Sunteți pe pagina 1din 3

 Copyright www.ReferateOnline.

com Cel mai complet site cu referate


Dintre geniile Rena[terii italiene

|n 1504, \n timp ce Michelangelo [i Leonardo da Vinci erau \n


competi]ie pentru decorarea Palatului comunal, un tån`r artist
poposea \n Floren]a, venind din ora[ul Urbin, provincia Umbria.
Acesta se numea Raffael Sanzio (1483-1520) [i \[i f`cuse ucenicia
\n atelierul lui Pietro Vannucci (Peruginul), conduc`torul [colii
umbriene (1446-1523).
Ca [i Ghirlandajo, maestrul lui Michelangelo [i ca Verrocchio,
maestul lui Leonard, Peruginul era unul din arti[tii cei mai aprecia]i ai
genera]iei sale [i folosea o echip` numeroas` de ucenici care \l ajutau
s` execute toate comenzile. Atmosfera de pio[enie din tablourile lui i-
au adus mul]i adep]i. El era \ntru totul la curent cu nout`]ile din
pictura secolului XV; unele din picturile sale cele mai reu[ite reu[eau s`
redea minunat iluzia profunzimii, f`r` a altera armonia compozi]iei.
Peruginul [tia s` dea figurilor pe care le picta dulcea]` [i suple]e. Tipul
de frumuse]e creat de el, [i pe care l-a introdus \n aproape toate
tablourile sale, \n infinite variante. Dac` analiz`m mai multe dintre
operele sale ele pot p`rea monotone, dar trebuie s` avem \n vedere c`
tablourile sale nu au fost create pentru a fi expuse \n galerii de art`.
Anumite capodopere ale Peruginului ne las` s` \ntrevedem un univers
de o armonie supranatural`.
Aceasta era atmosfera \n care a crescut tån`rul Raffael, care [i-
a \nsu[it foarte repede maniera de lucru a maestrului s`u. Ajuns
la Floren]a, a \ntåmpinat concuren]i teribili. Leonardo [i
Michelangelo, mult mai vårstnici decåt el, respectiv cu treizeci [i
unu de ani [i cu opt ani ridicaser` arta pe culmi deosebite.
Oricare altul ar fi fost descurajat din cauza reputa]iei acestor doi
arti[ti. Dar Raffael era ferm decis s`-i egaleze. |n acela[i timp era
perfect con[tient de ceea ce-i lipsea. Nu poseda nici imensul
volum de cuno[tin]e ale lui Leonardo, nici puterea lui Michelagelo.
|n vreme ce aceste dou` personalit`]i aveau un caracter dificil,
comportamentul lor contrariind pe oricine, Raffael reu[ea s`
produc` o impresie pl`cut` asupra persoanelor influente. Pe de
alt` parte era dispus s` munceasc` cu devotament [i s` ajung` la
perfec]iune.
Este greu de asociat \ndr`zneala ce se degaj` din capodoperele
lui Raffael cu ideea unui efort sus]inut. |n ochii majorit`]ii, Raffael
este pictorul suavelor Madone, atåt de celebre \ncåt cu greu ne
aducem aminte c` de fapt sunt numai ni[te picturi. Imaginea
Sfintei Fecioare Maria creat` de Raffael a fost adoptat` de
genera]ii, \n acela[i mod cu imaginea lui Dumnezeu-Tat`l creat`
de Michelagelo. Dac` compar`m imaginea Fecioarei Maria creat`
de Raffael cu nenum`ratele reprezent`ri anterioare ale aceleia[i
teme, ne d`m seama c` to]i acei mae[tri au c`utat \n zadar
simplitatea pe care a reu[it s-o ating` Raffael. Se pot distinge,
evident, toate detaliile pe care Raffael le datoreaz` frumuse]ii
pa[nice a modelelor Peruginului, \ns` este o distan]` de la cer la
p`månt \ntre regularitatea din tablourile maestrului [i
plenitudinea de via]` a elevului. Fa]a Sfintei Fecioare, umerii
delica]i, volumul corpului acoperit cu o pelerin` u[oar`, gestul
tandru [i \n acela[i timp ferm cu care \l ]ine \n bra]e pe pruncul
Iisus, totul contribuie la un echilibru perfect. Privind-o avem
sentimentul c` ea exist` a[a de la \nceputul timpului [i c` nu ar
putea fi altfel.
Dup` mai mul]i ani petrecu]i la Floren]a, Raffael a plecat la Roma.
A ajuns acolo \n 1508, pe vremea cånd Michelagelo \ncepea
plafonul Capelei Sixtine. La pu]in timp, Iulius al II-lea \i \ncredin]a
decorarea mai multor camere de la Vatican. |n aceste s`li Raffael
a pictat o serie de fresce de deosebit` calitate. Nu se poate
aprecia pe deplin frumuse]ea acestor opere de art` decåt dac` le
privim \n ansamblu, la fa]a locului. Astfel ne putem da seama de
armonia [i diversitatea tablourilor pictate, \n care formele [i
mi[c`rile se echilibreaz` reciproc. Scoase din acest cadru [i
reproduse la scar` redus`, aceste compozi]ii au ceva rece \n ele [i
fiecare din figuri, impresionant` \n m`rime natural`, tinde, \ntr-o
reproducere, s` se piard` \n mijlocul grupurilor din care face
parte.
Michelangelo a ajuns la cea mai \nalt` expresie a corpului
omenesc. Raffael a atins ceea ce genera]ia precedent` c`utase
cu atåta insisten]`: o armonie perfect` a figurilor, precum [i
naturale]ea lor.
Un alt aspect care a suscitat o admira]ie constant` la Raffael este
frumuse]ea pur` a figurilor pictate de el. Dup` ce a creat
Galateea, un curtezan l-a \ntrebat pe Raffael unde a reu[it s`
g`seasc` un model atåt de frumos. El a r`spuns c` nu a copiat
tr`s`turile unui model anume, ci c`, mai degrab`, a urm`rit o idee
pe care [i-o formulase dinainte. \ntr-o anumit` m`sura, Raffael, ca
[i maestrul s`u Peruginul, nu se ag`]a de aceasta imita]ie fidel` a
naturii pe care o reg`sim \n majoritatea picturilor din
Quattrocento. El a elaborat un anumit tip de frumuse]e regulat`. |
n trecut, o frumuse]e "ideal`" se realiza dintr-un lung efort de
apropiere a naturii de formele abstracte. Acum lucrurile sunt
exact pe dos. Arti[tii se str`duiesc s` apropie natura de ideea pe
care [i-au f`cut-o cu privire la frumuse]e contemplånd statuile
antice: ei "idealizeaz`" modelul. Aceast` tendin]` nu este f`r`
riscuri, dat fiind c` atunci cånd artistul rafineaz` \n mod deliberat
natura, opera sa risc` s` \[i piard` din expresivitate. La Raffael, \n
orice caz, aceast` c`utare nu duce niciodat` la pierderea
prospe]imii operei. |n farmecul Galateii nu e nimic abstract sau
tensionat.
O asemenea perfec]iune i-a asigurat lui Raffael celebritatea de-a
lungul secolelor.
Raffael a devenit arhitectul noului Sfåntul Petru [i \n aceast`
calitate a realizat planuri de biserici, de vile [i palate inspiråndu-
se dup` ruinele Romei Antice. Spre deosebire de Michelagelo, el a
r`mas \n rela]ii bune cu toat` lumea, ajungånd s` fie tratat de la
egal la egal atåt de savan]i cåt [i de demnitarii Cur]ii papale. Era
chiar pe punctul de a fi numit Cardinal cånd a murit, \n ziua
cånd \mplinea 37 de ani, aproape la fel de tån`r ca Mozart.
Raffael a [tiut s`-[i umple scurta existen]` cu realiz`ri
extraordinar de diverse. Unul din erudi]ii cei mai renumi]i ai
vremii, cardinalul Bembo, a compus epitaful ce a fost gravat pe
mormåntul s`u din Pantheon: "Aici zace Raffael, care \n timpul
vie]ii a f`cut natura s` se team` c` va fi dominat` de el [i, atunci
cånd a murit, s` se team` c` va muri odat` cu el".
Copyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate