Copyright www.ReferateOnline.

com Cel mai complet site cu referate

Dintre geniile Rena[terii italiene

|n 1504, \n timp ce Michelangelo [i Leonardo da Vinci erau \n competi]ie pentru

decorarea Palatului comunal, un tån`r artist poposea \n Floren]a, venind din ora[ul
Urbin, provincia Umbria. Acesta se numea Raffael Sanzio (1483-1520) [i \[i
f`cuse ucenicia \n atelierul lui Pietro Vannucci (Peruginul), conduc`torul [colii
umbriene (1446-1523).
Ca [i Ghirlandajo, maestrul lui Michelangelo [i ca Verrocchio, maestul lui
Leonard, Peruginul era unul din arti[tii cei mai aprecia]i ai genera]iei sale [i folosea o
echip` numeroas` de ucenici care \l ajutau s` execute toate comenzile. Atmosfera de
pio[enie din tablourile lui i-au adus mul]i adep]i. El era \ntru totul la curent cu nout`]ile
din pictura secolului XV; unele din picturile sale cele mai reu[ite reu[eau s` redea
minunat iluzia profunzimii, f`r` a altera armonia compozi]iei. Peruginul [tia s` dea
figurilor pe care le picta dulcea]` [i suple]e. Tipul de frumuse]e creat de el, [i pe care l-a
introdus \n aproape toate tablourile sale, \n infinite variante. Dac` analiz`m mai multe
dintre operele sale ele pot p`rea monotone, dar trebuie s` avem \n vedere c` tablourile
sale nu au fost create pentru a fi expuse \n galerii de art`. Anumite capodopere ale
Peruginului ne las` s` \ntrevedem un univers de o armonie supranatural`.
Aceasta era atmosfera \n care a crescut tån`rul Raffael, care [i-a \nsu[it foarte
repede maniera de lucru a maestrului s`u. Ajuns la Floren]a, a \ntåmpinat
concuren]i teribili. Leonardo [i Michelangelo, mult mai vårstnici decåt el,
respectiv cu treizeci [i unu de ani [i cu opt ani ridicaser` arta pe culmi deosebite.
Oricare altul ar fi fost descurajat din cauza reputa]iei acestor doi arti[ti. Dar
Raffael era ferm decis s`-i egaleze. |n acela[i timp era perfect con[tient de ceea ce-
i lipsea. Nu poseda nici imensul volum de cuno[tin]e ale lui Leonardo, nici
puterea lui Michelagelo. |n vreme ce aceste dou` personalit`]i aveau un caracter
dificil, comportamentul lor contrariind pe oricine, Raffael reu[ea s` produc` o
impresie pl`cut` asupra persoanelor influente. Pe de alt` parte era dispus s`
munceasc` cu devotament [i s` ajung` la perfec]iune.
Este greu de asociat \ndr`zneala ce se degaj` din capodoperele lui Raffael cu ideea
unui efort sus]inut. |n ochii majorit`]ii, Raffael este pictorul suavelor Madone, atåt
de celebre \ncåt cu greu ne aducem aminte c` de fapt sunt numai ni[te picturi.
Imaginea Sfintei Fecioare Maria creat` de Raffael a fost adoptat` de genera]ii, \n
acela[i mod cu imaginea lui Dumnezeu-Tat`l creat` de Michelagelo. Dac`
compar`m imaginea Fecioarei Maria creat` de Raffael cu nenum`ratele
reprezent`ri anterioare ale aceleia[i teme, ne d`m seama c` to]i acei mae[tri au
c`utat \n zadar simplitatea pe care a reu[it s-o ating` Raffael. Se pot distinge,
evident, toate detaliile pe care Raffael le datoreaz` frumuse]ii pa[nice a modelelor
Peruginului, \ns` este o distan]` de la cer la p`månt \ntre regularitatea din
tablourile maestrului [i plenitudinea de via]` a elevului. Fa]a Sfintei Fecioare,
umerii delica]i, volumul corpului acoperit cu o pelerin` u[oar`, gestul tandru [i \n
acela[i timp ferm cu care \l ]ine \n bra]e pe pruncul Iisus, totul contribuie la un
echilibru perfect. Privind-o avem sentimentul c` ea exist` a[a de la \nceputul
timpului [i c` nu ar putea fi altfel.
Dup` mai mul]i ani petrecu]i la Floren]a, Raffael a plecat la Roma. A ajuns
acolo \n 1508, pe vremea cånd Michelagelo \ncepea plafonul Capelei Sixtine. La
pu]in timp, Iulius al II-lea \i \ncredin]a decorarea mai multor camere de la
Vatican. |n aceste s`li Raffael a pictat o serie de fresce de deosebit` calitate. Nu se
poate aprecia pe deplin frumuse]ea acestor opere de art` decåt dac` le privim \n
ansamblu, la fa]a locului. Astfel ne putem da seama de armonia [i diversitatea
tablourilor pictate, \n care formele [i mi[c`rile se echilibreaz` reciproc. Scoase din
acest cadru [i reproduse la scar` redus`, aceste compozi]ii au ceva rece \n ele [i
fiecare din figuri, impresionant` \n m`rime natural`, tinde, \ntr-o reproducere, s` se
piard` \n mijlocul grupurilor din care face parte.
Michelangelo a ajuns la cea mai \nalt` expresie a corpului omenesc. Raffael a
atins ceea ce genera]ia precedent` c`utase cu atåta insisten]`: o armonie perfect` a
figurilor, precum [i naturale]ea lor.
Un alt aspect care a suscitat o admira]ie constant` la Raffael este frumuse]ea pur`
a figurilor pictate de el. Dup` ce a creat Galateea, un curtezan l-a \ntrebat pe
Raffael unde a reu[it s` g`seasc` un model atåt de frumos. El a r`spuns c` nu a
copiat tr`s`turile unui model anume, ci c`, mai degrab`, a urm`rit o idee pe care [i-
o formulase dinainte. \ntr-o anumit` m`sura, Raffael, ca [i maestrul s`u Peruginul,
nu se ag`]a de aceasta imita]ie fidel` a naturii pe care o reg`sim \n majoritatea
picturilor din Quattrocento. El a elaborat un anumit tip de frumuse]e regulat`. |n
trecut, o frumuse]e "ideal`" se realiza dintr-un lung efort de apropiere a naturii de
formele abstracte. Acum lucrurile sunt exact pe dos. Arti[tii se str`duiesc s`
apropie natura de ideea pe care [i-au f`cut-o cu privire la frumuse]e contemplånd
statuile antice: ei "idealizeaz`" modelul. Aceast` tendin]` nu este f`r` riscuri, dat
fiind c` atunci cånd artistul rafineaz` \n mod deliberat natura, opera sa risc` s` \[i
piard` din expresivitate. La Raffael, \n orice caz, aceast` c`utare nu duce niciodat`
la pierderea prospe]imii operei. |n farmecul Galateii nu e nimic abstract sau
tensionat.
O asemenea perfec]iune i-a asigurat lui Raffael celebritatea de-a lungul secolelor.
Raffael a devenit arhitectul noului Sfåntul Petru [i \n aceast` calitate a realizat
planuri de biserici, de vile [i palate inspiråndu-se dup` ruinele Romei Antice. Spre
deosebire de Michelagelo, el a r`mas \n rela]ii bune cu toat` lumea, ajungånd s` fie
tratat de la egal la egal atåt de savan]i cåt [i de demnitarii Cur]ii papale. Era chiar
pe punctul de a fi numit Cardinal cånd a murit, \n ziua cånd \mplinea 37 de ani,
aproape la fel de tån`r ca Mozart.
 Raffael a [tiut s`-[i umple scurta existen]` cu realiz`ri extraordinar de diverse.
Unul din erudi]ii cei mai renumi]i ai vremii, cardinalul Bembo, a compus epitaful
ce a fost gravat pe mormåntul s`u din Pantheon: "Aici zace Raffael, care \n timpul
vie]ii a f`cut natura s` se team` c` va fi dominat` de el [i, atunci cånd a murit, s` se
team` c` va muri odat` cu el".
Copyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate