Dumne#eu prin reviste' LN-ai barbat8 (sau N-ai femeie8). Cel
cu care esti acum nu-i al tau. (ino-ti in fire. .ii sincera ca si femeia pe care am
intalnit-o odinioara la fantana lui ,acov de langa cetatea 1ihar a 1amariei. /u te-
am va#ut in fata 1fantului +ltar cerand binecuvantarea de a trai impreuna, in
iubire, toata viata. /u te pot lauda, cum am laudat-o pe femeia aceea. /u
traiesti dupa legea !ea, nu te cunosc pe tineM.
*unul Dumne#eu sa dea gandul si cuvantul bun al samarinencei tuturor celor care
cred ca n-au nevoie de randuielile lui )ristos!
9?7: Despre se&ualitatea premaritala scrie pe intelesul tinerilor Danion (asile in
e&celenta lucrare (artea Nuntii, <ditura <gumenita, ;DD?, (ve#i cap. espre
mirajul sexualitatii). Pe aceasta tema mai recomand .ericitul +rhimandrit
<pifanie ($heodoropulos), #amiliei ortodoxe 9 cu smerita dragoste, 1chitul Lacu,
1fantul !unte +thos, ;DD7, in special capitolul Necasatoria si fecioria difera sau
se identifica1 (p. ;E si urm.). +ici cuviosul parinte grec lamureste ca desfranare
nu e doar relatia intima pe bani, ci si Lintregirea dragosteiM unei perechi care se
afla in afara $ainei /untii.
Reclamele si sufletul nostru >>
)ad ceea ce-mi arati8
Aud ceea ce-mi spui8
(itesc ceea ce scrii si ma intreb' pentru ce1
(Campania de non-violenta in mass-media sustinuta de $elevi#iunea P+O)

$raim fara doar si poate intr-o lume caleidoscopica, intr-o lume poleita, intr-o
lume sclipitoare... < de-a"uns sa deschi#i televi#orul pentru a te convinge de
acest lucru. La orice fel de emisiune te-ai uita, te lovesc din cand in cand...
reclamele. 2neori, dimpotriva, am sen#atia ca reclamele sunt intrerupte de
fragmente de film... 1-ar parea ca-s bine venite, caci mai afli lucruri noi si utile,
ca de e&emplu' trebuie sa arunci periuta cat mai repede, pentru a nu da nas in
nas cu virusii, sa-i lucre#i numai din taste pe colegii care te enervea#a, sa
mananci napolitane, raspun#and cu gura plina la telefon si sa spui respectivului
ca a gresit numarul, etc. !ai aflu ca daca ai un brat plin de ciocolate poti spune
ca ai fost in paradis sau ca matreata e flagelul inceputului de mileniu (cine oare
m-a mintit spunandu-mi ca 1,D+ e acel flagel?...), ca barbatii nu se mai satura de
bere, nu de sete, ci deoarece e musai sa strangi capace pentru concurs. !ai aflu
si ca, de nu cumperi sapunul sau detergentul potrivit sau nu consumi sare iodata,
esti un om terminat si faci parte din turma. ,nteleg din ce vad ca reclamele la
alcool sunt facute special pentru betivi... %eplicile din spoturile publicitare
observ ca au devenit automatisme in discutiile dintre tineri (gen Pleaca, bre, ca
iei vopseaua!, ,nca una si ma duc, etc.). Cred ca intai le-am au#it pe strada si
apoi am inteles ca-s luate din reclame... +flu, de asemenea, ca produsele de
fast-food (numite inspirat in argoul american jun%-food - adica hrana
nesanatoasa, moarta, cu multe calorii) sunt naturale, probabil pentru simplu
motiv ca au in continut cel putin un ingredient sanatos.
,nteleg din ce vad ca se&ul, alu#iile se&uale pot vinde orice produs (de la sapunul
care face spuma pe pielea catifelata a top-modelelor, pana la bran#a topita a
colegului care anima mintea unei fetite de clasa a ,,,-a care se intreaba' Daca ma
saruta data viitoare!!?. /o comment!).
,ncepand chiar din postul +dormirii !aicii Domnului s-a facut reclama de
promovare a laptelui de consum. De ce tocmai de atunci? Probabil din
intamplare... <a cuprindea o cursa de vaci, nu de tauri, cum stim cu totii ca sunt
in 1pania. Cam derutant pentru cei mici..., caci, se stie, ei iubesc cel mai mult
reclamele.
Ceea ce m-a socat indea"uns, incat am cre#ut ca voi avea cosmaruri, este
macabra reclama care ne recomanda sa nu folosim copiii la incal#irea sufrageriei,
caci copiii nu sunt combustibil... Dar si aceea in care unui tanar ii iese un mic
alien suparat din stomac, pentru ca nu a citit cu atentie prospectul produsului
din care consuma.
%eclamele nu ne mai conving, ci ne sperie, ne sochea#a si uneori ne si scarbesc.
Prea mult, a"unge! ,nca un fenomen saturat, spun multi. <i devin suspiciosi orice
le-ai spune. Amul modern se simte mintit, furat, inselat de stralucirea aramei ce
seamana i#bitor cu aurul. Dar nu e acesta aurul. ,ar daca e sa li se spuna
oamenilor' 2ite, acesta-i aurul, te privesc banuitor. ,ar lipsa increderii,
banuiala, de buna-seama, e pacat. (redinta este din auzire (%omani 7D, 70), dar
vai, nu mai credem tot ce au#im. /e-am ars cu atatea reclame, incat suflam in
orice. 1untem suspiciosi permanent, credem ca toti au un interes ascuns, toti vor
ceva de la noi9?;:. 1i pe )ristos ,l tinem departe de noi din aceleasi motive...
)ristos a venit sa ne dea, nu sa ne ia. <l cere inima noastra pentru a o umple,
inca de aici, de bunatatile ceresti. <l e aurul de care vorbeam, dar noi prea am
fost mintiti si putini mai credem ca <l e raspunsul la toate intrebarile noastre, ca
dupa <l tan"este sufletul nostru, ca <l este ceea ce ne trebuie. La )ristos nu
avem alternativa viabila. !ulte sunt pe lumea asta, insa noua nu ne trebuie. *ine
spunea dumne#eiescul Pavel cand afirma' /oate imi sunt ingaduite! dar nu toate
imi sunt de folos (, Corinteni C, 7;). !i se poate reprosa ca le vad pe toate
teologal, dar, spunea /. 1teinhardt, conditia umana e o conditie teologala9?=:.
<&ista un cuvant evanghelic care ma pune pe ganduri de fiecare data cand il
descopar rasfoind 1criptura' Nu iubiti lumea! nici cele ce sunt in lume. aca
cineva iubeste lumea! iubirea /atalui nu este intru el" ,entru ca tot ce este in
lume! adica pofta trupului si pofta ochilor si trufia vietii! nu sunt de la /atal!
ci sunt din lume. Si lumea trece si pofta ei! dar cel ce face voia lui umnezeu
ramane in veac (, ,oan ;, 7@-70).
+cestea trei' pofta ochilor, pofta trupului, trufia vietii le vad a fi in antite#a
cu cele trei voturi monahale' pofta ochilor si saracia de buna voie6 pofta trupului
si castitatea6 trufia vietii si ascultarea neconditionata. (oturile, in acest ca#
actionea#a ca niste capace, ca niste inchi#atoare de robinet. Canalele sunt
astupate! Pe de alta parte, cei din lume care insa nu vor sa fie din lume, sunt
bombardati de sute de mesa"e comerciale #ilnic... $oate ne invata cate ceva,
toate deschid robinetul. $oate ne deschid spre lume, de fapt spre minciunile ei.
$oate ne starnesc pofta ochilor (trebuie sa-l ai, e timpul sa ai si tu..., doreste-
ti mai mult, n-o imparti cu nimeni), pofta trupului (rasfata-ti simturile,
pentru barbati adevarati), trufia vietii (fii cool, iesi din turma, pentru ca
meriti, fac ce vreau, dar stiu ce fac). +devarul este ca ni se dictea#a dorinte
ce ne-ndurerea#a (+lain 1ouchon). !a intrebam deuna#i daca oamenii cu idei din
publicitatea romaneasca sau de aiurea au studiat teologia, nu de alta, dar cunosc
mult prea bine elemente de ascetica (stiu sa sageteze, stiu sa stimule#e
neputinte si patimi, sa cree#e dependenta). *ine au facut anumiti ierarhi cand au
cerut neimplicarea slu"itorilor altarului in industria reclamelor (advertising-
ului)... 1i totusi sa nu stam cu mana-n san, dar ce putem face?...
1a le evitam cat putem! 1a recomandam, cu dragoste, sa nu se mai
e&perimente#e idei morbide si mincinoase pe cobaii telespectatori. *ietii de ei,
ce vina au? Dau sonorul mai incet si asteapta sa vada in continuare, peste cateva
momente, interesantul tal%-sho:, dar de fapt... au si uitat la ce se uitau... /u
mai contea#a. < vremea rugaciunii. 1e cere atentie sporita, caci diavolul ne a"uta
si el sa uitam ca vorbim cu Creatorul lumii, intervenind cu reclame...
Si ne da noua! celor ce mergem spre somn! odihna sufletului si trupului...

9?;: 2n redactor publicitar (cop4-Friter), persona" de roman, descopera in cateva
randuri mentalitatea celor de bransa' Lucre# in publicitate' ei da, polue#
universul. 1unt tipul care va vinde rahat. +cela de va face sa visati la lucruri pe
care n-o sa le aveti niciodata. Cer vesnic albastru, gagici care nu-s niciodata
nasoale, o fericire perfecta, retusata pe Photoshop, imagini bibilite, mu#ica
ultimul racnet (...). +postolatul meu e sa va fac sa va curga balele. ,n profesia
mea nimeni nu va doreste fericirea pentru ca oamenii fericiti nu consuma
(.rederic *eigbeder, 4;;.<<< lei, Pandora-!, ;DD?, p. ;=). Cuvintele pot parea
dure, dar e&prima o realitate.
9?=: /. 1teinhardt, =urnalul fericirii, <ditura Dacia, Clu"-/apoca, p. 777.
Pentru o presa ortodoa >>
<&ista in %omania de a#i, printre ortodocsii nostri, tendinta de a demoni#a mass-
media. !a intreb sincer ce castigam prin atitudinea aceasta, in conditiile in care
noi intar#iem sa venim cu alternativa? <ste foarte adevarat ca mass-media #ilelor
noastre a abdicat de la rolul educativ si ca promovea#a nonsalant desfraul,
mu#ica desantata, divertismentul estival scabros si lasciv, astrologia, vra"itoria,
teorii aparent stiintifice despre lume si viata, fenomenele 2...A. si paranormale,
sincretismul religios si, mai nou, invatatura cultelor neoprotestante. +#i prostul
gust si vulgaritatea au devenit, din pacate, sinonime cu libertatea de e&presie!
+sta cere publicul se spune deseori, insa, fara doar si poate, gusturile se si
educa. Dar sa nu dam vina pe comunicarea mediatica in sine, ea este, dupa cum
ii spune si originea, un mi"loc, un... simplu mi"loc. Cei ce alegem suntem noi,
cei ce citim #iare, cei ce ascultam radioul, cei ce privim la televi#or.
Putem lupta, spre e&emplu, impotriva unei asa mari inventii cum este
televi#iunea? < rau televi#orul? <l e doar un mi"loc... /oi, cei ce alegem, alegem
bine sau rau. ,n acelasi duh, am putea spune ca si descoperirea hartiei sau a
tiparul sunt lucruri rele, caci se tiparesc putine carti bune si mult prea multe
carti proaste. /-ar fi mai bine sa-i invatam pe crestinii nostri sa aiba
discernamant, sa aleaga ce-i bun de acolo asa cum albina culege nectarul din
florile bune? Parintele $eofil de la 1ambata de 1us, in stilul sau hatru, spunea ca,
daca televi#orul nu-i stricat, este bun. 1i Parintii *isericii spuneau in acelasi duh
ca nu vinul e rau, ci betia, nu femeia e rea, ci curvia etc.
*iserica se adresea#a prin e&celenta tuturor fiilor ei, nu doar unor enclave care
detesta societatea deschisa si demoni#ea#a mass-media.... *iserica nu ne
indeamna sa iesim din societatea civila, sa intoarcem spatele lumii... $rebuie sa
traim in lume, ca si cum nu am face parte din ea in sensul pe care 1fantul Pavel,
prin e&celenta deschis catre lume, il pre#inta in <pistole cand spune' (aci nu
avem aici cetate statatoare! ci o cautam pe aceea ce va sa fie (<vrei 7=,
7?). +celasi neinfricat +postol afirma' Asadar! daca ati inviat impreuna cu
$ristos! cautati cele de sus! unde se afla $ristos! sezand de-a dreapta lui
umnezeu" (ugetati cele de sus! nu cele de pe pamant (Coloseni =, 7-;). Cum se
face ca tocmai autorul acestor versete, 1fantul Pavel, este prin e&celenta un om
al comuniunii si comunicarii, un om al lumii? .ara doar si poate, cine traieste in
cetate si intoarce spatele lumii reale, cine ramane indiferent sau impasibil fata
de cele ce se intampla in lume, tradea#a putina iubire fata de oameni (e&ceptie
facand monahii care au parasit lumea nu pentru ca au detesta-o, ci chiar din
dragoste pentru ea6 multi cred, pe buna dreptate, ca pentru rugaciunile lor
Dumne#eu mai tine lumea). De aceea, cred ca se cuvine sa ne calau#im dupa
1fantul Pavel, caci el marturisea cu dragoste <vanghelia pe pamant si inima ii era
permanent la Cer.
<ste adevarat, dupa cum afirma si Danion (asile, ca mass-media este &vanghelia
#ilelor noastre6 este lumina dupa care se calau#esc masele de oameni care
asteapta vestea cea buna a fericirii pamantesti9??:. < o realitate. $otul se
invarte a#i in "urul comunicarii mediatice. <a e o forta ce nu ar trebui sa o mai
negli"am, ea formea#a, ea creste tinerii de a#i. /u castigam nimic daca o
demoni#am. Daca ochii si urechile a milioane de romani sunt indreptati spre
presa, radio si televi#iune este si datoria noastra, a celor ce marturisim dupa
putere Cuvantul !antuitorului, de a veni si pe acest drum in intampinarea
acestora mici pentru care )ristos a murit. *ineinteles ca <vanghelia trebuie sa fie
vestita pe calea traditionala a pastoratiei6 predica se tine de la amvon,
catehi#area se face in biserica si la orele de religie, dar nu ne mai putem ingadui
sa ignoram acest mi"loc prin care Cuvantul lui )ristos poate a"unge la oamenii ce-
si spun' nu le am p-astea cu *iserica...
<ditorialul, spre e&emplu, nu este un gen patristic spun ce-i ce se grabesc sa
e&cluda temeiul unei prese crestine, afirma un teolog9?@:... Pe buna dreptate,
dar in acelasi duh putem sa ne intrebam' o barca poate fi amvon? ,ata ca
adaptandu-se momentului si locului, !antuitorul )ristos a facut amvon dintr-o
corabie pe cand multimile se imbul#eau pe malul lacului -heni#aret ca sa-l
asculte9?C:. Predicile 1fantului Pavel in agora din Corint sunt si ele o... adaptare
din mers. +sta#i e oportun sa vorbim cu putere multa in agora spatiului mediatic.
2nde sunt oameni, e nevoie de marturisirea credintei, de tamaduire sufleteasca.
,n principiu nu contea#a calea, ea e valoroasa daca aduce roade in timp...
,nalt Prea 1fintia 1a *artolomeu +nania marturisea in emisiunea <ugeniei (oda,
Profesionistii, ca, pe cand era incarcerat la +iud de catre regimul politic, tinea
sambata si duminica predici in limba"ul morse celor din celulele alaturate.
(ladica s-a adaptat momentului, nu a considerat ca e neadecvat a tine predici la
teava de calorifer... Desi ,nternetul este si el de multe ori demoni#at in #iua de
a#i, totusi multi parinti dau raspunsuri la intrebari duhovnicesti concrete prin
,nternet. !ulte site-uri cuprind carti si predici ortodo&e, poti vedea, spre
e&emplu, tot prin mi"locirea lui, adevarate comori iconografice ale 1fantului
!unte +thos.
1a nu mai negli"am forta si impactul mass-media, mai ales a#i cand traim intr-o
epoca a comunicarii...
/eoprotestantii, desi sunt un procenta" minuscul fata de *iserica dreptmaritoare,
au acaparat intr-o proportie foarte mare spatiul mediatic romanesc... ,n #iua de
a#i se folosesc din ce in ce mai mult sintagme ca' piata libera a religiilor,
pluralism religios, oferta religioasa, concurenta valorilor religioase. /u ne
plac astfel de sintagme de mar3eting si cred ca ar fi bine sa nu ne obisnuim cu
ele. *iserica Artodo&a nu are ce vinde si nici ce cumpara, ea e datoare sa asigure
mantuirea credinciosilor in orice vremuri, oricum ar fi ele, si sa ii pa#easca pe fiii
ei de invataturile noi pier#atoare de suflet. Pe n canale media poti au#i si vedea
filme religioase neoprotestante, predici ale unor pastori, e&plicari simpliste si
emfatice ale te&telor evanghelice, indemnuri de a suna la un numar de telefon
dupa o *iblie sau pentru ca pastorul sa se roage pentru telespectatori.
Pro#elitismul nu mai este in lumea de a#i va#ut ca o actiune negativa, ci ca o
e&presie a libertatii intr-o societate confu#a aflata in clocot.
< nevoie de o presa ortodo&a care, asa cum spunea $eodor *acons34, sa
cantareasca #iua din perspectiva eternitatii9?0:... Cred ca in conditiile in care
tipul de presa macabru (violuri, scandaluri, ucideri) se de#volta si acaparea#a
piata informationala, noi ii putem contrapune faptul cotidian comentat din
perspectiva vietii in )ristos, cu accent pe e&perientele po#itive, #iditoare, demne
de urmat.
< nevoie de edituri ortodo&e serioase (multi teologi preoti si laici au e&celente
te#e de licenta care cu putin efort, concreti#at in a le rescrie pe-ntelesul
crestinilor de rand, ar merita sa vada lumina tiparului), de #iare si reviste de
spiritualitate de larga circulatie, cu subiecte incitante, care sa respecte regulile
de piata, pentru a fi vandabile. < nevoie de emisiuni radio-$( ortodo&e bine
facute, programate si in afara timpului liturgic, ca sa poata fi vi#ionate si de cei
ce merg regulat la 1fanta Liturghie. $ocmai cei mai interesati de emisiunile
acestea nu le pot urmari. (a mai amintiti celebra emisiune (redo de pe $(% ; de
acum vreo 7D ani si cum era asteptata cu sufletul la gura de crestinii mai mult sau
mai putin credinciosi si cate comentarii nastea a doua #i? (a amintiti impactul
e&traordinar al filmului +isus din Nazaret al lui .ranco Jeffirrelli? Pe buna
dreptate, parintele 1tefan ,loaie, directorul postului de %adio 3enasterea (Clu") si
printre putinii teologi specialisti in mass-media, spunea ca /u vom sti niciodata
toate modalitatile prin care Dumne#eu lucrea#a si prin care <l 1e face cunoscut in
lume9?E:.
$eologii cu condei pot mai mult decat sa tina sfantul #ilei sau sa e&plice in trei
randuri <vanghelia duminicala. < nevoie in presa de a#i de o vi#iune ortodo&a
asupra lumii in care traim. Cuvantul lui )ristos, de buna seama, merita mai mult
decat un colt de pagina, de cele mai multe ori cu invecinari stan"enitoare si
rusinoase (gainarii de presa sau nuduri tip fata de la pagina @). Cei ce merg
constiinciosi la biserica, cei care ,l marturisesc pe )ristos cel (iu prin insasi viata
lor, oare nu simt nevoia ca ceea cred sa se regaseasca intr-o mai mare masura in
spatiul mediatic? Aare iubesc ei aceasta enclavi#are sau pur si simplu cred ca nu
se mai poate face nimic? Poate ca presa ortodo&a nu va avea niciodata tira"ele
revistelor... cu pictoriale sau ale cotidienelor sportive, dar stiu cu siguranta ca
e&ista interes nu doar pentru campionii slavei lumesti (sportivii, artistii), ci si
pentru campionii slavei celei ceresti (sfintii).
Aare nu ne-a obosit pe toti satiri#area in mass-media a superstitiilor unor crestini
sau pre#entarea marilor pra#nice intr-un limba" total neadecvat sau doar din
perspectiva unor aspecte absolut nesemnificative (bradul de Craciun, iepurasul de
Pasti, etc.)? .aptul religios are, in general, valoare pentru "urnalisti doar daca e
inedit, sen#ational sau pune *iserica intr-o lumina nefavorabila. Personal deplang
astfel de situatii si recomand, in consecinta, facultatilor de "urnalism sa studie#e
si oarece discipline teologice, pentru ca omul de presa de la noi - prin cuvantul
lui scris sau vorbit - se adresea#a unor suflete crestine. /u mai spun ca ignoranta
nu e deloc o buna carte de vi#ita...
Despre moralitatea presei s-a vorbit nu o data. De aceea, $eodor *acons34 afirma
ca a scrie un simplu articol despre cele sfinte intr-o ga#eta mediocra, suburbana,
e ca si cum ai transforma in capela una din dependintele unui bordel9?8:. < un
mare risc? Da, se pare ca este... Dar e&ista si posibilitatea ca, printr-o lucrare
sustinuta, bordelul sa se transforme, cu mila lui Dumne#eu, intr-un ase#amant de
binefacere.
*iserica noastra vie si dinamica isi poate asuma acest lucru. Capul ei, )ristos ne
spune' +ndrazniti. &u am biruit lumea (,oan 7C, ==).

9??: Danion (asile, (artea nuntii. (um sa-mi intemeiez o familie1, <ditura
/emira, ;DD=, p. 7D7 (reeditata si la <ditura <gumenita).
9?@: Cf. $eodor *acons34, ,spita binelui, <seuri despre urbanitatea credintei,
<ditura +nastasia, 7888, p. E=.
9?C: ,e cand multimea +l imbulzea! ca sa asculte cuvantul lui umnezeu! si &l
sedea langa lacul Ghenizaret! A vazut doua corabii oprite langa tarm! iar
pescarii! coborand din ele! spalau mrejele. Si urcandu-Se intr-una din corabii
care era a lui Simon! l-a rugat s-o departeze putin de la uscat. Si sezand in
corabie, invata, din ea, multimile (Luca @, 7-=).
9?0: $eodor *acons34, op. cit., p. E;.
9?E: +rhid. Dr. 1tefan ,loaie, /inerete! ideal! Biserica (carte de interviuri), <ditura
+gaton , .agaras, ;DD;, p. 7??.
9?8: Cf. $eodor *acons34, op. cit., p. EC.
Pervertirea cuvintelor !deturnare de sens" >>
/oi, crestinii stim bine un lucru' cuvintele nu-s obiecte de "oaca. $e poti "uca cu
multe, dar nu cu vorbele, caci ele sunt stropi din Cuvantul (ietii sau, mai bine
spus, asa ar trebui sa fie.
Cuvintele noastre trebuie sa se regaseasca in Cuvantul (ietii. Cuvintele noastre
au sens, au valoare doar daca marturisesc (iata6 in rest, totul e desertaciune...
1e cuvine, de asemenea, conform 1cripturii, sa spunem ceea ce e da, da si ceea
ce e nu, nu, caci ce-i mai mult de la cel rau este (cf. !atei @, =0).
+sistam in #iua de a#i la o pervertire a cuvintelor, mai ales a celor ce au conotatie
spirituala, moral-religioasa. ,n mediile culturale se vehiculea#a des vorbe cu sens
deturnat. < chiar la mare cautare sa filosofe#i pe astfel de teme... La ce ma
refer?
1pre e&emplu, ce intelege lumea desacrali#ata de a#i, prin a fi conservator sau
traditionalist? Pentru ea inseamna a fi inchistat, invechit, anacronic... *iserica
noastra, insa, si-a asumat acesti termeni pretiosi, chiar si in unele definitii,
bineinteles fara a le da sens peiorativ. + conserva ceea ce e valoros, a pastra
traditia nu poate fi decat un lucru po#itiv.
+ fi bisericos inseamna a merge des la biserica si a respecta invatatura,
poruncile si prescriptiile *isericii, insa pentru multi e&presia se traduce prin a fi
bigot, a fi habotnic!
De asemenea, ce spune lumea actuala ca inseamna dogmatic? Aare nu limitat,
inchistat, redus, circumscris, preconceput!? /oi, crestinii ortodocsi spunem insa
ca dogmatica ne clarifica adevarul revelat, ne e&pune sistematic dogmele,
definindu-ne deci adevarul de credinta. De vom marturisi o alta invatatura
devenim eretici si nu mai avem partasie cu )ristos - +devarul...
+#i e la mare cautare sa gandesti liber, insa putini si traiesc realmente liberi,
din ce in ce mai putini, caci ceilalti inca nu stiu ca si pentru ei este valabila
afirmatia' adevarul va va face liberi...
2n alt e&emplu' Pentru crestini, saracii cu duhul sunt cei smeriti (intr-una dintre
interpretarile patristice), pentru lumea de a#i ei sunt prostii, naivii... Chipurile,
pe acestia i-ar ferici *unul Dumne#eu...
/oi numim mironosite pe cura"oasele si marturisitoarele femei purtatoare de
mir care vin la mormantul Domnului6 lumea de a#i insa numeste mironosite pe
fetele fandosite, sclifosite, usor fatarnice si viclene si pe cele care vor sa para
mai evlavioase decat sunt. De aici si conclu#ia falsa - in ochii unor necredinciosi -
ca aproape orice fata evlavioasa de fapt... face pe mironosita.
+propo de fete, in urma cu vreo cincispre#ece ani, daca spuneai despre cineva ca
e fata buna, toti intelegeau ca are inima buna. +sta#i, cand tinerii spun despre o
fata ca e buna, ei fac referire la trup, referire cu conotatie se&uala evidenta.
Pudoarea e definita ca fiind sentimentul de sfiala, de "ena, de decenta
manifestat in comportamentul cuiva6 prin e&tensiune - curatenie morala9@D:6 ea
este insa asociata mai mereu si definita ca falsa pudoare, iar daca-i falsa
trebuie lepadata. Ce se cere a fi lepadata? .alsa pudoare. Ce se leapada insa?
Chiar pudoarea!
< dureros si nedrept ca astfel de cuvinte s-au travestit, ca li s-a denaturat
sensul profund moral-religios. De ar fi doar acestea... ,nsa si evlavia,
smerenia, "ertfa sunt de"a cuvinte prea grele pentru lumea postmoderna
conectata la internet... <le parca sunt aduse de la mu#eu, prea miros a bunica,
a naftalina, a traditie.
*iserica mileniului ,,, e datoare sa lamureasca si uneori chiar sa ia atitudine cu
demnitate fata de astfel de deturnari de sens, caci nu e bine sa lasam prea mult
cuvantul pe seama fauritorilor de basme si a ritorilor nebuni, caci scris este ca
vom da raspuns pentru fiecare cuvant pe care-l vom rosti, si se cuvine deci sa
pa#im turma. $eologul are Cuvantul si inca nada"duiesc sa aiba si ultimul cuvant.
1i chiar mai mult decat atat - nada"duiesc ca ne vom creste pruncii intr-o tara ce
va pune pret pe cuvantul teologului pentru simplu motiv ca acesta nu-i al Lui, ci e
din Cuvantul (esnic prin care toate s-au facut...
1a vorbim lumii cu cuvinte noi si vii, sa-i descoperim sensurile pervertite de
aculturatii #ilelor noastre, sa cuvantam pe-nteles in agora acestui veac, sa ne
deschidem spre lume. 1i sa-i vorbim cu dragoste. ,nvierea Domnului ne invata ca
doar dragostea e mai puternica decat moartea. 1a nu ne lasam amagiti de o falsa
conceptie despre ravna, sa nu confundam ravna pentru credinta cu agresivitatea
noastra, spunea 1fantul ,gnatie *riancianinov in espre inselare9@7:. 1a
indreptam pe aproapele fara patima, caci si noi suntem pacatosi, nicidecum
sfinti.
Cred ca vom fi "udecati si pentru tacerea noastra, pentru "ena noastra de a nu
parea ridicoli in fata lumii. < vremea sa strigam in pustia acestui veac (ce nu se
arata deloc a fi religios ori mistic), sa strigam convingator, fara patima, ci cu
dragoste, ca si odinioara ,naintemergatorul. +cum e vremea! De n-o vom face
acum s-ar putea sa vina #iua cand nu ne vom mai intelege unii cu altii.

9@D: &>, <ditura 2nivers <nciclopedic, *ucuresti, 788C, p. ECE.
9@7: (e#i espre ravna sufleteasca si cea duhovniceasca (p. 77 si urm.), in 1fantul
,gnatie *rianceaninov, espre inselare, 1chitul Lacu, 1fantul !unte +thos, 7888.
#$-#% noiembrie & 'aptamana tolerantei( )oleranta de a*i+ cal troian occidental
intr-o Romanie urgisita?
>>
1i nu fiti partasi la faptele cele fara de roada ale intunericului, ci mai degraba
osanditi-le pe fata (<feseni @, 77)

1untem in 1aptamana tolerantei si ma simt nevoit a relua aceasta tema...
,ntr-o lume in care se face deseori lobby pentru toleranta (de buna seama, prost
inteleasa) te intrebi ce consecinte pot avea cuvintele profilactice, cuvintele de
folos cum le numeste Patericul...
#ratilor! chiar de va cadea un om in vreo greseala! voi cei duhovnicesti
indreptati-l! pe unul ca acesta cu duhul blandetii! luand seama la tine insuti! ca
sa nu cazi si tu in ispita (-alateni C, 7). 1fantul Pavel ne indeamna de buna
seama, insa asta#i nu mai putem atrage atentia, nu mai putem constienti#a
tineretul acesta debusolat, si nu numai - intreaga opinie publica -, asupra
pericolelor de langa noi, fara a fi catalogati intoleranti. < aproape imposibil sa-ti
asumi lupta cea buna a marturisirii lui )ristos cu nade"dea ca pui o caramida la
rease#area lumii de maine pe temelia valorilor crestine, fara a fi acu#at de
fundamentalism religios, misticism bolnavicios si intoleranta. Daca atragi atentia
asupra unor nelegiuiri, chiar si cu duhul blandetii si al dragostei, esti asta#i
catalogat intolerant sau cu alte apelative ca fanatic, rigid, patimas, e&tremist,
habotnic, bigot...
1merita lucrare de a marturisi adevarul si a de a vindeca, prin mila lui Dumne#eu,
neputinte si rani, se loveste a#i de calul troian occidental numit Toleranta.
1uferim de boala indiferentei (sora buna a tolerantei), a indiferentei fata de
aproapele pierdut, a indiferentei fata de cel smintit ce merge pe drumul
pier#arii... De ce sa ne amestecam? < viata lui, dreptul lui, alegerea lui... au#im
deseori.
Din pacate, tarile est-europene de curand scapate de sub "ugul totalitar comunist
sunt e&trem de tolerante, primitoare a aproape tot ce vine din Accident. 1tam
chiar mai rau, pentru ca, spre deosebire de unele state vestice puternic
seculari#ate, noi nu refu#am mai nimic din ceea ce primim. Pentru noi, tot ce
vine din afara e bun, minunat, chiar daca sclipeste doar ambala"ul.
,nvatam in fiecare #i sa toleram... 1otiile isi tolerea#a sotii betivi, violenti sau
adulterini, toleram pro#elitismul religios pe toate canalele media, toleram o
politica dusa spre pierderea identitatii nationale9@;: si a demnitatii umane9@=:,
toleram educatia se&uala anticrestina din scoli, toleram moda pseudo-
lesbianismului (ve#i !adonna si *ritne4 1pears9@?:, !ihaela %adulescu si Daniela
/ane, etc.). $oleram, spre e&emplu, e&istenta tarabelor de #iare (ce au
intotdeauna si reviste pornografice) la doi trei pasi de biserici si scoli, toleram
vra"itoria, magia, practicile oculte pe diverse canale media, desi ele nu sunt
asumate de nici unul din cultele recunoscute in tara noastra sau in 2.<. $oleram,
pana la urma, pre#enta si lucrarea diavolului in viata noastra si a celor de langa
noi.
,n vremurile noastre, toleranta a capatat mari proportii. Cu siguranta, daca
lucrurile vor merge pe acelasi fagas, multi vor relativi#a pacatul, viciul,
anormalitatea, imoralitatea... De"a observam cu tristete ca multi spun binelui rau
si raului bine. Abisnuinta este a doua natura care tinde sa o inlocuiasca pe prima,
pe cea a firii noastre in care Dumne#eu a scris "udecata nemincinoasa,
capacitatea de a discerne intre bine si rau.
,n lumea tolerantei, granita intre bine si rau, frumos si urat, adevar si minciuna
nu se vede deslusit. ,n spiritul tolerantei trebuie sa acceptam anormalitatea
aproapelui si s-o numim - normalitatea lui. ,n general se spune' atat timp cat nu
ma afectea#a personal ceea ce face, gandeste sau traieste aproapele este in
regula, ce-mi pasa mie?.... Prin chemarea pe care )ristos ne-a facut-o, noua
crestinilor, ne pasa de ceilalti. ,ndiferenta este cu siguranta pacat, iar toleranta,
in situatia asta, inseamna pur si simplu a nu iubi. )ristos ne indeamna sa avem
dragoste unii pentru altii, ne indeamna sa suferim cu cei ce sufera...
Lucrurile insa nu se pot pune in randuiala cand toleranta te invata ca si
neoranduielile trebuie sa e&iste. /u se poate face educatie sanatoasa intr-o lume
in care esti nevoit sa tolere#i, sa-l intelegi pe fiecare asa cum e fara sa incerci sa-
l aduci pe drumul cel bun...
!a gandesc ca multi din apropiatii nostri isi prime"duiesc mantuirea sufletului
pentru ca, in loc sa le intindem o mana de a"utor, noi ii toleram asa cum sunt.
Poate nici ei nu-s multumiti cu alegerile facute (caci omul face si raul pe care nu-
l doreste, cf. %omani 0, 78), dar noi, in spiritul tolerantei, respectam alegerile lor
nefericite. $oleranta #ilelor noastre ne indeamna la savarsirea unor pacate prin
omitere. 1e poate pacatui si prin tacere, prin lipsa de actiune, atunci cand nu-L
marturisesti pe )ristos in fata oamenilor. 1e pacatuieste spre e&emplu cand o
persoana, au#ind ca o amica vrea sa avorte#e si-i cere sfatul, tace sau ii spune'
nu stiu ce sa #ic, e problema ta. Aamenii se tem uneori sa nu cada in "udecarea
aproapelui, desi atunci cand sincer te doare caderea cuiva si cu dragoste
nada"duiesti ca, spre slava lui Dumne#eu si folosul sau sufletesc, se va vindeca,
nu e "udecata. Parintii ne invata sa facem distinctia clara intre fapta pacatoasa si
omul pacatos. /e"udecarea pacatului tradea#a nepasare si racire a inimii...
+ fi mai milostiv decat ,nsusi Dumne#eu e pacat, adica a fi mai ingaduitor tu
decat este ,nsusi Dumne#eu cu aproapele, de fapt cu nelegiuirile lui... 2nii ar
spune ca Dumne#eu e tolerant cu noi, inclusiv cu pacatul caci, iata, inca ne mai
tine, insa *iserica pe care <l a intemeiat-o a fost investita sa propovaduiasca
<vanghelia spre schimbarea vietii (metanoia) celor ce o asculta si o implinesc.
2nde 1-a aratat )ristos tolerant cu raul, cu nedreptatea, cu patima' Cand spune
diavolului' ,napoia !ea, satano? Cand darama mesele schimbatorilor de bani
adunati la $emplu? Cand critica pe farisei si carturari?
/ici 1fantul Pavel n-a tolerat pe atenieni, ci a schimbat drumul vietii lor, mai
mult, a schimbat insasi istoria civili#atiei grecesti.
/ici ,oan *ote#atorul n-a tolerat pe ,rod care se casatorise cu cumnata sa,
,rodiada. De ce e intolerant ,oan (un profet iudeu) cu ,rod (un inalt demnitar
pagan)? Pentru ca si-a dorit sincer indreptarea sa. 1tim bine ca sfintii lui
Dumne#eu patrunsi de harul dumne#eiesc nu ii pot uri pe oameni. 1unt
incredintat ca ,rod (care-l pretuia pe ,oan) s-ar fi indreptat, daca nu ar fi e&istat
nefericitul eveniment al dansului 1alomeii si promisiunea facuta. ,spita orgoliului
a fost mai mare decat pretuirea pe care o avea pentru marele prooroc.
/u suntem adusi la e&istenta pentru a fi, ci mai ales pentru a deveni. Caut pe
cineva care sa ma accepte asa cum sunt, spun multi. Deseori, asa cum sunt se
refera la acceptarea patimilor, a viciilor in viata personala. De ce oare unii simt
un mare gol in suflet? Pentru ca ei sunt, dar nu vor sa devina!
+m ca#ut deseori sub povara neputintelor mele. !ulti au tinut sa-mi arate ca ma
aprecia#a oricum, asa cum sunt. ,rietenii mei si vecinii mei in preajma mea s-
au apropiat si au sezut" si cei de aproape ai mei departe au stat (Psalmi =0,
77). Desi aproape fiind, departe erau. <u as fi preferat o mana intinsa, un sfat
bun ca sa se implineasca 1criptura care spune' ,urtati-va sarcinile unii altora si
asa veti implini legea lui $ristos8 (-alateni C, ;). 1incer ,l rog pe )ristos Domnul
sa ma fereasca pe viitor, la vremuri de cercare, de oameni toleranti si ingaduitori
cu mine!
(el ce leapada mustrarea isi urgiseste sufletul sau! iar cel ce ia aminte la dojana
dobandeste intelepciune (Pilde 7@, =;).

9@;: $otusi Constitutia %omaniei ne spune la artic. == (=)' 1tatul trebuie sa
asigure pastrarea identitatii spirituale, spri"inirea culturii nationale...
9@=: La artic. =D (C), Constitutia stipulea#a' Libertatea de e&primare nu poate
pre"udicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la
propria imagine.
9@?: ,n cadrul shoF-ului */) )ideo *usic A:ards din septembrie ;DD=, !adonna o
saruta lasciv si prelung pe *ritne4 1pears. Din acest sarut, care a facut mare
valva, s-a nascut o prietenie deosebita, cele doua staruri pop au lucrat o piesa si
au filmat impreuna un videoclip. !ai apoi *ritne4 a fost convertita de catre
!adonna la invatatura ezoterica a Cabalei (ultima moda in materie de
spiritualitate la )oll4Food), adica, fara sa stie probabil, s-a lepadat de )ristos...
,iata in -ristos versus integrarea europeana >>
)a urez ca intrarea in &uropa sa o faceti cu fruntea dreapta si nu in genunchi
(,.P.1. )ristodoulos al +tenei, din cuvantul adresat cu oca#ia vi#itei sale in
%omania din iunie ;DD=. De fata au fost multi demnitari romani, inclusiv
presedintele tarii)

,n mediile crestine, aud din ce in ce mai des vorbindu-se - de fapt, susotindu-se -
despre pericolul integrarii noastre in structurile europene. Crestinii nostri sunt
ingri"orati ca o data cu intrarea in 2niunea <uropeana viata in )ristos va fi mult
mai grea. ,ngri"orarea, temerea, nelinistea, #buciumul insa nu fac bine vietii in
)ristos. Psalmistul ne spune ...in umnezeu am nadajduit! nu ma voi teme' (e-
mi va face mie omul1 (Psalmi @@, ?). 1a incercam sa raspundem intrebarii
psalmistului. Ce ne poate face noua omul? Ce ne poate face 2.<.? 2nii crestini,
eludand fara sa-si dea seama problemele dinlauntru, discuta de cele din afara si,
din constiinta civica de buna seama, se lamentea#a spunand' 1a ve#i ce ni se va
intampla! 1a ve#i ca vor da si legea aia!... (om vedea homose&uali la colturile
blocurilor. (or fi prostituate peste tot. Cine stie daca %eligia se va mai preda in
scoala?! etc.. Problema din punctul meu de vedere nu este pusa corect, e aici o
focali#are eronata. De ce simtim nevoia, noi ortodocsii, sa avem neaparat un
cadru favorabil pentru viata duhovniceasca? )ristos nu ne indeamna sa ne cream
un cadru bun, conditii deosebite, un confort sporit.
)ristos atentionea#a turma mica (Luca 7;, =;)' Acestea vi le-am grait! ca intru
Mine pace sa aveti. +n lume necazuri veti avea" dar indrazniti. &u am biruit
lumea (,oan 7C, ==). <&ista in aceasta iesire a noastra in afara un oarecare soi de
narcisism, simtim ca e absolut necesar sa ne vada lumea cu ochi buni. 1copul
nostru ca si crestini e sa ne vada bine de la *ru&elles? 1a primim nu stiu ce suma
de la buget? 1a ne spri"ine nu stiu ce partid? $rebuie spus ca *iserica e mult mai
mult decat oranduirile lumesti, trecatoare, carora insa trebuie sa ne supunem
dupa cuvantul +postolului' Supuneti-va! pentru omnul! oricarei oranduiri
omenesti! fie imparatului! ca inalt stapanitor! fie dregatorilor... (, Petru ;, 7=).
Aranduirea sociala poate fi buna sau rea dar, in principiu, ea nu se face pricina a
caderilor noastre, in sensul ca nu a"uta la nimic daca dam vina pe ea. Lot se afla
in 1odoma si s-a salvat, pe cand ,uda era cu Domnul si s-a pierdut. !ai mult,
+dam se afla in rai unde toate erau bune foarte (avea deci cadru bun) si tot nu
i-a folosit. $raim multi dintre noi cu ilu#ia ca, daca lumea in care e&istam (sau
supravietuim) s-ar ase#a pe un fagas bun, am fi mai buni crestini. +devarul e ca,
dimpotriva, daca noi vom deveni buni crestini, lumea se va putea schimba.
< parado&al, dar atunci cand *iserica a avut cadru bun, de e&emplu cand a
primit libertate de manifestare dupa anul =7=, atunci a e&plodat si monahismul
eremitic.
Problema este in alta parte. 1pre e&emplu, ce ne opreste pe noi sa stingem
televi#orul cand apar tot felul de blestematii si desfranari? Pofta din noi! < posibil
sa ramanem aceeasi oameni mici la suflet si daca televi#iunea publica s-ar hotari
sa faca educatie in spirit crestin. Pofta e in noi, ispitele vin si trebuie sa vina,
caci nu s-ar mantui nimeni fara ele, dar noi nu trebuie sa le primim. ,nfluentele
e&terne sunt reale doar daca le primim. Problema aceasta insa n-o reglementea#a
*ru&elles-ul sau 2niunea <uropeana. 1a nu e&ageram pericolele integrarii noastre
in 2.<.6 alegerile noastre pot fi periculoase, caci nimic nu ne poate vatama daca
nu ne vatamam noi singuri. Pericolul e in noi, nu in integrarea europeana. /u ne
opreste 2< sa ne pocaim pentru pacatele noastre...
,n Pateric se spune ca deseori pustnicii coborau in cetate sa-si vanda rucodeliile
(impletiturile, lucrul mainilor lor) si acolo dadeau de prostituate si de alti oameni
fara Dumne#eu6 asta se intampla deci si in vremea marilor ierarhi ai *isericii, in
veacul de aur. +sa a fost de cand lumea. Procentele privind numarul crestinilor nu
sunt semnificative intotdeauna. Dintotdeauna numarul celor care si-au asumat
realmente o viata in duh, o viata in )ristos, a fost mic. De unde ideea aceasta de
religie a maselor, cand )ristos ii numeste pe crestini turma mica? 1ocietatile
de a#i sunt desacrali#ate sau chiar mai mult - vadit anticrestine. < o realitate.
Pare-se ca grecii, atat de laudati pentru ortodo&ia lor curata, au si mai putini
tineri in biserica, au prostituate pe toate drumurile, au canale $( pornografice. <
vremea cernerii, comunitatile inchegate, vii in )ristos, vor fi enclave in lumea
viitorului.
*unul Dumne#eu insa ne poarta de gri"a. (autati mai intai imparatia 0ui. Si toate
acestea se vor adauga voua. Nu te teme! turma mica! pentru ca /atal vostru a
binevoit sa va dea voua imparatia (Luca 7;, =7-=;). +cesta e cuvantul pe care
trebuie sa-l punem la inima noastra si sa nu de#nada"duim9@@:. /u milite# pentru
o toleranta post inteleasa, nici pentru resemnare, nici pentru lipsa de actiune.
Cred in forta crestinilor, in instantele civice care sanctionea#a conduita publica
smintitoare, cred in ecologi#area informationala. 1unt pentru actiune pentru ca
faptele rele ale intunericului trebuie osandite pe fata - cf. <feseni @, 77. $rebuie
sa luam atitudine, sa nu toleram raul, dar daca cu toate acestea lucrurile nu
merg in directia pe care ne-o dorim, daca raspunsurile factorilor indrituiti nu vin
in spri"inul crestinului, in spri"inul moralei, sa nu de#nada"duim, sa facem ce
putem face, nu ceea ce nu putem. 1unt lucrari care stau in puterea noastra a le
implini, altele sunt in mana lui Dumne#eu. !a tem insa ca unii crestini bifea#a
aprioric multe din problemele pe care le ridica societatea actuala ca fiind
nere#olvabile. Pentru aceasta stare romanul a inventat si un cuvant' lacebunita.
Dar mai presus de orice sunt pentru o concentrare pe lupta launtrica. $rebuie sa
luptam mai intai cu raul din noi insine, apoi cu cel din afara... Putem insa spune
oamenilor' .ratilor, de-a lungul istoriei regimurile politice au fost cand rele,
cand bune. 2nele au fost chiar foarte rele. < posibil ca o data cu integrarea
europeana sa avem si legi nefavorabile, anticrestine, trebuie sa fim cu multa
luare aminte. Credem ca ispitele se vor inmulti. <le vor fi mult mai fine dupa ce
vom intra in 2<. !ulti dintre cei neintariti in credinta si nade"de vor fi mai usor
ispititi sa cada in aposta#ie. /oi insa sa stam bine! sa stam cu frica, sa avem gri"a
sa nu mai fim barfitori, furi, desfranati, mici la suflet. ,ntram in <uropa, dar cu
ce valori, cu ce baga"? 1tim noi prea bine invatatura *isericii noastre? 1tim de ce
suntem ortodocsi? ,ata, integrarea ne va pune pe noi in lucrare mai cu ravna, vom
de#volta latura sociala, latura misionara.... +devarul este ca daca Dumne#eu n-
ar ingadui, n-am intra in 2<, dar ingaduie. Dar daca ne va fi mai rau, daca ne va
fi peste putere de greu, de ce ingaduie *unul Dumne#eu? %aspunsul l-am gasit in
cuvintele +postolului Pavel' (aci nu voim! fratilor! ca voi sa nu stiti de necazul
nostru! care ni s-a facut in Asia! ca peste masura! peste puteri! am fost
ingreuiati! incat nu mai nadajduiam sa mai scapam cu viata. Ci noi, in noi
insine, ne-am socotit ca osanditi la moarte, ca sa nu ne punem increderea in
noi, ci in Dumnezeu, Cel ce inviaza pe cei morti! (are ne-a izbavit pe noi dintr-
o moarte ca aceasta si ne izbaveste si in (are nadajduim ca inca ne va mai
izbavi... (,, Corinteni 7, E-7D). 1ituatiile limita ne a"uta sa nu ne punem
increderea in noi, ci in Domnul. < o pedagogie dumne#eiasca in toate.
/oi, usor-usor trebuie sa ne desprindem de lumea aceasta, nu in sensul de a-i
intoarce spatele, ci dupa cuvantul +postolului' ...nu avem aici cetate statatoare!
ci o cautam pe aceea ce va sa fie (<vrei 7=, 7?).
Dar sa luam in discutie una din temeri. 1a #icem ca din ;DD0 nu se va mai preda
religia in scolile de stat. +r fi o mare durere, chiar foarte mare. Dar vai, de fapt
ce s-ar intampla? /e-am simti handicapati, schiloditi? +m cadea in de#nade"de?
+ceasta era scopul nostru, pentru el traiam? 1a-l vedem pe )ristos in scoala? /u
vreau sa neg importanta, rolul orei de religie, dar trebuie sa stim ca statul
ramane stat (Ce#ar, uneori mamona) si ca noi in esenta trebuie sa cerem mult de
la noi insine si prea putin de la altii. +"utorul din partea statului era scopul
nostru? /icidecum! *iserica in aceasta situatie (ipotetica pana la urma) va trebui
sa se reoriente#e, sa cree#e scoli confesionale, scoli de duminica, sa intareasca
prin preoti si teologi laici lucrarea catehetica. !isiunea sociala este o
componenta importanta, dar nu e cea mai importanta. Cea mai importanta e
schimbarea vietii, metanoia, unirea cu )ristos. *iserica il ofera pe )ristos. 2n
lucru este insa esential, pericolele trebuie identificate, trebuie sa spunem
lucrurilor pe nume (caci e grav a spune raului bine si binelui rau). 1puneam intr-
un alt conte&t ca ar fi bine sa nu mai cautam "ustificari, sa nu mai dam vina pe
societate# pe 2.<., pe lipsuri, ci sa vedem in spatele gesturilor proprii lipsa
atasamentului fata de valorile moral-crestine si putina noastra credinta. Despre
putina credinta vorbeste o pericopa evanghelica' Si s-a pornit o furtuna mare de
vant si valurile se pravaleau peste corabie! incat corabia era aproape sa se
umple. +ar +isus era la partea dindarat a corabiei! dormind pe capatai. 0-au
desteptat si +-au zis' +nvatatorule! nu-/i este grija ca pierim1 Si &l! sculandu-Se!
a certat vantul si a poruncit marii' /aci8 +nceteaza8 Si vantul s-a potolit si s-a
facut liniste mare. Si le-a zis lor' ,entru ce sunteti asa de fricosi1 (um de nu
aveti credinta1 Si s-au infricosat cu frica mare si ziceau unul catre altul' (ine
este oare! Acesta! ca si vantul si marea + se supun1 (!arcu ?, =0-?7). ,ncercati sa
inlocuiti in te&tul 1cripturii marea involburata si vantul cu integrarea in
structurile europene. <l ingaduie vantul, tot <l il si potoleste... Cred ca ne
ingri"oram pentru ca nu stim ce fel de Dumne#eu avem!
+m pus la inima aceste cuvinte pe care le-a scris un parinte pe un forum de pe
net' -andurile nu trebuie sa ne framante, ci sa ne lumine#e. Dar daca un gand
aduce framantare, nu lumina, gandul acela nu este de la Dumne#eu. -andul la
)ristos, la !aica Domnului, la 1finti, la ingeri, la iad, la moarte. 1i toate cu
liniste, fara smucituri, fara incrancenari. /oi trebuie sa ne intoarcem in noi, sa ne
intoarcem inauntru, nu sa ne revarsam in afara, in cele ale lumii. ,n lume si ca
lumea am fost pana a cunoaste pe )ristos, dar de acum sa murim lumii. 1a dam
ce#arului ce este a ce#arului, iar lui Dumne#eu ce este a lui Dumne#eu (cf. Luca
;D, ;@).

9@@: De#nada"duit de morala si de decaderea duhovniceasca a societatii (grecesti
- n.n.) asa cum o #ugravea un oarecare predicator, un tanar a cerut parerea
1taretului.
- +sculta, fiule, i-a spus 1taretul. !ulti incep de pe o temelie gresita' Cum sa se
intample acestea, daca traim intr-un stat crestin? Ci trebuie sa consideram ca
noi, crestinii de a#i, traim intr-un stat idolatru, ateu, masonic, etc., si sa fim
multumiti ca inca nu ne-au lovit cu pietre si nu ne-au rastignit. +cesta este
adevarul amar ((rampeie de viata, Din invatatura Parintelui <pifanie ,.
$eodoropulos, 1chitul Lacu, 1fantul !unte +thos, ;DDD, p. ;;7).
Parintele 1erafim %ose este si mai tulburator cand spune ca acestia poate sunt
ultimii ani in care mai putem continua sa raspandim liber cuvantul.
.usinessman-ul si morala ortodoa
+verea personala a lui *ill -ates este echivalenta cu P,*-ul Portugaliei. Cifra de
afaceri a lui -eneral !otors (7CE miliarde de dolari) este echivalenta cu P,*-ul
Danemarcei. ,n fiecare #i, cele mai mari ;DD de averi din lume cresc cu @DD de
dolari pe secunda. ;,E miliarde de locuitori ai planetei traiesc cu mai putin de doi
dolari pe #i. *ugetul mondial al cheltuielilor militare depaseste ?.DDD de miliarde
de dolari, adica de doua ori totalul datoriei e&terne a tarilor in curs de
de#voltare. 0DP dintre locuitorii planetei nu au telefon si @DP nu au electricitate.
(.rederic *eigbeder)
2n absolvent de teologie ortodo&a, actualmente student la o facultate
economica din ,asi, marturisea pe un .orum de discutii de pe ,nternet ca in
permanenta este asaltat cu intrebari de genul' Cu ce a contribuit religia
crestina, in special Artodo&ia, la buna desfasurare a activitatii economice?. ,n
permanenta i se punea in fata faptul ca cea mai puternica influenta in economie
au avut-o *isericile protestante, ele fiind, in vi#iunea +1<-istilor, mult mai
deschise spre noutate... De aceea, gasesc important a lamuri interconditionarea
dintre religie si economia de piata. Putem spune ca *iserica incura"ea#a
activitatea economica? ,n ce conditii? Cu ce amendamente?
Discutia ar putea merge chiar mai departe. <ste businessman-ul roman un
ignorant religios? 1au trebuie neaparat sa fii ignorant religios ca sa fii
businessman? Caci lipsa eticii in afaceri aduce, se intelege, mai mult profit...
/u as vrea in acest scurt cuvant sa intru in chestiuni ce tin de istorie sau de
percepere interconfesionala a problematicii in discutie, insa trebuie sa luam in
seama o conclu#ie a lui !a& Qeber din celebra sa lucrare &tica protestanta si
spiritul capitalismului unde recunoaste ca oamenii cu un deplin spirit al
capitalismului asta#i tind sa fie indiferenti, chiar ostili fata de *iserica.
La 1fanta Liturghie, lacasurile de cult sunt este pline de oameni simpli, smeriti si
ma"oritatea cu venituri modeste. /umarul celor avuti apropiati de *iserica este,
se pare, mai mic. 1i aceasta nu din punct de vedere numeric, ci procentual...
*ineinteles ca )ristos ne cheama la comuniune in *iserica pe toti deopotriva. De
ce raspund intreprin#atorii mai greu la aceasta chemare?...
!ulti considera ca omul de afaceri este obsedat de ideea de a-si inmulti profitul,
ca el se gandeste permanent la investitii, la impo#ite, la decontari si ca, in
principiu, el nu se limitea#a la o afacere care sa-i aduca un castig multumitor si
sigur, ci cauta sa stranga mai mult si mai mult, aproape cu orice pret. Cei care
pot fi inclusi in aceasta categorie sunt, de buna seama, departe de o intelegerea
crestina a vietii. ,ntr-o astfel de situatie, nefericita de altfel, doar un ignorant
religios poate duce usor crucea aceasta obsedanta a banului care trebuie
neaparat sa se inmulteasca...
*ineinteles ca nu banii sunt rai sau buni, ci oamenii in functie de alegerile lor
devin rai sau buni... +ceiasi bani care fac arme, ridica si spitale sau ase#aminte
de binefacere. 1aracia, stie orice teolog, e virtute doar daca e asumata de buna
voie. <a se cultiva e&emplar in viata calugareasca. +re legatura cu relatia omului
cu Dumne#eu' omul renunta la darurile pe care Dumne#eu i le ofera pentru
Dumne#eu ,nsusi, adica a"unge sa prefere mai mult pe Daruitor decat darul
+cestuia pe care-L intoarce Domnului. Parintele Dumitru 1taniloae, in ogmatica
sa, vorbeste inspirat in acest sens despre lumea ca dar si Crucea pusa pe acest
dar.
,n lume, saracia este, de cele mai multe ori, asumata fara voie, e semn al unei
lipse de sperante cum ca ai mai putea face ceva pentru bunastarea personala sau
a familiei, caci, sa fim sinceri, oamenii vor sa aiba bani. /u am intalnit in lume
oameni care sa iubeasca lipsa. +tunci cand esti lipsit si nu poti iesi din situatia
asta, incepi sa te multumesti cu ce ai si strangi din dinti. 1aracia nu mai este in
acest ca# virtute.
Cand esti aproape de )ristos si de *iserica, rogi pe Dumne#eu sa-ti dea rabdare si
sa nu te lase sa a"ungi in situatia sa de#nada"duiesti din pricina saraciei. +m citit
undeva rugaciunea' Doamne nu-mi da nici atat de mult, dar nici atat de putin
incat sa uit de $ine!. Cine nu-L cunoaste pe )ristos, daca este lovit de saracie,
a"unge uneori si sa huleasca pe Domnul.
2neori cau#a a saraciei este lenea. 1i alte pacate se fac pricina a saraciei. 2n
parinte apusean, (ianne4, spunea, spre e&emplu, despre cei ce nu respecta
sarbatorile' Cunosc doua feluri sigure de a deveni sarac6 de lucrea#a cineva
duminica si de ia bunul strain9@C:. De multe ori prin lucrarea harului se distruge
rea#amul pe care se spri"ina oarecine cu viata traita dupa bunul plac. 1fantul
$eofan Javoratul spunea ca cine se bi#uie pe relatii la acela se rup, cine se crede
intelept e rusinat, cine se bi#uie pe bogatie, aceluia i se ia bogatia. +ltfel spus,
nenorocirile vietii contribuie la lucrarea lui Dumne#eu de a ne tine mereu tre"i si
de a nu ne increde in noi, ci in <l. Deci, prin pedagogia dumne#eiasca, oricine se
increde in bogatie poate sa devina sarac. ,ar cand te cercetea#a sau te cearta
Domnul spre folos o face. 2n lucru e lamurit categoric de Proorocul David' /anar
am fost si am imbatranit si n-am vazut pe cel drept parasit! nici semintia lui
cerand paine (Psalmi =C, ;@).
1aracia inseamna in #iua de a#i si umilinta. $inerii profesori, spre e&emplu,
primesc sub 7DD de dolari pe luna, adica = dolari pe #i, iar cand cheltuiesc si pe
transport... vai, vai de ei...
,n conte&tul acesta, intreprin#atorii, oamenii de afaceri sunt niste cura"osi, niste
temerari, iar noi stim ca )ristos ii iubeste pe cei cura"osi, pe cei indra#neti (ve#i
discutia Domnului cu femeia samarineanca la fantana lui ,acov - ,oan ?, ?-7;6
asemenea discutia lui )ristos cu femeia cananeanca - !atei 7@, ;;-;E).
!-am gandit de multe ori ca pentru multi barbati romani viata este foarte
frustranta, mai ales cand au de muncit sa-si intretina familia si sa se ocupe si de
cariera in acelasi timp. !a refer bineinteles la cei care muncesc cinstit si au
idealuri decente.
+ avea bani nu trebuie sa fie centrul cautarilor, un scop in sine, caci nu asta
inseamna sa reusesti in viata. Pe de alta parte, bucuriile duhovnicesti in familie
nu sunt depline cand copiii nu au ce incalta sau cand intretinerea nu e platita. /u
poti fi un baron al spiritului, daca scotocesti prin portofel sa ve#i daca-ti permiti
a#i un corn cu gem...
Legea /oului $estament - desavarsire a celei vechi - nu condamna bogatia, ci felul
in care ne raportam la aceasta. /ici invatatura ortodo&a nu este impotriva
bogatiei pamantesti si a bunei chivernisiri a averilor proprii, ci este impotriva
impatimirii fata de acestea. De aceea, cel ce se indeletniceste cu afacerile este
si cel mai e&pus ispitei si patimii iubirii de arginti. <a e, de obicei, boala celor
necredinciosi sau caldicei. 1fantul +postol Pavel, el insusi mic intreprin#ator
(caci stim bine ca impletea cosuri), spune ucenicului $imotei' ...iubirea de argint
este radacina tuturor relelor si cei ce au poftit-o cu infocare au ratacit de la
credinta! si s-au strapuns cu multe dureri (, $imotei C, 7D). +celasi +postol se
adresea#a evreilor cu cuvintele' #eriti-va de iubirea de argint si indestulati-va cu
cele ce aveti! caci insusi umnezeu a zis' Nu te voi lasa! nici nu te voi parasi
(<vrei 7=, @).
Putem spune ca persoanele necredincioase sau putin credincioase, fara scrupule
sau principii morale i#vorate din invatatura *isericii, de vor face afaceri, vor fi
strapunsi de multe dureri. Cred ca mass-media surprinde indea"uns de bine
#buciumul nefiresc al unor oameni de afaceri, al celor cu foarte multi bani
(staruri mu#icale, actori, fotbalisti), promiscuitatea vietii unora dintre ei. ,n
lumea contemporana, poate mai mult decat in alte vremuri, omului de afaceri ii
trebuie mult echilibru, bun simt crestinesc si cumpatare, caci de-i vor lipsi
acestea Dumne#eul sau va deveni banul. ,ata valorile cu care Artodo&ia
contribuie, sau mai bine #is poate contribui, la buna desfasurare a activitatilor
economice. <a poate aduce echilibru, repere, tinuta...
Pentru businessman-ii binecredinciosi, a face afaceri e ca si cum te-ai duce la
serviciu, iar daca a merge la serviciu este un pacat, atunci si a face afaceri este
tot pacat! +poi, munca este binecuvantata de Dumne#eu. 1unt si oameni de
afaceri care se roaga indelung ca Domnul sa le lumine#e mintea sa stie ce trebuie
facut. ,n afaceri e uneori greu sa imbini eficienta cu mila. <i au responsabilitate
mare fata de cei pe care-i conduc si ii hranesc totodata. 1pre e&emplu, ce faci cu
anga"atul nu prea performant care insa are acasa patru guri de hranit? De-l dai
afara si din de#nade"de se sinucide, oare doar a lui e vina? Dumne#eu cere de la
noi mila... 1criptura ne incredintea#a ca nu bogatul se pierde, ci bogatul
nemilostiv (ve#i ca#ul bogatului nemilostiv, Luca 7C). 1a ne amintim ca patriarhii
biblici erau, daca e sa folosim o e&presie a #ilelor noastre, adevarati miliardari.
+sta nu a fost piedica in relatia lor cu Dumne#eu, mai mult 1criptura foloseste
sintagma' umnezeul lui Avraam! al lui +saac si al lui +acov (,esire =, C s.a.),
aratand si ca aceste relatii sunt intr-un fel etalon. ,mparatii bi#antini
binecredinciosi aparatori ai credintei si cinstitori de Dumne#eu, dupa cum spunea
un parinte, au trecut dintr-o imparatie in alta ,mparatie (din cea lumeasca in cea
cereasca).
+re *iserica un discurs pentru intreprin#atorii de asta#i? se pare ca intreaba
studentii +1<-isti pe teologi si pe cei apropiati de *iserica. Da, chiar mai multe
discursuri. 2nele vechi, dar foarte actuale' Cuvant catre bogati - 1fantul (asile
cel !are, Amilia ( si LO(, (Scrieri. ,artea a +++-a, Omilii la *atei) - 1fantul ,oan
-ura de +ur, Despre iubirea de saraci - 1fantul -rigorie $eologul, Care bogat se
va mantui? (Scrieri. ,artea +) - 1fantul Clement +le&andrinul9@0: etc.
1fanta 1criptura, pe langa multe alte cuvinte pe acest subiect, vine cu o pilda
rostita de !antuitorul la care toti oamenii de afaceri ar trebui sa medite#e in
fiecare #i' Si le-a spus lor aceasta pilda! zicand' 5nui om bogat i-a rodit din
belsug tarina. Si el cugeta in sine! zicand' (e voi face! ca n-am unde sa adun
roadele mele1 Si a zis' Aceasta voi face' )oi strica jitnitele mele si mai mari le
voi zidi si voi strange acolo tot graul si bunatatile mele" Si voi zice sufletului
meu' Suflete! ai multe bunatati stranse pentru multi ani" odihneste-te!
mananca! bea! veseleste-te. +ar umnezeu i-a zis' Nebune8 +n aceasta noapte vor
cere de la tine sufletul tau. Si cele ce ai pregatit ale cui vor fi1 Asa se intampla
cu cel ce-si aduna comori siesi si nu se imbogateste in umnezeu (Luca 7;, 7C-
;7).
*iserica are de transmis mesa"ul <vangheliei tuturor oamenilor deopotriva, saraci
sau bogati, lucratori la stat sau intreprin#atori particulari. <a incura"ea#a tot
ceea ce-l foloseste pe om si descura"ea#a lucrarile care pun in pericol mantuirea
lui. +ctivitatea economica in sine si munca sunt binecuvantate de Dumne#eu.
Consider ca a face afaceri nu implica neaparat lipsa unei etici, ca nu e aceasta o
conditie sine ?ua non a reusitei. ,morale sunt doar afacerile... imorale pe care le
fac oamenii imorali. Pe acestia ii a"unge uneori pedagogia dumne#eiasca de care
pomeneam.
Prosperul om de afaceri crestin, ortodo& binecredincios, are datoria morala de a-
si asuma in societatea de a#i un rol filantropic. Cand casele unora din crestinii
nostri sunt pline de grau, de vin si de untdelemn e necesar sa-si aminteasca de
(istierul bunatatilor de la care vine tot binele si, dupa indemnul din 1lu"ba
Cununiei, sa dea si celor lipsiti.
Citatul pe care l-am postat la inceputul articolului v-a facut sa spuneti' <
nedrept!? Ceea ce prisoseste bogatului lipseste saracului. Daca cei bogati ar da
intotdeauna din roadele lor si celor lipsiti lumea acesta ar avea alt chip, Chipul
lui )ristos...

9@C: Cf. Pr. (asile 1orescu, 3eligia ortodoxa! calauza pentru credinciosi, <ditura
1aeculum ,.A. si (estala, *ucuresti, 7880, p. 7@E.
9@0: +ceste cuvinte patristice sunt adunate in +ne&a doctei lucrari +mbogatiti-va
in omnul8 Bogatia si saracia in lumina spiritualitatii crestine, Preot ,oan C.
$esu, <ditura Credinta stramoseasca, ;DD=.
/ndrei Plesu & intre armia cereasca si Plai cu boi >>
.aptul ca marele om de cultura +ndrei Plesu scrie in ,lai cu boi - revista lu@
inescu era, si este inca, pentru mine o mare dilema si o mare amaraciune
totodata. <l, marele Plesu, care a scris atat de doct despre armia cereasca si care
se descurca destul de onorabil in ale teologiei, el, fostul ministru, sa scrie intr-o
revista cu imagini greu de descris, unele realmente pornografice? Cum de a
acceptat +ndrei Plesu o astfel de colaborare?
Personal, am hotarat sa pierd articolele sale savuroase si pline de talc decat sa-
mi adaug in desaga si asa grea a pacatelor mele si obscenitatile revistei. +sta nu
pentru ca as fi atat de curat, ci pentru ca nimeni nu poate ramane curat rasfoind
o astfel de revista. 1fintii Parinti, a caror invatatura +ndrei Plesu o cunoaste
asemeni unui doctor in patristica - si asta nu-i deloc o ironie -, spun lamurit acest
lucru. Pana la urma ce mai contea#a totusi inca o de#amagire... +m incercat sa
uit ca ,lai cu boi e&ista, sa uit ca +ndrei Plesu scrie si pe acolo. Aricat m-am ferit
de tarabele de #iare, m-am lovit totusi des de scabroasele coperti ale revistei luN
Dinescu. Cele mai obscene coperti din toate materialele adresate adultilor...
fara umnezeu! Chiar si baiatul meu a fost socat de una din coperti - ve#i, sau
mai bine nu, an ?, nr. ; (7E) - pe care n-as vrea sa o descriu aici, intr-o ga#eta de
suflet9@E:. Daca insasi firea il indemna pe fiul meu sa-si intoarca ochii de la
nuditatile clasice de pe tarabe (aflate in spatiu public prin e&celenta, deci nu-i
vina noastra ca ne miscam pe aici si colo, nu putem sta doar in casa), inedita
obscenitate de pe coperta ,lai cu boi a agatat totusi privirea unui copil de C ani6
am simtit atunci ca toata nevinovatia lui a fost atinsa de mi#eriile lumii, ca s-a
intinat fara voia lui si puritatea i-a fost furata si poate doar )ristos - doctorul
sufletelor noastre - i-o poate intoarce inapoi. +tunci, iarasi mi-am amintit de
+ndrei Plesu, iarasi m-am mirat de parado&ul acestei colaborari nefericite si
iarasi mi-a sporit de#amagirea. /u degeaba spune 1criptura in multe locuri sa nu
ne incredem in oameni (cf. Psalmi 7?@, =6 ,eremia 8, ?6 !iheia 0, @, s.a.).
Dar iata ca dupa o angelologie neconventionala - o docta rostire despre ingeri -
vede lumina tiparului la )umanitas, la pretul de un sfert de milion - dar care face
toti banii - o colectie de articole diverse semnate +ndrei Plesu sub titlul generic
Obscenitatea publica. ,nsusi autorul gaseste necesar sa preci#e#e inca din Nota
introductiva' < inevitabil sa provoc consternari si de#ilu#ii acelei categorii de
cititori care, dupa o carte cu ingeri, nu vor accepta o asemenea coborare de
nivel, o asemenea alunecare in penumbrele obscenitatii cotidiene9@8:. +utorul
crede insa ca promiscuitatea lumii e chiar domeniul lor de activitate, ca
dracovenia fiecarei #ile e materia prima a misiunii lor9CD:. /ici un teolog n-ar
putea sa-l contra#ica, intr-adevar ingerii, #ice dumne#eiescul Pavel, sunt duhuri
slujitoare (<vrei 7, 7?).
+dmirabila colectie de articole se deschide cu raspunsul la intrebarea care ma
framanta de multa vreme. ,ata, +ndrei Plesu semnea#a un articol cu titlul'
Abscenitatea publica sau De ce scriu la ,lai cu boi. $alentul scriitoricesc,
argumentatiile fara cusur, fra#area impecabila te fac sa fii in asentimentul
autorului, tin#i sa-i tii partea si sa nu-l "udeci, mai mult chiar, incepe sa-ti para o
anomalie ca ai gandit doar ca ar fi vreun oarecare nefiresc in aceasta colaborare.
Ce spune in esenta domnul Plesu? %ememorea#a reprosurile vocilor din public'
Ce caut pe aceasta galera? Cum poate un om serios, tata de familie, om cu carte
si cu frica lui Dumne#eu, profesor universitar, fost ministru - sa se complaca intr-
un conte&t atat de impur, cu vorbe spuse pe sleau si imagini deocheate? Cum sa-ti
pui semnatura pe un te&t plasat intre o superba coapsa feminina si mascarile
suculente, dar nemiloase ale lui <mil *rumaru?... Ce-o sa #ica lumea? Ce poate sa
mai inteleaga poporul cand vede ca pana si cetatenii onorabili, repere morale,
domnule, modele, ma-ntelegi, care nu te asteptai la una ca asta? - se amesteca
in delirul pornografic al veacului, al momentului si al ambiantei autohtone?9C7:.
Dincolo de nervul aforistic care mie mi-a lipsit, d-l Plesu si ai sai oponenti parca-
mi citisera gandurile...
Dumnealui recunoaste ca uneori intrebarile legitime au fost stricate de
intrebatori superficiali, iar proasta calitate a oponentilor compromit iacata
legitimitatea intrebarii.
/u se "ustifica invocand ispravile desucheate ale lumii bune, pentru ca nu-i place
calea prea simplista a camufla"ului cultural9C;:. Preci#ea#a, nu pentru a se
scu#a, ca te&tele lui pot fi considerate oricum, dar niciodata slobode le&ical sau
tematic9C=: si are dreptate.
1i totusi, de ce scrie d-l Plesu la ,lai cu boi? 1crie din prietenie pentru Dinescu.
*un argument!
1crie si din comple#enta fata de limitele proprii9C?:. ,nteresant argument! +sta-
i, de buna seama, o forma de smerenie. ,nsa atunci cand spune' am invatat
(tar#iu) ca nu te poti ra#boi cu propria natura9C@:, nu mai e deloc in duh
patristic ca in Despre ingeri. /oi credem ca omul isi poate depasi firea printr-o
relatie vie cu )ristos-Dumne#eu. < de apreciat sinceritatea ma&imala cand spune'
nu e rentabil - si nici cinstit - sa-ti faci un portret public cosmeti#at9CC:.
Pana la urma d-l Plesu vrea sa spuna ca-i si el om ca toti oamenii' citesc cu
placere, imi plac ideile si ,l caut pe Dumne#eu. Dar imi plac si carnatii de Plescoi,
bufoneriile crude, bran#eturile rascoapte, cheful, hetaira (curte#ana, care va sa
#ica, asta n-o banuiam, n.n.), romanta. 1unt helas, lacom, echivoc, usor de atras
spre le"eritati de tot soiul... ,n definitiv, de vreme ce nu-mi e rusine sa rasfoiesc
amu#at ,lai cu boi, de ce mi-ar fi rusine sa apar intre copertile lui9C0:. +poi, d-l
Plesu schimba registrul, si ne aminteste ca inotam in obscenitate de dimineata
pana seara, cre#and ca numai de#matul fi#ic e obscen9CE:. +sta-mi aminteste de
meteahna pe care o au unii crestini care, venind la spovedanie, incep sa-si
"ustifice pacatele prin replici de genul' Dar oricum parinte, toti fac asta. +dica,
cu alte cuvinte, d-l Plesu vrea sa spuna ca intr-un fel sau altul toti suntem prinsi
in valtoarea obscenitatilor publice, priviti in "ur, pe mine ma gasirati tap
ispasitor?.
%ecunoaste ca nu vrea sa faca pe misionarul, dar ne aminteste tuturor ca atunci
cand ,isus a venit pe pamant, lumea era foarte dubioasa, mult mai dubioasa
probabil decat un numar din ,lai cu boi. Cu toate acestea, <l a consimtit sa
imbrace un corp muritor9C8: si a facut tot felul de lucruri care, pentru lumea
buna a momentului, erau scandaloase' a stat la masa cu vamesul, a acceptat sa
petreaca la o nunta, a tinut partea unei femei usoare, a sarutat un tradator si a
promis unui talhar un loc in rai. 1e vor fi gasit destui care sa-i reprose#e lipsa de
rigoare' ce cauti in acest loc infect, cum poti sta alaturi de atatea lepadaturi, ce
pot avea in comun sfintii si rau-facatorii?90D:. ,n fata unui astfel de argument
ramai fara cuvinte... ,ti trebuie cateva clipe ca sa te de#meticesti si sa-ti spui'
1tai asa, 1fantul Pavel parca n-ar fi scris in ,lai cu boi, si nici -ura de +ur si nici
<frem 1irul!. Dar Plesu nu-i 1fantul Pavel, de ce sa cerem atat de la el? <l insusi
recunoaste' amatorii de idolatrie si cautatorii de monumente e&emplare trebuie
sa fie preveniti' sunt un om patetic, multicolor (ca sa nu spun pestrit), incercat
de o sumedenie de demoni907:.
+ici e problema, ca d-l Plesu are fani, crestinii iubitori de Dumne#eu il aprecia#a
pentru scrisul sau fermecator si pentru unele luari de po#itie inspirate. Cum
ramane insa cu responsabilitatea pentru faptele noastre? Cum mai pot fi
indemnati tinerii sa citeasca Plesu, daca una din conditii este sa-si spurce mintea
cu pornografiile lui Dinescu? Cum ramane cu sufletele seduse de o publicatie
obscena la care pune umarul si d-l Plesu? Poate, daca n-ar fi fost pre#ent d-l
Plesu cu cronicile sale, revista cu pricina ar fi sucombat de mult timp, intr-un fel
el a legitimat normalitatea, firescul acestei publicatii. 2nde-i Plesu, e tinuta
inalta...
Plesu nu se vrea model si nu crede ca ar trebui sa fie. Da, el spune niste lucruri
foarte adevarate... !ai bine sincer, decat duplicitar si ascuns. /e-o fi drag noua
teologilor, dar nu-l putem a"usta noi dupa placul nostru. +r fi o desfatare sa fie
mai mult de partea moralei, a *isericii - si este adesea, e adevarat mai mult prin
cuvant, decat prin fapte chiar daca, iata, scrie pe unde trebuie si pe unde nu
trebuie. < un maestru al cuvantului, el seamana, dar nu cauta roade... 1e
discreditea#a in ochii unora? Care este problema?... <l nu-si face probleme, ne
facem insa noi. De ce? Pentru ca noi credem in forta, energia, vigoarea scrisului
sau, in capacitatea sa de sinte#a!
<&ista o lege numita' Legea privind prevenirea si combaterea pornografiei (/r.
78C>;DD=), lege ce se a&ea#a pe protectia non-consumatorilor. La articolul 7?
spune' Constituie contraventii si se sanctionea#a cu amenda de la @D.DDD.DDD lei
la ;@D.DDD.DDD lei urmatoarele fapte' a. (...)6 b. amena"area de spatii destinate
van#arii de materiale cu caracter obscen la o distanta mai mica de ,-. de metri
fata de scoli si de internate# precum si de lacasuri de cult. ,n marile orase poti
numara #eci de astfel de tarabe amplasate ilegal. (+vi# amatorilor' preotilor din
orase, crestinilor marturisitori, organelor de drept).
<&ista un ra#boi tacut intre *iserica si tarabele de #iare care e&pun si vand
pornografie. $araba aduce imoralitatea, *iserica propovaduieste bunul simt.
Legea a hotarat ca intre ,lai cu boi si *iserica trebuie sa fie musai ;@D de metri,
caci nu pot sta laolalta sau prea aproape, caci ce are a face Dumne#eu cu
mamona? (cf. !atei C, ;?). D-l Plesu insa se simte confortabil in orice loc, el este
prietenul *isericii si al dusmanilor ei... < ilegal insa sa "oci in doua echipe
adverse, asta doar in lumea virtuala a "ocurilor pe calculator este posibil.
/ada"duim ca *unul Dumne#eu sa nu-l lase prea mult pe d-l Plesu in aceasta
multumire de sine si sa-l a"ute sa vina spre *iserica. Cred ca d-l +ndrei Plesu e
undeva pe la "umatatea drumului dintre *iserica si taraba cu ,lai cu boi. /u ar fi
mult de mers pana-n pridvor, insa ma tem ca drumul e de fapt mai lung, e, dupa
cum spunea parintele +rsenie *oca, drumul de la urechi la inima, de la informatie
la convingere.

9@E: +rticolul a fost scris initial pentru +rgesul Artodo&, saptamanal religios al
<parhiei +rgesului si !uscelului.
9@8: +ndrei Plesu, Obscenitatea publica, <ditura )umanitas, *ucuresti, ;DD?, p.
C.
9CD: ,bidem.
9C7: ,dem, p. 8.
9C;: ,dem, p. 7D.
9C=: ,bidem.
9C?: ,dem, p. 77.
9C@: ,bidem.
9CC: ,bidem
9C0: ,dem, pp. 77-7;.
9CE: ,dem, p. 7=.
9C8: .ormula nu e ortodo&a, ci eretica, monofi#ita! De altfel, d-l Plesu mai are
astfel de scapari6 ve#i in espre ingeri trihotomismul de la p ;0D...
90D: +ndrei Plesu, op. cit. p. 7?.
0spita multor intelectuali+ 1)oate religiile sunt bune!1 >>
De multe ori, intelectualii nostri, in relatia cu *iserica, au avut atitudini
teribiliste si, uneori, vadit anti-clericale. +cestia se afla inca intr-o prelungita
e&pectativa... <i sunt, intr-un fel, in pridvorul Bisericii... adica nici atei nu se
considera, dar nici binecredinciosi dornici sa afle si sa traiasca profun#imile
Artodo&iei nu se arata. 1unt spectatori si comentatori ai celor sfinte din prag...
nu intra in biserica, nici nu se indepartea#a. Din pacate, credinciosii nostri nu
intotdeauna vin in intampinarea lor, fiind preocupati mai mult de dreptate decat
de dragoste, numindu-i pe intelectuali - atei, pagani, smintiti etc. 2nii crestini,
am observat, cultiva un vadit duh anti-cultural, pe care-l motivea#a spunand'
decat sa pierd vremea cu (riticile lui Rant sau suprarealismul lui Dali, mai bine
patrund in universul mantuitor al scrierilor ascetice si mistice ortodo&e....
Cultura ne este, de buna seama, ingaduita, dar nu orice apartine culturii ne este
si de folos' /oate imi sunt ingaduite! dar nu toate imi sunt de folos (, Corinteni C,
7;) De aceea, acelasi +postol Pavel ne spune' /oate sa le incercati" tineti ce este
bine (, $esaloniceni @, ;7). < foarte adevarat si faptul ca intr-o lume
desacrali#ata, seculari#ata cum e cea in care traim vremurile mantuirii noastre,
*iserica recomanda mai mult cultura duhului.
< la moda printre intelectualii nostri a spune' $oate religiile sunt bune... $oate
sunt versanti ai aceluiasi munte, carari ce ne duc in varf6 cai ce au aceeasi
finalitate. Arientalii au si o pilda pe care o repeta multi dintre crestinii nostri
care sustin acest punct de vedere. 1e spune ca niste orbi au pipait odata un
elefant si fiecare a descris intregul dupa portiunea pipaita (fildesii ca doua oase
mari, trompa ca un tub, urechile ca niste evantaie, picioarele ca niste coloane,
partile laterale ca un #id care respira, coada ca o franghie)6 nici unul nu a mintit,
fiecare din ei l-a descris corect, dar nu complet. <lefantul era e&act cum fusese
descris, dar si ceva mai mult. +sa si marii intelepti care au cugetat la Dumne#eu
au descris ceea ce au descoperit ei ca este Dumne#eu. Conclu#ia pildei' toate
religiile sunt adevarate, toate descriu, mai mult sau mai putin complet, pe
Dumne#eu...
Daca nu esti de partea acestui punct de vedere, risti sa fii foarte repede
catalogat drept e&tremist, fundamentalist sau chiar limitat, incuiat. 2nii
intelectuali, dupa ce l-au citit pe !ircea <liade, gandesc ca ortodocsii practicanti
n-au habar de mituri, imagini si simboluri... <i si-ar dori sa spuna tuturor celor
bisericosi ca e&ista mituri universal valabile, bunaoara mitul "ertfei6 sau ca
despre potop se vorbeste in mai multe culturi ale lumii.
1pre e&emplu, crestinismul vorbeste de ridicarea la Cer a !antuitorului la ?D de
#ile de la ,nvierea 1a din morti. ,nsa, povestiri despre disparitii misterioase,
neobisnuite ale unor eroi din mi"locul poporului se gasesc in multe culturi. ,n
mitologia a#teca (plecarea lui Suet#alcoatl in chip de flacara), in cea chine#a
(#borul imparatului -alben pe spinarea unui dragon de aur), in cea iudaica
(ridicarea la cer a profetului ,lie intr-un car de foc), in cea islamica (urcarea la
cer a profetului !ahomed pe spatele animalului fabulos *ura3)...
Artodo&ia recunoaste e&istenta unor reminiscente din revelatia primordiala
facuta de Dumne#eu lui +dam si transmisa oral din generatie in generatie...
Amenirea intreaga a suferit dupa cadere de o asa numita nostalgie a paradisului
si a nada"duit in venirea unui !antuitor sau %ascumparator. Dar, de aici pana la a
afirma ca toate religiile sunt modalitati diferite de a a"unge la acelasi obiectiv -
Dumne#eu - este un drum lung. Aare nu e lamuritor Cuvantul 1cripturii care #ice
ca toti dumnezeii neamurilor sunt idoli90;: (Psalmi 8@, @)?
+lti intelectuali spun ca toate religiile te invata sa faci binele si asta-i cel mai
important. 1e accentuea#a deseori aspectul moral al religiilor. Dar, evidentiind
doar morala, se negli"ea#a astfel celelalte aspecte ce definesc religia' doctrina si
cultul. !orala, practica virtutilor, nu are valoare in sine, ci doar daca este
fundamentata doctrinar in adevar. +m observat ca din ce in ce mai multi
intelectuali marturisesc ca o morala in sine, autonoma, ce nu se spri"ina pe un
sistem religios, e fara sens. Lucru imbucurator. < un pas inainte...
1incretismul religios este conceptia potrivit careia toate religiile poseda acelasi
adevar in strafundul lor e#oteric si sunt in mod egal valide ca mi"loc de mantuire.
+ceasta idee e deosebit de atractiva pentru inteligentele deosebite, caci prin
aceasta omul poate avea impresia ca reconcilia#a adevarurile tuturor religiilor si,
in acelasi timp, se situea#a putin deasupra tuturor traditiilor90=:. 1e vorbeste
foarte des asta#i despre diversitatea ce trebuie va#uta in unitate, despre
unitatea transcendentala a religiilor etc. Cu sincretismul religios Artodo&ia nu
poate fi niciodata de acord. !ai multe adevaruri inseamna nici un adevar.
Crestinismul nu e una dintre multele religii, nu e una dintre cai - ea este Calea.
Cand consideri ca e acelasi lucru, spre e&emplu, a crede in ,nvierea Domnului sau
in reincarnare, atunci 5ertfa lui )ristos nu mai are nici o valoare, devine
nesemnificativa.
1crierile de istoria si fenomenologia religiilor promovea#a intens sincretismul si
lipsa de discernamant printre crestini. +ceste lucrari, grandioase de cele mai
multe ori, pacatuiesc prin faptul ca, desi se arata a fi obiective, ele nu lamuresc
clar aspecte legate de %evelatia dumne#eiasca (pentru a nu fi subiective,
partinitoare). 1punea publicistul Dan Ciachir intr-un interviu' ,ertati-ma, dar eu
nu pot sa folosesc acea +storie a religiilor scrisa de !ircea <liade, in care
crestinismul devine un fel de partid intr-un parlament in care detine cateva
procente. ,n acest cadru el nu mai repre#inta revelatia pe care noi ne-o
asumam90?:. De aceea, am spus-o deseori, pe <liade n-as indra#ni sa-l numesc
prieten al teologilor ortodocsi. Despre tragedia unei astfel de abordari strict
obiective a religiilor vorbeste si <mil Cioran' ...De vreme ce refu#i sa le
ierarhi#e#i, pe care s-o preferi, pentru care sa te pronunti si ce divinitate sa
invoci? Cum sa-ti imagine#i un specialist in istoria religiilor rugandu-se? 1au, daca
se roaga cu adevarat, atunci isi neaga invatatura, se contra#ice, isi ruinea#a
/ratatele, in care nu figurea#a nici un #eu adevarat, in care nici un #eu nu-i mai
presus de altul... 1untem toti, in frunte cu <liade, niste fosti credinciosi, suntem
toti niste spirite religioase fara religie90@:.
Chiar si la e&amenul-grila de titulari#are la %eligie din vara lui ;DD=, teologii
nostri au fost pusi in situatia de a numi una dintre urmatoarele religii' sintoism,
budism, islamism si hinduism, ca fiind religie revelata. Desi era clar pentru toti ca
iudaismul (echiului $estament (ca pedagog spre $ristos - -alateni =, ;?) si
crestinismul sunt singurele religii revelate, acestea nu se regaseau in enumerare.
2nii dintre concurenti si-au amintit de programa de ,storia religiilor si au bifat cu
neliniste islamismul ca religie revelata, caci unii istorici numesc generic religie a
Cartii si religie revelata si islamismul (alaturi de iudaism si crestinism). 1i cand
ne gandim ca mahomedanismul este vinovat de plasmuiri, de completari si
deformari ale revelatiei, de relativi#are a 5ertfei lui )ristos prin aprecierea ca
sunt prooroci mai mari ca .iul lui Dumne#eu, intelegem ca, daca el nu-i de la
Dumne#eu, nu poate fi decat de la diavol. Pe cine incurca lamurit inchinarea in
duh si-n adevar (,oan ?, ;?) daca nu pe tatal minciunii (,oan E, ??) - diavolul? De
altfel, un sfant, !a&im -recul, a indra#nit a-l numi pe intemeietorul islamului'
cainele de !ahomed... Cata intoleranta! ar spune unii intelectuali. < oare
preferabila toleranta #ilelor noastre cand lumea a inceput sa accepte ca firesti
mai toate lucrurile care la inceput au scandali#at-o? Cand vom spune
intunericului lumina, cand se va perverti de tot simtul moral al crestinului
tolerant, ne vom mai aminti de martirii crestini, vom mai intelege ceva din "ertfa
lor?
2nii intelectualii conclu#ionea#a' /u contea#a ce credinta ai, caci toti ne
inchinam aceluiasi Dumne#eu. Dar oare toate sunt adevarate, toate sunt de la
Dumne#eu? +tunci ce rost a avut "ertfa milioanelor de martiri care au simtit ca n-
au unde sa caute odihna decat la .iul lui Dumne#eu si care nu au voit sa se
desparta de <l pentru nimic din lumea acesta trecatoare, pieritoare? Ce
sentimente sa ai pentru nebuni ca 1tefan, -heorghe, Dimitrie sau Pantelimon?
Probabil de mila, caci bietii mucenici nu aflasera ca nu contea#a cui te inchini si
ca toate religiile sunt bune in felul lor...
,n genere, aceiasi intelectuali de care pomenim se raportea#a intr-un mod straniu
la persoana lui )ristos. Pentru ei, <l este mare invatat, mare initiat. Chiar si unii
guru orientali ,l numesc astfel. /u mai vorbesc de tendinta generali#ata de a
pune pe )ristos pe acelasi plan cu alti fondatori de religii. ,n lucrarea *arii
initiati a lui <duard 1churG (<ditura Lotus), ,isus e pre#entat alaturi de %ama,
Rrisna, )ermes, !oise, Arfeu, Platon. Poate fi )ristos un initiat, ne-a lasat <l
varianta aceasta de a-, percepe viata si invatatura?
,isus )ristos spune despre 1ine' &u sunt usa (,oan 7D, 8), &u si /atal una suntem
(,oan 7D, =D), &u sunt 0umina lumii (,oan E, 7;), &u sunt (alea! Adevarul si )iata.
Nimeni nu vine la /atal decat prin *ine (,oan 7?, C). <vanghelistul ,oan ,l descrie
pe )ristos accentuand dumne#eirea 1a' /oate prin &l s-au facut" si fara &l nimic
nu s-a facut din ce s-a facut (,oan 7, =). 1imbolul credintei si scrierile 1fintilor
Parinti vorbesc, de asemenea, lamurit despre dumne#eirea .iului.
Dupa cum vedem, !antuitorul nu ne-a lasat alternativa acesta de a-L numi mare
initiat... <l spune ca a venit in lume sa dea marturie despre adevar (cf. ,oan 7E,
=0). ,isus )ristos ori este intr-adevar Dumne#eu si Cuvintele 1ale sunt adevarate,
ori este un escroc, un mincinos, un inselat care s-a numit pe 1ine Dumne#eu, .iu
al lui Dumne#eu, !antuitor al lumii etc. /ertium non datur8 Credincios lui )ristos
nu poate fi deci acela care ,l numeste mare initiat, ci acela care implineste
Cuvintele Lui si spune' Cred si marturisesc ca $u esti cu adevarat .iul lui
Dumne#eu Cel Prea ,nalt. !antuirea ne-o castigam printr-o relatie vie cu <l, prin
*iserica.
+ crede ca este mantuire si in afara crestinismului este o hula la adresa lui
Dumne#eu' este ca si cum am spune ca )ristos a venit degeaba, din moment ce
era nade"de de mantuire si fara <l90C:. .aptul ca 1fantul 1iluan sau .ericitul
1ofronie vorbesc despre iubirea nee&clusivista pe care trebuie sa o avem pentru
toata #idirea, faptul ca 1fantul ,oan !a&imovici era in stare sa se roage la
capataiul unui bolnav o noapte intreaga indiferent de credinta lui (crestina,
evreiasca, islamica sau budista) nu ne indreptatesc a considera ca e mantuire si
pentru cei ce tagaduiesc adevarul lui )ristos. Duhul sufla unde doreste,
Dumne#eu mantuieste pe cine doreste, in mod e&ceptional se pot mantui si dintre
pagani. !antuirea unora dintre pagani nu este, se intelege, un argument pentru a
sustine ca religiile lor sunt bune. /oi trebuie sa tinem Calea mantuirii pe care ne-
a aratat-o )ristos - capul Bisericii (cf. Coloseni 7, 7E), caci intru nimeni altul nu
este mantuirea! caci nu este sub cer nici un alt nume! dat intre oameni! in care
trebuie sa ne mantuim noi (.aptele +postolilor ?, 7;). !ulti cred ca ortodocsii
care spun ca paganii nu se mantuiesc sau se mantuiesc in doar mod e&ceptional
dau dovada de mandrie, de multa vanitate6 adica, cu alte cuvinte, prea facem noi
pe depo#itarii adevarului absolut. +ici, insa, nu-i vorba de trufie, ci de
marturisirea credintei asa cum ne-au invatat Parintii dintotdeauna. Dar ce vina
au bietii pagani?900:, s-ar putea intreba cineva pe buna dreptate. /-au nici o
vina, Dumne#eu ii cauta si-i asteapta si pe ei. 1fantul Pavel spune lamurit
ucenicului $imotei ca Dumne#eu ...voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si
la cunostinta adevarului sa vina. (aci unul este umnezeu! unul este si
*ijlocitorul intre umnezeu si oameni' omul $ristos +isus! (are S-a dat pe Sine
pret de rascumparare pentru toti (, $imotei ;, ?-C).
%evenind la pilda orientala de la inceput (pe care o citea#a deseori si 1ri
Togananda sau divinul 1ai *aba) am putea spune ca doar Artodo&ia descrie
intocmai intregul elefant. Daca alte religii (cu e&ceptia iudaismului) se mai
straduiesc sa descrie vreo trompa, ureche sau picior de elefant, se prea poate sa
fie vreo reminiscenta a revelatiei primordiale sau aspecte ale revelatiei naturale.
+vem motive sa credem ca celelalte religii ale lumii nici n-au va#ut si nici n-au
atins elefantul... Da, trebuie spus limpede, noi nu credem ca toate religiile sunt
adevarate, nici macar frumoase, nu credem ca fiecare din ele marturisesc ceva
despre Dumne#eu sau ca au un sambure al adevarului care ne uneste pe toti.
/oi, ortodocsii, credem ca unirea este doar in )ristosul pe care-L marturiseste
*iserica, pentru ca bote#ati si imbracati in <l fiind, nu mai este iudeu! nici elin"
nu mai este nici rob! nici liber" nu mai este parte barbateasca si parte
femeiasca! pentru ca voi toti una sunteti in $ristos +isus (-alateni =, ;E).
/ada"duiesc ca, prin mila lui Dumne#eu, se va sfarsi vremea tatonarilor si
e&pectativei reciproce, si ca, impreuna, intelectuali sau simpli credinciosi, vom
pleca genunchii la icoana lui )ristos spunand ca si cuviosul parinte grec .ilothei
Jerva3os' !ultumesc din adancul inimii Prea *unului Dumne#eu si $atalui Ceresc
Care, in nemarginita 1a bunatate si iubire de oameni, a binevoit sa ma nasc si sa
mor in sfanta si adevarata credinta ortodo&a, afara de care nici una nu este atat
de sublima, dupa cum nu este alt Dumne#eu mare (adevarat - n.n.) ca Dumne#eul
nostru.
NOTE:
90;: ,ntr-o traducere mai veche se spune' toti dumnezeii neamurilor sunt draci
(Psalmi 8@, @).
90=: ,eromonahul Damaschin, California, 12+, %asaritul %asariturilor. De la
religiile orientale la Artodo&ia rasariteana, &pifania, 7-=>788E, 1ursa' ,nternet.
90?: %adu Dorin !icu, ialoguri cu an (iachir - ,entru o Ortodoxie realista,
<ditura +nastasia, ;DD;, p. 08.
90@: <mil Cioran, &xercitii de admiratie, <ditura )umanitas, pp. 7;?-7;@.
90C: )ademecum crestin ortodox, <ditura 1ophia, p. C.
900: A astfel de provocare primeste si parintele Constantin -aleriu in dialogul
care l-a purtat cu +ndrei Plesu, -abriel Liiceanu si 1orin Dumitrescu, dialog
concreti#at prin editarea cartii ialoguri de seara (<ditura )arisma). ,ata
dialogul' -.L.' Parinte, fiecare religie e un raspuns coerent in problemele
fundamentale! > Pr. -.' /u e coerent in orice religie. > +.P.' +tunci de ce este
unul condamnat sa se nasca intr-un spatiu incoerent? > Pr. -.' /u e blestemat, ci
fiecare e chemat sa caute adevarul si aceasta chemare o are fiecare, in #estrea
originara, pentru ca originar a fost data omului revelatia primordiala si dorul de a
cunoaste plenitudinea. > -.L.' Dar reiese ca in cautarea adevarului el pleaca mai
"os decat mine? > Pr. -.' /u, pentru ca Dumne#eu il "udeca potrivit patrimoniului
spiritual pe care-l are. /u-l va osandi pentru asta, ci il va osandi, in sensul, ca
deschi#andu-i-se usa catre o vi#iune mai deplina, el a refu#at. (...) > +.P.' *ine,
parinte, dar el cauta in interiorul sistemului religios cum si noi cautam intr-al
nostru. > Pr. -.' ,isus spune' )a fi propovaduita &vanghelia la toate neamurile.
(inovat sunt eu ca nu o propovaduiesc, si mai cu seama daca o propovaduiesc
gresit (ialoguri de seara, <ditura )arisma, pp. ?@-?C).
-ristos si indemnul la lectura >>
(raspuns catre -eorge)

,oate ca omenirea ar fi aratat altfel daca macar o singura data in Sfanta
Scriptura s-ar fi vorbit despre lectura sau +isus $ristos ar fi fost vazut citind. (e
ziceti1

<sti atat de convins ca lucrurile stau chiar asa? +firmi ca nicaieri nu scrie despre
lectura sau ca )ristos nu a fost va#ut citind. +i citit integral si cu atentie 1fanta
1criptura sau macar /oul $estament?
.aptul ca avem asta#i *iblia, Cuvantul lui Dumne#eu, e o dovada incontestabila
ca 1cripturile au fost scrise pentru a fi citite, pentru a crede si, mai ales, pentru
a fi traite, adica puse in practica (+ar acestea s-au scris! ca sa credeti ca +isus
este $ristosul! #iul lui umnezeu! si! crezand! sa aveti viata in numele 0ui - ,oan
;D, =7). De altfel, !antuitorul )ristos in multe randuri aminteste momente si
cuvinte ale (echiului $estament punand in valoare lectura 1cripturii.
Au n-ati citit ce-a facut avid cand a flamanzit! el si cei ce erau cu el1
(um a intrat in casa omnului si a mancat painile punerii inainte! care nu se
cuveneau lui sa le manance! nici celor ce erau cu el! ci numai preotilor1 Sau n-
ati citit in 0ege ca preotii! sambata! in templu! calca sambata si sunt fara de
vina1 (!atei 7;, =-@).
,ntr-un alt loc, 1criptura spune' &l a zis' N-ati citit ca (el ce i-a facut de la
inceput i-a facut barbat si femeie1 (!atei 78, ?). 1au' Oare nici Scriptura aceasta
n-ati citit-o' ,iatra pe care au nesocotit-o ziditorii! aceasta a ajuns sa fie in
capul unghiului1 (!arcu 7;, 7D). $ot astfel' Au niciodata n-ati citit ca din gura
copiilor si a celor ce sug /i-ai pregatit lauda1 (!atei ;7,7C). 1au' -is-a lor +isus'
Au n-ati citit niciodata in Scripturi' ,iatra pe care au nesocotit-o ziditorii!
aceasta a ajuns sa fie in capul unghiului. e la omnul a fost aceasta si este
lucru minunat in ochii nostri1 (!atei ;7, ?;).
Dar despre acest cuvant, draga -eorge, ce spui? +ar despre morti ca vor invia! n-
ati citit! oare! in cartea lui *oise! cand i-a vorbit umnezeu din rug! zicand' &u
sunt umnezeul lui Avraam si umnezeul lui +saac si umnezeul lui +acov1 (!arcu
7;, ;C).
!antuitorul recomanda deci, fara doar si poate, lectura 1cripturilor vechi ca
unele ce vorbesc despre <l, dupa cum spune si cuvantul' Cercetati Scripturile!
ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica. Si acelea sunt care marturisesc despre
*ine (,oan @, =8). Deci, asta-ti recomand si eu, citeste cu atentie 1cripturile!
+tunci vei descoperi ca !antuitorul a citit. ,ata doar unul dintre cuvintele
1cripturii ce atesta aceasta' Si S-a intors +isus in puterea uhului in Galileea si a
iesit vestea despre &l in toata imprejurimea. Si invata in sinagogile lor! slavit
fiind de toti. Si a venit in Nazaret! unde fusese crescut! si! dupa obiceiul Sau! a
intrat in ziua sambetei in sinagoga si S-a sculat sa citeasca (Luca ?, 7?-7C).
*ineinteles, faptul ca !antuitorul a citit in sinagoga nu inseamna neaparat ca <l
avea obiceiul lecturii, ca citea adesea. /u trebuie sa uitam ca vorbim despre
)ristos-Dumne#eu care stie toate, care nu avea propriu-#is nevoie de lectura (O!
oamne! /u stii toate8 - ,eremia 7@, 7@6 ,oan ;7, 706 Acum stim ca /u stii toate si
nu ai nevoie ca sa /e intrebe cineva - ,oan 7C, =DA. /oi, cei trecatori prin aceasta
lume, avem nevoie de sporire in duhul intelepciunii si al descoperirii! spre
deplina 0ui cunoastere (<feseni 7, 70).
!-am intrebat sincer, ce ai dorit sa spui cand ai scris poate lumea ar fi aratat
altfel? Aare nu cumva ai cre#ut ca de s-ar fi vorbit in 1criptura despre lectura
(lectura buna) lumea ar fi fost mai... citita, mai inteligenta, mai culta?
Parintele /. 1teinhardt, intr-un cuvant al sau, lamureste ca Artodo&ia nu te vrea
prost, neinstruit, ignorant. /icaieri si niciodata nu ne-a cerut )ristos sa fim
prosti. /e cheama sa fim buni, blan#i, cinstiti, smeriti cu inima, dar nu tampiti.
(/umai despre pacatele noastre spune la Pateric sa le tampim). Cum de-ar fi
putut proslavi prostia Cel care ne da sfatul de a fi mereu tre"i ca sa nu ne lasam
surprinsi de satana?90E:. $ot monahul de la %ohia spune' Crestinismul nea"utorat
si neputincios este o conceptie eretica deoarece nesocoteste indemnul Domnului
(!atei 7D, 7C' fiti dar intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii) si trece
peste te&tele 1fantului Pavel (<feseni @, 70' drept aceea! nu fiti fara minte, ,,
$imotei ?, @' tu fii treaz in toate..., $it 7, E' sa fie treaz la minte si mai
indeosebi , Corinteni 7?, ;D' #ratilor! nu fiti copii la minte! ci la rautate fiti
copii! iar la minte fiti oameni mari)908:.
$raditia *isericii vorbeste si ea despre lectura si cartea buna. Cartea este de fapt
transcrierea cuvantului rostit in gand si impactul ei este mai mare pentru ca se
adresea#a, in timp si spatiu, unui numar mai mare de persoane decat cuvantul
rostit si netranscris9ED:.
Cartea ne poate duce la mantuire, ca pe .ericitul +ugustin, care s-a convertit
citind 1fanta 1criptura la au#ul minunat al indemnului /olle et lege8 (,a si
citeste!). Dar tot cartea ne poate prabusi si in infern. Dante a intalnit in infern o
pereche disperata care i-a spus ca sunt osanditi pentru ca au citit impreuna
cateva pagini care i-au tarat in prapastie9E7:. $raditia ortodo&a accentuea#a
necesitatea unui indrumator in lectura 1cripturii, pentru ca cine citeste sa
inteleaga (!atei ;?, 7@6 !arcu 7=, 7?). (um as putea sa inteleg! daca nu ma va
calauzi cineva1 (.aptele +postolilor E, =7), raspunde famenul egiptean +postolului
.ilip care-l intrebase daca pricepe cele ce citeste de la ,saia proorocul. .ara
indrumator pe credinciosul simplu il poate a"unge cuvantul lui )ristos care spune'
va rataciti! nestiind Scripturile! nici puterea lui umnezeu (!atei ;;, ;86 !arcu
7;, ;?). 2n iscusit duhovnic va sti ce carti sa recomande fiilor sai duhovnicesti.
Ce se potriveste unora, nu se potriveste altora. De altfel, e&ista o masura a
fiecaruia dintre noi, iar cartile #iditoare de suflet se recomanda si ele in functie
de masura fiecaruia9E;:. Pentru a primi cartile duhovnicesti avem nevoie de
minte si inima de duh, trebuie sa fim oameni duhovnicesti. +vem nevoie si de
rugaciune pentru a citi cu folos, pentru ca )ristos sa ne deschida mintea sa
pricepem 1cripturile (cf. Luca ;?, ?@).
Chiar daca nu #ugraveste viata in )ristos, o carte poate fi buna daca nu
contravine moralei crestine. Lectura profana ne este ingaduita. <&ista insa un
amendament' sa nu fie vatamatoare din punct de vedere sufletesc. Cartea buna e
cea care lauda virtutea, nu viciul6 cartea buna e cea care innobilea#a omul.
1fantul (asile cel !are in Amilia catre tineri recomanda oamenilor din vremea
aceea sa culeaga din literatura, chiar si din cea pagana, amintindu-l pe )omer,
anumite elemente valoroase si folositoare crestinilor, asemenea albinei care
culege din floare numai nectarul. A carte buna te poate distra, adica poate avea
rol recreativ, dar in primul rand ea trebuie sa instruiasca si sa educe. Daca nu o
face fatis este foarte bine, caci noi, oamenii, primim greu predici si sfaturi...
A carte foarte interesanta aparuta de curand la <ditura Polirom, Balzac si mica
croitoreasa chineza (un best-seller al literaturii universale contemporane), scrisa
de un remarcabil romancier chine#, Dai 1i"ie, tratea#a supravietuirea prin lectura
a unor tineri, fii de intelectuali, trimisi la reeducare in perioada maoista. Cartea
este deosebita! Conclu#ia ei? 2n adevarat avertisment - nici o lectura nu e
inocenta - cartile... ne ridica sau ne pervertesc!
+tentie deci la lecturi, ...ia aminte la citit (, $imotei ?, 7=) si (ercetati
Scripturile! ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica. Si acelea sunt care
marturisesc despre *ine (,oan @, =8).

UUU

(e lecturi duhovnicesti recomandati tinerilor1

%ecomand - deopotriva tinerilor si varstnicilor - in primul rand 1fanta 1criptura, in
special /oul $estament. 1imon Petru spune !antuitorului' oamne! la cine ne
vom duce1 /u ai cuvintele vietii celei vesnice (,oan C, CE), deci, neindoios,
sufletul are nevoie de lectura de suflet, de lectura duhovniceasca, de cuvant de
intarire, cuvant de folos... 1fanta 1criptura si scrierile 1fintilor Parinti sunt de
ba#a.
Dintre tinerii scriitori recomand cu predilectie trei autori care-mi sunt foarte
dragi si pe care-i aprecie# in mod special pentru ca au reusit sa scrie despre
)ristos pe limba tinerilor' Danion (asile ((artea nuntii, =urnalul convertirii,
,atericul pentru mireni, /inerii si sexualitatea etc.), parintele Constantin /ecula
(e dragul &vangheliei..., 3aspunsul Bisericii la intrebarile tinerilor, ,rivegheri)
si ieromonahul 1avatie *astovoi (+ntre #reud si $ristos, +n cautarea aproapelui
pierdut, ragostea care ne sminteste). $inerilor le pot mai pot recomanda si alte
cateva lucrari mai noi' 3aspunsuri la intrebari ale lumii de astazi (1fantul /icolae
(elimirovici), aruri si anateme - (e-a adus crestinismul lumii (diaconul +ndrei
Ruraev), /inerii vremurilor de pe urma (monahii 5ohn !arler si +ndreF
Qermuth). 1i doi prolifici scriitori rusi inspirati de Duhul 1fant, care merita cititi
si recititi' 1fintii ,erarhi $eofan Javoratul si ,gnatie *riancianinov. /u pot sa nu
pomenesc aici si pe 1fantul 1iluan +thonitul, pe +rhimandritul 1ofronie (1aharov),
pe Parintele %afail /oica, pe !onahul /icolae 1teinhardt, pe Parintele 1erafim
(%ose), pe Cuviosul Paisie +ghioritul sau pe minunatul Parinte Porfirie
Ravso3alivitul. Dintre Parintii cei de demult recomand tinerilor in special .ericitul
+ugustin ((onfesiunile), lucrarile 1fantului ,oan -ura de +ur si ale 1fantului <frem
1irul. .iecare tanar sa ceara sfatul duhovnicului in ceea ce priveste lectura
duhovniceasca. Cred ca in urma spovedaniei un iscusit duhovnic va stii
intotdeauna spre ce carte-medicament sa indrume pe fiii sai duhovnicesti. Pentru
cei tari trebuie hrana tare, pentru cei mici lapte (cf. <vrei @, 7=-7?). Parintele
1ofronie spunea' Pentru a invata sa traiesti in )ristos, nu este necesar sa citesti
#eci sau sute de carti. Parintele meu duhovnic m-a sfatuit sa nu citesc decat
cateva pagini pe #i. 2n sfert de ora, o "umatate de ora, dar veghind sa aplic in
viata ceea ce citeam... Cand traiesti o viata sfanta si fara de pacat, cunoasterea
intelectuala poate sa dea roade duhovnicesti minunate. ,n schimb, o cunoastere
fara iubire nu poate sa mantuiasca pe nimeni.
,n conclu#ie, carti se gasesc, slava Domnului! $imp sa fie pentru lectura si pentru
implinirea in viata a cuvintelor cuprinse in ele!

90E: /. 1teinhardt, =urnalul fericirii, <ditura Dacia, Clu"-/apoca, 788?, p. 78.
908: ,bidem.
9ED: $eologii stiu bine ca +postolii, <vanghelistii, intai au vorbit, au marturisit
lumii despre )ristos, iar mai apoi, pentru anumite nevoi au inceput a scrie. <i au
scris, dar nu oricum, ci sub inspiratia Duhului 1fant. /oata Scriptura este
insuflata de umnezeu si de folos spre invatatura! spre mustrare! spre
indreptare! spre inteleptirea cea intru dreptate (,, $imotei =, 7C). !ai mult, cred
ca acestia au scris atunci cand Dumne#eu a considerat ca este necesar si ce a
considerat <l ca ne este de folos.
9E7: /eologia *orala Ortodoxa pentru facultatile de teologie! vol. ,,, <ditura
%eintregirea, +lba ,ulia, p. 7D=.
9E;: ,n finalul lucrarii *ai aproape de umnezeu (<ditura *unavestire, -alati,
;DD=) a Parintelui 1erafim %ose sunt doua capitole care ne lamuresc' Cum sa-i
citim pe 1fintii Parinti si Cum nu trebuie cititi 1fintii Parinti.
Paulo Coelho - sublim si periculos >>
< la moda asta#i sa citesti Paulo Coelho. $oata lumea citeste Coelho, chiar si cei
ce nu citesc de fel... +veam sa aflu ca, in cercurile inalte ale literatilor, era
acu#at ca speculea#a mituri si simboluri pe care le proiectea#a in povesti facile,
deci ca-i mai mult un speculant decat un mare pro#ator.
+m observat ca marii pasionatii de lectura, cand recomanda literatura sud-
americana de calitate, ii pomenesc pe Corta#ar, Llosa, !arVue#, 1abato, si
niciodata pe Coelho, considerand ca scrie literatura light9E=:... ,n plus, traiesc
cu convingerea ca actul de cultura ramane, fara doar si poate, destinat
minoritatii. !a intrebam, sa fie oare Paulo Coelho e&ceptia care confirma regula?
/umai 1andra *roFn, manelele si telenovelele parca mai au atatia fani. !ai nou
se gasesc si tricouri imprimate cu chipul lui... 1i, parca-i ceva necurat la mi"loc
cand ve#i ca persoane care dupa vremea lecturilor obligatorii n-au mai citit nici
o carte, incep acum sa citeasca P. Coelho. !ulti artisti mediocri, unele
fotomodele si mai toate vedetele ,layboy numesc la autori preferati pe Coelho.
.ara doar si poate, da bine in lumea buna sa-i citesti cartile. !i-am #is atunci'
la pomul laudat....
!-am lasat greu convins sa-l citesc... +m cedat la rugamintile unor colegi si
prieteni fascinati de scrisul pro#atorului bra#ilian, un argument redutabil fiind
acela ca accentuea#a in romanele sale elemente de spiritualitate. (oi incerca aici
o abordare ce poate fi catalogata de unii drept superficiala, simplista. /-am
pretentii de scriitor, nici macar de critic literar. ,ncerc insa sa vad lucrurile in
duhul lui $ristos.
Paulo Coelho scrie de vreo 70 ani, are @0 de ani (n. 78?0), e tradus in @C de limbi,
editat in 7@D de tari, vandut in #eci de milioane de e&emplare. 2n adevarat
fenomen mondial. Care sa fie deci secretul acestui ...vra"itor al *ra#iliei care
face sa dispara cartile din librarii? 1e pare ca raspunsul este limba"ul simplu si
clar, naratiunea stralucitoare, subiectele alese care stimulea#a capacitatea
noastra de a visa, dorinta noastra de cautare si forta de a ne regasi pe noi insine
in aceasta cautare.
Alchimistul (788E), cartea care l-a consacrat pe plan mondial, mi s-a parut o
poveste simpla, dar deloc simplista, in care autorul, intr-adevar, se foloseste
e&cesiv de mituri, simboluri si clisee deterministe. < o povestire parca
atemporala, initiatica, de unde si aura de guru a autorului. +lchimistul are ceva
din duhul cartilor vechi orientale, este un fel de *icul ,rint modern cum afirma
un critic. <ste o carte bine scrisa, plina de seva, iar lectura ei nu te poate lasa
indiferent. ,nsa, dincolo de acest aspect apologetic, cartea are si puncte slabe. <
vorba aici de un vadit panteism (contopirea cu natura, transformarea lui 1antiago
in vant), de elemente magice (alchimice) si un sincretism religios care poate
sminti usor un nespecialist, un necunoscator al invataturii *isericii.
1ufletul lumii de care vorbeste Coelho poate fi diavolul - spune ,P1 La#ar Puhalo
intr-o <pistola catre un editor din %omania9E?:. !ai mult decat atat, asa #isa
traire a 0egendei ,ersonale - implinirea viselor, a idealurilor, ca singur scop al
vietii nimiceste foarte usor ceea ce as numi in acelasi duh 20egenda ,ersonala2 a
crestinului - unirea cu )ristos, cautarea ,mparatiei lui Dumne#eu. Cand lupti cu
ardoare fara seama pentru implinirea Legendei personale e posibil sa nu mai
gasesti timp sa-L cauti pe )ristos. De aceea 1criptura spune sa cautam mai intai
,mparatia lui Dumne#eu si toate celelalte se vor adauga noua (cf. !atei C, ==). ,n
plus trebuie preci#at ca celebra sintagma din Alchimistul' Cand tu vrei ceva cu
adevarat tot universul conspira la reali#area dorintei tale, este de fapt de origine
filocalica si suna, cite# din memorie' cand vrea Dumne#eu sa se implineasca un
lucru, toata #idirea a"uta sa se implineasca.
,n principiu, Alchimistul avea inca de la inceput sanse sa fie un roman de succes,
pentru ca e o carte a momentului, in sensul ca, in afara unei vieti in )ristos,
oamenii au gasit un surogat impotriva de#nade"dii in gandirea po#itiva atat de
des intalnita a#i, subiect pe care s-au scris #eci si #eci de carti si care-i si
motorul cartii lui Coelho.
,n romanul 0a raul ,iedra am sezut si am plans9E@: (788?), autorul isi e&prima si
mai cu sarguinta conceptele religioase sincretiste ce fac din el un ne:-age-ist
autentic. Paulo Coelho amesteca nepermis si nescu#abil (chiar daca nu-i teolog)
invataturi si principii complet contradictorii - catolice, protestante si din mistica
orientala - punand unele din idei chiar si pe seama unui slu"itor al Domnului. ,n
0a raul ,iedra... sincretismul e mult mai suparator si mai ales smintitor 9EC:.
+utorul lasa sa se-nteleaga ca e&ista un chip feminin al lui umnezeu care se
identifica in persoana .ecioarei !aria, iar intr-un interviu publicat pe site-ul
personal, Paulo Coelho isi afirma transparent convingerea ca *iserica %omano-
Catolica va accepta in viitor aceasta idee. (or mai trece poate cinci#eci sau doua
sute de ani, dar o va accepta9E0:. +utorul este, de altfel, consilier special
2/<1CA in cadrul Programului Convergente spirituale si dialoguri interculturale.
Al cincilea munte (788C) la prima vedere pare a fi singura carte a lui Coelho care
poate fi citita aproape fara teama. ,nsa tocmai pentru ca pare nevinovata e
periculoasa. <&ista un canon sinodal care inter#ice modificarea (ietilor 1fintilor. <
adevarat, Coelho face literatura, dar pre#inta imaginea unui sfant pacatos, nu a
unui pacatos care ar deveni sfant si care ne-ar putea fi model. De altfel, nicaieri
in roman persona"ul nu este numit &fantul ,lie, ci simplu - ,lie. Al cincilea
munte pre#inta viata Proorocului, plecand de la *iblie si intorcandu-se, in final,
din nou la ea. %omanul accentuea#a latura profana a Profetului, arata lupta sa cu
Dumne#eu pentru a intelege care-i este menirea. Al cincilea munte ti-l apropie
fara indoiala pe ,lie, dar acesta este un +lie imaginar! inventat, nu este proorocul
biblic. Cel care citind, simte o oarecare evlavie pentru ,lie, e bine sa stie ca
evlavia lui este pentru personajul +lie si nu pentru ,roorocul omnului. <stetic
vorbind, Al cincilea munte e o carte placuta, dar pentru conturarea unei imagini
corecte, autentice sunt de preferat cuvintele 1cripturii care-l evoca pe ,lie
Proorocul (Cartea a ,,,-a si a ,(-a a %egilor).
Dupa *anualul razboinicului luminii (7880) o colectie de reflectii filo#ofice in
duhul Alchimistului menite sa ne a"ute sa ne descoperim si sa ne sporim cura"ul,
Paulo Coelho publica )eroni%a se hotaraste sa moara (788E). +cest roman care a
fascinat pe multi, considerat de unii original, are ca tema un subiect arhitratat in
carti si in filme' oare unde sunt adevaratii nebuni, in sanatorii sau in afara lor?
Cartea aminteste de -bor deasupra unui cuib de cuci (mult oscari#atul film din
anii N0D, cu 5ac3 /icholson si Dann4 De (ito sau de mai noul /inerete furata (cu
Qinona %4der si +ngelina 5olie). Personal n-am gasit-o nici originala, nici de
e&ceptie.
,n iavolul si domnisoara ,rym (;DDD), Coelho ispiteste pe cititor cu o intrebare'
Poate fi omul capabil de orice fapta? ,ntr-un anumit conte&t el poate a"unge
chiar sa omoare?. Cititorii sunt tinuti cu sufletul la gura ca in vechiul film politist
0ocotenent (olumbo. Desi are si pagini interesante si ideea e discutata si de
1fintii Parinti, cartea nu o gasesc deloc #iditoare...
Cu romanul 44 minute (;DD=) autorul aluneca intr-o sen#ualitate ce atinge pe
alocuri pornografia si grotescul... Cartea te a"uta sa te obisnuiesti cu lumea
prostitutiei prin intermediul unei tinere, !aria (neinspirata alegerea numelui),
persona"ul principal. ,n romanul 44 minute, Coelho se foloseste de e&perienta si
"urnalul unei adevarate prostituate din -eneva, descopera argumentele, starile
sufletesti ale fetei in asa fel incat nu doar sa n-o "udeci (caci asta ar fi bine!), ci
chiar sa-ti si placa de ea, s-o si accepti, ea fiind de altfel persona" po#itiv prin
e&celenta. !omentele de regret si cainta care e&prima tragedia prin care trece
sunt inabusite de idealul ei de a-si face un rost in tara natala9EE:. %omanul te
obisnuieste cu normalitatea prostitutiei, ea macinand adanc in mentalitatea
cititorului creandu-i idei revolutionare (asemanatoare cu cele ale guvernantilor
nostri care cer din ce in ce mai insistent legali#area bordelurilor). Pornografia
e&cesiva, imoralitatea mesa"ului si atitudinea cartii 44 minute fata de prostitutie
ma tem ca poate influenta de#astruos viata unor tinere care se #bat in lipsuri, de
la noi sau de prin alte parti, mai ales cunoscand succesul pe care-l are la tinerii
adolescenti cartile pro#atorului bra#ilian. %omanul 44 minute e un pasaport spre
iadul desfranarilor, spre prostitutie. 44 minute trec repede, dar sunt aducatoare
de multi bani... ,maginea de ansamblu a cartii, din punctul meu de vedere, nu
este modificata de sfarsitul salvator, pentru ca e vorba de o aparenta salvare,
!aria a"ungand de la prostitutie la concubina". < adevarat ca vorbim de o alta
masura, e un progres in viata ei, insa e&ista tendinta de a numi, prin comparatie,
bine un rau mai mic si asta-i foarte grav. ,mpactul e cu atat mai mare cu cat
Paulo Coelho este considerat de multi un propunator de modele pentru cautarea
spirituala individuala... 44 minute este o carte scrisa in duhul lumii, pentru cei
ce sunt ai lumii, nu pentru cei ce sunt ai lui )ristos!
1teinhardt afirma ca un scriitor nu are a fi moralist. .ereasca-l Dumne#eu de una
ca asta! +lta e menirea lui' sa iste in mintea si-n inima cititorului conclu#ii
moraliste, mai bine #is morale9E8:. Aare e vorba de asta si in ca#ul lui Coelho?
Cred ca nu!
,n vise, care pot fi de la Dumne#eu, dar si de la diavol, e mai bine sa nu cre#i
deloc! 1i in ca#ul scrisului lui Coelho, daca paginile sublime se amesteca cu cele
care din perspectiva crestina smintesc, strica si intinea#a, ele nu mai pot fi bune.
1fantul (asile cel !are recomanda crestinilor sa culeaga din cartile pagane cele
de folos, dar sigur nu recomanda din cele sincretice, eretice sau pornografice. Ca
sa nu mai spun - pentru a cata oara?- ca discernamantul e o calitate rara. /u pot
spune ca romanele lui Coelho sunt geniale, mediocre sau proaste, nu sunt in
masura sa spun daca din punct de vedere literar sunt valoare sau non-valoare,
spun doar ca romanele lui nu sunt atat de ziditoare de suflet precum cred unii.
2n lucru e lamurit. Cautati mantuirea? /-o veti gasi in cartile initiatice ale lui
Paulo Coelho, ci acolo gasiti 1ufletul Lumii care, spun unii, ar putea fi
diavolul...
NOTE:
9E=: 2n amic mai mucalit imi spunea ca ceea ce da bine la pro#atorul sud-
american este combinatia de litere elho care suna interesant. ,ntr-adevar
numele are re#onanta, are sonoritate.
9E?: (e#i ,P1 La#ar Puhalo, (aile Ortodoxiei contemporane, <ditura <i3on.
9E@: $itlul cartii este parafra#at din Psalmist' 0a raul Babilonului! acolo am sezut
si am plans! cand ne-am adus aminte de Sion (Psalmi 7=C, 7).
9EC: 1incretismul religios din cartile lui Coelho este tributar conceptiei sale ne:-
age-iste despre religii. %omancierul marturiseste pe pagina sa Feb' 1unt catolic.
Cred insa ca oricare religie, daca e aleasa in mod sincer, duce la acelasi
Dumne#eu si nu transfer asupra religiei mele raspunderea asumata in cautarea
mea spirituala (http'>>http'>>FFF.paulocoelho.com>). (e#i si articolul meu'
,spita intelectualilor' $oate religiile sunt bune!.
9E0: http'>>FFF.paulocoelho.com
9EE: Pe tema acestei carti am avut o controversa cu o amica care vedea in
paginile romanului durerea si cainta !ariei. ,ntr-adevar, ea este cumplit de
indurerata si de#amagita si are momente cand lupta cu proprii demoni. ,nsa, ma
repet, dincolo de unele afirmatii ale persona"ului, ideea caintei o gasesc vaga si
cartea nu are ca finalitate indreptarea reala a persona"ului incat sa poata fi
model pentru noi ca si cititori crestini. Pe aceasta tema este abordat si Coelho
intr-un interviu' - Pentru ce se prostituea#a protagonista din 44 minute? <a spune
ca nu o face strict pentru bani. P. Coelho' - +m intrebat-o pe !aria si ea mi-a
raspuns ca face asta pentru simtul aventurii. !i s-a parut un raspuns neortodo&,
dar ?D P dintre prostituatele cu care am vorbit la -eneva mi-au spus lucruri
asemanatoare, cu toate ca gandurile lor nu mi s-au parut prea clare. !aria nu
este o victima si nici nu are sentimentul vinovatiei
(http'>>FFF.adevarulonline.ro>literar>). -asesc ca autorul nu a schimbat
fundamental caracterul persona"ului.
9E8: /. 1teinhardt, +ntre lumi - (onvorbiri cu Nicolae Baciut, <ditura $ipomur,
788?, p. ;C.
De la indra*neala la badaranie >>
#amiliaritas ei, dar pana unde?

!ulti crestini se intreaba, pe buna dreptate, cum sa se raporte#e la Dumne#eu, si
mai ales, cum sa , se adrese#e. Pacatele ne fac sa ne simtim robi nevrednici6
bucuria biruintei cu a"utorul lui Dumne#eu in incercarile vietii ne face sa simtim
infierea si infratirea cu Domnul care 1-a facut om ca si noi sa ne indumne#eim
prin conlucrare cu <l.
Poate cel mai bine lamureste paralela rob-fiu cuvantul liturgic de dinaintea
rostirii rugaciunii /atal nostru, in cadrul 1fintei Liturghii' 1i ne invredniceste pe
noi, 1tapane, cu indra#nire, fara de osanda, sa cute#am a $e chema pe $ine,
Dumne#eul cel Ceresc, $ata si a #ice' /atal nostru....
,ata deci, ca in vremea (echiului $estament am fost robi, dar in Legea harului am
primit, prin infratirea cu .iul ,ntrupat, infierea $atalui - ceea ce trebuie sa ne
aduca si indra#neala de a-L numi $atal nostru, dupa cum ,nsusi )ristos ne invata.
Diaconul moscovit +ndrei Ruraev spunea ca' Primul dar adus oamenilor de
crestinism consta in dreptul de a se adresa direct lui Dumne#eu, dreptul de a se
tutui cu <l. Amul si-a recapatat ceea ce un scriitor crestin din secolul al ,,,-lea,
$ertulian, a numit familiaritas ei, adica o relatie de prietenie, de suflet, cu
Dumne#eu98D:. Cura"ul, indra#neala sunt bine placute lui Dumne#eu. (edeti ce
cuvinte are )ristos pentru indra#netul sutas roman B...Adevarat graiesc voua' la
nimeni! in +srael! n-am vazut atata credinta - !atei E, 7D), pentru cura"oasa
femeie cananeanca (O! femeie! mare este credinta ta" fie tie dupa cum voiesti -
!atei 7@, ;EA. (edeti tainele pe care )ristos le descopera samarinencei (cf. ,oan
?, @-??), femeie pacatoasa, dar sincera, nefatarnica si indra#neata!
Cura"ul si indra#neala in relatia cu )ristos au valoare mantuitoare atunci cand
i#vorasc dintr-o inima sincera si smerita sau dintr-o disperare a omului ce nu mai
poate suporta despartirea sa de Dumne#eu, caci unde oare poate alerga, unde in
alta parte poate gasi pacea inimii sale? oamne! la cine ne vom duce1 /u ai
cuvintele vietii celei vesnice (,oan C, CE) avea sa spuna 1imon Petru !antuitorului
)ristos atunci cand unii ucenicii s-au smintit de cuvintele Lui si s-au indepartat de
<l. 2neori omul urla, striga spre Domnul, se cearta cu <l (ca odinioara ,acob cu
,ngerul - .acere =;, ? si urm.), iar Domnul, va#and inima lui, va#and vointa sa
buna, ii raspunde indata.
< o minune si o bucurie ca lui Dumne#eu ,i spunem $ata, ca folosim in
rugaciunile noastre e&presii atat de intime, de personale ca' da-mi sa-mi vad
greselile mele, a"uta-ma in tot lucrul bun, sterge pacatul meu, inima curata
#ideste intru mine, multumescu-$i $ie Doamne.
(,n timp ce, cu multi dintre cunoscuti mei, folosesc dumneavoastra...).
/e indeamna spre o mai mare familiaritate cu Dumne#eu si cateva cuvinte ale
.ericitului 1ofronie, ucenicul 1fantului 1iluan. +cesta ne recomanda insistent sa
folosim cu indra#neala in rugaciunile din odaia noastra nu doar cuvintele cartii, ci
si cuvintele noastre asa cum ne vin ele, din disperare, din durere, din
neintelegerea actiunilor lui Dumne#eu. Cu Dumne#eu nu e nevoie sa fii politicos.
$oarna inaintea Domnului ceea ce este in inima ta, asa cum este987:.
.amiliaritatea cu Dumne#eu insa e destul de alunecoasa, iar daca nu-i smerenie,
dreapta socotinta si buna crestere, se poate transforma in badaranie. De la
indra#neala la badaranie nu-i decat un pas. De altfel, .ericitul 1ofronie
recomanda sa pastram intensitatea rugaciunii si a pocaintei totodata.
2n amic marturisea pe /et ca, avand posibilitatea sa calatoreasca prin tari
anglo-sa&one, a avut oca#ia sa intalneasca diverse marturisiri publice ale
crestinismului cum le numesc unii sectanti. +cesti marturisitori, a"unsi la o
familiaritate speciala cu Dumne#eu, ,l numesc $he gu4 upstairs ($ipuN de
deasupra). .amiliaritatea continua cu mesa"e puse pe masini' !4 *oss is a 5eFish
carpenter (1eful meu e dulgher evreu), -od e&ists, , spo3e Fith him last night
(Dumne#eu e&ista, am vorbit cu el aseara), *od4 piercing saved m4 life (Body
piercing-ul mi-a salvat viata) alaturi de imaginea lui )ristos rastignit pe
Cruce98;:. Ca urmare a tragerii de sireturi cu Dumne#eu, cum se e&prima cineva
foarte corect, acesti rataciti nu pot sa inteleaga de ce iti trebuie 1fanta *iserica,
1fintele 1lu"be, clerul, daca vorbesti direct cu 1efuN! ,ar smerenia e de"a un
cuvant prea greu si prea strain lumii de a#i, ca si pronuntia in romaneste a lui
body piercing pentru bunica mea...
1a fim indra#neti si cura"osi, dar sa nu uitam de cei sapte ani de acasa!
98D: Diac. +ndrei Ruraev, aruri si anateme! (e a adus crestinismul lumii, <ditura
1ophia, *ucuresti, ;DD?, p. 8.
987: +rhim. 1ofronie 1aharov, apud (elalalt Noica Bmarturii ale monahului 3afail
Noica insotite de cateva cuvinte de folos ale ,arintelui SimeonA! <ditura
+nastasia, 788?, p. @8.
98;: Prin body piercing se intelege moda cerceilor, a belciugelor agatate in
diverse parti ale corpului6 in ca#ul de fata, blasfemiatoarea e&presie face alu#ie
la cuiele din mainile lui )ristos cel %astignit.
12ai a3unge cineva in Rai in vremurile noastre?1 >>
+ceasta e o intrebare pe care mi-a pus-o deuna#i un tanar rebel. +m cre#ut ca-i
doar o intrebare aruncata retoric in discutie, insa m-am convins repede ca
interlocutorul meu cauta sincer un raspuns. Aare ce stare sufleteasca se poate
ascunde in spatele unui suflet de adolescent care intreaba astfel de lucruri? Cu
siguranta o cumplita de#nade"de, o mare lehamite pentru starea de decadere
morala in care se afla cei mai multi din cei ce poarta numele de crestini. ,nca un
strigat disperat al unui tanar ra#vratit. ,nca un adolescent revoltat. /oi, teologii,
vrem sa-i convertim pe acesti tineri, sa le schimbam mentalitatea6 eu insa cred
ca mai intai ar trebui sa-i cunoastem, sa-i intelegem. Cu cei ce au alte
mentalitati e bine sa dialogam, sa cautam puncte comune. Personal cred in
sinceritatea multor tineri ra#vratiti B ca unul care am fost asemenea lor. !-am
convins in timp ca toti cei revoltati au ceva de spus, au un mesa" de transmis. <i
nu vor sa fie simpli spectatori, ci actori principali, vor sa fie bagati in seama, sa
se tina cont si de parerile lor6 ii supara letargia in care se complace o tara
intreaga, sunt smintiti, sunt de#nada"duiti, unii, iata, chiar cred ca nu mai e loc
pentru muritori in ceruri. +ltfel spus, ei cred ca nici *unul Dumne#eu, oricat ar fi
<l de bun, nu ne poate accepta astfel, nu poate accepta letargia noastra.
(iata in )ristos se aseamana, dintr-un anumit punct de vedere, cu strigatul
revoltei adolescentine. 1i adolescentii ra#vratiti, si crestinii iubitori de )ristos
sunt nemultumiti de cele ale lumii, si unii si ceilalti cauta mai mult decat poate
oferi lumea. $inerii, care de obicei traiesc dupa legile firii ca#ute, dupa
mentalitatile hedoniste ale lumii de a#i, se simt neimpliniti. 1unt nefericiti, dar
gandesc ca nu-s lepadati de la fata lui Dumne#eu. Pe noi pe toti deopotriva ne
cauta Domnul. /e cauta pentru ca ne iubeste, pentru ca <l vrea sa traiasca in noi,
si noi sa traim in <l.
- !ai a"unge cineva in %ai? (1a-i spunem generic %ai, putem sa-i spunem insa si
fericire vesnica, sanul lui +vraam, imparatia cerurilor, locul dreptilor, desi
invatatura eshatologica face cateva distinctii intre termeni).
- Da, mai a"ung oameni in %ai. Pentru ca )ristos, prin gura 1a nemincinoasa ne
#ice' +n casa /atalui *eu multe locasuri sunt. +ar de nu! v-as fi spus. Ma duc sa
va gatesc loc (,oan 7?, ;). ,ncredintati sa fim cu totii ca )ristos ne-a gatit loc.
Da, fiecare dintre noi are un loc in %ai. /oi trebuie nu sa ne castigam un loc in
%ai, ci sa nu-l pierdem pe cel pe care-l avem de"a. /u-l vom pierde daca vom
implini faptele milei trupesti si sufletesti, dupa cuvantul 1cripturii' Atunci va zice
+mparatul celor de-a dreapta 0ui' )eniti! binecuvantatii /atalui *eu! mosteniti
imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. (aci flamand am fost si
*i-ati dat sa mananc" insetat am fost si *i-ati dat sa beau" strain am fost si *-
ati primit" Gol am fost si *-ati imbracat" bolnav am fost si *-ati cercetat" in
temnita am fost si ati venit la *ine. Atunci dreptii +i vor raspunde! zicand'
oamne! cand /e-am vazut flamand si /e-am hranit1 Sau insetat si /i-am dat sa
bei1 Sau cand /e-am vazut strain si /e-am primit! sau gol si /e-am imbracat1 Sau
cand /e-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la /ine1 +ar +mparatul!
raspunzand! va zice catre ei' Adevarat zic voua! intrucat ati facut unuia dintr-
acesti frati ai *ei! prea mici! *ie *i-ati facut (!atei ;@, =?-?D).
1pun toate acestea tanarului... ,mi raspunde'
- 1una interesant.
,ntrebarea lui mi s-a parut varianta disperata a intrebarii puse de tanarul bogat
!antuitorului )ristos' Bunule +nvatator! ce bine sa fac, ca sa am viata vesnica1
(!atei 78, 7C). !i s-a parut greu cuvantul lepadarii de lume pe care )ristos il
pune inaintea tanarului din <vanghelie6 greu si cuvantul cu care se adresea#a
!antuitorul 1fintilor +postoli dupa plecarea tanarului' Si oricine a lasat case sau
frati! sau surori! sau tata! sau mama! sau femeie! sau copii! sau tarine! pentru
numele *eu! inmultit va lua inapoi si va mosteni viata vesnica (!atei 78, ;8), de
aceea am evitat a-l pune inaintea interlocutorului meu6 mai ales ca tanarul
ra#vratit ce mi-a pus intrebarea nu parea a fi pa#it din tineretile lui poruncile ca
cel din <vanghelie. 1au poate ca le pa#ise, dar slabiciunea firii mele m-a facut sa
nu vad acest lucru...
$otusi tanarul parca dorea mai mult, voia sa mai auda cuvant mantuitor pentru
sufletul sau. +stfel de situatii fiind foarte rare asta#i, nu trebuiesc lasate
nevalorificate. De aceea ii mai spun ca trebuie sa creada drept, sa lupte
impotriva pornirilor pacatoase, sa nada"duiasca in ,nviere. ,i mai spun tanarului
ca e&ista o cale imparateasca, care ne duce direct in %ai, mai mult decat atat, ne
anticipea#a viata %aiului inca pe pamant fiind.
- +sta-i chiar foarte interesant! Care este Calea aceasta?
- Calea Liturghiei si a ,mpartasirii cu 1fintele $aine. De fapt este una si aceeasi
cale, pentru ca scopul principal al Liturghiei este sfintirea credinciosilor, adica
impartasirea acestora cu 1fintele $aine. ,ncerc o talcuire pe scurt a Liturghiei, a
principalelor ei momente, macar ca-s neputincios.
- +m mers de mai multe ori la biserica, dar n-aveam habar de aceste lucruri.
Din pacate acesta e un trist adevar, putini cunosc valoarea 1fintei Liturghii chiar
si din cei ce participa regulat la slu"bele *isericii. 1tim ca )ristos este de fata in
1fantul +ltar, stim ca 1e aduce pe 1ine 5ertfa in chip sacramental, sub infatisarea
va#uta a painii si a vinului, de-a pururi si pretutindeni unde sunt altare crestine.
1punea candva Parintele +rsenie Papacioc' 1i daca ar fi cu putinta sa se vada
cerurile deschise, nu s-ar putea vedea mai mult in cer, de cum este in 1fantul
+ltar, la 1fanta Liturghie. +cest )ristos, care imprumuta in Liturghie chipul,
glasul si miscarile preotului (dupa cum spun liturgistii), ne da noua 1cumpul 1au
$rup si Cinstitul 1au 1ange ca o arvuna, ca o pregustare, ca o anticipatie a
bucuriei din ,mparatia lui Dumne#eu, umpland de bucurie si de veselie inimile
noastre.
- Da, oamenii vremurilor de a#i mai a"ung in %ai, dar ca sa te simti acasa in %ai,
trebuie sa te fi simtit acasa in *iserica lui )ristos. Daca Liturghia, care-i Cerul pe
pamant, nu ne va fi familiara, atunci in #adar nada"duim ca %aiul ne va fi
familiar.
1a nada"duim ca nu ne vom pierde, sa nada"duim ca si slu"itorii altarului care
spun dupa ce se impartasesc' da-ne noua sa ne impartasim mai deplin in #iua cea
neinserata a ,mparatiei $ale.
< un coltisor de rai pentru fiecare, gatit pentru noi de la intemeierea lumii, asa
ne spune Cel care ne-a #idit si ne-a mantuit pe noi.
Cum a reusit 4oe ca in 5 *ile sa transforme arca in cea mai mare
gradina *oologica?
>>
Cum a reusit /oe sa-si transforme arca in cea mai mare gradina #oologica?
<&plicatie' ma refer la faptul ca, saracul, a reusit ca intr-o saptamana sa aduca
pe a sa corabie si ursii polari, si cangurii din +ustralia. Cum o fi reusit el oare sa
gaseasca suficient spatiu pentru fiecare animal, ba chiar si hrana (cine stie, poate
i-or fi donat americanii vreun portavion, ceva). Ca sa nu mai #ic ca toate acestea
trebuiau facute in 0 (sapte) #ile. Cred ca /oeW1uperman!
B. (.! elevA

!-am gandit la inceput ca intrebarea, fiind rautacioasa, nu merita raspuns.
+veam si o oarecare indreptatire in activitatea !antuitorului, dar nu vreau sa ma
lungesc cu introducerea (ve#i Luca ;D98=:) si voi intra direct in subiect.
A prima chestiune ridicata de tine este aducerea animalelor pe arca de catre
/oe. $e&tul biblic e lamuritor, cuvantul lui Dumne#eu catre /oe a fost' Sa intre in
corabie din toate animalele! din toate taratoarele! din toate fiarele si din tot
trupul! cate doua! parte barbateasca si parte femeiasca! ca sa ramana cu tine in
viata (.acere C, 78). Deci, nu se spune ca ar fi alergat /oe dupa ele, ci Dumne#eu
le-a trimis. <l a #is' Sa intre... si animalele au intrat, ascultand porunca
Creatorului. 1i fii sigur, animalele nu s-au mancat intre ele, pentru ca, in prea"ma
unui om drept, legile firii se schimba (ve#i ursul din viata 1fantului 1erafim de
1arov sau leul din viata !ariei <gipteanca - si e&emplele ar putea continua).
,n legatura cu Polul /ord sau +ustralia, lucrurile stau altfel. Cei mai multi
considera ca Pamantul avea o cu totul alta forma si ca despicarea continentul
initial, Pangeea s-ar fi intamplat dupa catastrofa. <&ista un te&t in acest sens' +ar
lui &ber i s-au nascut doi fii' numele unuia era ,eleg! pentru ca in zilele lui s-a
impartit pamantul... (.acerea 7D, ;@). /umele de Peleg inseamna impartire,
deci versetul pare sa sugere#e ca numele i-a fost dat de tatal sau, <ber, pentru a
comemora un mare eveniment al impartirii care a avut loc cu putin timp inainte
sa se nasca. 1unt e&egeti si creationisti care gasesc ca-i vorba de impartirea dupa
limbi, insa multi considera ca e&ista posibilitatea ca ambele divi#iuni sa fi avut
loc in acelasi timp. Aricum, orice profesor de geografie iti va confirma ca a fost o
vreme cand pamantul a fost separat de ape. Dar si mai bine poti observa privind
cu atentie o harta a lumii. Poti observa ca !adagascarul, spre e&emplu, e
decupat din sud-estul +fricii continentale, ca +merica de /ord se uneste
aproape perfect cu <uropa daca sorbi Aceanul +tlantic, la fel si in ca#ul +mericii
de 1ud si al +fricii... Chiar si Platon vorbeste in ialogurile sale despre e&istenta
la inceputuri a unui singur pamant incon"urat de ape. +sa ca nu trebuiau sa vina
cangurii din +ustralia... si, oricum, daca trebuiau sa vina, veneau si de acolo.
!-am bucurat sa aflu din epistola ta ca, in principiu, nu negi universalitatea
potopului, problema ta fiind arca. Cred sa stii, despre potop se gasesc relatari la
mesopotamieni, la aborigenii australieni si, de fapt, in vechile culturi din toata
lumea. 1e intelege ca informatia aceasta despre potop era in #estrea traditiei
orale transmise de la /oe urmasilor. Citeste si ceea ce scrie !ircea <liade in
+storia ideilor si credintelor religioase, vol. ,., in /ratatul de istoria religiilor, in
+magini si simboluri...
1a vedem acum cum stau lucrurile cu spatiul arcei... +vem sansa sa discutam pe
date concrete pentru simplu motiv ca 1fanta 1criptura consemnea#a efectiv
dimensiunile ei (ve#i .acere C, 7?-7C). +stfel, arca urma sa fie in esenta o cutie
uriasa conceputa mai degraba in ideea stabilitatii pe apele potopului decat
pentru deplasarea pe apa98?:. Presupunem ca un cot era de ??,?@ cm., valoare
minima sugerata. $ransformand in dimensiunile pre#entate in *iblie intelegem ca
arca lui /oe era mai inalta decat o cladire obisnuita cu trei eta"e si lunga cat o
data si "umatate cat un teren de fotbal. Capacitatea volumetrica totala era egala
cu =8.@DC mX. Cum un vagon de marfa standard are o capacitate efectiva de
apro&imativ 0@ mX, arca avea o capacitate volumetrica egala cu cea a @;C de
vagoane de marfa standard. <vident, ea putea transporta un numar e&trem de
mare de animale, fiind intentionat conceputa ca sa incapa in ea repre#entanti ai
tuturor speciilor de animale de pe intreg pamantul. Cum un vagon de marfa
standard poate transporta ;?D de oi, arca putea transporta peste 7;@.DDD de oi.
!arimea medie a tuturor animalelor consideram ca este mai mica decat cea a
unei oi (sa tinem cont si de faptul ca Dumne#eu, cu siguranta, a chemat la arca
animale fertile, deci tinere), iar in #iua de asta#i e&ista mai putin de 7E.DDD de
specii de animale terestre in viata. 1e intelege ca ies din calcul animalele marine,
ele putand supravietui deluviului global. <ra deci loc si pentru destula hrana. De
altfel specialistii au locali#at ramasitele arcei lui /oe in masivul vulcanic +rarat.
2n pasionat cercetator al intelesurilor *ibliei, +ngelo Palego si-a consacrat o buna
parte din viata celor treispre#ece e&peditii in masivul vulcanic din $urcia
orientala. Calau#e i-au fost te&tul sacru si o imagine reali#ata de satelitul
Lancer, de la o altitudine de E?D 3m. Cu prile"ul acestor e&peditii, Palego a
redescoperit resturile arcei, impartite in doua mari tronsoane, pe un ghetar
situat la o inaltime de circa ?.EDD m. Conditiile climaterice e&trem de aspre au
ingaduit lemnului gudronat sa re#iste procesului natural de distrugere.
.ragmentele recuperate in trecut de alti e&ploratori au fost supuse testului cu
carbon 7?, stabilindu-se ca vechimea lor este de @.DDD de ani, ceea ce
corespunde datarii biblice. Cele doua bucati ale arcei sunt pe "umatate ingropate
in gheata si se afla intr-o po#itie greu accesibila98@:. Ceea ce este foarte
interesant e ca dimensiunile coincid cu cele indicate in *iblie.
$in sa mai preci#e# ca e&ista o multime de carti despre creationism pe piata
actuala' )enr4 !. !orris - Bazele biblice ale stiintei moderne (aparuta in mediul
protestant), (reationism stiintific, /athan +lie#er - 0a inceputuri, ,oan (laduca -
&lemente de apologetica ortodoxa, Ortodoxia si eroarea evolutionista, ,erom.
1erafim %ose (artea #acerii! (artea lumii si Omul inceputurilor, asta ca sa cite#
din cartile aparute in ultima vreme la noi. Din cartile lui ). !orris si din cea a
ieromonahului 1erafim am citat si eu in raspunsul pe care ti l-am dat. Cauta si pe
internet, cel putin in limba engle#a vei gasi foarte multe materiale semnate de
)enr4 !. !orris si echipa sa de cercetatori.

98=: De va#ut si comentariul de subsol din lucrarea mea $ristos si tinerii, <ditura
*unavestire, ;DD=, pp. 7D-77.
98?: <&ista chiar si o inedita lucrare, in engle#a, pe aceasta tema' Arca lui Noe -
studiu de fezabilitate, 5ohn Qoodmorappe, 788C (nota a editorului la (artea
#acerii! (artea lumii si Omul inceputurilor a ,eromonahului 1erafim %ose, <ditura
1ophia, *ucuresti, ;DD7).
98@: Cf. +ngelo Palego, (um am gasit Arca lui Noe, )umanitas, *ucuresti, ;DD=
(coperta ,().
Produsele din soia( 0mitatie de carne? 0mitatie de post? >>
Pe vremuri, in perioada de dinainte de 78E8, populatia se scandali#a, in taina, ca
salamul continea, pe langa carne, si soia. +cum multi se ingramadesc sa o
consume pentru ca este, pe buna dreptate, un produs deosebit, sanatos,
consistent, fara colesterol, cu multe alte calitati6 mai mult decat atat, el este si
produs vegetal, de post.
,mi amintesc de o scurta discutie pre#entata intr-o mai veche carte de dialoguri
duhovnicesti. Cineva il intreaba pe un parinte imbunatatit' Ce sa faca bunul
crestin in #ilele de post, cand se afla in calatorie si ramane peste noapte la o
familie ce nu se indeletniceste cu postul?. Parintele raspunde scurt si la obiect'
*aba calatoare n-are sarbatoare. *iserica invata ca dragostea pentru aproapele
este mai mare decat postul.... ,nterlocutorul, ispitindu-l, continua' Dar daca e,
sa #icem, (inerea !are, ce sa faca, parinte? 1a manance de dulce daca-i ofera?
Duhovnicul raspunde de data asta sec' ,n (inerea !are sa stea acasa. ,mi
amintesc ca m-a amu#at teribil raspunsul. /u banuiam atunci ca ma voi afla si eu
in casa unor cunoscuti intr-o (inere !are. Desi nu aveam de gand sa stau propriu-
#is la masa, fiind o #i de post negru, mi-am #is ca nu-i frumos sa refu# dragostea
ga#dei. +m ramas socat sa vad ca aduce la masa, rand pe rand, snitele, salam,
bran#a si cascaval... toate de post!
!ai consumasem, intr-adevar, produse din soia, mai ales atunci cand eram foarte
grabit sau cand, din variate motive, nu aveam in frigider alte preparate de post
(se cuvine a preci#a ca nu toti mananca soia in post din pricina lacomiei sau a
gustului, multi o mananca pentru ca e usor de preparat). Dar asta nu se
intamplase in (inerea !are. +bia atunci am reali#at ca ceva e in neregula, ca nu-i
buna randuiala in consumul e/cesiv al produselor din soia in posturile de durata.
1e spune uneori ca e greu sa postesti! ,nsa crestinul inceputului de mileniu ,,, se
pare ca si-a rezolvat aceasta problema, inlocuind carnea si bran#eturile cu
sortimente din soia asemanatoare ca pre#entare si gust. +ltfel spus, ai pofta de
carne in post? ,ti cumperi soia fulgi sau soia cubulete pentru ciorbe sau tocanite
sau soia snitel pentru gratar sau snitel, sau de ce nu pateu vegetal, salam,
parizer sau crem:ursti din soia. +i pofta de oarece bran#eturi? Poti sa-ti cumperi
tofu (bran#a vegetala - din soia - simpla, cu ardei sau cu chimen) si chiar...
cascaval. +i bea un lapte dimineata? /ici o problema... $ehnologia preparatelor a
inventat laptele din soia (cu aroma de cicoare, scortisoara sau vanilie). 2n singur
sortiment lipseste ca, din perspectiva gustativa, sa nu fie nici o diferenta intre
produsele de post si cele de dulce. /u avem inca oul de post. /u s-a inventat
nici in bucataria europeana, nici in cea veche orientala (de unde provine tofu).
Consumand in e&ces produse de post care imita carnea si bran#eturile, imitam de
fapt hrana perioadei de dulce. Cum sa te bucuri atunci de roadele postului daca
nu tai-impre"ur dulceata gatle"ului?
Postul inseamna in primul rand infranare, el fiind prin e&celenta un e&ercitiu de
asce#a, o nevointa. Daca privim la chipul in care )ristos a postit aflam ca
postind... a flamanzit (cf. !atei ?, ;). ,n aceasta perioada crestinul trebuie sa-si
sporeasca eforturile in vederea desavarsirii. Daca diferenta dintre produsele din
carne sau bran#eturi si echivalentele lor din soia e doar una de eticheta,
inseamna ca postind astfel crestinul nostru inlatura nevointa trupeasca si,
implicit, pe cea sufleteasca, suprima lupta cu nebunia stomacului, cum numeau
1fintii Parinti lacomia pantecelui. !ai ales cand pietele agro-alimentare sunt
pline de legume, se cuvine sa avem discernamant si sa facem un efort
binecuvantat intru asteptarea pra#nicului care incheie postul de durata.
6acomia pantecelui - pacatul ce ne loveste de 'arbatori >>
Pe +dam neinfranarea pantecelui l-a scos din rai
(1fantul ,oan -ura de +ur)

,n #ilele minunate de pra#nuire multi ne comportam nefiresc, implinind din
nefericire cuvantul 1fantului Pavel care spune' pantecele e dumnezeul lor
(.ilipeni =, 78), asemanandu-ne cu cei pe care +postolul ii numeste in versetul
precedent dusmani ai crucii lui $ristos (.ilipeni =, 7E). <&ista tendinta aproape
generali#ata intre crestini de a minimali#a pacatul imbuibarii, pacatul lacomiei
pantecelui. +sta sa fie pacatul meu... nu ma pierde Dumne#eu pentru atata
lucru. Cand predam liceenilor Despre pacat intotdeauna era un amu#ament
teribil cand pomeneam lenea si lacomia pantecelui. 1e vorbeste foarte putin a#i
din perspectiva duhovniceasca despre e&cesul alimentar ce se face la marile
pra#nice, e&ces pe care 1fintii Parinti il numesc nebunie a stomacului (etimologic
gaster - stomac si marghia - nebunie). Lacomia pantecelui e pomenita intre cele
E patimi capitale (sau E ganduri ale rautatii, dupa sintagma lui Cassian %omanul).
<a sta inaintea curviei pe care o premerge, fiind chiar maica curviei. A intreaga
literatura filocalica tratea#a acest subiect, dar noi #ambim...
$endinta aceasta de care pomeneam, de a subaprecia, chiar de a bagateli#a acest
pacat vine si din faptul ca este pacat oca#ional, pacatul ce ne loveste de
sarbatori. Cu alte cuvinte, nu ne imbuibam tot timpul, ci doar din cand in cand.
Chiar daca patima aceasta este oca#ionala nu trebuie trecuta cu vederea.
$ocmai atunci ar trebui sa ne aratam dispo#itia spre lupta duhovniceasca cu
nebunia stomacului. !etalul se incearca in foc, soldatul se incearca in ra#boaie.
$e arati biruitor atunci cand ispita da tarcoale, nu cand esti la departare de ea!
+poi, sa ne gandim cum ar suna' Desfrane# din cand in cand, .ume# din cand in
cand, +vorte# din cand in cand, ocazional?
Lacomia pantecelui face victime nu numai sufleteste, ci si trupeste... /umai in
*ucuresti de sarbatori98C: au fost internati 7.DDD de oameni din cau#a
e&agerarilor in alimentatie. Constanta, la randul ei, a raportat ;DD de ca#uri.
Desi Parintii filocalici sunt destul de reticenti in a lauda arta culinara sa
consideram ca este din partea mamei sau sotiei o dovada a implinirii dragostei
fata de aproapele, un mod placut de a-l bucura pe cel drag la vreme de
sarbatoare. Dar ce pra#nuim de Craciun, pe cine laudam spre e&emplu, pe
Pruncul ce se naste sau pantecele? $oti parintii ce au tratat tema lacomiei
pantecelui a"ung la aceeasi conclu#ie' ingreunand stomacul, ingreunam mintea, o
tulburam, nemaiputand face fata in cuget atacurilor dracesti. Cand dupa o masa
nu te mai poti ruga inseamna ca nu te-ai hranit cumpatat. Deci tocmai cand
mintea noastra ar trebui sa fie la Pruncul )ristos si la trairea bucuriei sfinte a
/asterii, ne intunecam mintea.
<&ista o pilda graitoare in acest sens.
A tanara familie isi botea#a pruncul si invita la masa, la petrecere, prieteni,
colegi, vecini si bineinteles rudele. +fara-i ger cumplit. ,ncep sa apara musafirii.
2nii dupa altii. <i isi arunca rand pe rand hainele pe canapea. -a#dele incep sa
aduca bunatatile si sticlele cu bauturi... 2n musafir da drumul mu#icii ca
petrecerea sa fie adevarata. Cheful e in toi, cand unul din cei pre#enti se
intreaba unde-i totusi pruncul, cel sarbatorit, cel ce i-a adunat pe toti impreuna.
<i descopera cu stupoare ca pruncul era sufocat sub mormanul de haine de pe
canapea.
+sa se pare ca facem noi de sarbatoarea Craciunului si a +nului /ou, ,l sufocam cu
cheful e&agerat si imbuibarea noastra pe Pruncul )ristos, Cel ce ar trebui sa fie in
centrul atentiei noastre.
Desi-i mare #i, de sarbatoarea Craciunului toti alearga dupa bucate alese, se
ornea#a salate, se fac co#onaci. .oarte bine, am putea spune. Dar daca asta ne
indepartea#a de slu"ba Liturghiei, sigur nu-i bine. $ot astfel, de pra#nicul
1fantului (asile cel !are credinciosii vin intr-un numar mic la slu"ba, in
comparatie cu alte mari pra#nice de peste an. <a este pentru multi din cei care
au petrecut pana dimineata o sarbatoare greu de purtat. ,n plus, e vremea
molitfelor. Conform indicatiei din !olitfelnic, aceste rugaciuni se rostesc de #iua
1fantului (asile cel !are dupa 1fanta Liturghie. 1i iaca, ghiftuiti pana la refu#,
incepem sa usuim dracii - cum se spune prin partile +rgesului...
Aamenii nu mai iau in seama pacatul ce ne loveste de sarbatori spunand, se
pare, ca alte fapte sunt cu adevarat grave. 1i astfel, a"ungem din pacate la o
vorba mare, dar trista' Cand ai vicii mari e mai simplu sa cre#i ca le are toata
lumea (*isanne de 1oleil). Pasionatii de acvaristica stiu ca daca vei da de
mancare pestilor mai mult decat le trebuie, mor. Daca s-ar intampla si cu oamenii
la fel, la fiecare %evelion, populatia %omaniei ar fi decimata...
Pe cand eram student am observat la Liturghia din #iua de 1fantul (asile (7
ianuarie) un coleg apropiindu-se de 1fantul +ltar cu credinta si cu dragoste ca sa
primeasca 1fanta ,mpartasanie. /u-l chema (asile... +m fost adanc impresionat.
Cu siguranta postise inainte, deci lepadase toate bucuriile firesti, adiacente
+nului /ou. Pentru noi, insa, care cautam hrana cea cereasca, este nevoie sa
stapanim peste stomacul cel de sub cer spunea 1fantul Clement +le&andrinul.
.ratele cel ce primea pe bu#ele 1ale pe )ristos de pra#nicul 1fantului (asile stia
prea bine asta. /u spun ca aceasta-i calea, pentru ca putini sunt la asemenea
masuri duhovnicesti, insa, daca nu gasim atatea resurse sufletesti pentru a lupta
impotriva nebuniei stomacului, sa ne gandim macar la sanatatea noastra!
Nu fi nesatios in nici o desfatare! si nu te apleca la mancaruri multe. (a in
mancarurile cele multe va fi durere si nesatiul va veni pana la
ingretosare. ,entru nesat multi au pierit" iar cel infranat isi va spori
viata (,ntelepciunea lui ,sus 1irah =0, =;-=?).


98C: < vorba de sarbatorile de iarna ale anului ;DD=.
0spita >>
...nici sa se pogoare la acesta ce se botea#a duh viclean care aduce intunecare
gandurilor si tulburare cugetului!980:

,ntr-o seara stateau in pat, inainte sa adoarma, un baietel de cinci ani si
"umatate impreuna cu mama lui. $ocmai terminasera de spus /atal nostru.
- !ami, #ice baiatul, am o problema!
- Ce problema? intreba mama.
- ,ntr-o seara stateam intins in pat inainte sa adorm si mi-a venit un gand, mi-a
intrat in creier si nu mai pot sa-l scot de acolo.
- Ce gand?
- Ca Dumne#eu e prost...
- Pai, la ce te-ai gandit de ti-a venit acest gand?
- /u ma gandeam la nimic. <u ma pregateam sa adorm si am simtit cum vine
gandul acesta si-mi intra in creier si acum nu mai pot sa-l scot afara.
+tunci mama i-a e&plicat despre Lucifer, despre faptul ca a fost prieten cu
Dumne#eu, ca a fost cel mai puternic si cel mai luminos dintre ingeri (ca de aceea
se si numeste Lucifer - de la lumina)6 ca a vrut sa fie la fel de puternic ca
Dumne#eu si pentru ca nu putea sa fie ca <l, s-a suparat si n-a mai vrut sa fie
prieten cu Dumne#eu.
- 1a stii ca el ti-a trimis acest gand, caci a va#ut ca tu te impartasesti si a vrut sa
nu mai fi nici tu prieten cu Dumne#eu.
- Da? se intreba baiatul. 1a stii ca de cate ori imi venea gandul, eu imi #iceam in
minte ca Dumne#eu e bun (iertator n.n.).
- Da. Dumne#eu e foarte bun. 1i stii ceva? <l nu este deloc suparat pe tine pentru
ca ti-a venit acest gand si te iubeste la fel de mult.
- Da? se intreba iarasi baietelul. +poi a facut ochii mari si i s-a luminat deodata
chipul ca si cum i s-ar fi ridicat o povara de pe suflet...
- Da. /u e deloc suparat pentru ca stie cine ti-a trimis gandul acesta, spuse
mama.
- Da..., ca sa nu mai fiu eu prieten cu Dumne#eu...
Dupa aceea baiatul se ase#a confortabil, aran"a perna, se-nchina si inchise ochii
sa adoarma. !ai intreba insa'
- De ce e Lucifer rau? De ce nu vrea sa fie bun?...
!ama incerca un raspuns, insa copilul adormi!
Povestirea de mai sus este, din pacate, intru totul adevarata.
1e pretea#a oare cel rau la astfel de fapte? $rebuia sa tulbure mintea unui copil
de cinci ani si "umatate, nu mai avea de lucru prin lume? Dar intrebarea insasi
tradea#a intrucatva ideea ca el, diavolul, ar putea avea noblete, eleganta,
delicatete. Aare din ce eveniment biblic am putea noi trage conclu#ia ca cel rau
se "enea#a, se rusinea#a sau face diferentieri? /icaieri in 1fanta 1criptura nu se
spune asa ceva6 in schimb stim ca acesta are limite nu pentru ca si-ar dori sa le
aiba, ci pentru ca face doar ceea ce Dumne#eu ii ingaduie (cf. Luca E, =;).
Cuvintele 1cripturii sunt lamuritoare' diavolul umbla! racnind ca un leu! cautand
pe cine sa inghita (, Petru @, E). Pana la sfarsitul veacurilor, diavolul va lupta
impotriva omului, va incerca sa #adarniceasca lucrarea de mantuire a fiecarui
crestin si astfel sa impiedice urcarea acestuia la cer, locul de unde el a ca#ut. De
aceea, se cuvine sa intelegem ca educatia religioasa a pruncului trebuie sa
inceapa de la o varsta cat mai frageda. Chiar din pantecele maicii sale.
Copilul de mic trebuie obisnuit cu viata *isericii, cu ,mpartasania, cu rugaciunea
in comun, cu inclinatia spre savarsirea binelui, cu imaginile sfinte si povestirile
biblice. *ineinteles, in educatia religioasa a copilului - s-a spus deseori - nu
trebuie sa se faca e&ces de #el, e nevoie de mult discernamant (mai ales in
problema raului, a e&istentei diavolului, subiecte care trebuie e&puse cu
discernamant si e&plicate cu intelepciune6 e necesar sa accentuam dragostea de
Dumne#eu, de sfinti sau ingeri).
1a ne amintim de cuvantul inteleptului 1irah care spune' Ai feciori1 +nvata-i pe ei
sa incovoaie din pruncie grumazul lor (,ntelepciunea lui ,sus 1irah 0, ;?).

980: Cuvant dintr-o %ugaciune de la 1lu"ba *ote#ului, *olitfelnic, <.,.*.!.*.A.%.,
*ucuresti, 788E, p. =D.
17ara -ristos, totul este intuneric si nebunie1 - Despre sinucidere >>
Problematica sinuciderii este una destul de comple&a si imposibil de ispravit
printr-un scurt cuvant ga#etaresc. !-am intrebat deseori ce se afla in spatele
unei tentative de suicid, in spatele unei sinucideri...
1e pare ca la sinucidere a"ung de obicei persoanele care cad intr-o e&trema a
vietii' nihilistii, pasionatii de magie, ocultism, fanii roc3-ului satanic, cei foarte
bogati, cei foarte saraci, etc. Amul temperat, omul de mi"loc, care nu
e&agerea#a cu nimic, nu trece, de obicei, prin astfel de ispite. ,n ghearele
de#nade"dii si in umbra mortii se a"unge si din pricina lipsurilor de tot felul, a
greutatilor vietii si, mai ales la tineri, din cau#a unei comunicari deficitare cu cei
din "ur si a lipsei de iubire. Psihologii, psihanalistii sau sociologii vin cu diverse
lamuriri si raspunsuri, fiecare clasifica cau#ele si da solutii tamaduitoare. <&ista
un element in aceasta ecuatie care nu e luat in seama6 se uita ca spre cumplita
de#nade"de cei slabi sunt impinsi si prin lucrarea diavolului care de la inceput! a
fost ucigator de oameni si nu a stat intru adevar (,oan E, ??).
Dincolo de e&plicatii pertinente, o tacere si o tristete aparte se asterne in inimile
noastre cand prin mass-media au#im, din ce in ce mai des98E:, de sinucideri. ,nca
o persoana care nu si-a gasit rostul, inca un om care a incetat sa lupte, inca un
infrant pe drumul vietii...
+m au#it spunandu-se ca e&ista la unele persoane o dispo#itie innascuta spre
negativism, spre instrainare, spre suicid chiar. ,n plus, cu totii am aflat inca de pe
bancile liceului ca optimismul si pesimismul tin de firea noastra si ca n-ai ce face
daca te-ai nascut cu o astfel de trasatura temperamentala. ,ntr-o astfel de
ecuatie e periculos de usor sa afirmi ca Dumne#eu este de vina pentru slabiciunea
firii celor ce-si iau singuri viata. /u era oare de-a"uns ca )ristos a dus Crucea pe
-olgota pentru pacatele noastre, voalat acum sa-L gasim vinovat si de lucrarea
ispititorului ?... 2n repre#entant de marca al psihologiei comportamentale
cognitive americane, dr. !artin <. P. 1eligman, a facut lumina in aceasta
chestiune interesanta. Dupa un indelungat studiu de peste ;@ de ani a
conclu#ionat ca optimismul si pesimismul nu sunt innascute, ci dobandite.
Consecinta e cat se poate de... optimista' coeficientul nostru de pesimism
(pentru ca nimeni nu e pesimist sau optimist 7DD P) poate fi micsorat. +utorul a
de#voltat in lucrarea sa Optimismul se invata ()umanitas, ;DD=) anumite tehnici
in acest scop. *ineinteles ca o carte de acest fel scapa din vedere aspecte
esentiale ale vietii sufletesti, adica ii lipseste latura duhovniceasca, insa poate fi
de folos multora.
< imperios necesar sa taiem pesimismul e&agerat (de#nade"dea) de la cei de
aproape ai nostri, sa incura"am buna-dispo#itie, sa incura"am optimismul. $rebuie
depistate din timp persoanele cu disponibilitate marita spre suicid si a"utate sa
depaseasca starea nefericita in care se #bat. A statistica citata de parintele 5ohn
*rec3 spune ca in 87 P dintre ca#urile tipice de sinucidere si de tentative de
sinucidere, mediile familiale e&aminate erau clasificate drept instabile ori
haotice988:. ,n astfel de focare, terapia cea mai buna e incercarea de a crea o
comuniune fraterna si agapica in rugaciune si catehe#a sustinuta pentru a-i
deschide pe acestia spre viata comunitara. Caci cel ce #ace "os, daca doar il
ridici, il scuturi de praf si-i spui doar o vorba buna, va putea iarasi sa a"unga la
starea sa de mai inainte. < nevoie de staruinta... +devarata terapie e fara
indoiala ,nsusi )ristos, bunul samaritean. Pe cel disperat sa-l aducem la )ristos,
sa-l infatisam Lui spre a lua adevarata vindecare. Cand cineva a"unge sa se
sinucida intreaga comunitate ar trebui sa se intrebe in ce masura a implinit
cuvintele !antuitorului privitoare la aproapele, fiecare ar trebui sa vada cand l-a
abandonat pe fratele ca#ut intre talharii diavoli cuibariti in mintea lui.
< clar ca ne aflam, ontologic vorbind, sub povara pacatelor noastre. 1pune
1criptura' )iata vesnica este aceasta' sa /e cunoasca pe /ine singurul umnezeu
adevarat si pe +isus $ristos pe care 0-ai trimis (,oan 70, =). Pacatul insa
perverteste, degradea#a cunoasterea. 1punea regretatul Parinte -aleriu' Cand
faci abstractie de Dumne#eu nu ai alta alternativa decat neantul. Cand nu-L
cautam pe Dumne#eu ne simtim de#radacinati, uscati, tristi si goi. Lumea acesta
care fuge teribil de Dumne#eu e in suferinta, in boala, in agonie. Din nefericire,
lumea actuala e prea agitata ca sa-si dea seama de starea in care se afla.
+m intalnit multe persoane cu tentative de suicid la activ. !ai toate pre#entau
simptomele a ceea ce 1fantul ,oan Cassian sau <vagrie Ponticul numeau duhul
intristarii' un duh nascut din neimplinirea idealurilor, din sentimentul de
vinovatie sau al inutilitatii, din an&ietate aparent fara motiv sau nepasare etc.
De unde vin aceste stari? Le-am enumerat la inceputul cuvantului meu.
Problemele sunt reale, iar cand cele de jos nu merg cum trebuie, oamenii uita ca
trebuie sa priveasca catre cele de Sus. Dar daca nu cauti pe cele de Sus si "os e
cumplit de greu, cine sa te salve#e?!...
Disperarea vine din fuga de Dumne#eu! <l insa ne indeamna la fiecare pas al
<vangheliei 1ale' Bucurati-va (!atei @, 7;6 ;E, 86 Luca C, ;=6 7@, C6 7@, 8)6 1fantul
Pavel, de asemenea (%omani 7;, 7;, 7@6 ,, Corinteni 7;, 776 .ilipeni ;, 7E6 =, 76 ?,
?6 , $esaloniceni @, 7C). Psalmistul spune' oamne! cand s-au inmultit durerile
mele in inima mea! mangaierile /ale au veselit sufletul meu (Psalmi 8=, 78), iar
intr-un alt loc' (a m-ai veselit! oamne! intru fapturile /ale si intru lucrurile
mainilor /ale ma voi bucura (Psalmi 87, ?). Credinta si implinirea poruncilor lui
Dumne#eu umplu inima de bucurie sfanta... Cautarea lui Dumne#eu aduce
bucurie si veselie, pentru ca cel ce cauta afla, cel ce cere primeste (cf. !atei 0,
0). Cautati mai intai ,mparatia lui Dumne#eu si dreptatea Lui si toate celelalte se
vor adauga voua (cf. !atei C, ==).
Aare cati din cei ce si-au pus capat #ilelor aveau un duhovnic? Cati au mers si au
cerut sub epitrahil duhovnicului sfat la astfel de incercare, cand diavolul soptea
gandul sinuciderii? Cati stiau ca la spovedanie te nasti din nou? Cati au cautat sa
primeasca pe bu#ele lor 1fantul $rup si 1ange al Domnului? Aare cati dintre
acestia plecau genunchii la Crucea lui )ristos si-si varsau Lui amaraciunea inimii
lor si ispita intovarasirii lor cu ,uda, van#atorul Domnului? 1au oare cati mergeau
regulat la Liturghie sa se intalneasca acolo, in sfanta biserica, cu )ristos,
1tapanul vietii?
-olul acela intunecat din suflet pe care-l simte cel ce are ganduri de suicid nu-l
poate umple decat )ristos, Lumina lumii, caci spune lamurit <vanghelistul !atei
citand pe ,saia Proorocul' ,oporul care statea in intuneric a vazut lumina mare si
celor ce sedeau in latura si in umbra mortii lumina le-a rasarit (!atei ?, 7C6 ,saia
8, 7). $uturor acelora care nu-L cunosc pe Dumne#eu sau fug de <l, +cesta le
spune' )eniti la *ine toti cei osteniti si impovarati si &u va voi odihni pe voi
(!atei 77, ;E). 2nii isi poarta singuri poverile, ostenesc si cad sub greutatea lor,
nu cauta si nu-L vor pe Dumne#eu' nu voiti sa veniti la *ine! ca sa aveti viata8
(,oan @, ?D). De unde dar sa iei putere sa scapi de gandurile mortii, de unde dar
sa ai viata daca nu cauti pe 1tapanul (ietii?!... )ristos e adevarata terapie in
lupta pentru viata.
< imbucurator ca in *iserica noastra se pune in pre#ent accent pe o asa numita
psihologie pastorala ortodo&a (arhiepiscopul )risostom de <tna, mitropolitul
)ierotheos (lachos, pr. dr. 5ohn *rec3, 5ean-Claude Larchet, dr. -eorge 1tan
etc.).
1fantul /icolae (elimirovici, intr-o scrisoare misionara, afirma pe buna dreptate
ca fara )ristos totul este intuneric si nebunie97DD:. ,ar +postolul ,oan ne
aminteste' oamenii au iubit mai mult intunericul decat 0umina (,oan =, 78).
A lume care nu se raportea#a la )ristos e in agonie, in pragul sinuciderii si in
umbra mortii... Ce asteptari putem avea de la o astfel de lume? /umai ca lumea
acesta nu se poate salva prin ea insasi.
+steptarea si nade"dea noastra nu e la lume, ci la )ristos, ,ubitorul de oameni,
Caruia ne rugam impreuna cu Psalmistul' Sa nadajduiasca in /ine cei ce cunosc
numele /au! ca n-ai parasit pe cei ce /e cauta pe /ine! oamne8 (Psalmi 8, 7D) si
iarasi' ,azeste-ma! oamne! ca spre /ine am nadajduit (Psalmi 7@, 7).


98E: ,n ultimii ani a crescut ingri"orator numarul sinuciderilor6 potrivit ultimului
%aport ,!L, in ;DD;, la nivelul intregii tari s-au inregistrat =?EC de sinucideri,
ceea ce repre#inta o crestere semnificativa fata de anul ;DD7 (=7;0). %aportul
mentionea#a ca aceasta evolutie sugerea#a un posibil nou val de crestere a
numarului sinuciderilor care ar putea avea ca apogeu anul ;DD? (=urnalul
national, 77 martie ;DD?, p. 0). Dintr-o alta sursa am aflat ca in .ranta sunt
apro&imativ 7;.DDD de sinucideri pe an, adica mai mult de o sinucidere pe ora!!
988: Pr. dr. 5. *rec3, arul sacru al vietii, <ditura Patmos, p. =?0
97DD: <piscop /icolae (elimirovici, 3aspunsuri la intrebari ale lumii de astazi,
vol. 7, p. ;E;.
8nde duc drogurile((( De la eta* la mormant( >>
Lideri roc3 - modele pentru milioane de tineri, victime ale to&icomaniei

Am citit articolul tau despre Ozzy Osbourne. Sunt de acord cu majoritatea
lucrurilor spuse acolo97D7:. Ozzy nu e model demn de urmat! insa majoritatea
liderilor sunt8 (red ca pentru doi-trei lideri nebuni si alti doi-trei sinucigasi!
muzica roc% nu trebuie si nu poate fi discreditata8

!u#ica roc3 nu trebuie discreditata de cineva din afara, ea se auto-discreditea#a
prin liderii ei marcanti de ieri si de a#i.
Ce intelegem noi, in mod curent, prin model? Prin model intelegem persoana
care (prin valoare si calitati) poate servi ca e&emplu in viata. Din lipsa
catehi#arii, a educatiei religioase sustinute, cei mai multi dintre tineri nu-si mai
indreapta privirile spre !antuitorul )ristos 0umina lumii (,oan 8, @), (alea!
Adevarul si )iata (,oan 7?, C), spre !aica Domnului sau spre sfintii *isericii.
+ceste adevarate modele pentru intreaga omenire sunt inlocuite, din pricina
pervertirii noastre, cu diversi idoli - false modele in mare parte, persoane
patimase lipsite de o minima moralia. Cred ca va veni #iua cand vei simti ca
aceste cuvinte nu-s atat de patetice pe cat par a fi!
/u neg ca starurile au virtuti, calitati, insa atmosfera de promiscuitate in care
multi traiesc, patimile (desfraul, adulterul, alcoolismul, drogurile, etc.) nu-i fac
vrednici de a fi modele6 dintre starurile roc3 multi nereusind ei insisi sa se
descurce in marea vietii.
<&-chitaristul grupului Guns@n@3oses, 1lash afirma' cand esti star roc3, oamenii
nu te mai privesc ca pe o fiinta umana97D;:. +cest lucru este din pacate foarte
adevarat, tinerii vor ca idolii lor sa aiba o dimensiune supranaturala97D=:.
,dolii mu#icii roc3 sunt va#uti ca niste dumne#ei. Lor li se dedica aproape tot
timpul liber, fanii ascultand la nesfarsit mu#ica idolilor. <i nu scapa nici o
informatie referitoare la formatiile si liderii roc3 indragiti6 sunt dispusi deseori sa
faca mari sacrificii financiare pentru a intra in posesia unei casete rare, a unui
poster, insigne sau tricou cu chipul idolului sau al trupei idolatri#ate.
,dolatri#area poate merge pana la a scrie cu graffiti intr-o statie de metrou
Clapton is -od97D?: 9<ric Clapton (n.n.) este Dumne#eu:, cum s-a intamplat la
Londra. Dar sa admitem sa astfel de ca#uri sunt i#olate. +semeni si ca#ul
sinuciderii tanarului 5onathan Reiselberg (;D de ani) la aflarea vestii ca vocalistul
%ob )alford paraseste veterana trupa =udas ,riest97D@:.
,dolii roc3ului influentea#a mult tineretul. Camerele roc3erilor, pline de postere,
par a fi... biserici ale mu#icii roc3. ,dolii mu#icii roc3 diri"ea#a chiar
imbracamintea si tunsoarea.
Printre liderii roc3 intalnim inca din anii NED barbati ce par a fi femei, datorita
machia"ului si fri#urii (membrii trupelor *Ctley (rue, ,oison etc.), unii dintre ei
isi vopsesc chiar fetele (Ding iamond, membrii trupei D+SS, Alice (ooper etc.)6
tatua"ul si cerceii (body-piercing-urile) sunt la mare pret. Putem gasi in toate
acestea vreun folos?
1puneam si cu alt prile" ca, din nefericire, tineretul are o slaba capacitate in
ierarhi#area valorilor6 interesele si aspiratiile lor nu sunt bine conturate,
trasaturile volitive fiindu-le dominate de labilitate. Lipsa culturii, a educatiei
religioase a unei mari categorii de tineri face ca acestia sa fie cuprinsi de mira"ul
teribilismului, iesirii din normalitate, din banal, dar nu prin virtuti, ci prin
e&cese.
Daca la inceput aminteam de modelul )ristos - Dumne#eu, trebuie preci#at ca
unele trupe adopta un chip nu dumne#eiesc, nu omenesc, ci animalic. 5oe4 de
!a4o (vocalistul trupei *ano:ar) afirma' gandim ca omul de asta#i conserva, cu
sau fara voia lui, un instinct bestial (animalic) latent, loo%-ul nostru fiind la limita
dintre om si animal97DC:.
!ulti fani afirma ca mu#ica contea#a, nu infatisarea sau viata privata a
starurilor. +ceasta idee isi pierde consistenta daca amintim ca unele trupe au
facut cariera datorita imaginii, spectacolelor-soc, mesa"elor inedite si nu
virtuo#itatii interpretilor sau mu#icii lor cu valoare artistica (lucru confirmat de
Alice (ooper, )enom etc.).
< adevarat ca mu#ica roc3 a dat si mu#icieni de o valoare incontestabila, insa
numarul lor e infim. Dar si acestia, de multe ori, au trait in mari patimi sau au
avut influente oculte in mu#ica lor, punand astfel sub semnul intrebarii i#vorul
inspiratiei lor...
%evenind la manipulare, se pune intrebarea daca nu cumva efectul idolului asupra
tanarului admirator ar fi mai repede unul de inhibare. ,nsa sunt de parere ca, mai
ales la varsta adolescentei, tinerii sunt tentati sa imite comportamentul pe care-l
descopera la persoana idolatri#ata. $anarul cauta sa-si imite idolul, de la loo%,
gesturi, si daca e posibil pana la... insusirea gusturilor culinare ale idolilor. .anul
traieste cu sentimentul ca alegerea ii apartine de fiecare data, insa din nefericire
se poate a"unge la distrugerea propriei personalitati, el nemaifiind decat un
strasnic imitator.
,mitand idolul si comportamentul sau imoral se a"unge la o obisnuinta, la o
familiaritate cu raul, cu pacatul. Abisnuinta duce la patima, la atrofierea simtului
care-ti spune acest lucru nu e firesc, acest lucru e pacat sau pervers. %epetarea
la nesfarsit duce la crearea unor mentalitati contrare moralei crestine si uneori
contrare bunului simt.
Probabil ca starurile roc3 neaga ideea cum ca ar fi manipulatorii tinerilor care ii
idolatri#ea#a. ,nsa cu multa de#involtura unii recunosc ca aceasta este o
realitate. 2n veteran al mu#icii roc3, Reith %ichard (chitarist la 3olling Stones),
afirma' 1tiu ce inseamna sa manevre#i mase intregi de oameni - cum facea +dolf
)itler. Cand sute de oameni sunt ca unul singur, devin un mecanism. <ste
fascinant si totodata infiorator. La un moment dat poti avea sen#atia ca aceasta
masa amorfa se afla in stapanirea ta, dar nu-i adevarat. /u o poti controla, dar o
poti manipula si tu stii asta, pentru ca altfel nu ar fi venit la concert97D0:. 1i
vocalistul !i3e !uir de la formatia Suicidal /endencies e convins ca tinerii fani
pot fi manipulati' <&plicandu-le ra#boiul si drogurile, unii, curiosi, nu vor intar#ia
sa le incerce. %olul meu e sa le ofer delirul pe scena si sa-i e&cit in sens po#itiv.
$useul pedagogic il las profesorilor si parintilor...97DE:.
%aspunderea idolilor este enorma. <i trebuie sa constienti#e#e gravitatea
manipularii, a consecintelor faptelor si cuvintelor lor. +ceasta influenta negativa,
manipulare, 1fanta 1criptura o numeste sminteala. <a este influenta rea facuta
aproapelui prin cuvinte si fapte nelegiuite prin care aproapele este atras spre
pacat. Din nefericire idolii acestor vremuri nu smintesc doar pe unul din acestia
mici (!arcu 8, ?;), ci milioane de tineri. <i vin in haine de oi! iar pe dinauntru
sunt lupi rapitori. upa roadele lor ii veti cunoaste (!atei 0, 7@-7C). ,ar roadele,
faptele lor sunt necredinta, drogurile, alcoolismul, violenta, homose&ualitatea,
libertatea se&uala, urmate uneori de disparitia prematura.
+propos de disparitiile premature. /u-s doi-trei sinucigasi intre staruri, ci #eci,
iar ceea ce e ingri"orator e ca acestia raman in constiintele roc3erilor ca monstrii
sacri. /efericita sintagma monstrii sacri, avand in vedere ca vietile lor sunt un
fel de (ietile 1fintilor pe de-ndoaselea.
Diavolul, marele nostru dusman, nu s-a multumit doar sa-i vada pe liderii roc3
dependenti de droguri, ci i-a dus chiar la sinucidere - prin consumul e&cesiv -
luandu-le astfel posibilitatea pocaintei, a venirii in fire. 1copul lui etern este
distrugerea omului in aceasta viata si aruncarea lui in focul gheenei in viata
cealalta.
,ngaduie-mi, te rog, sa ma folosesc in cele ce urmea#a de materialul clientului -
asa cum se e&prima mucalit un regretat profesor de sectologie. ,ata niste
adevaruri, pomenite in presa de specialitate, si care nu pot fi tagaduite.
A buna parte din liderii roc3 cauta in droguri e&periente inedite si creativitati
sporite97D8:. Curentul ps4chedelic (de la psihedelic - care provoaca vi#iuni,
halucinatii, vise prin drogare, n.n.) ... se naste tocmai in urma acestor indra#neli6
dar 14d *arrett lider la grupul ,in% #loyd (formatie initiatoare a stilului) abu#ea#a
de iarba (mari"uana) si acid (L1D), devenind o leguma umana, cu creierul
tulburat, into&icat. + fost prima victima dintr-un sir foarte lung... Dupa putini
ani, in perioada curentului hippy (numit si flo:er-po:er) devine tot mai indragita
ideea vietii fara prejudecati, adica sa incercam tot ce se poate! muzical - sexual
- medicamentos977D:.
Drogurile devin o moda sic, un mod de viata si ca urmare tragediile se tin lant' la
= iulie 78C8 este gasit in piscina *rian 5ones (imbibat cu alcool si drog) de la
3olling Stones6 la = septembrie 780D moare +l Qilson de la grupul american
(anned $eat, cu diagnosticul suprado#a (overdose)9777:.
La 70 septembrie 780D moare poate cel mai mare chitarist al roc3ului, 5imm4
)endri& - geniu si maniac, dependent de droguri in scurta sa viata (;E ani).
,n acelasi an, la ? octombrie 780D tulburatoarea 5anis 5oplin moare, cu #eci de
intepaturi in brat - de la heroina977;:.
Pe = iulie 7807 5im !orrison - simbolul revoltei adolescentine, liderul grupului
/he oors este descoperit in cada mort977=:. 1e pare ca tot din cau#a drogurilor
si a alcoolului. ,n martie 78C8, el fusese acu#at de comportament imoral, lasciv
pe scena6 se pare ca era beat977?:.
,n 780@, -ar4 $hain (e&-bassist al veteranei trupe progresive 5riah $eep) dupa
lungi probleme cu e&cesul de alcool moare din cau#a unei suprado#e977@:.
+par acum, si se impun treptat, roc3ul hard E heavy-ul, pun%-ul.
+pare moda turneelor mondiale (impuse de manageri verosi)977C:. +cestea cer
un mult efort fi#ic si psihic din partea cantaretilor roc3. 1tresati, obositi, ei
apelea#a des la droguri si alcool pentru a-i fortifica.
+pare o noua serie de decese' $im *uc3le4 (mu#ician american) din cau#a unei
suprado#e de heroina, la ;8 iunie 780@9770:.
,n august 7800, la numai ?; de ani, pleaca din aceasta lume si cel mai adulat
cantaret de 3oc%@n@3oll, <lvis Presle4. .usese gasit mort in baie. Cau#a' drogurile!
(edetele curentului pun3 si fanii lui au bagat spaima in populatia britanica de la
sfarsitul anilor N0D. <i purtau inele in nas, tricouri sfasiate si umblau beti si
drogati977E:. ,n topul ra#vratirilor s-a aflat Sex ,istols.
(ocalul acestui grup pun%, 1id (icious, avea un comportament total iesit de sub
control si era permanent indopat de heroina. ,n octombrie 780E este acu#at de
uciderea prietenei sale /anc4 1pungen, insa a doua #i dupa eliberarea pe
cautiune, 1id (icious va muri in urma unei suprado#e de heroina9778:.
,n 7808, pe E septembrie, Reith !oon, bateristul grupului /he Fho si
personalitate e&travaganta a mu#icii roc3, moare la numai =7 ani, cau#a -
e&cesul de alcool97;D:. (2nele surse dau ca data a mortii 0 septembrie 780E).
,n ;7 februarie 78ED, vocalistul *on 1cott al grupului A(G(, dependent toata
viata de droguri si alcool, este gasit mort prin asfi&iere, in masina97;7:.
+utopsia dovedeste ca *on bause o "umatate de sticla de Fhis3497;;:.
$ot in seria acestor decese il putem pune si pe tobosarul 5ohn Bonzo *onham de
la grupul 0ed -eppelin rapus in acelasi an 78ED, la ;@ septembrie, de e&cesul de
alcool (sufocare in somn dupa coma alcoolica)97;=:.
.acand un salt de #ece ani aflam ca +ndreF Qood, vocalist al grupului *other
0ove Bone a decedat in 788D datorita, bineinteles, unei suprado#e de
droguri97;?:. +mintim aici si moartea vocalistului de la grupul Hueen, .reddie
!ercur4, la ;? noiembrie 7887, desi cau#a a fost alta' maladia 1,D+ (contactata
datorita relatiilor intime homose&uale).
,n acelasi an 7887, chitaristul 1teve Clar3 al grupului eff 0eppard cade victima
acelorasi demoni care au distrus multi mu#icieni roc3' alcoolul si drogurile. <l a
fost gasit mort in apartamentul sau97;@:.
,n 788? (E aprilie), lumea roc3ului e #guduita de sinuciderea unuia dintre cei mai
adulati cantareti roc3 ai anilor N8D - Rurt Robain, vocalistul grupului Nirvana.
Pricinile se pare ca au fost drogurile si... sila de viata.
Ca prin minune, Phil +nselmo, vocalistul grupului ,antera scapa cu viata, dupa ce
...s-a aflat cinci minute in moarte clinica din cau#a unei in"ectii cu heroina (do#a
mortala) pe care si-a facut-o dupa terminarea unui shoF in Dallas97;C:.
2ltimul intrat, dupa cunostinta mea, in galeria victimelor abu#ului de alcool si
droguri este !ichael )utchence, vocalistul grupului +N>S. <l a fost gasit la %it#
)otel din 14dne4 - de#bracat si span#urat cu cureaua de la pantaloni. Desi cele
mai multe pareri considera ca gestul e re#ultat al consumului de droguri, sunt si
voci care afirma ca el ar putea fi cau#at de unele probleme sentimentale.
+cestea sunt, din nefericire cateva ca#uri. !ai multe informatii si mai multe
nume vei gasi cu siguranta in lucrarea despre roc3 pe care o voi edita curand.
<ste adevarat ca sunt si persoane implicate in fenomenul roc3 care au reusit prin
eforturi disperate sa renunte la aceste patimi (e&emple' <ric Clapton, 1teve $4ler,
5ohnn4 Qinter etc.). < imbucurator acest aspect, dar asta nu transforma roc3ul
intr-o pa"iste cu miei!
Desi au murit mai rau ca animalele (pentru ca de sinucidere e capabil doar omul),
au urat viata si n-au fost interesati de efectul pe care il pot avea optiunile lor in
viata tinerilor fani, mormintele lor sunt adevarate locuri de pelerina" (ca la
sfintele moaste) pentru roc3erii de pretutindeni. ,n toate ca#urile, sinuciderea
(pentru ca asa trebuie denumita moartea survenita ca urmare a vietii
de#ordonate) este un pacat foarte greu, pentru ca nu mai e&ista posibilitatea
pocaintei. <a este crima impotriva lui Dumne#eu, Care este i#vorul vietii.
1inucigasul incalca si porunca a (,-a a Decalogului' sa nu ucizi (,esirea ;D, 7=),
desconsidera viata sa si iubirea lui Dumne#eu. Din nefericire acestia sunt idolii
tinerilor, acestea sunt modelele unui numar impresionant de adolescenti, si nu
numai, din intreaga lume.
5imm4 )endri&, care e considerat cel mai mare chitarist al mu#icii roc3, afirma
intr-un interviu' Cand cant, e ca si cum m-as afla intr-o corabie de vis. /u stiu
unde merg, dar puteti veni toti cu mine...97;0:. )endri& si alti lideri ai mu#icii
roc3 nu stiu unde merg, dar ne imbie sa mergem impreuna cu ei. 1criptura spune'
multe cai i se par bune omului! dar la capatul lor incep caile mortii (Pilde 7C,
;@).
Crestinii, iubitori de Dumne#eu, au ales insa o alta corabie - *iserica lui )ristos,
care ne poarta pe drumul mantuirii. <a este singura care ne poate da siguranta pe
valurile vietii, pentru ca la carma ei se afla ,nsusi !antuitorul )ristos. <l ne
cheama pe toti, fara e&ceptie. Parcurgand 1criptura, vom vedea ca glasul 1au ne
indeamna la tot pasul' Nu va temeti8 Nu fiti fricosi8 Nu va inspaimantati8
,rindeti curaj8 &u sunt cu voi pana la sfarsitul veacurilor8 +n lume necazuri veti
avea! dar indrazniti! &u am biruit lumea8
Aare de ce cautati pe (el )iu intre cei morti? (Luca ;?, @)

97D7: < vorba de articolul Ozzy Osbourne - dusmanul lui $ristos! idolul generatiei
*/), din cartea mea $ristos si tinerii, <ditura *unavestire, ;DD=, pp. 7D8-77?.
97D;: +drian Popescu, artic. Guns@n@3oses, in rev. $.*.*. nr. 7 (;8), ianuarie
7880, p. 7C.
97D=: R. -. Papalimitra3opoulos, Satanismul in muzica roc%, <ditura ,#vorul
Luminii, 788=, p. 8.
97D?: Cf. +drian Popescu, artic. (ream! elita roc%-ului de acum I< de ani, in rev.
$.*.*. C8, nr. 8 (=0), septembrie 7880, p. ;@.
97D@: Cf. +ndrei P., stire, in rev. ,.3 E S., nr. 7= (777), aprilie 788=, p. ;.
97DC: %edactia, artic. Blood of the *ano:ar, in rev 3oc%er, nr. 7;, an ,,,, p. ?.
97D0: !anuela *oatca (traducere si adaptare), artic. Deith 3ichards! despre
vodca! $itler si alti demoni, in rev. ,.3.E S., nr. 7D (7DE), martie 788=, p. 7?.
97DE: %edactia, artic. 5ncontrolled #usion, in rev. %oc3er, nr.7;, an. ,,,, p. 7?.
97D8: .lorin 1ilviu 2rsulescu, artic. rog E 3oc%..., in rev. $.*.*. C8, nr. 7 (?7),
ianuarie 788E, p. 77.
977D: ,bidem.
9777: ,bidem.
977;: ,bidem.
977=: ,bidem.
977?: ,bidem.
977@: %odrig +ndrisan, Giganti ai muzicii roc%, <ditat de %A!P,$CA!,!P<O 1%L,
7887, p. @=.
977C: .lorin 1ilviu 2rsulescu, artic. rog E 3oc%..., in rev. $.*.*. C8, nr. 7
(?7),ianuarie 788E, p. 77.
9770: ,bidem.
977E:+le& %evenco, artic. Sex ,istols, in rev. $.*.*., nr. C (;;), iunie 788C, p. 7D.
9778: ,bidem.
97;D: Cf. ,dem, artic. Grupul britanic /he Fho implineste I< de ani de la
infiintare, in rev. $.*.*., nr. 7, septembrie 788?, p. 0.
97;7: !irela Paun, artic. A(G( B)A, in rev. 3oc%er, nr.8, an ,,, p ;.
97;;: Lenti Chiriac, artic. A(G( - istoria unei legende Bpartea +A, in rev. $.*.*.
C8, nr. ; (?;), februarie 788E, p. @.
97;=: .lorin 1ilviu 2rsulescu, artic. 0ed -eppelin-sessions, in rev. $.*.*. C8, nr. ;
(?;), februarie 788E, p. ;E.
97;?: %edactia, artic. 0a posta, in rev. $.*.*., nr. 7D (7?), octombrie 788@, p. ;.
97;@: +drian Popescu, artic. ef 0eppard, in rev. $.*.*., nr. @ (;7), mai 788C, p.
?.
97;C: +le& %evenco, artic. ,hil Anselmo povesteste cum a inviat din morti, in rev.
$.*.*., nr. 7D (;C), octombrie 788C, p. 7=.
97;0: %odrig +ndrisan, Catalin -heorghiu, op. cit., p. ;;.
Ce ar fi lumea fara 0nviere? >>
- ganduri pe marginea filmului /he Body -

La aceasta intrebare raspunde deslusit un film holl4Foodian, /he Body97;E:
(/rupul), aparut in anul ;DDD, difu#at la noi sub titlul *isiune in /ara Sfanta,
avandu-l in rol principal pe +ntonio *anderas.
,n #orii noului mileniu, in leaganul credintei, ,erusalim, doi oameni apartinand
unor lumi si culturi total diferite se alia#a pentru a investiga o descoperire
arheologica care nu numai ca ameninta fragila pace din regiune ci, mai mult,
putea distruge insasi fundamentul credintei...
,n spatele unui maga#in simplu, pe cand se faceau sapaturi pentru #idirea unei
pivnite, este descoperit un schelet antic in mormantul unui om bogat. Coloritul
incheieturilor mainilor si picioarelor indica drept cau#a a mortii metoda romana
de e&ecutie a criminalilor si dusmanilor statului' crucificarea. A moneda de aur
gasita in mormant poarta efigia guvernatorului roman Pontius Pilat, iar alte
semne se potrivesc cu descrierea din *iblie a mortii invatatorului Teshu *en Tosef,
mai cunoscut sub numele grecesc ,isus, fiul lui ,osif.
!att -utierre#, un preot ie#uit trimis de (atican pentru a contesta descoperirea
si dr. 1haron -olban, evreica arheolog, repre#entanta stiintei, trebuie sa lupte
impotriva piedicilor din ce in ce mai mari puse de catre cei implicati in lupta
pentru putere in aceasta parte a lumii, iar credinta si identitatea lor vor fi puse
la grea incercare pe parcursul tentativei de a scoate la lumina adevarul despre
aceasta descoperire epocala.
Dialogurile, replicile din film sunt sufocante' Dove#ile mele arheologice
contra#ic credinta ta.... Cand ai intrat in mormant credeai in ,nviere?.... 2n
rastignit intr-un mormant bogat? 1cursurile societatii erau crucificate, iar
osemintele erau arse sau date la caini. < putin probabil sa gasesti un crucificat in
mormantul unui om bogat... ,ata sta scris' un om bogat din Arimateea cu numele
+osif... (!atei ;0, @0). De ce nu poate fi aici un adept al lui )ristos? Pentru ca
nu e&ista nici un simbol crestin.... !onedele sunt o buna metoda de a data un
mormant.... Ce te faci, ie#uitule, daca descoperi ca in mormant e )ristos?....
Dumne#eu o sa-mi dea raspunsul.... Credinta nu are nevoie de dove#i logice.
Credinciosii n-o sa creada descoperirea....
Dove#ile se intetesc. <ra sigur barbat. Aasele nu sunt rupte, desi, de obicei,
romanii sfaramau oasele pentru a grabi moartea, insa Lui nu + se va zdrobi nici un
os (,oan 78, =C). *ratul drept era mai gros decat cel stang, era #idar sau
tamplar... ca in ca#ul lui )ristos. 2rme de rugina, urme de o&idare la maini si la
picioare. Pielea capului a fost strapunsa cu niste obiecte ascutite, dar nu din
metal (spini). Jgarietura de la sulita pe coaste. 2n specialist engle#, dr. 1proul,
chemat sa cercete#e, intareste cele banuite de evreica arheolog.
/u inteleg, de ce e catastrofal pentru *iserica daca acestea sunt oasele lui
)ristos? /u e de a"uns ca a fost un om de e&ceptie care ne-a invatat bunatatea si
intelegerea? intreaba evreica 1haron. ...,nvierea este foarte importanta!
raspunde parintele -utierre#.
Parintele Pierre Lavelle, preot dominican si arheolog, ce conferentia la
2niversitate in $ara 1fanta vede si el mormantul... si trupul. Parintii discuta
aprins. ,si amintesc de Cuvantul 1cripturii' Si atunci daca va va zice cineva' iata
aici este $ristos! sau iata acolo! sa nu credeti (!arcu 7=, ;7). Deci trupul din
mormant e proorocul mincinos. +cest gand insa nu le aduce liniste...
- Ce facem in privinta asta, parinte? intreaba -uttiere#.
.ilmul introduce pe spectator in iadul sufletesc, in cumplita de#nade"de pe care o
traieste cinstitul slu"itor si marturisitor caruia i se demonstrea#a ca )ristos n-a
inviat! Parintele Lavelle, de#nada"duit, se sinucide aruncandu-se in gol din turnul
clopotnitei.
Parintele -utierre# intelege ca, daca acela e trupul lui )ristos, l-a trimis pe
parintele Lavelle in neant. <l trebuie sa afle adevarul, caci adevarul il va face
liber... $rebuie sa aflu daca e trupul Lui, spune parintele privind spre crucifi&.
.ilmul plin de actiune abunda in imagini dure' rapiri, altercatii, e&plo#ii,
impuscaturi, incercari de santa", lupte politice, al caror rost nu-l voi e&plica aici.
Dupa recuperarea unui fragment de ceramica sustras din mormant si descifrarea
literelor cu a"utorul unui program se afla adevarul. /u e mormantul lui )ristos.
/u e trupul Lui acolo. <ra scris' $e rog, Dumne#eule, ia pe fiul meu David cum ai
luat pe .iul $au, ,isus. ,n viata parintelui !att -utierre#, preotul ie#uit insarcinat
cu ancheta ca#ului, se petrece o schimbare neasteptata...
2ltimul cadru al filmului transcrie cuvintele !antuitorului adresate lui $oma
+postolul, te&tul biblic de la ,oan ;D, ;8' ericiti cei ce n-au vazut si au crezut!
Desi este doar o fictiune si un simplu act cinematografic, filmul il tine pe
spectator cu rasuflarea taiata97;8:. /u degeaba afirma celebrul regi#or crestin
+ndrei $ar3ovs3i' Dati-mi o camera de luat vederi si o pelicula si voi uimi lumea.
<l cunostea tare bine impactul imaginii.
.ilmul iti tine rasuflarea taiata, caci te face sa intelegi si sa simti prea bine cat
de importanta e ,nvierea Domnului, caci, din pacate, multi vorbesc inca de
)ristos ca initiat si mare maestru, fiindu-le indiferenta ,nvierea 1a din morti. /he
Body te invata ca indiferenta, nepasarea vi#avi de acest act fundamental care a
punctat istoria e o adevarata alienare.
Categoric cine nu crede in ,nviere nu este crestin, macar ca-i bote#at. <a
adevarat ca 1criptura spune cati in $ristos v-ati botezat! in $ristos v-ati
imbracat (-alateni =, ;0), dar daca in viata nu-ti lucre#i darurile *ote#ului si ale
!irungerii, tot nu esti al lui )ristos. !ulti spun ca ei cred in felul lor, oricum
altfel decat invata *iserica, si totusi considera ca-s buni crestini. *iserica insa se
roaga pentru cei bine credinciosi6 1pune o ectenie' Doamne, mantuieste pe cei
bine credinciosi. Ca sa fii bun crestin trebuie mai intai sa fii bine credincios,
adica sa cre#i bine, adica drept, adevarat.
(iata fara ,nviere e lipsita de sens6 #adarnica e atunci credinta. Daca ii iei
crestinului ,nvierea i-ai luat totul. +sta nu inseamna, prin absurd, ca un crestin n-
ar gasi resurse sa se bucure de viata97=D:, ca ar fi un inadaptat ci, in sensul
discutiei din film' ,isus nu-mi e de prea mare folos daca a fost doar un mare
invatator.... 1cris este insa ca cel ce nadajduieste numai pentru viata aceasta
(adica nu se raportea#a pe sine la viata vesnica, nu traieste si nu marturiseste
,nvierea) e mai de plans decat toti oamenii (, Corinteni 7@, 78).
Crestinul traieste pentru ,nviere, el moare lumii si se uneste cu )ristos inca de
aici, de pe pamant. Crestinul cauta comuniunea vesnica cu $reimea cea deofiinta
si nedespartita. Crestinul practicant, cel care-L urmea#a pe <l si pa#este
poruncile Lui, spune impreuna cu 1fantul Pavel' nu avem aici cetate statatoare!
ci o cautam pe aceea ce va sa fie (<vrei 7=, 7?). $oata ratiunea lui de a fi sta in
adevarul ,nvierii. Caci ce sens poti gasi in venirea la e&istenta pentru o ulterioara
pieire definitiva? Ce rost ar mai avea lumea, e&istenta, viata?
Cand spui fara ,nviere spui fara )ristos, spui intuneric, spui nebunie. Dar noi
stim ca <l a inviat! 1i viata vesnica ne-a daruit! Din pacate multi traim ca si cand
)ristos n-ar fi inviat!
&a traim 0nvierea lui 1ristos# invierea noastra2

97;E: .ilmul a trecut neobservat la noi, iar critica de specialitate l-a criticat pe
cinste. +le& Leo 1erban afirma intr-un articol din Observatorul (ultural'
Parintele !att -utierre# este trimis de (atican sa afle daca trupul gasit intr-o
pivnita din ,erusalim ar putea fi H+celaI... 1i nu e. $rebuie sa aveti destula
rabdare sa stati pana la sfarsitul acestei penibile paranghelii cu pretentii de
policier a la <co si sa suportati frauda religioasa grosolana de fapt si fictiunea
care poate infuria chiar si pe cel mai apatic ateu din +las3a! 1i vi se mai cere un
efort de imaginatie' sa-l vedeti pe *anderas in chip de preot ie#uit... Ce mai
urmea#a' !adonna ca !adona?!.
97;8: A productie cinematografica mai odihnitoare pe tema ,nvierii Domnului este
e&celentul filmul italian 0@+nchiesta ((ercetarea), 78EC, regi#at de Damiano
Damiani, avand intr-unul din roluri pe )arve4 Reitel. +ctiunea filmului (ercetarea
se desfasoara in ,erusalimul primului secol crestin, iar de#nodamantul' )ristos a
inviat!.
97=D: +ceasta e o acu#a frecventa adusa crestinului practicant, anume ca nu-si
traieste viata. ,deea este insa ca cel care il urmea#a pe )ristos traieste mai
intens si mai profund viata, o pretuieste ca pe un dar de la Dumne#eu6 pentru el
)ristos e (iata care insufleteste viata. ,n realitate cei lumesti, cei care-si traiesc
viata, prinsi in lanturile placerilor si patimilor de tot felul, isi traiesc mai
degraba moartea decat viata... la unii ca acestia face referire )ristos cand spune
lasa mortii sa-si ingroape mortii lor (!atei E, ;;).
2el 9ibson si 1Patimile lui -ristos1
- dialog cu parintele Lucian -rigore97=7: -
5n asemenea film nu trebuie vazut in salile de cinema! el trebuie vazut cu
inima ingenuncheata in camara ascunsa a rugaciunii8
9 english version :

3aurentiu "umitru' Parinte -rigore, atunci cand se discuta despre filmul religios
in genere se naste intrebarea fireasca' cat de moral este sa faci un film avand ca
persona" principal pe .iul lui Dumne#eu, Care-, Am adevarat si Dumne#eu
adevarat, dar fara de pacat? Creatura ,l "oaca pe Creator. < cura", e nebunie?
Aare nu-i hula impotriva Duhului 1fant o astfel de indra#neala?
+r* 3ucian 4rigore' ,mi pare ca un astfel de mi"loc de e&primare, un mi"loc pe
care - de altfel - lumea veche nu l-a cunoscut, tine de simturi, de capacitatea
noastra de a cuprinde cu simturile un anumit mesa". < firesc sa ne intrebam daca
e potrivit sau nu sa-L punem in scena pe Dumne#eu. Cred ca dificultatea unei
astfel de lucrari decurge in primul rand din aceea ca Dumne#eu nu poate fi
amestecat in viata noastra in chipul in care dorim noi, ci intr-un chip in care
alege <l ,nsusi, dupa a 1a sfanta voie si stire.
1a alegi in locul lui Dumne#eu scena in care <l sa se descopere lumii - e o
cute#anta! +s spune insa ca e o cute#anta frumoasa, atata vreme cat nu-L trade#i
pe Dumne#eu.
De fiecare data cand eu insumi sunt chemat, potrivit naturii slu"irii preotesti, sa-L
arat pe Dumne#eu in cuvant, imi staruie in minte fagaduinta rostita la pregatirea
pentru primirea Cuminecaturii, si anume' nu voi spune vra"masilor $ai $aina $a,
nici sarutare iti voi da ca ,uda.... < mare cumpana sa stii cui vorbesti despre
Dumne#eu si cum mi"locesti ca Dumne#eu sa a"unga la inima celui caruia ii
vorbesti.
,maginea e o forma importanta de comunicare in lumea de asta#i, oamenii nici nu
prea mai citesc si greu se dau prinsi in mre"ele vreunei predici despre Dumne#eu
- fie ea chiar o predica bine aleasa si intocmita. ,ata de ce ma gandesc ca nu e
nelinistitor lucru sa pui in imagini cuvantul, ca in orice chip sa a"unga Dumne#eu
la inima omului. Ce #icea !antuitorul despre epui#area mi"loacelor de
propovaduire?! aca vor tacea acestia! pietrele vor striga (Luca 78, ?D). ,ata ca
asta#i, mai mult decat orice predica, pietrele graiesc, striga. 1i nu este vorba
numai de marturia cuvantului, asa cum marturie este piatra pe care !antuitorul
avea sa #ideasca *iserica 1a, adica declaratia lui Petru care-, spune !antuitorului'
/u esti $ristosul! #iul lui umnezeu (elui viu (!atei 7C, 7C)6 ci marturie sunt
chiar pietrele de pe drumul Crucii, pietrele -olgotei, Piatra ,nvierii, Piatra
,naltarii Domnului pe care pana asta#i se simt urmele pasilor 1ai.
Ce poate fi un film despre Dumne#eu? A noua marturie despre puterea si slava
Lui, o noua piatra pe calea acestei intelegeri, numai daca nu este facut in
bat"ocura, nu huleste si nu sluteste lumina si adevarul 1cripturilor.
Cat de moral este sa faci un film despre Dumne#eu?!
<u cred ca este tot atat de moral, asa cum ar fi sa faci o predica despre
Dumne#eu sau o icoana cu )ristos. Din acest punct de vedere, imi pare ca o astfel
de intrebare ar deschide o falsa problema - o nesfarsita discutie despre
mi"loacele propovaduirii, si mai cu seama o discutie ce ar reinvia controversele
iconoclaste.
Pentru mine, filmul religios (bine facut) este o icoana dinamica - o icoana in
miscare - si-mi este indiferent din ce culori si vopseluri este facut, pentru ca nu
caut acolo decat pe Cel #ugravit si nu mana iconarului.
De ce sa ma vatam din pricina celui ce "oaca in rolul .iului lui Dumne#eu? Aare
nu suntem fiecare dintre noi #iditi dupa chipul lui Dumne#eu, nu suntem
indemnati oare fiecare de chemarea noastra crestineasca sa vedem in chipul
aproapelui chipul lui )ristos?!
!ulte din icoanele Domnului )ristos trimit la chipul vreunuia dintre cei ce ar fi
putut sa-l inspire pe iconar intr-o vreme sau alta. ,mpedimentul - in privinta
filmului - nu ar fi chipul, ci puterea sfinteniei, adica impartasirea harului si a
sfinteniei.
Distanta fundamentala dintre filmul religios si icoana este tocmai aceasta calitate
a sfinteniei - numai ea detasea#a icoana de film. $otusi, mesa"ul filmului religios
ramane un mesa" viu, dinamic, eficient si nu in afara, ci inlauntrul lucrarii
mantuitoare.
3*"*' .ilmul regi#at de !el -ibson are nenumarati aparatori care lauda
acuratetea mesa"ului, insa si critici ferventi care spun ca productia are anumite
erori sau devieri de la 1criptura. Cum comentati acest aspect?
+r* 3*4*' .ilmul lui !el -ibson este, dincolo de critici sau laude, un film despre
"umnezeu si acest lucru constituie pentru multi - dar, marturisesc, si pentru
mine - un motiv important pentru a incerca sa-i inteleg mesa"ul.
3*"*' +paratorii entu#iasti ai ,atimilor vorbesc de coplesitoarea inspiratie divina
pe care a avut-o regi#orul, inspiratie care a capatat, dupa mi"loace specifice
cinematografiei, e&presie creatoare. ,ndra#nesc sa va intreb' Cat a pus omul
(regi#orul filmului, actorii) si cat a pus Dumne#eu prin lucrarea 1a in acest act
creator?
+r* 3*4*' Daca impartim lumea in aparatori si in denigratori ai filmului acestuia,
dati-mi voie sa nu ma ase# in cea de-a doua tabara. +r fi nedrept sa fiu in tabara
celor ce osandesc productia lui -ibson si asta tocmai pentru ca, mai mult decat
oricare film despre ,isus )ristos, acest film reuseste sa surprinda ceva ce n-au
surprins nicicum celelalte, anume' chipul sfaramat, #drobit al .iului lui
Dumne#eu, un chip in fata caruia cu greu iti poti stapani lacrimile. Ce spune
)ristos? Nu *a plangeti pe *ine! ci pe voi plangeti-va si pe copiii vostri8 (Luca
;=, ;E). ,ntelegem ca nu numai in film, dar si in realitate, era o priveliste de
plans. <ste temeiul pentru care personal cred ca -ibson nu a e&agerat intru
nimic. Cru#imea anticilor ne sperie acum, desi nici noi nu suntem prea departe de
setea lor de sange (ar fi de-a"uns sa luam in calcul milioanele de avorturi
savarsite de crestini si de toata lumea). (indecarea noastra de acest tip de
abruti#are a naturii umane in fata supliciului este tocmai masura in care
percepem natura oripilanta a acestui supliciu.
$are ma tem ca acest fel de vindecare a dorit ,isus sa sadeasca in propriile
noastre resurse interioare, vindecarea noastra de apetenta pentru oripilant. <
limpede ca focul nu se stinge cu foc, apa nu se stavileste cu apa, ranile nu se
tamaduiesc cu crestaturi de cutit, totusi )ristos arata lumii prin aceasta cumplita
suferinta o mare minune - o tainica lucrare - lucrarea tamaduirii ororilor care
salasluiesc chiar in inima noastra.
5ertfa lui )ristos - asa cum am inteles eu din acest teribil film - este un foc mai
presus de orice putere, care stinge flacara invartosatei noastre firi6 e toiagul
Crucii care #aga#uieste apa bote#ului de amandoua partile firii noastre
pacatosite, ca sa putem trece cu )ristos de pe pamant la Cer6 este o rana adanca
ce tamaduieste in chip tainic ranile inimilor noastre.
Jiceam mai devreme ca e de inteles sa nu poti stinge focul cu foc' in copilarie,
intr-o toamna, am aprins in curte un foc din frun#e, fara sa stiu ca printre ele se
afla si o do#a de spra4 aproape consumata. Do#a a e&plodat si focul s-a stins, s-a
imprastiat. 2n foc mai mare, i#bitor, un foc cumplit stinsese focul de mai inainte.
+celasi efect l-a avut in constiinta mea filmul lui !el -ibson. +m refu#at dupa
filmul acesta orice violenta, orice scena oripilanta de la $(. 1imteam ca este
destul, ca nu se mai poate sa-mi mai ingadui sa vad vreodata sange. $otusi inteleg
ca nu functionam toti la fel. +m avut nefericita oca#ie sa revad filmul intr-o sala
de cinema din Pitesti (aproape goala), in pre#enta unor tineri care chicoteau si
pufneau si hohoteau de ras chiar in momentele de mare incordare si de mare
durere din timpul filmului. /u sunt foarte sigur insa ca astfel de oameni erau
crestini. La noi filmul a rulat e&act in perioada in care s-a desfasurat in Pitesti un
festival al berii - salile erau pustii, in vreme ce piata gemea de lume - si nici
bisericile nu erau prea pline. !a asteptam ca publicul argesean - caracteri#at
adesea ca fiind sensibil si serios - sa aiba o altfel de pre#enta, o altfel de
participare si un alt tip de reactie in privinta acestei productii. Desi, daca vrei sa
afli ce s-a petrecut cu )ristos in #ilele Patimilor, nu te poate opri de la aceasta
hotarare o halba cu bere... /u, ispita e altundeva decat in piata, e undeva mult
mai adanc si mai discret implantata in propria noastra constiinta, in propria fire,
in modul nostru de viata, in #ona aspiratiilor noastre de fiecare #i.
+m considerat dintru inceput, din primele secvente ale filmului, ca scenariul este
sustinut din punct de vedere teologic, este un scenariu realist si concludent. Cred
ca !el -ibson a avut printre sfatuitori preoti si teologi si a surprins niste detalii
e&trem de importante care definesc lucrarea ca pe o compo#itie unitara, cu mare
impact.
/u pot sa va spun cata stradanie asea#a omul si cat har pune Dumne#eu in
aceasta creatie, simt insa ca e lucrare de mare forta si ca poti sa plangi in voie
daca te lasa spectatorii vecini. < foarte important langa cine te ase#i. Eu cred ca
un asemenea film nu trebuie vazut in salile de cinema# el trebuie vazut cu
inima ingenunceata in 5camara5 ascunsa a rugaciunii2
3*"*' ,n ,atimile..., ,isus a fost biciuit cat in toate celelalte filme despre viata
!antuitorului. !ulti telespectatori au lesinat in cinematografe la aceste scene...
%a#van Codrescu afirma intr-un articol ca salbaticia slu"itorilor lui Pilat nu prea
reiese ca atare din te&tul evanghelic. ,nsa, ,saia profetind patimile spune despre
.iul ca' nu avea nici chip! nici frumusete! ca sa ne uitam la &l! si nici o
infatisare! ca sa ne fie drag (,saia @=, ;). ,n plus, un sfant al *isericii, Dimitrie al
%ostovului, vorbeste si el de ingro#itorul calvar al Crucii. (a intreb parinte,
credeti ca s-a e&agerat sau nu cu cele 7C minute de biciuire crunta?
+r* 3*4*' Cred cu tarie ca nu s-a e&agerat intru nimic. Daca din momentul
prinderii si pana in momentul %astignirii trec mai bine de 7; ceasuri, cat ar
insemna cele 7C minute din intregul acesta? %ostul biciuirii, asa cum reiese si din
film dar si din relatarile evanghelice, ar fi fost tocmai acela de a inmuia inimile
celor care il doreau pedepsit pe Cel ce 1e facea pe 1ine .iu al lui Dumne#eu.
Pilat asta ar fi dorit' sa-i determine pe delatori sa renunte la ideea de a-L omori
pe ,isus, tocmai pentru ca le-ar fi fost satisfacuta dorinta de a-L vedea pedepsit.
Dar pentru ca rautatea sa nu fie fara de moarte, )ristos, asteptand sub voia
$atalui sa primeasca moartea din mainile lor, ascunde in moarte suferinta si
aduce in moarte pacatul lor #icand' ,arinte! iarta-le lor ca nu stiu ce fac8 (Luca
;=, =?). +stfel, impreuna cu )ristos moare orice posibilitate a mortii pentru cei
ce cred in <l, pentru ca <l #ice celui mantuit' Adevarat graiesc tie! astazi vei fi
cu *ine in rai (Luca ;=, ?=)6 si iarasi #ice' &u sunt +nvierea si viata" cel ce crede
in *ine chiar daca va muri! va trai (,oan 77, ;@).
3*"*' Parinte -rigore, multi au acu#at violenta e&trema a filmului, paro&istica pe
alocuri. ,n 12+, +sociatia pentru .ilme a clasificat filmul cu %, adica acces
restrictionat. 1i la noi s-a vorbit despre ,atimile lui $ristos ca despre un fel de
3oc%y +) sau #ilmul de la ora J (alu#ie la stirile macabre transmise la acea ora de
unele posturi $(). Ce raspuns aveti pentru acesti comentatori avi#ati?
+r* 3*4*' /u pot sa am decat raspunsul lui ,saia profetul! +ti citat mai devreme
cuvantul tulburator al acestui profet. 1a mergem mai departe si sa vedem ce #ice
despre )ristos' Om al durerilor era si rabdator al suferintelor! unul inaintea
caruia sa-ti acoperi fata8 (,saia @=, =). De ce credeti ca spune proorocul ,saia
despre )ristos ca era patruns de mare suferinta incat se cuvenea sa-ti acoperi
fata ca sa nu privesti?! Pentru ca nu puteai sa-, ve#i chipul si sa ramai nevatamat
de durere si de suferinta. < nerealist sa spui ca "ertfa lui )ristos ar fi trebuit sa
fie intr-asa fel cosmeti#ata incat sa o poata privi si copiii. ,ata ca ,saia este cel
dintai care atrage atentia asupra restrictionarii accesului la aceasta priveliste a
groa#ei.
<u cred ca, vorbind despre acest film, aceia care au facut alu#ie la 3oc%y +) sau
la stirile de la ora @ nu sunt oameni religiosi si nu au simtit nimic in fata acestei
privelisti. De aceea ,nsusi Dumne#eu 1-a ascuns de la ei - adica, in ca#ul lor, chiar
Dumne#eu si-a acoperit fata ca ei sa nu-l cunoasca. 2nii l-au va#ut in acest film
doar pe 5ames Cavie#el, e lucru sigur. Cei mai multi dintre romani au va#ut-o
doar pe !aia !orgenstern...
3*"*' Personal gandesc ca pentru a vedea cum trebuie filmul trebuie sa fii un
bun cunoscator al filmului de arta si al teologiei, altfel poti pierde din vedere
anumite dimensiuni ale actului artistic si ale mesa"ului. Ca o parante#a, un
iubitor de mu#ica disco nu poate patrunde o simfonie, cu atat mai putin n-o sa
priceapa de ce un ascultator pasionat de mu#ica clasica prefera, spre e&emplu,
interpretarea lui -eorge <nescu, fata de cea a lui ,on (oicu. Cel avi#at a"unge sa
observe elementele de rafinament, profanul receptionea#a superficial mesa"ul
filmului. Care sunt din acest punct de vedere riscurile vi#ionarii ,atimilor?
+r* 3*4*' /u e nevoie sa fii teolog ca sa intelegi ca )ristos e biciuit pentru tine si
sufera in cuie pentru pacatele tale. ,nchipuiti-va ca cei ce isi #drobeau in clipele
acelea inimile de durere va#and Amul durerilor nu faceau aceasta pentru ca erau
teologi, ci pentru ca sufereau impreuna cu )ristos chinurile acelei prefaceri a
naturii umane pacatosite. (a#andu-L pe )ristos #drobit din pricina ta, a"ungi cu
)ristos la inima #drobita a innoirii fapturii tale, te schimbi, te caiesti si hotarasti
sa fii altfel ca sa placi lui )ristos6 te smulgi din patimi si odata cu tine se smulge
din mrea"a pacatului intreaga lume care simte ca tine.
3*"*' Parinte, cum poate a"uta acest film pe un tanar neconvertit, debusolat, dar
care cauta sincer? +re filmul o dimensiune pedagogica?
+r* 3*4*' +cel tanar trebuie sa a"unga cu firea chiar la momentul in care )ristos
urca pietrele Calvarului. <l trebuie sa se strecoare prin multimea care-l
imbul#este, sa-si faca loc spre )ristos si trebuie sa strige ca si orbul din
<vanghelie' oamne! vreau sa vad (Luca 7E, ?76 !arcu 7D, @7). ,n momentul acela
)ristos va face cu el minunea si orbul din el ,l va vedea pe )ristos patimind
pentru ca el sa nu mai patimeasca. ,l va vedea pe )ristos ridicand de sub povara
crucii si pacatele sale - propriile sale pacate de orb. +tunci orbul vindecat va
incerca sa-, multumeasca lui Dumne#eu minunandu-se si urcand la o intelegere
mai buna sa poata #ice' #ericiti cei ce n-au vazut si au crezut8 (,oan ;D, ;8).
3*"*' !el -ibson marturisea intr-un interviu' Cuvintele !antuitorului iarta-i
oamne ca nu stiu ce fac vor avea o alta greutate in urma acestei e&periente.
Putem spune ca regi#orul ne-a dat o idee despre iubirea Domnului... +m aflat de
curand ca si musulmanii ies din salile de cinematograf miscati puternic de filmul
,atimile lui $ristos. Tasser +rafat a iesit si el in lacrimi de la vi#ionarea filmului.
(a intreb, credeti ca acest film poate revolutiona relatiile dintre musulmani si
crestini? Dar intre crestini si evrei, avand in vedere ca filmul da un raspuns
acestora, cum ca ,isus )ristos a fost o persoana istorica? ,ata, mai aude lumea,
vorba romanului. Credeti ca filmul e o sansa de populari#are a mesa"ului hristic in
spatiu necrestin, o chemare, o sansa pentru acestia?
+r* 3*4*' (edeti, aici sta minunea ca unii dintre ai nostri crestini plesnesc de ras
in salile de cinema la vederea acestui film - spre a lor pieire - iar musulmanii ies
de la aceeasi vi#ionare cu ochii in lacrimi. < vremea sa vedem daca nu cumva se
vor lua de la fiii ,mparatiei bunatatile vesnice si se vor da altora (cf. !atei E, 7;).
Cred ca Dumne#eu va plini lucrarea 1a si la musulmani si la evrei. Ceea ce ma
ingri"orea#a este insa starea caldicica a noastra, a crestinilor. 1a dea Dumne#eu
sa ne intalnim cu totii inlacrimati de bucurie si de cainta la poarta %aiului si
,ngerul lui Dumne#eu sa #ica' ,ntrati, ca toate sunt gata! si intrand sa vedem
cele ce ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit! si la inima omului nu s-au suit (,
Corinteni ;, 8).
3*"*' Din cele 7;C de minute cat are filmul, apro&imativ ; minute pre#inta
,nvierea !antuitorului din morti. $elespectatorul este pus in fata neputintei, a
Crucii Lui. Aamenii nu cred ca ies din cinematografe cu optimismul biruintei, cu
bucuria ,nvierii, ci cu starea data de calvar. +r putea crede spectatorul neavi#at
ca se inchina unui neputincios. /u gasiti ca este riscanta o astfel de disproportie
intre Patimi si ,nviere?
+r* 3*4*' /u cred ca este importanta o anume proportie. < importanta forta cu
care o anumita icoana se descopera. De pilda eu am acasa o copie color (tiparita)
dupa o icoana ruseasca a !antuitorului )ristos binecuvantand. !i-au trebuit vreo
doi ani sa aflu privirea indurerata a Domnului. Credeam ca este o icoana
obisnuita. Desi am privit-o de sute de ori nu mi-am dat seama de starea launtrica
a acelei priviri. +m simtit durerea acestei priviri abia dupa ce am va#ut filmul lui
!el -ibson. ,coana de atunci nu s-a schimbat, mi-am schimbat doar eu ochelarii
prin care o priveam.
-asim, de asemenea, in finalul filmului o privire staruitoare, limpede a Domnului
,nviat - )ristos privind catre lumea care avea sa-i treaca pe dinainte ca si cum
lumea s-ar fi miscat spre <l, desi, e limpede si de inteles, miscarea Lui spre lume.
%edescoperind acea privire limpede intelegi ca nu e nevoie de vreme indelungata
ca sa-L afli pe )ristos ,nviat. A clipa e ca o mie de ani si o mie de ani tine cat
clipa ,nvierii din filmul acesta. <u nu gasesc nici o disproportie. +r fi fost "alnic
daca filmul sfarsea cu un )ristos mort. Dar )ristos nu e mort, ci viu, si <l 1e
strecoara din moarte in viata asa cum impresoara lumina intunericul, <l iese din
moarte ca un !ire din camara de nunta.
3*"*' .ilmul are un puternic impact sen#orial. %egi#orul si artistii folosesc diverse
tertipuri si tehnici pentru a stimula reactii si sentimente (soundtrac%-ul adecvat,
imagini in slo:-motion). Cu siguranta ca unii spectatori vor ramane doar la
aceasta dimensiune, la nivelul afectivitatii. Cred ca astfel de stari repede vin,
repede pleaca. +ccentul pe sen#orial credeti ca este un minus al filmului, sau
dimpotriva, un castig?
+r* 3*4*' .ilmul este reali#at mult mai bine decat s-a reali#at orice alt film
despre )ristos. <l nu are doar un acompaniament artistic de e&ceptie, ci si o idee
de mare impact. .ilmul nu transmite impulsuri sen#oriale doar de dragul
sen#atiei, ci ca efecte colaterale ale mesa"ului. /u este un film la finalul caruia
sa pleci cu sentimentul ca regi#orul a dorit sa-ti teste#e capacitatile de reactie,
re#istenta la stres sau mai stiu eu ce alta disponibilitate. <ste un film cu mesa",
un film care te pune pe ganduri, care te face sa-ti pui in inima hotarari durabile,
care iti lasa mintea in lucrare si in framantare si care te a"uta sa-ti formule#i
intrebari despre tine si despre propriile-ti responsabilitati.
3*"*' Parinte -rigore, filmul lui !el -ibson accentuea#a analogia Painii cu $rupul
!antuitorului )ristos si reuseste sa sublinie#e importanta !aicii Domnului si
apropierea dintre <a si .iul 1au. (.ilmul +isus din Nazaret al lui .ranco Jeffirrelli
gasesc ca nu a reusit acest lucru). Din perspectiva dogmatica vedeti inadvertente
intre invatatura ortodo&a si vi#iunea regi#orala a lui !el -ibson, care-i dintre
vechii catolici?
+r* 3*4*' /he ,assion of (hrist este un eseu teologic care depaseste limitele
artistice si tehnice ale unui film. <ste actuali#area dramei cutremuratoare a
rastignirii Domnului ,isus )ristos.
/he ,assion of (hrist este o rugaciune in timpul careia ca#i fara sa vrei in
genunchi. ,maginea te cheama sa participi la un univers pe care teologia l-a golit
in chip voit de tragism in favoarea sublimului ,nvierii, accentuand prin aceasta
latura divina a participarii in detrimentul dimensiunii umane. .ilmul aduce un
echilibru intre cele doua. 1ublimul nu poate fi redat atat in abundenta sangelui
cat in framantarile momentului6 contrastul intre intunecare si lumina, depasirea
clipelor terifiante si plasarea acelora in planul vietii luminoase si pasnice
petrecute de )ristos odinioara, revenirea in timpul sfintei lucrari si propovaduiri
constituind nu paralele, ci talcuiri ale diverselor momente din parcursul dramei
mantuitoare.
,n acest parcurs al groa#ei in care ne introduce filmul, avem de-a face cu doua
niveluri ale suferintei' o suferinta asumata de om, o durere omeneasca la care se
adauga in chip firesc temerile, spaima, sfaramarea fi#ica, si un alt fel de
suferinta - o suferinta demna, asumata din compasiune de ,nsusi Dumne#eu
pentru lume.
Daca ,isus ar fi petrecut suferinta acestei prefaceri a lumii doar ca Dumne#eu,
dinafara vreunei implicatii umane, iubirea 1a pentru om ar fi fost contestabila,
oarecum culpabila. +r fi iubit cu o iubire straina de orice asumare omeneasca.
,ubirea Lui ar fi ramas neimpartasita, nestiuta, nelucratoare. Dar <l ne iubeste
desavarsit tocmai pentru ca ne iubeste pana la moarte, ne iubeste din moarte si
de dincolo de moarte.
Luand asupra-1i neputintele noastre, suferind ca om si Dumne#eu, )ristos a
petrecut in sine drama durerii omenesti, facand pentru om posibila
indumne#eirea.
5ertfa !antuitorului capata dimensiunea participarii lumii intregi la ea, ne
implica si pe noi si ne cheama spre plangere tocmai pentru ca in chipul sfaramat
si batut al Domnului vedem, ca in oglinda, chipul nostru sfaramat de pacat.
Plangandu-L pe )ristos ne plangem pe noi insine, plangere la care ,nsusi Domnul
ne indeamna #icand' Nu *a plangeti pe *ine! ci pe voi plangeti-va si pe copiii
vostri (Luca ;=, ;E). 1i asta nu pentru ca nu am avea motiv sa plangem pentru <l,
ci pentru ca adunand pe chip lacrimi pentru <l adaugam chipului nostru o alta
infatisare, o noua motivatie - dragostea de Dumne#eu care nu piere niciodata.
Durerile noastre sunt durerile Lui. +sumarea deplina a acestei legaturi
dumne#eiesti a durerii care innoada destinul 1au cu al nostru este de altfel
imbracarea deplina cu )ristos' (ati in $ristos v-ati botezat! in $ristos v-ati si
imbracat8 (-alateni =, ;0).
Cred ca icoana !aicii Domnului in acest film este una reusita, o icoana a durerii,
a rabdarii, a suferintei consimtite potrivit voii .iului, o icoana a intelegerii
depline a acestei drame.
,nadvertente de ordin teologic si scripturistic putem gasi, daca ne interesea#a cu
orice pret aceasta, dar este cert ca sunt bine ascunse sub simboluri greu
contestabile.
3*"*' Decriptati-ne, va rugam, cateva simboluri si momente cheie din film! Cum
ar fi chipul umbrit al !antuitorului, diavolii care iau chipul pruncilor, lacrima din
cer a $atalui, potrivirea bratelor !antuitorului pe lemnul mai lung al Crucii,
gestul regi#orului de a bate primul cui in palma !antuitorului, calvarul intretaiat
de scene anterioare, #drobirea capului sarpelui in -hetsimani.
+r* 3*4*' ,n afara de scena in care )ristos #drobeste capul sarpelui - moment de
altminteri anuntat inca din Cartea .acerii - intalnim multe alunecari evidente de
la temeiul 1cripturii in aceste scene simbol. ,n scena span#urarii lui ,uda regi#orul
romantea#a inspirat intregul episod, dar sunt alte multe scene care ating accente
fictive cum ar fi scenele in care prea des apare diavolul. +r mai fi de vorbit si de
scena in care )ristos este aruncat in lanturi de pe #idul cetatii - care face
trimitere la ispitirea aruncarii Domnului de pe aripa $emplului6 scena in care
apare in bratele satanei pruncul hidos - adica diavolul6 scena in care omul 1imon
Cirineanul duce Crucea Domnului, iar )ristos - acoperind bratul acestuia si
Crucea6 il apara pe el de loviturile streangului si alte asemenea scene.
$oate imaginile simbol pe care le-ati consemnat si celelalte configurea#a totusi
un inteles teologic, motivea#a intreaga suferinta si ii da sens. ,n conte&tul
acestora drama se de#valuie ochilor nu pentru rostul absurd pe care l-ar avea
orice varsare de sange, ci pentru un rost mult diferit, acela de a ase#a istoria
mantuirii neamului omenesc intr-un manunchi profetic despre viata si despre
moarte, o savarsire a unui ceremonial care avea sa cutremure din temelii istoria
si religiile lumii. .ilmul este de fapt o poveste despre prima Liturghie - de la
-hetsimani la ,nviere - o Liturghie care se adresea#a timpului si vesniciei unde
arhiereul ,isus )ristos, .iul lui Dumne#eu este Cel ce aduce "ertfa, este Cel ce 1e
aduce ca "ertfa, este Cel ce 1e imparte pe 1ine lumii si niciodata nu 1e desparte.
Pe scurt, daca ar fi sa lamurim calitatea fiecarui simbol, am spune ca acel chip
umbrit al !antuitorului tine doar de contrastul pe care producatorul il va reali#a
indata ce ,l va arata pe )ristos ,nviat6 imaginea diavolilor sub chipul pruncilor
intareste ideea ca demonismul nu poate fi mai adanc decat atat atunci cand ar
transparea pana si pe fetele pruncilor, intinand chiar si aceasta ultima frontiera a
puritatii umane. /epotrivirea dintre bratele !antuitorului si bratele Crucii, desi
nu are un temei scripturistic (cum de altfel nu au temei nici celelalte simboluri
despre care vorbim) ne trimite la intelegerea ca sensul acestei frangeri este chiar
acela de a pune in aceleasi tipare masura lui Dumne#eu si masura omului - si
pentru ca masura noastra nu se potrivea la masura lui Dumne#eu. L-am adus pe
Dumne#eu la masura noastra. Despre lacrima $atalui am mai scris (e vorba de un
eseu publicat in presa locala - n.a.) si nu doresc sa reiau aici cele ce am spus -
ideea mi se pare fascinanta. Ceea ce cred ca este sugestiv cu adevarat e mesa"ul
ca fiecare dintre noi am potrivit pe )ristos la masura nimicniciei noastre si
fiecare dintre noi facand aceasta am batut, de altfel, cuiul in mana Domnului.
3*"*' .ilmul se adresea#a, de buna seama, unor anumite masuri duhovnicesti. /u
suntem desavarsiti, ca daca am fi n-am avea nevoie de el. 1punea parintele (.
1orescu ca' A credinta traita te absolva in mare masura de curio#itate. !ulti
dintre crestinii nostri nu doresc sa vada +thosul sau ,erusalimul. <i le au pe toate
in *iserica, in Liturghie. Pana la urma cui putem recomanda filmul? Crestinilor
nedusi la biserica, credinciosilor practicanti, necrestinilor? Cine are realmente
nevoie de aceasta vi#ionare?
+r* 3*4*' .ilmul se adresea#a celor nedesavarsiti si mie tocmai de aceea mi s-a
potrivit, pentru ca simt ca mi s-a adresat mie. (edeti, unora li 1e descopera
)ristos tocmai pentru ca printre cei ce striga' ,a-L, ia-L, rastigneste-L se afla ei
insisi6 altii trebuie sa se urce pana la al treilea Cer ca sa-L vada. ,ar altora,
peste timp, prin iconomia dumne#eiasca li se da un chip al intelegerii. 2n astfel
de chip este si filmul acesta. *iserica descopera acest chip, Liturghia de
asemenea acest chip il vesteste, toate vestesc acest chip, adica aceeasi realitate
- )ristos !antuitorul rastignit si inviat.
<ste foarte important pentru mantuirea noastra sa intelegem chipul in care
Dumne#eu ne graieste! +ltfel nu vom putea striga niciodata cum a strigat $oma
#icand' omnul *eu si umnezeul *eu8 (,oan ;D, ;E).
.ilmul se adresea#a deci unuia ca $oma, dar si unuia precum tanarul orb despre
care am vorbit cu ceva timp in urma.
.ara "ertfa nu putem sa-L intelegem pe )ristos. /u putem intelege inaltimea si
sublimul ,nvierii daca nu ne imbracam cu )ristos inca de la primul pas spre
-olgota. !a intorc la $oma si va intreb' oare ce a #is el inainte de Patimile
Domnului?! ,ata ce a #is' Sa mergem si noi si sa murim cu &l8 (,oan 77, 7C).
1a mergem, asadar, sa murim si sa ,nviem impreuna cu <l! +min.
NOTE:
97=7:Parintele Lucian -rigore (n. 78CC) este parohul *isericii Domnesti 1fantul
-heorghe din Pitesti. 1e imparte B cum oare?! B intre altar, amvon, administratia
parohiala, responsabilitatile de la <piscopie, catedra de la .acultatea de
$eologie, studiile doctorale, revista si cenaclul parohiei, cresterea si educarea
celor trei copii si alte cateva. , se potriveste ca o manusa sintagma cu timp si fara
timp (,, $imotei ?, ;). Parintele Lucian -rigore este un orator de e&ceptie, iar
raspunsurile limpe#i pe care le ofera pe marginea controversatului film Patimile
lui )ristos confirma intru totul acest fapt. ,ata deci un nume de care veti mai
au#i! 9n.a.:.